Elemente de teorie urbana 2

Planificarea orasului
Teoreticieni si teorii in planificare
Note de curs

Brastaviceanu Marilena Virginia

Curs 1
Teoreticienii timpurii ai urbanismului
Planificarea spatiala
Peter Hall face o departajare intre cele doua mari familii ideologice:
- familie ideologica continentala (paradigma) care se refera la acei ganditori si acele
perspective asupra planificarii si asupra teoriilor urbane, care apar in Europa
- familie anglo-saxona, adica acei teoreticieni care provin in majoritate din Anglia si
America.
Un moment foarte important in urbanism si in aparitia teoriilor este momentul
revolutiei industriala, important pentru umanitate, evolutia urbanismului si tehnologiilor.

Revolutia industriala:
-

reprezinta o sansa pentru o masa mare de oameni

forta de munca devine platita

orasele si-au dublat populatia, prin mutarea maselor de oameni

evolutia orasului Bucuresti, care datorita industrializarii regimului comunist, si-a marit
suprafata mutarea oamenilor de la sat la oras, in conditiile in care populatia de la sat nu
era pregatita pentru oras. Astfel, apare un decalaj economic si social foarte mare, resimtit
de inalta burghezie: 11% din populatie traiau in camere mici: 1 camera la 2 persoane (45mp) => apar miscari pentru a imbunatati situatia muncitorilor.
Situatia nefavorabila a muncitorilor care era nevoiti sa locuiasca in conditii proaste a fost

contracarata pe doua cai:

-

la inceputul sec. al XIX lea (1800-1850) de jos in sus (incepand cu comunitatea

muncitorilor si catre o clasa mai inalta a societatii) s-a construit cartiere de locuit pentru
muncitori : Fabrica Laver pentru muncitori, Fabrica Krupp(Germania), Port Sunlight
cartier muncitoresc, in America Pullman a creat suburbii.

De sus in jos (de la clasa inalta a societatii catre muncitori) doamnele din inalta societate
aveau timp sa se plimbe prin cartierele muncitoresti si sa publice impresii.

Revoluia industrial s-a declanat mai nti n Anglia, care a reuit s se menin ca
prima putere industrial a lumii pn la sfritul secolului al XIX-lea.
n Frana, revoluia industrial a evoluat lent, nceputurile ei datnd din jurul anilor 1830.
Cererea sczut de produse industriale n condiiile unei populaii predominant agrare a fcut c
adevrata er industrial s nceap abia n 1890.
Industrializarea Germaniei a fost marcat de frmiarea sa politic, condiiile favorabile
declanrii revoluiei n acest domeniu fiind create prin anii 1840-1850.
Dezvoltarea industrial a SUA a debutat la mijlocul secolului al XIX-lea prin aplicarea
unei multitudini de invenii i inovaii. Sosirea masiv de emigrani dup 1865 a antrenat o
puternic dezvoltare a economiei americane i astfel n jurul anului 1900 SUA au devenit prima
ar industrial din lume.

Descoperirile din domeniul tiinific au impulsionat apariia unor tehnici i invenii

moderne:
- 1698 Denis Pepin a inventat cazanul cu aburi sub presiune.
- 1712 Thomas Newcomen a construit un motor cu aburi prevzut cu piston i cilindru ,
ns abia n anul 1784 cnd James Watt inventeaz motorul cu aburi perfecionat se
consider c a nceput revoluia industrial.
- John Kay inventeaz suveica zburtoare care permitea realizarea de esturi mult mai late
dect pn la acel moment. (Anglia)
- Apoi in 1765 James Hargreaves inventeaz maina de tors i la 1789 Edmund
Cartwright rzboiul de esut. n acest moment Anglia primete numele de "atelierul
lumii".
Importante descoperiri se fac i n alte domenii, precum n metalurgie : Abraham
Darby inventeaz fonta pe baz de cocs, Wilkinson laminarea oelului. Aceste progrese au
impulsionat fenomenul de revoluie industrial.
Revoluia industrial a fost un proces tehnic complex prin care munca manual a fost
nlocuit cu mainismul. n acest proces mecanizat muncitorului i revine rolul de supraveghere,
reglare i alimentare a mainii i control al calitii.
Revoluia industrial a avut ca efect creterea produciei, dezvoltarea oraelor i a
tiinei.
Impactul social al revoluiei industriale a marcat dezvoltarea diviziunii sociale a muncii,
au aprut noi ramuri de producie, noi centre industriale, s-au impus relaiile
economice capitaliste n faa celor feudale.
De asemenea, apare clasa mijlocie, categorie ce beneficia de ctiguri financiare
rezonabile i care avea un comportament atent fa de elitele burgheze sau aristocratice. Se
observ o mare schimbare n vestimentaie i n investiiile pentru locuinele aspectuoase i
confortabile.
Dintre toate clasele sociale se afirm burghezia, cea care este o clas de baz a societii
capitaliste.
Impactul tehnic a provocat o puternic impulsionare n domeniul inveniilor, apar fabrici,
uzine, iar munca manuala se nlocuiete cu cea mecanizat. O important invenie a fost fcut in
anul 1760, cnd James Watt a inventat motorul cu aburi, care a nceput s fie utilizat n diferite
ramuri ale industriei. n anul 1829 inventatorul i inginerul englez George Stephenson
inaugureaz locomotiva Racheta, care este considerat prima locomotiv rentabil.
Sir Peter Geoffrey Hall, (nscut la 19 martie 1932) este un englez planificator de
orae, urbanist i geograf.
El este cunoscut international pentru studii i scrierile sale cu privire la problemele
economice, demografice, culturale i de management cu care se confrunt oraele din ntreaga
lume. Hall a fost pentru muli ani, un consilier de planificare si de regenerare a guvernelor din
Marea Britanie. Hall este considerat de muli a fi tatl a conceptului zonelor de intreprinderi
industriale, adoptat de ri din ntreaga lume pentru a dezvolta industria n zonele defavorizate.
Hall a studiat orae din lume din mai multe unghiuri - economice, demografice, culturale
i manageriale. El a co-scris cartile Sociabil Orae (1998), o analiz a cartii lasata mostenire de
Ebenezer Howard, Garden Cities of Tomorrow (1902) - a devenit cartea cel mai influent i
important n istoria urbanismului secolului al XX lea.
Pe fondul acestor miscari sociale, apare un contopist (lucreaza la birou grefier) si publica
o carte ce avea sa devina biblia urbanismului : Orasele gradina de maine Garden Cities of
Tomorrow : Ebenezer Howard (1850-1928):

- inovatia celor trei magneti: in interior sunt oamenii si magnetii sunt orasul si satul
Orasul gradina are mai multe avantaje:
- dotarile necesare,
- spatii care fac legatura cu zonele din afara orasului,
- orasul este caracterizat de dinamica, mobilitatea deplasarii noastre in oras,
- mediul rural se afla intr-o penurie a orasului. Comunitatea rurala structureaza energiile si
ofera ajutor imediat in caz de nevoie.
- Orasul gradina are densitatea echivalenta cu densitatea unui alt oras.
- Orasul are un sistem de un angrenaj urban adica un sistem ce face sa functioneze un
oras- in care centrul cuprinde tot ce era necesar la momentul respectiv, sec XIX, un numar
de 30 mii de locuitori,
- Orasul este inconjurat de o generoasa centura verde.
Ebenezer Howard cunoscut pentru publicarea lui Garden Cities of Tomorrow (1898),
descrierea unui utopic ora n care oamenii triesc n armonie, mpreun cu natura. Publicarea a
dus la fondarea micrii City Garden , care a realizat mai multe orae pentru grdinarit n Marea
Britanie la nceputul secolului 20.
Howard credea c toi oamenii au fost de acord supraaglomerarea i deteriorarea oraelor a
fost unul dintre aspectele problematice ale timpului lor. El citeaz o serie de gnditori i dispreul
lor fata de orae. In conceptul City Garden, Howard a combinat oraul cu ara, n scopul de a
oferi clasei muncitoare o alternativ de a lucra la ferme, oraele aglomerate fiind nesntoase".
Aceast micare a influenat dezvoltarea mai multor suburbii modele, cum ar fi Forest
Hills Gardens concepute de F.L. Olmsted Jr. n 1909, Radburn NJ (1923). Howard a urmarit sa
reduca nstrinarea oamenilor i a societii cu natura, iar oraele gradina, prin urmare, sa fie
promovate. Howard este considerat de muli a fi una dintre cele mai mari ghiduri de urbanism, cu
multe dintre principiile sale City Garden utilizate n urbanismul modern.
Aceste idei de oras ideal apar pentru prima data la Platon, apoi Hippodamus care creaza
orasul Hippodamic in Milet. Acestea reprezinta utopiile din Evul Mediu.

Sodoma si Gomora orasele de langa Marea Moarta ultradensificare- care se spune

conform Bibliei ca au fost facute de Dumnezeu sa dispara. Un ploaie de foc si un cutremur
catastofal a distrus cinci orase din apopierea Marii Moarte.
Ideea ca orasele erau suprapopulate, acest fenomen a reprezentat o pilda din Biblie. Ex.
Babilon, turnul Babel a fost distrus. Numarul de oamenii, densitatea populatiei devine o problema.
De aceea orasul gradina al lui Howard are un numar finit de oameni: 30 mii de locuitori.
Modelul sau de oras, asa cum l-a dorit, nu l-a implementat el, insa au existat doi arhitecti
care au continuat ideile sale si le-au pus in practica:
- Raymond Unwin - a fost un inginer, arhitect i urbanist , specializat pe mbuntirea
clasei muncitoare de locuine.
Unwin a scris cartea " Town Planning in Practice". El a scris ca un planificator influent,
ale crui idei i idealuri s-au ludat pentru mai mult de trei decenii. Unwin este una dintre cele
mai mari figuri ale micrii Garden City, care a avut un impact enorm asupra planificrii n
Europa i n Statele Unite i, mai recent, n Australia.
" Town Planning in Practice", a fost considerat ca fiind Biblia pentru planificatori. Cartea
a fost pentru inspiraie pentru viitor. Cartea este importanta pentru planificatorii de astzi, cu
refleciile sale asupra trecutului i analizele sale ptrunztoare a multor orae din Europa i Statele
Unite, nsoite de fotografii, planuri, desene i hri. Cartea lui Unwin ncurajeaz n continuare
planificatorii s fie individualisti cu inteniile artistice, diversitate estetica, avertiznd mpotriva
proiectari haotice i face un caz puternic pentru planificare raional i zonare. Munca Unwin a
influenat designul multor orae i suburbii, inclusiv Wythenshawe, Hellerau, i Canberra, i
continu s aib un efect pozitiv asupra sistemului de planificare a viitorului.
Dac Ebenzer Howard a fost vizionar pentru conceptul Garden City, Raymond Unwin a
primit sarcina de a asigura proiectarea. Odat ce Howard a fost capabil s adune suficiente finane
pentru a ncepe punerea n aplicare a ideii lui, Unwin i partenerul su Barry Parker au fost
nsrcinai s elaboreze planuri reale pentru Letchworth Garden City i Hampstead Garden
Suburb.
Nici Unwin nici Parker nu au fost instruii de arhiteci sau planificatori, dar au nv at
abilitile lor, prin respectarea formelor tradiionale, de nvare de la contemporanii germani, i
practicarea pe propriile proiecte. Unwin a colectat toate leciile pe care le nvase ntr-un
tratat, urbanism n practic.

- Richard Barry Parker (1867-1947) a fost un englez arhitect i urbanist asociat cu

Micarea Arts and Crafts. El a fost n primul rnd cunoscut pentru parteneriatul su
arhitectural cu Raymond Unwin .
Ideea lui Howard primeste o transformare, o transformare cruciala in sensul ca orasul
gradina devine suburbia gradina care nu este acelasi lucru, suburbia in afara orasului, care este
independenta de oras. Care este diferenta intre oras si suburbie?
ORASUL presupune un grad ridicat de autonomie.
SUBURBIA = cartier marginas al unui oras mare.
Diferenta dintre suburbie si oras, din perspectiva actului urbanistic si arhitectural, este
cruciala, pentru ca acesti doi teoreticieni preiau o parte din ideea lui Haword si o transforma
radical.
In America, apar diferente de gandire fata de englezi.
Clarens Perry America 1872-1944 - a fost un planificator american, sociolog, autor,
i educator. Mai trziu, el a lucrat n New York City la departamentul de planificare, unde a
devenit un puternic susintor al Neighborhood unit . El a fost un promotor timpuriu al
comunitii de vecintate i centre de recreere.
- intra in contact cu ideile lui Howard, le considera importante, si pastreaza idei cum ar fi
aceasta deschidere spre spatiu verde, acest mod igienic de a locui in oras
- este interesat de relatia zona interioara orasului (nucleul) si zona mediana
- gandeste orasul ca micro cartier. El este mai de graba interesat de cartier, nu de oras.
Care este problema care a generat aceasta solutie?
Este vorba de o diferentiere intre spiritul american si spiritul englez. Spiritul americam
este liber si antreprenorial - orasul in America nu presupune interventia statului. In Anglia,
Europa, interventia statala are o traditie indelungata, care se rasfrange in toate domeniile si incepe
de la Gefferson. In America, nu se intampla acest lucru, statul este vazut ca un rau necesar. The
government is not the solution to our problems, the government is the problem.
Problema este cumulul de sentimente, atitudini, vocatii ale populatiei americane fata de
englezi.
Constitutia Romaniei incepe: Romania este un stat de drept, care are .... si cetateni.
America: Noi poporul, decretam ca....
Insa, aici apare interventia lui Clarens, el pastreaza din ideile lui Howard, legatura intre
inelul de dotari si oras si creaza ceea ce in literatura de specialitate se numeste UNITATEA DE
VECINATATE un concept; pe o raza de 500m... etc m, ar trebui sa gasim un numar suficient de
dotari astfel incat locuitorii sa fie deserviti. Sa mergem 5-7min de la locuinta pana la o suma de
dotari considerate esentiale pentru viata noastra.
Un discipol de al lui Perry, Clarens Stein (1882-1972) este interesat de reintoarcerea la
anumite valori sau idei care pot fi desprinse din opera lui Haword, dar gandite si mai aproape de
spiritul american.
Aceste idei sunt importante pentru ca ne arata, cum in urbanism, teoriile apar ca
amendamente sau idei de internalizare intr-un context social, sau statal, avand niste teorii la baza.
Existenta automobilelor schimba radical lucrurile, fata de cum le vedeau anterior acesti
teoreticieni. Cum integram ideea lui Haword in fata acestei noi probleme? Nevoia de transport cu
automobilul..
Si astfel apare un al teoreticien, care vine cu o idee, care ii poarta numele, suburbia
Radburn: presupune ca avem nevoie de masini, ele sunt indispensabile pentru noi, dar traficul
acestora afecteaza unitatea si ideea de oras gradina. Si atunci sistemul Radburn este un sistem in
care circulatia masinilor este segregata, rupta, desprinsa de circulatia pietonala. Adica avem o
suburbie tip oras gradina, avem centura verde, multe spatii verzi, si altele; avem un sistem ierarhic

de strazi, un sistem care face legatura intre puncte importante ale suburbiei. Din acest sistem de
strazi, se desprind pe alocuri strazi fundaturi ele au un rol de irigare in tesut, care sa fie un rol
descurajator pentru cei care circula cu automobilul.
Acest sistem stradal este segregat de circulatia pietonala, aleile pentru jogging, pentru
miscare, nu se intersecteaza cu strazile. Deasupra trec masinile, strada si sub trec oamenii, creand
astfel niste tuneluri de trecere, aceste stradute deservesc casele prin sistemul back-yard, prin
intrarea secundara, prin spatele casei. Pietonalul trece pe sub strada. Astfel, acest concept, este un
melanj de idei, intre teoria lui Haword si o idee gasita in teoria de la Port Sunlight, super insula,
comunitatea in care oamenii aceseaza casa din spatele casei.
Tripp: un tanar functionar al politiei din Londra, publica o carte, se ocupa de partea cu
traficul si i s-a parut interesant sistemul propus de Stein in America. Iata ca ideea englezeasca de
oras gradina, se reintoarce in Anglia pe o alta cale. Si propune cat mai putina strapungere a
arterelor mari de arterele secundare.
Biolog: contemporan cu Haword : Gedds Patrick era un bilog, geograf, sociolog,
filantropist si pionier al planificarii orasului. Este cunoscut pentru inovatiile sale in planificarea
urbana si sociologie. El a introdus termenul de regiune in arhitectura si planificare si a inventat
termenul de conurbatie.
El a vzut oraul ca o serie de modele de centralizare comune, "o structur ntreesut",
asemntoare cu o floare. El a criticat tendina cercetatorilor moderni asupra specializarii. n
"Raportul de HH Maharajahul de Kapurthala" n 1917 el a scris:
"Fiecare dintre acesti specialiti rmn prea mult concentrati pe specializare lor, prea puin
atenti pentru alte specializari. Fiecare se concentreaza clar i ferm pe o petal de floare din cele
ase si o trateaza separat de ntreg."
ntr-un context de dezvoltare extraordinar de noi tehnologii, industrializare i urbanism,
Geddes a asistat la consecinele sociale de criminalitate, boal i srcie, ca un rezultat al
modernizrii. Din punctual sau de vedere, scopul teoriei sale i nelegerea relaiilor dintre
unitile de societate a fost de a gsi un echilibru ntre oameni i mediul nconjurtor pentru a
mbunti astfel de condiii.
Cum este influentat omul de cadrul natural?
Urbanismul este o subspecie a planificarii spatiale a mediului: sintetizeaza o
metodologie pe care o folosim si azi:
- analiza survolare ce se intampla pe sit?
- sinteza analizei care este concluzia?
- planificarea.

Curs 2
Platon a fost cel care a teoretizat ideea ca sufletul unui om are forma
imuabila, adica nu se transforma, iar prin Sf. Pavel care a facut acest melanj intre
teoria platonica si cuvantul lui Dumnezeu s-a ajuns la teoria despre nemurire.
Ne spus lucrurile acestea ca sa stim ca orice idee este prelucrabila.
In cursul anterior, am vazut cum ideea lui Haword a primit diferite replieri
de-a lungul timpului si de-a lungul trecerii sale de la un teoretician la altul.
Exemplu de intrebare la examen: Ce este orasul gradina?
Toate aceste idei ale teoreticienilor sunt idei nascute din anumite probleme,
confruntari, temeri, de aceea este foarte interesant de vazut care sunt aceste temeri
ca sa intelegem ideea; mediul sau in care apare; cand a intelege aplicabilitatea sa
intr-un anumit spatiu.

Patrick Aber Crombie 1879-1957 a elaborat planul urbanistic

general al Londrei.Grater Urban Plan era un proiect mult mai complex pentru ca
spatializarea era doar una dintre componente, erau alte componente la fel de
importante, cum ar fi: demografia, sociologia, dezvoltarea unei retele in localitate.
Acest proiect se refera la o zona geografica care are in Londra un prim centru,
centrat pe Londra. Ideea lui este de a introduce efectiv in practica utopia lui
Haword, de a remodela urbanistic o parte din Londra, pentru ca in timpul
razboiului au fost foarte multe zone din oras distruse. Anumite zone sunt
considerate insalubre mahalale - zone masive, foste cartiere muncitoresti care
sunt insalubre. Acele cartiere erau preconizate a fi demolate si pe baza analizelor
facute au constat ca este necesar un cartier care sa gazduiasca 1000 de locuitori.
Aici intervine teoria lui Haword si Aber Crombie considera ca e necesar pe o
distanta de 50 de km , doua tipuri de interventii:
- crearea unor orase noi , 20 de orase, orase care sa aiba in jur de 30 50 de
mii de locuitori, care sa fie sustenabil capabil sa se sustina autoportant
orase care sa se sustina singure, cvasi autonome.
- Alte localitati care deja exista sa fie largite si marite, aduse la standardul celor
noi create.
Din ideea lui am fi avut o structura cu un pol foarte puternic intarit,
inconjurat de o centura verde, iar de pe inelul sau concentric de circulatie s-ar fi
deschis radial, artere, strazi, sosele, care ar fi unit alti poli, care reprezentau aceste
orase satelit gravitau in jurul Londrei.
O democratie pluripartidica: doua partide mai importante:
- Partidul Laburist partid muncitoresc Laber Partid partidul de stanga
- Partidul Conservator partidul de dreapta
Partidul Laburist a castigat alegerile si prima zguduire cu adevarat importanta
din 1979, cand un laburist a fost infrant de candidatul din partea partidului

Conservator, iar acel ministru a castigat 3 mandate succesive, al doilea ministru in

istoria artei care a schimbat fata Europei: Margret Techer doamna de fier a
Europei. De ce este importanta ea? Pentru ca au existat in anii 80 trei mari
personalitati din Europa si de peste ocean, care au reusit sa darame Uniunea
Sovietica :
- Ronald Reinald
- Papa Ioan Paul II
- Margret Techer
In fiecare disciplina apar fenomene care o influenteaza :
- Endogene factori interni care influenteaza urbanismul sunt aceste teorii
- Exogene factorii externi sunt cei sociali, economici, culturali, religiosi.
- Cel mai important este factorul POLITIC modul politic de intelegere a
societatii dicteaza actul de urbanism.

Frank Lloyd Wright 1869 1959 paradigma anglo-saxona

- a facut case de preerie (Preerie School)
- case integrate in natura, simbioza cu natura.
- Ideile sale de proiectare au legatura cu spiritul american, idei care i-au
generat actul de arhitectura si actul de urbanism.
De exemplu, Haword gandea orasul mic, in care oamenii sa se bucure de
natura, sa beneficieze de binefacerile simultane ale orasului si ale satului.
Wright obtine proiectul sau de urbanism printr-un oras care nu a fost realizat, dar
care a influentat toti urbanistii americani, este vorba de Broadacre City. Teoria
acestui oras se numeste heterotopie oras al viitorului si al trecutului, utopic, este
un oras ce poate fi introdus oriunde. Frank Lloyd Wright analizeaza orizontul.
Modelul de urbanism pe care Wright il propune nu se aseamana cu nimicunul
dintre orasele studiate de pana acum. Exista o oarecare conotatie, paralela cu ce face
Haword, in sensul ca si la Wright si la Haword exista natura (o comparatie trasa de
par), in fond tot ce propune Wright difera radical. Pentru ca modelul previzionat de
Wright se coaguleaza in jurul a doua elemente specific americane, moduri de
existenta:
- un model intelectual care este modelul Thomas Gefferson: are valente in cele

doua paliere de dezvolatare intelectuala: liberatatea individului vazuta la

instanta suprema si in jurul acestei libertati se concentreaza si demnitatea
umana.
Modelul convietuirii: mitul frontierei: momentul de inceput al Americii,
momentul cuceririi vestului;momentul setarii frontierelor, momentul in care
cateva familii plecau pentru a coloniza America si puneau stapanire pe o
anumita zona, si isi delimitau teritoriul.

Nu exista nicio forta deasupra individului el este legea o forma de

libertate absoluta. O libertate care este total diferita de ceea ce se intampla in
Europa, pentru ca aici traind de sute de ani am cunoscut tot felul de forme de
evolutie, Europa are o traditie a supunerii fata de cineva, acest lucru se vede in
mentalul colectiv. Exista zone in Middle west, partea de mijloc a Americii, unde

pana si judecatorii sunt alesi, comunitatea a ales judecatorii. Singurul om care ma

poate arbitra este cel pe care il aleg eu.
De aceea cele doua idei prezentate in actul urbanistic, se vor contopi in actul
de arhitectura astfel:
- in interior casa este intoarsa spre vatra, spre semineul care reprezinta centrul
civilatiei din mitul frontierei, pt ca toate casele de pe frontiera asa erau
structurate; loc in care familia se aduca, semineul dadea caldura.
- In afara, relatia cu elementul natural, care nu este o relatie care sa privilegieze
perspectiva, ci privilegiaza orizontul. Casa este orientata spre orizont,
imaginea survola intreg teritoriul, ca sa vezi cat mai departe.
Broadacre City oras intins pe o suprafata mare.
Acre = unitate de masura, suprafata; broad = larg, mare
Fie casele erau unifamiliale, fiecare casa trebuia sa aiba un teritoriu de
4000mp (0.4 ha), garanta dezvoltarea in acord cu aceste valori americane, valorile
lui Gefferson (ex. Washington, Hemilgton, Gefferson oameni completi, care
cunoasteau majoritatea domeniilor de activitate.)
Moise avea o legatura directa cu Dumnezeu. Slavia insemna ca oamenii sa
traiasca sunt autoritatea unui faraon, sultan; Moise ii convinge si ii scoate de acolo,
si merg in desert spre drumul ales. Evreii s-au plimbat 40 de ani cu Moise prin
desert; astfel incat toti au murit, Moise fiind acela care inainte sa moara a vazut
pamantul ales, pt ca nici unul din evreii nascuti sub sclavie sa nu calce pamantul
nobil, nimeni care se naste in sclavie, nu intelege ce inseamna libertate. Aceasta
idee se aplica in ceea ce proiecta Wright. Pentru a avea o societate democratica care
sa fie sustenabila, fiecare individ trebuie sa fie liber, iar ceea ce dorea Wright era sa
aiba un spatiu generos si masina care era un vehicul care ii asigura independenta,
libertatea, pentru ca masina reducea distanta care altfel ar fi fost imposibil de
parcurs.
Noul centru al acestui oras incepea sa se coaguleze in jurul pompei de
motorina, in jurul benzinariei, asta devenea in acest tip de oras locul sfant, in jurul
caruia se dezvoltau toate functiunile : ideea de mall(a ingramadi toate functiunile
necesare intr-un loc pentru a elibera omul). Luis Manford contrazice ideea de
aglomerare a functiunilor.
Broadacre City was an urban or suburban development concept proposed by Frank Lloyd
Wright throughout most of his lifetime. He presented the idea in his book The Disappearing
City in 1932. A few years later he unveiled a very detailed twelve by twelve foot (3.7 3.7 m)
scale model representing a hypothetical four square mile (10 km) community. The model was
crafted by the student interns who worked for him at Taliesin, and financed by Edgar Kaufmann.
It was initially displayed at an Industrial Arts Exposition in the Forum at the Rockefeller
Center starting on April 15, 1935. After the New York exposition, Kaufmann arranged to have the
model displayed in Pittsburgh at an exposition titled "New Homes for Old", sponsored by the
Federal Housing Administration. The exposition opened on June 18 on the 11th floor of
Kaufmann's store. Wright went on to refine the concept in later books and in articles until his
death in 1959.
Many of the building models in the concept were completely new designs by Wright, while others
were refinements of old ones, some of which had been rarely seen.

The Plan[edit]
Broadacre City was the antithesis of a city and the apotheosis of the newly born suburbia, shaped
through Wright's particular vision. It was both a planning statement and a socio-political scheme
by which each U.S. family would be given a one acre (4,000 m) plot of land from the federal
lands reserves, and a Wright-conceived community would be built anew from this. In a sense it
was the exact opposite of transit-oriented development. There is a train station and a few office
and apartment buildings in Broadacre City, but the apartment dwellers are expected to be a small
minority. All important transport is done by automobile and the pedestrian can exist safely only
within the confines of the one acre (4,000 m) plots where most of the population dwells.

Principii de proiectare
Simplitate - compartimentarea trebuie s fie minimal, orice element inutil
trebuie s dispar. ncperile sunt divizate prin elemente ce sugereaz diferena de
funcionalitate (finisaje orizontale ale pardoselii sau tavanului, orientrii diferite ale
camerelor, urechi de zidrie laterale, .c.l.).
Adaptabilitate stilistic - pe primul plan trebuie s fie nevoiele
beneficiarului i abia n planul doi un anumit stil arhitectural.
Arhitectur organic - arhitectura ar trebui s fie n simbioz cu natura
punndu-se n acelai timp reciproc n valoare. Se recomand folosirea de culori
naturale (specifice zonei) i de materiale locale.
Sinceritatea materialelor componente - materialele trebuie s fie utilizate
conform naturii i potenialului lor i nu ca o butaforie.
Copilrie
Frank Lloyd Wright s-a nscut ntr-un ora mic, Richland Center, Wisconsin,
ntr-o zon agricol a statului Wisconsin, Statele Unite ale Americii, n 8 iunie 1867,
la doar doi ani dup terminarea rzboiului civil american.
A fost crescut n spiritul puternic religios al unitarismului, fapt care l-a fcut
n 1905 s proiecteze o biseric unitarian devenit apoi faimoas datorit
arhitecturii i arhitectului su, Unitarian Unity Temple n Oak Park, statul Illinois.
n timpul perioadei precolare, mergnd la grdini, i-a manifestat de
timpuriu o atracie ctre construcii, petrecndu-i mult timp jucndu-se cu blocurile
educative date de ctre mama sa, creaie a cunoscutului psiholog i
educator Friedrich Wilhelm August Frbel, devenite larg cunoscute sub denumirea
uzual de blocurile Froebel. Aceste blocuri, folosite n decursul secolului 20 pe
scar larg n grdinie, constau din piese geometrice spaiale (de obicei
confecionate din lemn i vopsite n culori fundamentale saturate) de forme diferite
care se pot asambla cu uurin formnd structuri tridimensionale. n autobiografia
sa, Wright se refer la importana pe care aceste exerciii de viziune spa ial urmau
s o aib asupra viziunii sale arhitectonice precum i asupra designului su. Multe
din cldirile lui Wright sunt notabile i distincte tocmai datorit clarit ii formelor
lor geometrice.
Wright a nceput educaia sa formal n 1885 la facultatea de inginerie
a Universitii din Wisconsin (University of Wisconsin, School for Engineering),

unde a fost membru unei fraterniti care a generat multe personalit i, Confreria
Phi Delta Theta. A urmat cursurile pentru doi ani, timp n care a lucrat perioada sa
de ucenicie pentru Allen Conover, un inginer i constructor local, care preda de
asemenea i cursuri de inginerie civil.
n 1887, Wright a abandonat cursurile fr a obine un titlu universitar (dei ia fost conferit un doctorat honoris causa de ctre aceiai universitate n 1955) i s-a
mutat n Chicago, pentru a se altura firmei de arhitectur a luiJoseph Lyman
Silsbee. Peste un an, a prsit fima lui Silsbee pentru a se altura firmei Adler &
Sullivan, fondat deDankmar Adler i Louis Henry Sullivan. ncepnd cu 1890,
Wright a fost responsabil de toate proiectele rezideniale ale firmei.
n 1893, dup o disput, probabil datorat muncii lui Wright n afara firmei,
acesta prsete Adler i Sullivan pentru a crea propria sa firm i cas n
suburbia Oak Park, Illinois, a Chicago-ului. Pn n1901, Frank Lloyd Wright a
terminat n jur de 50 de proiecte, incluznd multe case n oraul su natal, toate
concretizate.

Cu Frank Lloyd Wright am termiant mica introducere in ganditorii timpurii,

inainte sau chiar in perioada celui de al doilea razboi mondial.
Vom trece la teorreticienii de dupa cel de-al doilea razboi mondial.
Concluzia: acesti teoreticieni ai urbanismului, desi au avut contributii
notabile si ideile lor raman valabile pana in zilele noastre, au germinat noi idei,insa
ceea ce trebuie observat ca o critica este ca toti acesti vizionari isi imagineaza o
stare ideala, o stare finite, rezoluta in care trebuie sa ajunga orasul. Ei ne ofera o
imagine finala, vorbesc despre acelasi lucru, o imagine viitoare care poate fii atinsa
si trebuie atinsa, insa ceea ce nu vorbeste niciunul dintre ei este procesul prin care
se trece, ce presupune actul urbanistic, cum se face negocierea, care sunt
instrumentele tehnice prin care se ajunge la acel oras. Intradevar Haword este
interesat de zona sociala, dar ceea ce ii intereseaza este punctul terminus.
Vom vedea ca urmatorii teoreticieni sunt din ce in ce mai atrasi de procedura
actului urbanistic, si mai putin de jocul pur ai ideilor.

Curs 3

Arturo Soria y Mata 1844 1920

- Orasul linear La ciudad lineal 1889
- Canal de circulatie; insule bordate de doua strazi, insula 200mp,
fasie verde
- Tot ansamblul nu avea mai mult de 500 m
- De unde ideea de oras linear ? Orasul devine din ce in ce mai
aglomerat.
- Care este cadrul, contextul in care apare aceasta problema?
Orice argument se bazeaza pe observatii stiintifice si subiective.
1882 anul exuberantei in evolutia gandirii, apareau inventii noi
care schimbau radical modul de viata al oamenilor; modul in care
oamenii inteleg spatiul; aparitia electricitatii a transformat ziua si
noaptea, cursul zilnic; bioritmul indivizilor se schimba.
Utopisti si-au imaginat ca pot schimba orasele. Aglutinarea
circulatiilor pe o singura strada dreapta. (pietonalul, tramvai si
carosabil). Si revolutia tehnologica schimba radical gandirea, astfel,
distributia functiunilor in oras trebuia uniformizata/ organizata;
apare termenul de zonare sau zonificare.
Are vreo legatura cu Haword? Nu are legatura.
Modul politic in care privim orasul este un considerent care
produce o noua viziune.
- proiect gandit ca o structurare spatiala a orasului: mitul spatiului =
se poate rezolva orice problema spatiala.
- viata nu se opreste acolo unde deseneaza autorul sau arhitectul.
Realitatea este total diferita.
Arturo Soria y Mata (1844-1920) a fost un important la nivel internaional,
un spaniol urbanist a crui oper rmne extrem de inspiratie azi. El este cel mai
bine cunoscut pentru conceptul su a oraului Linear ( Ciudad Lineal ) pentru
aplicare la Madrid i n alt parte.
Ideea lui Arturo Soria y Mata a oraului Linear (1882) a nlocuit ideea tradi ional
a oraului ca un centru i o periferie cu ideea de a construi seciuni liniare de
infrastructur - drumuri, ci ferate, gaz, apa, etc - de-a lungul unei linii optime i
apoi ataarea celelalte componente ale oraului de-a lungul acestei linii. n
comparaie cu diagramele concentrice de Ebenezer Howard i cellalt n aceeai
perioad, Soria prin ora liniar creeaz infrastructura pentru un proces controlat de
extindere, care se altur un ora tot mai mare la alta ntr-un mod ra ional, n loc sa
permita extinderea.

La Ciudad Lineal
Tony Garnier -1869 1948
- a conceput orasul industrial la cite industrielle gandit in 1898
- are o fabrica imensa
- trama hipodamica usor alungita
- imbinarea betonului armat cu locuirea individuala: beton+forme
cubice+casa cu gradina => imbinare a doua universuri
Tony Garnier -Dup ce a aflat de pictur i elaborarea la cole Tehnica de la
Martinire n Lyon (1883-1886), Garnier a studiat arhitectura la Ecole Nationale des
Beaux-Arts din Lyon (1886-1889) i Ecole Nationale Superieure des BeauxArts din Paris ( 1890-1899). n 1899 el a ctigat Prix de Rome pentru un design de
o banc naional.
n 1901, dup un studiu amplu a problemelor sociologice i de arhitectur, el
a nceput s formuleze o soluie elaborat la problemele percepute cu privire la
design urban. Ideea sa de baz a inclus separarea spaiilor de funcii prin zonarea n
mai multe categorii: industrial, civic, rezidenial, legate de sntate, i de
divertisment. Desene lui Garnier pentru un oras ideal industrial numit Une cit
industrielle au fost expuse n 1904, dar numai publicat mai trziu n 1918.
Une Cit Industrielle a fost conceput ca un utopic, o form de via, pentru
35.000 de locuitori. Acesta a fost localizat ntre un munte i un ru pentru a facilita
accesul la energie hidroelectric. Acest plan a fost puternic influenat de scrierile
lui mile Zola , n special roman utopic socialist Travail (1901). Planul de permis
de coli i de tip profesional pentru a fi aproape de industriile care au fost legate,
astfel nct oamenii ar putea fi mai uor de educat. Nu au existat biserici sau cldiri
de aplicare a legii, n sperana c omul nsui ar putea conduce.
n 1904 Garnier a revenit la Lyon, unde a primit un comision pentru o pia de
animale vii i de abator (1906-1924), mai trziu numit Halle Tony Garnier . n 1910

el a fost comandat pentru proiectarea Spitalului Grange-Blanche, finalizat n

1927. Alte proiecte au inclus mai multe vile, Stade de Gerland stadionului
municipal (1914-1918) i de locuine low-cost Quartier des Etats-Unis(1919-1935).

Ernest Mai Germania

- orasul dormitor
- functiunea principala era locuirea, externalizarea celorlalte functiuni ;
locuitorii trebuie sa faca naveta
- oras cu densitate medie, abundent in spatii verzi
- detaliile si amenajarea il fac remarcat
- este un model folosit dupa al doilea razboi mondial
- P+4 densitate medie
Ernest mai (27 iulie 1886 -11 septembrie 1970) a fost un arhitect
german i urbanist .
n contextul unui deficit de locuine i un grad de instabilitate politic, el a
iniiat programul de dezvoltare de locuine pe scar larg New Frankfurt.
Evoluiile lui May au fost remarcabile pentru elemente de comunitate bine
echipate , cum ar fi locuri de joac, coli, teatre i zone de splat comune. Aceste
aezri sunt nc marcate de funcionalitatea lor i modul n care acestea manifesta
idealurile egalitariste, cum ar fi accesul egal la lumina soarelui, aer, i n zonele
comune. Din aceste aezri cel mai cunoscut este, probabil, Siedlung Rmerstadt,
iar unele dintre structurile sunt limbajul cotidian cunoscut caZickzackhausen (zigzag case).

Le Corbusier
- publica doua carti de urbanism: despre cresterea densitatii in oras si
modelarea orasului
- face planul urbanistic de la Marseille
- scrierile sale sunt greu de citit pentru ca bate campii, are multe diagrame
- schimba radical fata orasului
- starea orasului pe vremea sa era deplorabila asta era parerea sa
- rezolvarea densitatii mari printr-o densitate si mai mare.
- Transforma orasul prin supradensificare punctuala
- Omogenizarea functiunilor, curba densitatii creste pe masura ce te indepartezi
de centru
- Explozia nucleului, orasul nu mai are un singur centru: ideea urbanismului
fractar, fiecare zona are un centru.
- Mobilitatea se realizeaza prin toate mijloacele de transport posibile: tramvai,
autobuze, metrou; pentru a usura miscarea
- Realizeaza Plan Voisin inlocuirea centrului istoric al Parisului cu niste
blocuri inalte in forma de cruce
- A facut cel mai mare carnagiu principalul reper pentru tinerii urbanisti care
se pregateau in domeniu.
- Exista explicatii ale psihanalizei care explica originea si inclinatiile sale
era cam nebun

- Dorea aparitia unui dictator care sa ii implementeze proiectul.

- Este un urbanist narcisist care considera ca oamenii trebuie sa doreasca ceea
ce el vrea si proiecteaza
- Este privit cu reticenta datorita inclinatiilor sale radicale in domeniu.
- Nu implica factorul uman in proiectele sale.
Le Corbusier a fost un pionier n studiile teoretice att
ale urbanismului modern, dedicndu-se gsirii de soluii pentru mbuntirea
condiiilor de trai pentru rezidenii oraelor aglomerate, creand un concept i o
realizare concret a ceea ce a fost numit o unitate de locuit (Unit d'habitation), ct
i designului modern
la
modul
foarte
general
(i
nu
doar
a
designului arhitectural cum este adeseori subcotat), excelnd n a pleca de la
stilul Art Deco, deschiznd apoi noi drumuri.
Cariera sa s-a ntins de-a lungul a cinci decenii, timp n care au fost construite
sub semntura sa cldiri impresionante n Europa vestic i respectiv
n Frana, India, Rusia i una chiar n Statele Unite ale Americii.
Cartierul The Unite, conceput ca un "ora grdin vertical", spre deosebire
de constructia de vile, este implantat n patru site-uri diferite, nainte de a gsi locul
lor n Bulevardul Michelet, 280 Cit radieuse Le Corbusier n suburbiile elegante
din Marseille, Frana.
Proiectul a fost un inovator prin integrarea unui sistem de distribuire a
bunurilor i serviciilor care ofer suport independent de unitatea de locuin, care s
rspund nevoilor de rezidenii si i asigurarea autonomiei operaionale n raport
cu exteriorul.
Acest lucru este special conceput pentru recaza victimele cartierele distruse
ale oraului i s pun n aplicare un principiu al crui dezvoltare dateaz de
proprietate vila i" blocuri zimate "de 1922
Materialele utilizate sunt beton armat i sticl, nu decoraii, fr elegan , att
n interior ct i n exterior. Faada este protejat de copertine (elemente prefabricate
din acelasi material).

Curs 4

Modele urbanistice
Modele = o abordare, un set de conjecturi asupra lumii, propune un mod de
functionare a obiectului studiat, studiaza replierile sale.
Modelul = un experiment, o regula inchegata, creaza categorii (o prima forma
de sistematizare a lumii). Aristotel este inventatorul categoriilor multimi de
elemente finite sau infinite).
Categorii in urbanism:
- modelul substantiv: modele, angrenaje de teorii, modele care privesc natura,
substanta(sector, zona, functiune tot ce tine de natura). Ernest Alexander
- modelul instrumental: ce instrument folosesc ca sa imi ating obiectivele.
- modelul contextual Pierre Manna urbanismul iesit din urbanism:
contextul larg in care este privit urbanismul, cadrul general, ideologia.
Submodele:
- substantiv
planificarea mediului: un model general care lucreaza cu
teritoriul, in sens larg este planificarea la scara mare si realizeaza
acest lucru prin esalonarea si directionarea activitatii.
o Se sprijina pe un mod de a vedea distributia de
bunuri.
o Ratiunea existentei unui centru regulator.
Planificarea nu este posibila fara un control.
Proiectarea urbana este specifica modelului substantiv.
Planificarea folosirii terenului este preocupata cu localizarea si
descrierea activitatilor umane si a folosintei terenului.
Planificarea cailor de comunicatii, investitiile publice, programul
de locuinta, planificare durabila.
- modelul instrumental: submodelele modelului instrumental
o Planificarea regulatorie care impune un regulament, care este
instanta dezirabila la care se ajunge PUG, PUZ, zonificare.
o Planificarea alocativa da ceva, ofera ceva: nu se bazeaza pe
restrictii, iar prin masurile pe care le ia incurajeaza obtinerea
unor lucruri.
Comandament porunca, recomandari ferme
pozitive, negative.
Recomanda ceva, sprijina ceva
Alocarea de fonduri, subventii, fonduri fiscale.
Exemplu: proiectele europene prin alocare de
fonduri.

o Planificarea pentru dezvoltare: America acorda anual miliarde

pentru dezvoltarea tarilor.
o Planificarea indicativa: face uz de instrumentele persuasiunii,
capacitatea unui om de a convinge cu privire la anumite teorii,
pareri, idei -> in scopul vederii unui proiect realizat finit.

Cursul 5
Abordarea sistemica
Rationamentul deductiv: de la general la particular
Rationamentul inductiv: de la particular la general
Modelul contextual :
- privilegiaza abordarea si gandirea analitica si rationala comprehensiv.
- Un alt submodel al modelului contextual este planificarea sociala: se ocupa
cu clasele de indivizi, are ca tinta imbunatatirea nivelului lor de trai, face
schimbari in oras gradul de fericire al populatiei.
Niciunul din aceste modele nu sunt in forme pure. Ele au corespondente,
valente in alte modele, de exemplu un submodel din modelul substantiv are
implicatii si in modelul contextual. Nu sunt forme curate.
Exemplu de model substantiv:
Proiectarea urbana este un model substantiv se ocupa de substanta urbana,
dar in acelasi timp prin tehnicile pe care le foloseste ea poate sa aiba legatura si cu
modelul instrumental.
Urbanismul pedant apare in modelul contextual: este o paradigma care preia
un model din afara, modelul jurist- potential - lectiile pe care acest tip de urbanism
le-a insusit prin curtea de judecata, aceste procese petrecute in spatiul anglo-saxon;
exemplu: fiecare persoana are dreptul la un avocat, iar acest avocat ii sustine
interesele in fata unei curti de judecata. Acest proces mai devreme sau mai tarziu a
fost interpretat si intr-o maniera urbanistica; oare ceea ce se intampla in urbanism
din punct de vedere legal? De aceea este nevoie si de un reprezentat urbanism care
sa apere interesele comunitatii.
Un urbanist si un judecator (avocat care a abordat aceasta problema Paul
Davidoff 1965. Davidoff vorbeste despre pericolul de a se rupe lagatura intre
comunitate si actul urbanistic.
Paul Davidoff (1930-1984) was a planning theorist responsible for the
creation of the "advocacy planning" His work as an advocate was exclusively
focused on minority and lower-income communities.
The American Planning Association presents the Paul Davidoff National
Award for Social Change and Diversity annually to a project, group, or individual
that has assisted the disadvantaged.

The Association of Collegiate Schools of Planning presents the Paul Davidoff

Award every other year to an outstanding book publication. Of those awardees is
Dolores Hayden for outstanding book in Urban Planning from the ACSP.
Founded the Suburban Action Institute in 1969. It challenged exclusionary
zoning in the courts, winning a notable success in the Mt. Laurel case. This led to
the requirement by the state supreme court of NJ that communities must supply
their regional fair share of low-income housing needs. Developed the concept of
advocacy planner, where a planner serves a given client groups interest and
should do so openly; a planner could develop plans for a particular project and
speak for interests of the group or individuals affected by these plans.
Deciziile trebuie luate dupa ce au fost ascultate ambele parti.
Consecinte :
Exista interese private si publice, interese comerciale, comune ; nu exista
bine si rau => care interese trebuie sa primeze.
Exista urbanisti care considera firesc sa sustina investitorul si altii opteaza
pentru comunitate.
Fiecare avem un set de valori, indiferent de problema abordata, de aceea
ideea lui Davidoff prezinta modul in care spiritul critic al oamenilor decide asupra
problemelor puse.
Civic Planning Officer asa este numit arhitectul in America pana in 1948
functionau curti de jurati.

Urbanismul birocratic presupune ca exista urbanisti experti care numiti

sau care dau concurs pe post si prin prezenta lor acolo, prin actul lor urbanistic cu
valoare juridical, ei reprezinta interesul statului, sunt functionari publici. Sunt vazuti
ca niste oameni care trebuie sa se detaseze de incarcatura lor afectiva si care slujesc
legea si statul, ei poate cu justete interesul statului. Legile si regulamentele nu
sunt adoptate in unanimitate, nici un regulament de urbanism nu este votat ca
urmare a consultarii populare, ci este realizat de comunitatea de urbanisti, de
specialisti, experti. Exista probleme in acest sens, probleme de rapiditate cu care
documentatiile de urbanism sunt adoptate, cu alte cuvinte, le trebuie foarte foarte
mult timp urbanistilor pentru a adopta un astfel de regulament- foarte lent.

Antiplanificarea: un alt model din anii 80. Pleaca de la prejumtia ca nu

poate fi planificat nimic. Anii 80 au reprezentat o revenire la politicele neoliberale.
America si Anglia devin marile puteri. Exista voci care spun ca planificare este
gresita, datorita dinamicii accelerate a oraselor. Exista idei ca planificarea nu este
buna si ca duce la suferinta si duce la mari probleme. Aceasta este paradigma care
apar in cadrul regimului comunist. Aceasta paradigma se bazeaza pe doua mari
personalitati ale economiei:
- Friedrich August Hayek Hayek spune urmatorul lucru: orice societate care
planifica are un proces de contraselectie, adica de la generatie la generatie cei

care planifica devin din ce in ce mai rai si mai corupti moral, un proces
antinatural; ca urmare planificarea scoate ce e mai rau.
- Milton Friedman: scrierile sale sunt fundamentul neoconservatorismului : Sa
lase libera economia de piata, economia trebuie sa se regleze singura, statul
este cel mai prost gospodar, individul stie intotdeauna ce e mai bine, statul
este un gospodar lenes.
Milton
Friedman
a
adus
nenumrate
contribuii
la
dezvoltarea microeconomiei i a macroeconomiei precum i la dezvoltarea teoriile
cu privire la economia de pia i la minimalizarea rolului statului n coordonarea
economiei. ntreaga sa actvitate a fost cel mai bine descris chiar de Milton
Friedman n persoan prin urmtoarele cuvinte.
Premisele sale:
1. Statul este cel mai bun gospodar.
2. Orice decizie urbanistica trebuie luata de stat, trebuie sprijinta de forta
statului.
Prin urmare, planificare trebuie sa nu existe.
Este un curent care a fost foarte greu de combatut, pentru sunt modele
practice in urbanism in care anumite comunitati s-au autogestionat cu succes, si
atunci e greu sa arati ca nu este posibil sa traim fara planificare.
- centralizarea presupune planificare
- liberalizarea nu include planificarea.
Este un punct de fisura intre cele doua principii in care comunicarea dintre
ele nu mai poate fii realizata, pentru ca ele se bat cap in cap, comunicarea este
deficitara.

Abordarea rationala in urbanism

Ce inseamna rational? Cand este un om rational?
Conform cu principiile i cerinele raiunii; care poate fi conceput cu ajutorul
raiunii. (despre oameni) nzestrat cu raiune; cuminte. Fcut cu judecat, cu
msur; sistematic, metodic.
- nu inseamna bine sau rau ; exclude cosiderente de bine si de rau ; a fi rational
nu are nimic de a face cu a fi bun sau a fi rau, sau a fi moral.
Abordarea rationala inseamna ca atunci cand ti-ai propus un obiectiv sa faci
niste pasi logici pentru a atinge acel obiectiv. Acest tip de abordare se cheama
abordare rationala instrumentala, pentru ca vede ratiunea ca un instrument, ratiunea
nu e o chestie pe care mi-o doresc, nu este un tel, sa fiu rational, un tel este sa imi
doresc o casa.
Vorbim despre o rationalitate substantiv, care tine de substanta obiectivului
pe care vreau sa il realizez. Cand incep sa evaluez intre niste obiective; aici apare
problema. Cum aleg intre doua obiective care sunt in competitie? Obiectivul de a fi
urbanism, si obiectivul de a castiga bine. Pot fi divergente cele doua obiective. De
exemplu, daca vrei sa castigi bine poti sa te faci stomatolog; exista stomatologi care
mor de foame? Nu.

Cand avem de ales intre doua obiective?

Exemplu din urbanism: pasaj subteran Kisseleff. Care s-ar putea sa strice
perspectiva spatiului; obiectivul de a fluidiza traficul si obiectivul de a proteja
integritatea vizuala, aspectul coerent urbanistic si protectia arborilor.
Deci alegem rational intre cele doua obiective. Cum putem incepe? Ce e de
facut?
Care sunt avantajele si care sunt dezavantajele?
Abordarea rationala urmareste sa gaseasca metode prin care sa ajungem
rational la anumite alegeri.
Abordarea rationala sau rationalismul din filozofie are doua mari coordonate,
ca sa definim ce e rational sau cum putem sa ne dam seama de logica lucrurilor:
- fie sa fie o afirmatie sprijinita de argumente
- fie sa se bazeze pe experienta.
Adica propozitia : Este firesc sa ma astept ca atunci cand vad un fulger sa
aud si un tunet. aceasta este o afirmatie rationala, bazata pe experienta.
Este normal sa ma astept ca atunci cand ploua sa gasesc trotuarul ud.
afirmatii rationale, bazate pe experienta.
Rationament deductiv:
Toate merele sunt verzi.
Esarfa este verde.
Toate lucrurile verzi sunt mere. (exemplu dat de Raluca Voinea)
Argumentul este logic dar nu e bine.
1. Rationamentul trebuie sa fie valid.
2. Premisele sa fie adevarate.
Toti urbanistii sunt muritori.
Hippodamus din Milet este urbanist.
Hippodamus din Milet este un muritor.
Unii urbanisti sunt muritori.
Hippodamus din Milet este urbanist.
Hippodamus din Milet este muritor. Este bine?? NUU.
Pentru ca este posibil ca Hippodamus sa fie in aceea parte care nu sunt
muritori. Deci ambele premise trebuie sa fie adevarate.
Abordarea rationala a aparut in anii 60: a cunoscut 20 de ani de glorie, de
faima si a fost pentru 20 de ani o biblie a urbanismuluil, toata lumea a sprijinit
aceasta abordare. Abordarea rationala venea pentru prima oara in contextul luptei
pentru inarmare, lupta pentru cucerirea spatiului. Intre cele doua spatii: Rusia-URSS
si spatiul vestic, s-a dus un razboi greu, razboiul insemna ca exista o ostilitate
declarata, dar nu se tragea niciun foc de arma. S-a vazut acest lucru in lupta pentru
cucerirea spatiului, rusii au trimit sateliti in afara Pamantului si ca urmare
americanii au trimis primul om in afara spatiului. Pe fondul acestui salt urias al

omenirii, a fost nevoie de o investitie imensa in cercetare. Dupa al doilea razboi

mondial, daca erai in America sau intr-o tara vestica traiai cea mai buna perioada,
orice experiment pe care il doreai il puteai implementa, ca urmare foarte multe
descoperiri au aparut in fizica, mai ales in domeniul mecanicii cuantice. Toata
aceasta revolutie, a crescut fabulos respectul fata de stiinta, fata de stiintele exacte:
chimia, biologia, fizica,matematica, un prestigiu atat de mare incat si celelalte
stiinte au incercat sa se replieze pentru a castiga si ele, pentru a a nu fi privite cu
dispret.
Aproape toate stiintele umaniste au incercat sa introduca un anumit mod de a
gandi propriile lor stiinte care sa semene cu metodele prin care fizica ajunge sa
cunoasta acest prestigiu. O mare atractivitate pentru stiintele exacte anii 50-60.
A aparut teoria alegerii rationale in sociologie reprezinta abordarea
rationala in urbanism, este cam acelasi lucru. Este o forma de a matematiza
urbanismul, procesul de urbanism. Pe fondul acesta au aparut cativa teoreticieni in
anii 70: Andreas Faludi - face distinctie intre teoriile in planificare si teorii ale
planificarii. El a considerat ca exista teorii care privesc ceea ce noi am numi
substanta, de aceea ele sunt niste teorii sunbstantiv, vorbesc despre substanta, la
cadrul construit. Dar exista si teorii off planning, teorii instrumentale si contextuale,
este vorba despre cum abordam noi urbanismul? Care este procesul care se
dezvolta in capul nostru ca urbanisti? Cum ajungem noi sa descoperim un lucru?;
pe fondul faptului ca urbanismul ca si alte stiinte umane,..., s-a cladit abordarea
rationala, care inseamna un fel de legitamare a urbanismului ca model
matematic, care sa traga concluzii adevarate din premize adevarate.
His specialisms are planning theory and methodology, the study of Dutch
strategic planning and European and comparative planning. He has held research
commissions from the Centre for Environmental Studies in London (1974-7), the
Association of Dutch Municipalities (1977), the Dutch Ministry of Finance (19823), the S.O.S. contact group of growth centres (1989-1990), the Scientific Council
for Government Policy (1997) as well as several from what used to by the National
Spatial Planning Agency and The Netherlands Council for Scientific Research.
Abordarea rationala este un mod de a judeca corect problemele de
urbanism, si ca acest lucru sa se intample, si ca sa ne apropiem mai mult de
exemplul nostru, cum alegem intre doua obiective urbanistice?; ca acest lucru sa se
intample trebuie sa existe cateva axiome ale urbanismului, legi care o data
intrunite, putem noi sa avem o abordare rationala:
1. valorile cu care operam trebuie sa fie tranzitive sa fie ierarhizate, pe o
scara; de exemplu: mergem in oras sa bem o bere:
eu prefer heineken, daca nu:
stella artois
timisoreana
(eu pot sa am o ierarhizare)
h>s; s>t; h>t => eu pot sa le ierarhizez asa;
dar daca intre heineken si stella ; aleg heineken

daca intre stella si timisoreana ; aleg stella

intre heineken si timisoreana; timisoreana.
o problema: daca nu pot sa ierarhizez aceste alegeri.
Nu mai este rational.
2. independenta intre utilitate si probabilitate: care sa existe un model

rational trebuie sa existe o independenta intre probabilitate si utilitate. Ce insemna

asta?
Insemna ca mie nu imi place cursul; dar probabilitatea sa iau examenul este
50% cu 50%. Imi doresc sa iau examenul: Da, cam cat de mult? Foarte mult, sa iau
9.
Eu trebuie sa ma comport rational in aceste doua situatii, sa nu privilegiez
nici una dintre aceste doua. Am 50% sanse sa iau examenul, dar imi doresc sa il iau
cu 9.
Sunt sigur ca il iau, nu am cum sa nu il iau. Asta insemna ca utilitatea imi
afecteaza probabilitatea, eu stiu ca am doar 50% sanse, dar vreau sa imi cada
subiecte pe care le stiu ca sa iau 9, si atunci diminuez probabilitatea.
Ce imi trebuie ? nu ma intreaba nimeni daca l-am luat.. asta ce insemna? Ca ii
diminuez valoarea constient fiind de probabilitatea mica, daca fac aceste lucruri,
iarasi modelul rational nu va fi bun.
Trebuie sa fiu onest, trebuie sa existe o independenta intre probabilitatea ca un
lucru sa se intample si gradul de dezirabiltate, cat de mult imi doresc sa se intample.
irelevanta nonconditionarilor : acele lucruri care nu imi intra in
modelul meu, nu am intereseaza. Exemplu: eu vreau sa ies cu rolele in parc.
Abordarea rationala imi spune ca trebuie sa iau in considerare cateva lucruri: cum
va fi vremea? Sa nu ploua! Care este traseul de acasa pana in parc? Sa nu ma muste
cainii! Dar daca Mazare a fost retinut de DNA acum o jumatate de ora, credeti ca
ma intereseaza cand ies cu rolele? NU. Asta este irelevant, nu ma conditioneaza.
Dar daca ploua sunt conditionat. De multe ori acest lucru nu este respectat in
practica.
Zice Botic in inregistrare: CE MA INTERESEAZA ASTA PE MINE DACA
VREAU SA STUDIEZ FATADA? JUST? DA? =)))
Altfel spus este rational sa folosesc doar acele instrumente care sunt relevante
pentru noi, nu intregul palier pe care il stiu.
3.

4. inadmisibilitatea alegerilor subordonate: din analiza rezulta ca eu as

vrea aici un parc, dar eu aici as construi aici o casa. Suntem obligati sa alegem pe
cea care s-a clasat prima in topul preferintelor noastre.
Dupa ce am stabilit axiomele, ca proces al abordarii rationale, tehnica
este:
- incepem prin alegerea obiectivului sau descoperirea problemei. Patrick
Geddes: S.A.P.: survey survolam; analise analiza; plan planificam. Anii
60

- identificarea planurilor, politicilor alternative: cum vrem sa procedam ca sa

atingem obiectivul?
- Evaluarea planurilor sau a politicilor
- Implementarea politicilor sau planurilor
- Monitorizarea efectelor
FEED-BACK: intoarcerea la fiecare etapa in cazul unor esecuri la nivelul
fiecarei etape.