Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Planificarea orasului
Teoreticieni si teorii in planificare
Note de curs
Curs 1
Teoreticienii timpurii ai urbanismului
Planificarea spatiala
Peter Hall face o departajare intre cele doua mari familii ideologice:
- familie ideologica continentala (paradigma) care se refera la acei ganditori si acele
perspective asupra planificarii si asupra teoriilor urbane, care apar in Europa
- familie anglo-saxona, adica acei teoreticieni care provin in majoritate din Anglia si
America.
Un moment foarte important in urbanism si in aparitia teoriilor este momentul
revolutiei industriala, important pentru umanitate, evolutia urbanismului si tehnologiilor.
Revolutia industriala:
-
evolutia orasului Bucuresti, care datorita industrializarii regimului comunist, si-a marit
suprafata mutarea oamenilor de la sat la oras, in conditiile in care populatia de la sat nu
era pregatita pentru oras. Astfel, apare un decalaj economic si social foarte mare, resimtit
de inalta burghezie: 11% din populatie traiau in camere mici: 1 camera la 2 persoane (45mp) => apar miscari pentru a imbunatati situatia muncitorilor.
Situatia nefavorabila a muncitorilor care era nevoiti sa locuiasca in conditii proaste a fost
De sus in jos (de la clasa inalta a societatii catre muncitori) doamnele din inalta societate
aveau timp sa se plimbe prin cartierele muncitoresti si sa publice impresii.
Revoluia industrial s-a declanat mai nti n Anglia, care a reuit s se menin ca
prima putere industrial a lumii pn la sfritul secolului al XIX-lea.
n Frana, revoluia industrial a evoluat lent, nceputurile ei datnd din jurul anilor 1830.
Cererea sczut de produse industriale n condiiile unei populaii predominant agrare a fcut c
adevrata er industrial s nceap abia n 1890.
Industrializarea Germaniei a fost marcat de frmiarea sa politic, condiiile favorabile
declanrii revoluiei n acest domeniu fiind create prin anii 1840-1850.
Dezvoltarea industrial a SUA a debutat la mijlocul secolului al XIX-lea prin aplicarea
unei multitudini de invenii i inovaii. Sosirea masiv de emigrani dup 1865 a antrenat o
puternic dezvoltare a economiei americane i astfel n jurul anului 1900 SUA au devenit prima
ar industrial din lume.
- inovatia celor trei magneti: in interior sunt oamenii si magnetii sunt orasul si satul
Orasul gradina are mai multe avantaje:
- dotarile necesare,
- spatii care fac legatura cu zonele din afara orasului,
- orasul este caracterizat de dinamica, mobilitatea deplasarii noastre in oras,
- mediul rural se afla intr-o penurie a orasului. Comunitatea rurala structureaza energiile si
ofera ajutor imediat in caz de nevoie.
- Orasul gradina are densitatea echivalenta cu densitatea unui alt oras.
- Orasul are un sistem de un angrenaj urban adica un sistem ce face sa functioneze un
oras- in care centrul cuprinde tot ce era necesar la momentul respectiv, sec XIX, un numar
de 30 mii de locuitori,
- Orasul este inconjurat de o generoasa centura verde.
Ebenezer Howard cunoscut pentru publicarea lui Garden Cities of Tomorrow (1898),
descrierea unui utopic ora n care oamenii triesc n armonie, mpreun cu natura. Publicarea a
dus la fondarea micrii City Garden , care a realizat mai multe orae pentru grdinarit n Marea
Britanie la nceputul secolului 20.
Howard credea c toi oamenii au fost de acord supraaglomerarea i deteriorarea oraelor a
fost unul dintre aspectele problematice ale timpului lor. El citeaz o serie de gnditori i dispreul
lor fata de orae. In conceptul City Garden, Howard a combinat oraul cu ara, n scopul de a
oferi clasei muncitoare o alternativ de a lucra la ferme, oraele aglomerate fiind nesntoase".
Aceast micare a influenat dezvoltarea mai multor suburbii modele, cum ar fi Forest
Hills Gardens concepute de F.L. Olmsted Jr. n 1909, Radburn NJ (1923). Howard a urmarit sa
reduca nstrinarea oamenilor i a societii cu natura, iar oraele gradina, prin urmare, sa fie
promovate. Howard este considerat de muli a fi una dintre cele mai mari ghiduri de urbanism, cu
multe dintre principiile sale City Garden utilizate n urbanismul modern.
Aceste idei de oras ideal apar pentru prima data la Platon, apoi Hippodamus care creaza
orasul Hippodamic in Milet. Acestea reprezinta utopiile din Evul Mediu.
de strazi, un sistem care face legatura intre puncte importante ale suburbiei. Din acest sistem de
strazi, se desprind pe alocuri strazi fundaturi ele au un rol de irigare in tesut, care sa fie un rol
descurajator pentru cei care circula cu automobilul.
Acest sistem stradal este segregat de circulatia pietonala, aleile pentru jogging, pentru
miscare, nu se intersecteaza cu strazile. Deasupra trec masinile, strada si sub trec oamenii, creand
astfel niste tuneluri de trecere, aceste stradute deservesc casele prin sistemul back-yard, prin
intrarea secundara, prin spatele casei. Pietonalul trece pe sub strada. Astfel, acest concept, este un
melanj de idei, intre teoria lui Haword si o idee gasita in teoria de la Port Sunlight, super insula,
comunitatea in care oamenii aceseaza casa din spatele casei.
Tripp: un tanar functionar al politiei din Londra, publica o carte, se ocupa de partea cu
traficul si i s-a parut interesant sistemul propus de Stein in America. Iata ca ideea englezeasca de
oras gradina, se reintoarce in Anglia pe o alta cale. Si propune cat mai putina strapungere a
arterelor mari de arterele secundare.
Biolog: contemporan cu Haword : Gedds Patrick era un bilog, geograf, sociolog,
filantropist si pionier al planificarii orasului. Este cunoscut pentru inovatiile sale in planificarea
urbana si sociologie. El a introdus termenul de regiune in arhitectura si planificare si a inventat
termenul de conurbatie.
El a vzut oraul ca o serie de modele de centralizare comune, "o structur ntreesut",
asemntoare cu o floare. El a criticat tendina cercetatorilor moderni asupra specializarii. n
"Raportul de HH Maharajahul de Kapurthala" n 1917 el a scris:
"Fiecare dintre acesti specialiti rmn prea mult concentrati pe specializare lor, prea puin
atenti pentru alte specializari. Fiecare se concentreaza clar i ferm pe o petal de floare din cele
ase si o trateaza separat de ntreg."
ntr-un context de dezvoltare extraordinar de noi tehnologii, industrializare i urbanism,
Geddes a asistat la consecinele sociale de criminalitate, boal i srcie, ca un rezultat al
modernizrii. Din punctual sau de vedere, scopul teoriei sale i nelegerea relaiilor dintre
unitile de societate a fost de a gsi un echilibru ntre oameni i mediul nconjurtor pentru a
mbunti astfel de condiii.
Cum este influentat omul de cadrul natural?
Urbanismul este o subspecie a planificarii spatiale a mediului: sintetizeaza o
metodologie pe care o folosim si azi:
- analiza survolare ce se intampla pe sit?
- sinteza analizei care este concluzia?
- planificarea.
Curs 2
Platon a fost cel care a teoretizat ideea ca sufletul unui om are forma
imuabila, adica nu se transforma, iar prin Sf. Pavel care a facut acest melanj intre
teoria platonica si cuvantul lui Dumnezeu s-a ajuns la teoria despre nemurire.
Ne spus lucrurile acestea ca sa stim ca orice idee este prelucrabila.
In cursul anterior, am vazut cum ideea lui Haword a primit diferite replieri
de-a lungul timpului si de-a lungul trecerii sale de la un teoretician la altul.
Exemplu de intrebare la examen: Ce este orasul gradina?
Toate aceste idei ale teoreticienilor sunt idei nascute din anumite probleme,
confruntari, temeri, de aceea este foarte interesant de vazut care sunt aceste temeri
ca sa intelegem ideea; mediul sau in care apare; cand a intelege aplicabilitatea sa
intr-un anumit spatiu.
The Plan[edit]
Broadacre City was the antithesis of a city and the apotheosis of the newly born suburbia, shaped
through Wright's particular vision. It was both a planning statement and a socio-political scheme
by which each U.S. family would be given a one acre (4,000 m) plot of land from the federal
lands reserves, and a Wright-conceived community would be built anew from this. In a sense it
was the exact opposite of transit-oriented development. There is a train station and a few office
and apartment buildings in Broadacre City, but the apartment dwellers are expected to be a small
minority. All important transport is done by automobile and the pedestrian can exist safely only
within the confines of the one acre (4,000 m) plots where most of the population dwells.
Principii de proiectare
Simplitate - compartimentarea trebuie s fie minimal, orice element inutil
trebuie s dispar. ncperile sunt divizate prin elemente ce sugereaz diferena de
funcionalitate (finisaje orizontale ale pardoselii sau tavanului, orientrii diferite ale
camerelor, urechi de zidrie laterale, .c.l.).
Adaptabilitate stilistic - pe primul plan trebuie s fie nevoiele
beneficiarului i abia n planul doi un anumit stil arhitectural.
Arhitectur organic - arhitectura ar trebui s fie n simbioz cu natura
punndu-se n acelai timp reciproc n valoare. Se recomand folosirea de culori
naturale (specifice zonei) i de materiale locale.
Sinceritatea materialelor componente - materialele trebuie s fie utilizate
conform naturii i potenialului lor i nu ca o butaforie.
Copilrie
Frank Lloyd Wright s-a nscut ntr-un ora mic, Richland Center, Wisconsin,
ntr-o zon agricol a statului Wisconsin, Statele Unite ale Americii, n 8 iunie 1867,
la doar doi ani dup terminarea rzboiului civil american.
A fost crescut n spiritul puternic religios al unitarismului, fapt care l-a fcut
n 1905 s proiecteze o biseric unitarian devenit apoi faimoas datorit
arhitecturii i arhitectului su, Unitarian Unity Temple n Oak Park, statul Illinois.
n timpul perioadei precolare, mergnd la grdini, i-a manifestat de
timpuriu o atracie ctre construcii, petrecndu-i mult timp jucndu-se cu blocurile
educative date de ctre mama sa, creaie a cunoscutului psiholog i
educator Friedrich Wilhelm August Frbel, devenite larg cunoscute sub denumirea
uzual de blocurile Froebel. Aceste blocuri, folosite n decursul secolului 20 pe
scar larg n grdinie, constau din piese geometrice spaiale (de obicei
confecionate din lemn i vopsite n culori fundamentale saturate) de forme diferite
care se pot asambla cu uurin formnd structuri tridimensionale. n autobiografia
sa, Wright se refer la importana pe care aceste exerciii de viziune spa ial urmau
s o aib asupra viziunii sale arhitectonice precum i asupra designului su. Multe
din cldirile lui Wright sunt notabile i distincte tocmai datorit clarit ii formelor
lor geometrice.
Wright a nceput educaia sa formal n 1885 la facultatea de inginerie
a Universitii din Wisconsin (University of Wisconsin, School for Engineering),
unde a fost membru unei fraterniti care a generat multe personalit i, Confreria
Phi Delta Theta. A urmat cursurile pentru doi ani, timp n care a lucrat perioada sa
de ucenicie pentru Allen Conover, un inginer i constructor local, care preda de
asemenea i cursuri de inginerie civil.
n 1887, Wright a abandonat cursurile fr a obine un titlu universitar (dei ia fost conferit un doctorat honoris causa de ctre aceiai universitate n 1955) i s-a
mutat n Chicago, pentru a se altura firmei de arhitectur a luiJoseph Lyman
Silsbee. Peste un an, a prsit fima lui Silsbee pentru a se altura firmei Adler &
Sullivan, fondat deDankmar Adler i Louis Henry Sullivan. ncepnd cu 1890,
Wright a fost responsabil de toate proiectele rezideniale ale firmei.
n 1893, dup o disput, probabil datorat muncii lui Wright n afara firmei,
acesta prsete Adler i Sullivan pentru a crea propria sa firm i cas n
suburbia Oak Park, Illinois, a Chicago-ului. Pn n1901, Frank Lloyd Wright a
terminat n jur de 50 de proiecte, incluznd multe case n oraul su natal, toate
concretizate.
Curs 3
La Ciudad Lineal
Tony Garnier -1869 1948
- a conceput orasul industrial la cite industrielle gandit in 1898
- are o fabrica imensa
- trama hipodamica usor alungita
- imbinarea betonului armat cu locuirea individuala: beton+forme
cubice+casa cu gradina => imbinare a doua universuri
Tony Garnier -Dup ce a aflat de pictur i elaborarea la cole Tehnica de la
Martinire n Lyon (1883-1886), Garnier a studiat arhitectura la Ecole Nationale des
Beaux-Arts din Lyon (1886-1889) i Ecole Nationale Superieure des BeauxArts din Paris ( 1890-1899). n 1899 el a ctigat Prix de Rome pentru un design de
o banc naional.
n 1901, dup un studiu amplu a problemelor sociologice i de arhitectur, el
a nceput s formuleze o soluie elaborat la problemele percepute cu privire la
design urban. Ideea sa de baz a inclus separarea spaiilor de funcii prin zonarea n
mai multe categorii: industrial, civic, rezidenial, legate de sntate, i de
divertisment. Desene lui Garnier pentru un oras ideal industrial numit Une cit
industrielle au fost expuse n 1904, dar numai publicat mai trziu n 1918.
Une Cit Industrielle a fost conceput ca un utopic, o form de via, pentru
35.000 de locuitori. Acesta a fost localizat ntre un munte i un ru pentru a facilita
accesul la energie hidroelectric. Acest plan a fost puternic influenat de scrierile
lui mile Zola , n special roman utopic socialist Travail (1901). Planul de permis
de coli i de tip profesional pentru a fi aproape de industriile care au fost legate,
astfel nct oamenii ar putea fi mai uor de educat. Nu au existat biserici sau cldiri
de aplicare a legii, n sperana c omul nsui ar putea conduce.
n 1904 Garnier a revenit la Lyon, unde a primit un comision pentru o pia de
animale vii i de abator (1906-1924), mai trziu numit Halle Tony Garnier . n 1910
Le Corbusier
- publica doua carti de urbanism: despre cresterea densitatii in oras si
modelarea orasului
- face planul urbanistic de la Marseille
- scrierile sale sunt greu de citit pentru ca bate campii, are multe diagrame
- schimba radical fata orasului
- starea orasului pe vremea sa era deplorabila asta era parerea sa
- rezolvarea densitatii mari printr-o densitate si mai mare.
- Transforma orasul prin supradensificare punctuala
- Omogenizarea functiunilor, curba densitatii creste pe masura ce te indepartezi
de centru
- Explozia nucleului, orasul nu mai are un singur centru: ideea urbanismului
fractar, fiecare zona are un centru.
- Mobilitatea se realizeaza prin toate mijloacele de transport posibile: tramvai,
autobuze, metrou; pentru a usura miscarea
- Realizeaza Plan Voisin inlocuirea centrului istoric al Parisului cu niste
blocuri inalte in forma de cruce
- A facut cel mai mare carnagiu principalul reper pentru tinerii urbanisti care
se pregateau in domeniu.
- Exista explicatii ale psihanalizei care explica originea si inclinatiile sale
era cam nebun
Curs 4
Modele urbanistice
Modele = o abordare, un set de conjecturi asupra lumii, propune un mod de
functionare a obiectului studiat, studiaza replierile sale.
Modelul = un experiment, o regula inchegata, creaza categorii (o prima forma
de sistematizare a lumii). Aristotel este inventatorul categoriilor multimi de
elemente finite sau infinite).
Categorii in urbanism:
- modelul substantiv: modele, angrenaje de teorii, modele care privesc natura,
substanta(sector, zona, functiune tot ce tine de natura). Ernest Alexander
- modelul instrumental: ce instrument folosesc ca sa imi ating obiectivele.
- modelul contextual Pierre Manna urbanismul iesit din urbanism:
contextul larg in care este privit urbanismul, cadrul general, ideologia.
Submodele:
- substantiv
planificarea mediului: un model general care lucreaza cu
teritoriul, in sens larg este planificarea la scara mare si realizeaza
acest lucru prin esalonarea si directionarea activitatii.
o Se sprijina pe un mod de a vedea distributia de
bunuri.
o Ratiunea existentei unui centru regulator.
Planificarea nu este posibila fara un control.
Proiectarea urbana este specifica modelului substantiv.
Planificarea folosirii terenului este preocupata cu localizarea si
descrierea activitatilor umane si a folosintei terenului.
Planificarea cailor de comunicatii, investitiile publice, programul
de locuinta, planificare durabila.
- modelul instrumental: submodelele modelului instrumental
o Planificarea regulatorie care impune un regulament, care este
instanta dezirabila la care se ajunge PUG, PUZ, zonificare.
o Planificarea alocativa da ceva, ofera ceva: nu se bazeaza pe
restrictii, iar prin masurile pe care le ia incurajeaza obtinerea
unor lucruri.
Comandament porunca, recomandari ferme
pozitive, negative.
Recomanda ceva, sprijina ceva
Alocarea de fonduri, subventii, fonduri fiscale.
Exemplu: proiectele europene prin alocare de
fonduri.
Cursul 5
Abordarea sistemica
Rationamentul deductiv: de la general la particular
Rationamentul inductiv: de la particular la general
Modelul contextual :
- privilegiaza abordarea si gandirea analitica si rationala comprehensiv.
- Un alt submodel al modelului contextual este planificarea sociala: se ocupa
cu clasele de indivizi, are ca tinta imbunatatirea nivelului lor de trai, face
schimbari in oras gradul de fericire al populatiei.
Niciunul din aceste modele nu sunt in forme pure. Ele au corespondente,
valente in alte modele, de exemplu un submodel din modelul substantiv are
implicatii si in modelul contextual. Nu sunt forme curate.
Exemplu de model substantiv:
Proiectarea urbana este un model substantiv se ocupa de substanta urbana,
dar in acelasi timp prin tehnicile pe care le foloseste ea poate sa aiba legatura si cu
modelul instrumental.
Urbanismul pedant apare in modelul contextual: este o paradigma care preia
un model din afara, modelul jurist- potential - lectiile pe care acest tip de urbanism
le-a insusit prin curtea de judecata, aceste procese petrecute in spatiul anglo-saxon;
exemplu: fiecare persoana are dreptul la un avocat, iar acest avocat ii sustine
interesele in fata unei curti de judecata. Acest proces mai devreme sau mai tarziu a
fost interpretat si intr-o maniera urbanistica; oare ceea ce se intampla in urbanism
din punct de vedere legal? De aceea este nevoie si de un reprezentat urbanism care
sa apere interesele comunitatii.
Un urbanist si un judecator (avocat care a abordat aceasta problema Paul
Davidoff 1965. Davidoff vorbeste despre pericolul de a se rupe lagatura intre
comunitate si actul urbanistic.
Paul Davidoff (1930-1984) was a planning theorist responsible for the
creation of the "advocacy planning" His work as an advocate was exclusively
focused on minority and lower-income communities.
The American Planning Association presents the Paul Davidoff National
Award for Social Change and Diversity annually to a project, group, or individual
that has assisted the disadvantaged.
care planifica devin din ce in ce mai rai si mai corupti moral, un proces
antinatural; ca urmare planificarea scoate ce e mai rau.
- Milton Friedman: scrierile sale sunt fundamentul neoconservatorismului : Sa
lase libera economia de piata, economia trebuie sa se regleze singura, statul
este cel mai prost gospodar, individul stie intotdeauna ce e mai bine, statul
este un gospodar lenes.
Milton
Friedman
a
adus
nenumrate
contribuii
la
dezvoltarea microeconomiei i a macroeconomiei precum i la dezvoltarea teoriile
cu privire la economia de pia i la minimalizarea rolului statului n coordonarea
economiei. ntreaga sa actvitate a fost cel mai bine descris chiar de Milton
Friedman n persoan prin urmtoarele cuvinte.
Premisele sale:
1. Statul este cel mai bun gospodar.
2. Orice decizie urbanistica trebuie luata de stat, trebuie sprijinta de forta
statului.
Prin urmare, planificare trebuie sa nu existe.
Este un curent care a fost foarte greu de combatut, pentru sunt modele
practice in urbanism in care anumite comunitati s-au autogestionat cu succes, si
atunci e greu sa arati ca nu este posibil sa traim fara planificare.
- centralizarea presupune planificare
- liberalizarea nu include planificarea.
Este un punct de fisura intre cele doua principii in care comunicarea dintre
ele nu mai poate fii realizata, pentru ca ele se bat cap in cap, comunicarea este
deficitara.