Mihai Viteazul

Mihai Viteazul s-a nascut in 1558 in

Trgul de Floci sau Drgoesti si a
decedat la 9 august 1601, Turda. A
fost ban de Mehedinti, stolnic
domnesc si ban al Craiovei, apoi
domnitor al Trii Romnesti si, pentru
o scurt perioad n 1600, conductor
de facto al tuturor celor trei tri care
formeaz Romnia de astzi: Tara
Romneasc, Transilvania si Moldova.

Mihai Viteazul, portretul de la

Praga, din anul 1601

n anul 1601, n timpul unei sederi la

Praga, a fost portretizat de pictorul
Egidius Sadeler, care a mentionat pe
marginea portretului aetatis XLIII,
adic "n al 43-lea an al vietii", ceea
ce indic drept an al nasterii lui Mihai
anul 1558.

Mama lui Mihai a fost Teodora Cantacuzino, de

neam grecesc. Cronica lui Radu Popescu,
foarte bine informat asupra carierei lui Mihai,
mentioneaz c "mum-sa au fost de la Oras
dela Floci [sic], care fiind vduv si frumoas
si nemerind un gelep [comerciant], om mare si
bogat. Poarta mprteasc si care n casa ei
zbovindu-se ctva vreme.... Mama sa,
Teodora Cantacuzino, a fost sor cu Iane
Cantacuzino, nalt dregtor la Constantinopol
si apoi ban al Craiovei, din familia Cantacuzino.
Domnul Ptrascu cel Bun, considerat mult
vreme ca fiind tatl nelegitim al lui Mihai, a
murit n 1557.

Domnul Ptrascu cel Bun, considerat mult vreme

ca fiind tatl nelegitim al lui Mihai, a murit n
1557.
Alte documente, aflate n custodia Academiei
Romne, precum si specificatiile din Condica
episcopiei Rmnicului, atesta c Mihai Viteazul
s-ar fi nscut la Drgoesti, localitate aflat pe
partea stng a Oltului, judetul Vlcea. Aceleasi
surse mai specific faptul c la Proieni, pe Valea
Oltului, ntr-o veche biseric ortodox, s-ar fi
cununat cu Doamna Stanca.

Victoriile mpotriva Imperiului otoman

Aderarea Trii Romnesti la "Liga Sfnt" a
condus la izbucnirea (13 noiembrie 1594)
unei revolte antiotomane soldat cu
suprimarea creditorilor levantini si a ntregii
garnizoane otomane stationat n Bucuresti.
Pe acest fundal, Mihai porneste o ofensiv
general mpotriva naltei Porti, atacnd
cettile turcesti de pe ambele prti ale
Dunarii (Giurgiu, Hrsova, Silistra). Urmeaz
o serie de victorii mpotriva ttarilor si
turcilor (Putineiu, Stnesti si Serptesti)
culminat cu incendierea Rusciukului.

Datorit recunoasterii ca suzeran a lui Sigismund

Bathory de ctre Aron Vod si succesorul su,
Rzvan Stefan, Mihai trimite o delegatie de boieri
la Alba Iulia pentru a reglementa diplomatic
relatiile munteano-transilvnene. Nerespectnd
porunca domnitorului, delegatia de boieri
condus de mitropolitul Eftimie negociaz si
semneaz la Alba Iulia la 20 mai 1595 un tratat
cu Bathory prin care Mihai devenea de fapt
loctiitorul acestuia pe propriul su tron (din Tara
Romneasc). Puterea revenea astfel Sfatului
Domnesc alctuit din 12 boieri de rang inalt.

Mihai Viteazul obtine contra turcilor victoria la

Clugreni - 13/23 august 1595 (evocat n mod
strlucit n poemul "Pasa Hassan" al poetului
George Cosbuc). Contraofensiva otoman l
forteaz s se retrag temporar n munti,
asteptnd sprijinul lui Sigismund Bathory. Mihai
Viteazul ncepe, cu sprijin transilvnean si
moldovean eliberarea oraselor Trgoviste (5-8
octombrie 1595), Bucuresti (12 octombrie 1595)
si Giurgiu (15-20 octombrie 1595).

Unirea trilor romne

Consolidarea Unirii
Stema lui Mihai Viteazul dup Unirea trilor
romne
Pentru a consolida Unirea, Mihai ia o serie
de msuri:
adopt aceeasi stem pentru toate
teritoriile (trile romne)
construieste o biseric ortodox la Alba Iulia
acord anumite nlesniri preotilor si iobagilor
romni numeste ca mitropolit al
Transilvaniei pe Ion de la Prislop.

Destramarea unirii
Contextul international era complet nefavorabil
Unirii. Puterile vecine vedeau n noul stat o
contradictie cu interesele proprii. Habsburgii si
vedeau amenintate planurile de meninere a
Transilvaniei n sfera de influent, Polonia nu
dorea pierderea controlului asupra Moldovei,
iar Imperiul Otoman nu accepta ideea
renunrii la Tara Romneasc. Mai mult chiar,
noul stat reprezenta o formul puternic,
capabil s schimbe raportul de forte din
regiune. Existau ns si conflicte interne,
cauzate de insubordonarea nobililor maghiari
din Transilvania care nu acceptau msurile
impuse de noul Domn

Forat s ia calea pribegiei, Mihai cere sprijinul

mpratului Rudolf al II-lea, care, n contextul
renscunarii lui Sigismund Bathory pe tronul
Transilvaniei, accept s-l susin pe romn.
mpreun cu generalul Basta, Mihai pornete
campania de recucerire a teritoriilor
romneti. Prin victoria de la Guruslu (3
august 1601), voievodul valah l ndeprteaz
pe Bathory din Transilvania. Continu prin a
recupera ara Romneasc gonindu-l pe
Simion Movil de pe tron. n aceste condiii, se
ntrezreau perspectivele unei noi uniri
romneti, perspectiv ce nu convenea
mpratului habsburgic, Rudolf al II-lea.. domn
al rii Romneti i Ardealului i Moldovei."

Din ordinul su se pune la cale nlturarea

fizic a domnitorului romn, i la 9/10
august 1601, la 3 km sud de Turda, Mihai
Viteazul este ucis de generalul Gheorghe
Basta (vezi Mormntul lui Mihai Viteazul).
Capul su este luat de unul dintre
cpitanii domnitorului i nmormntat de
Radu Buzescu la Mnstirea Dealu, lng
Trgovite. Pe lespedea sa de piatr de la
Mnstirea Dealu st scris: "Aici zace
cinstitul i rposatul capul cretinului
Mihail, Marele Voievod, ce au fost domn al
rii Romneti i Ardealului i Moldovei."

ntreaga crestintate balcanic l-a privit ca pe

un eliberator, iar dup moartea sa, n hrtiile
gsite sub pern, s-a aflat o scrisoare n care
acesti crestini l numeau Steaua lor
rsritean.