Sunteți pe pagina 1din 10
LA VECERNIA ce se sivargeste impreuni cu Liturghia ‘Vasile cel Mare La al zecelen ceas dia zi se tae de Veecrnie ss lmbract preotul In verminte si binccuvntind, se etete Pealmel face- ppltbe, Dupi aceasta, cetenin mare. Apol Doamne strigatam.. De gasul si se pun stele pe 8. Se email aver, ale ‘ctoihulul~ tas» Sthoavnel — uns. ata | Stirile Inver, las junile noastre cele de |, primeste-le, Sfinte ne di noui iertare de §rdtat in lume invierea. {nconjurafi, popoare, Sionul st cuprindefi pe dansul, i dati slava intrinsul Celui ce a inviat din morfi. Ci Acela este Dumnezeul hostru, Care ne-aizbivit pe not de firdelegile noastre. IN SFANTA SI MAREA ZI SAMBATA Yeni, popoare si cintio si ne tment lu isto, sivind Invierea Lut cea din mort Ch Acesta este Dumnezeul nostra, Care a iabavit lames de Tnsli= ciunea veajmayulal, Sir See Cu_patima Ta, Hristoase, din patimi nea liberat, sew invierea ‘Ta din stricdclane ne-am lbivit Doamne, slava Tie. rept ana hal es ll Astizi iadul stright suspinin Mai bine mi-ar fost de nas fi primit pe Cel ce Sa nlseut din Maria, venind asupra mea, mi-a surpatputerea;_porfile cele de arama lea sframat, Suletele pe Gare le fineam intrw mine 1 dinainte, Dumnezea find, te-a inviat, Siava, Doamne, Cruel Tale si lnvieril Tale (dat ot). SFINTELOR $1 MANTUITOARELOR PATIML on Astizi iadul striga suspindn Stricatu-sa puterea meas primitam mort ea pe unul din mort, dar nu pot sieL tin pe Danstl niidecum; €i pierd impreuna cu Dansul si pe acest, peste care eram imparat. Eu am avut morii din veas, dar ‘cesta inti ci pe tofi fi ridica. | Slava, Doamne, Cructi Tale gi fn- ‘eri Tale i iadul_strigd suspinand: ‘Zarobitu-s-a stipiniren mea, Pis- torul s-a ristignit si pe Adam ba inviat. De cei peste care eram im- parat sunt lipsit, si pe car Inghigit, puternie fiind, de tofi i-am. virsat. Desertat-a mormintele Cel_ | ce a fost rastignit; slabit-a puterea Slava, Doamne, Crueii Tale i Tale, Slav asl al en: Ziua de azi mai inainte a in- chipuit-o cu taind marele Moise, vicind: ‘Sia binecuvantat Dum: nereu ziua a aptea, ch aceasta este Simbita cea binecuvintati; aceasta este ziua odinel, in care S-a odibnit de toate Iucrarile Sale Unul-Niseut, Fiul lui Durmnezeu, prin rinduiala morti, dupa trup bulihnindu-Se. $i la ccea.ce era iarisi intorcindu-Se, prin fnviere, ne-a diruit noua viata ves tun bun si iubitor de oameni. aca lr Pe ceea ce este marirea a to Jumea, care din oameni a rasirit si pe Stapinul a niscut, usa cea cereascd, pe Maria Fecioara si 0 Taudam, cantarea celor firi de trup si podoaba credinciosilor. Ch | aceasta s-a ardtat cer si templu al Dumnezeiri. Accasta peretele cel din mijloe al. vrajbei La stricat, pace aadus si lmpirifia a deschis-. Pe aceasta dar avind-o ancori a credin(ei, apiritor avem pe Dom- nul ce $-a niseut dinte-insa, Indraz- neasea dar, indrizeascd. poporul Jui Dumnezeu; el Acesta va ‘yrijmayi ea un atotputernic. Tepe Evangheli, Lamind Und. Procbimen nu see, el Indatt: Infeep- lunes se ctese PAREMIILE Dela Facer, ete a4) La inceput a facut Dumnezeu cerul si pamantul. $i pamantul era netoemit si gol. intuneric era dea- supra adéncului si Dubul lui Dum- nezeu Se purta pe deasupra apelor, Sia zis Dumnezeu: «Sa fie lu- minil». Sia fost lumind. $i a vazut Dumnezeu ci e bunii lumina, si a despartit Dumnezeu lumina de intuneric. Lumina a numit-o Dum- nezeu ziud, iar Mntunericul I-a nu- ‘a fost Si fie 0 tarie prin mijlocul apelor si s desparta ape de ape». Si a fost aya. A ficut Dumnezeu tiria, si a despartit Dumnezeu apele eele de sub tarie a vizut fost seara, si a fost dimi a doua. $i a zis Dumnezeu: «Sa se adune apele cele de sub cer Ia un loc sisi se arate useatul!», Sia fost aga: Si s-au adunat apele cele de sub cer la locurile lor si s-a aritat | on sua. uscatul. Uscatul a numit Dum- nezeu pimant, iar Jor a numit-o mari, $i a vizut Dumnezeu ci ¢ bine. Apot a zis Dumnezeu: «Sa dea pamintul din sine verdea(i: lara, eu siméngi in ea, dupa felul i asemanarea el, si pom roditor, care si dea rod eu Simingi in sine, dupa fel, pe mnt». $i a fost aga, Pamantul a dat din sine verdeafi: iarbi, care face siminfa. dupa felul si dupa aseminarea ef, si pomi roditort, eu simin(a, dupa fel, pe pimant. vizut Dummezeu ci e bine. Sia fost seard, si a fost dimineafi: ziua a treia, in Proorocia tl Issa, cite: ax, 1419 Lumineazi-te, Iumineazi-te, Terusalime, eX vine lumina ta, slava Domaului peste tine a risi- rit! Ciel iat intunerieul acopers pimdntul, si bezna, popoarele; iar peste tine risare Dommul, si lava Lui striluceste peste tine. Si Vor umbla regi fntru lumina ccitre tine. Fiii tii vin de departe gi ficele tale sunt aduse pe umeri. ‘Atunel vei vedea, vei straluci si inima ta se va zbuciuma gi se va lirgi, cdi citre tine se va indrepta bogifia mirii si avutiile popoare- lor citre tine vor curge. Caravane de cimile te vor acoperi, si dro- madere din Madian si Efa. Toate sosese din Seba incireate cu aur si cu timfie, céntind laudele Dom- nului. Toate turmele Chedarului la tine se vor aduna, berbecii din Nebaiot te vor sluji pe tine si ca 0 jertfi. bineplicuti urcase-vor pe jertfelnicul Meu, si templul rugi- junii Mele se va slivi. Cine zboari ca norii si ca porumbita spre silagul ei? Caci pentru Mine se adund corabiile, in frunte cu cele din Tarsis, ca sii adued de departe pe feciorii ti; aurul si argintul lor pentru numele Dun nezeului tiu si pentru Sfintul I Israel, Care te sliveste! Feciori de impratii lor in slujba ta vor fi, ‘caci fntru urgia Mea fe-am lovit si fintru bunivrerea Mea M-am mi- lostivit de tine. Portile tale mereu vor fi in Hituri, zi si noapte vor rrimfine deschise, ca si se care Ia tine bogitiile popoarelor, iar regii lor in fruntea lor vor fi. Caci ‘itia care mu vor sluji fie vor pieri $i neamurile vor fi nimicite. Marirea Libanului, chiparosul, ulmul si merigorul la tine vor veni, ea si impodobeasca locagul cel sfant al Meu, si Eu voi slavi Iocul unde se odihnese picioa- rele Mele. $i feciorii apasitorilor ‘tai smerifi la tine vor veni si se vor inchina la picioarele tale tofi cei ce te-au urat gi pe tine te vor numi: cetatea Domnului, Sionul Sfan- tului lui Israel. Din parisita si de- faimati ce erai pe veci, voi face din mindria veacurilor, bucurie din neam in neam. Tu vei suge laptele popoarelor gi Ia pieptul re- gilor alaptat vei fl. Atunei vei cu- noaste ci Eu sunt Domnul, Izbi- vitorul si Rascumpiritorul tiu, Puternicul Ini Tacov. Det eye: ox, 1-19 Apoi a grat Dommnul cu Moise si Aaron. in pimantul Egiptului i Je zis: Luna aceasta si vi fie inceputul lunilor, si Vi fe intiia fntre Iunile anului. Spune dar ta toath obstea flr Tui Israel lez: Inziua a zecea a fun acesteia sii in fiecare din capit de familie un micl; cite un micl de familie s Iuatifiecare. lar daca vor fi putini in familie, incit si nu fie de ajuns ca si poaté manea mielu, si fa eu sine de In vecimul eel mat apropiat de dansul un numir de suflete: rnumirafi-vl Ia un mielatifia ffi pot si-l minnce. Mielul si vi fie dleun an, parte birbateasca si fara meteahnd, si si luafi sau un miel, sau un ied, sil finefi pan in za 4 patrusprezecea a luni acestela si atunci foata adunaren obsti filor Iui Israel si-l junghie citre seara. Si ia din sdngele tui si si ungi amindot uyori si pragul cel de sus alusi casei unde au siel manance. Si sk minince in noaptea accea carnea lui friptt la foc: dar s-0 minince cw azimi si eu ierburi amare. Dar sf nu-l mancafi nefript de ajuns sau fiert in apa, ci si mincafi totul fript bine pe foc, i capul cu picioarele si maruntaicle. Si au lisati din el pe a doua zi gi ‘oasele lui si nu le zdrobifi Ceea ce varimane pe a doua zis ardefiin foc. Sil mancafi ins aya: si avefi coapsele incinse, inealfamintea in picioare si toiegele in mainile Voas- tre; si si-1 méncafi cu grabi, chci ‘te Pastile Domnului. SFINTELOR $1 MANTUITOARELOR PATIME ors Din prooroea lu Tons, te: ay Si a fost cuvantul Domnului citre Iona, flul lu! Amitai, zicind: «Scoala sife du in cetatea cea mare a Ninivel si propovaduieste aco caci firadelegile lor au ajuns pind {in fafa Meal». $i s-a sculat Tona si fuga la Tarsis, departe de Domnul. Sis-a coborat Ia Tope, unde a gisit ‘ corabie, care mergea Ia Tarsis si, plitind pretul eilitoriel, s-a co- borat in ea ca si meargi la Tarsis, impreund cu tofi cei de acolo, el fugind din fafa Domnului. Dar Domnul a ridicat un vant nipra nie pe mare si o furtund puternica s-a stirnit, incit co ra gata si se sflirdme. Corabierii s-au infricosat si au strigat fiecare citre dumnezeul siu si au aruncat in mare incarcitura coribiei, ca si se Iona se caborase se culease $i -2 apropiat de el tru ce dormi? Scoali-te si strigi citre Dumnezeul tiu, poate El isi va aduce aminte de noi, ea si nu pierim!». $i au zis unul edtre altul stim din pricina cui a venit peste noi nenorocirea aceasta». $i au aruncat sorfi, si sorful a cazut pe Tona, $i au intrebat pe el: «Spu- ne-ne noua, din pricina cui s-a abitut nenorocirea aceasta asupra noastra? Care este mestesugul tiu, de unde si din ce {ara vii si din ce popor esti?». Atunci el lea ris- puns: «Sunt evreu si Domnului Dumnezeului cerului ma inchin — Celui care a flicut marea si uses tul». $i tofi oamenii s-au temut cu fried mare si -au zis lui: «Pentru ce ai sivarsit una ca aceasta?s ici ei stiau ed el fuge din fata lui ‘Dumnezeu, flindca el le spusese. Si i-au zis lui: «Ce si-ti facem ea si se domolensed marea?». Caci marea se ridiea din ce in ce mai mult. Atunei el a rispuns: «Lua(i-ma si mi aruncafi in mare si ea se va potoli, ciel stiu bine cd din pricina mea s-a pornit peste voi aceasti vijelie». $i marinarii vasleau ca sa ajunga Ia firm, dar in zadar, ¢ marea se ridica din ce fn ce mai ‘mult impotriva lor. Atunei au stri- gat citre Domnul si au zis: «O, Doamme, de-am putea si nu pie- rim din pri acestui om si si nu ne impovarezi pe noi cu un singe nevinovat! Cici Tu, Doam- ne, precum ai voit, ai ficut!». $i il ridicara pe Tona gi fl aruneari in mare si s-a potolit urgia ci. Si ‘oamenil s-au temut cu teama mare de Domnul si au adus jertfi Tui Dumnezeu si L-au fieut Lui figi- duinge. Si Dumnezeu_a dat porunci unui peste mare si inghiti pe Tona, Sia stat Iona in pntecele pestelui rei zile gi trei norti. Atuncl s- rugat Iona din panteccle pestelui catre Domnul Dumnezeul lui, zi- cind: «Strigat-am eitre Domnul intru stramtoararea mea, si El m-a auzit; din pantecele locuinfei mor- | flor citre Dinsul am strigat, si El a luat aminte la glasul meu! Tu ai aruneat in adne, in simul mit si undele m-au inconjurat; toate talazurile si valurile Tale au trecut peste mine. $i gindeam: Aruncat 4 m4 SLUIBA ‘Tau! Apele ntregul, adancul m-a Impresurat, iarba mirii s-a incolieit in jurul ‘eapului meu; ma coborasem pind la temeliile muntilor, zivoarele pimantului erau trase asupra mea pentru totdeauna, dar Tu ai seos din stricdeiune viata mea, Doamne Dumnezeul meu! Cand se sfirsea intru mine dubul meu, de Domnul mi-am adus aminte, si Ia Tine a juns rugiciunea mea, in templul ‘Tau cel sfant! Cei ce slujese ido- lilor deserfi disprefuiese harul ‘Tiu; dar eu ifi voi aduce Tie jertfe cu glas de lauda gi toate fagiduin- {ele mele le voi plini, cici man- tuirea vine de Ia Domnull». $i Domnul a dat poruncd pestelui si pestele a aruncat pe fona la ¢arm. Sia fost cuvantul Domnului citre Tona pentru a doua oart, zicind: «Scoala si porneste citre cetatea cea mare a Ninivet propoviiduieste acolo propovidui rea cea dintai pe care Ku fi-am poruncit-ol». $i s-a sculat Yona. mers in Ninive, dupi cuvantul Domnului. $i Ninive era cetat mare inaintea lui Dumnezeu; trebuiau trei zile ca s-o stribafi. $i a pitruns ona in cetate ziednd: «Patruzeci de zile mai sunt si Ninive va fi distrusity. Atunei ninivitenii au crezut in Dumnezeu, au finut post si s-au imbricat cu sac, de Ia cei mai mari si pind la cei mai mici. Sia ajuns vestea pind Ia regele Ninivei. Acesta s-a sculat de pe tronul siu, si-a lepadat | vegméntul [ui cel scump, s-a ac SFINTELOR $I MANTt perit eu sac gi s-a culeat fn cenusd. Apoi, din porunca regelui si a regitorilor si, s-au strigat si s-au zis acestea: «Oamenti si animalele, vitele mari si miei si: nu minance nimic, si nu pasca si nici si bea apa; iar oamenil si se imbrace sac si edtre Dumnezeu si strige di toati puterea si fiecare si se intoared de pe calea lui cea rea iainile lor si nu mai sivaryeasca fapte silnice; poate cd Dumnezeu Se va intoarce si Se va milostivi si va fine in loc futimea méniei Lui ca si nu pierim!». Atunci Dumnezeu A vazut faptele lor cele de poedinga, Aci sau intors din eile lor cele rele. $i s-a fieut mili Domnului, jar prapidul pe care trebuia si-t faci, aga precum spusese, nu la mai pravalit peste ei. $i Lona a fost cuprins de mare supirare si se aprinse de minie. $i a rugat pe Domnul zieind: «O, Doamne, ita toemai ceea ce cuge- tam eu cand eram in fara me Pentru aceasta eu am ncercat si fug in Tarsis, cdi stiam ci Tu esti Dumnezeu indurat si milostv, in- delung-Rabdator $i mult-Milosird si Iti pare riu de furddelegi. Si acum, Doamne, ia-mi sufletul meu, ici este mai bine sii mor decat si fiu viup. $i a zis Domnul: «Paci tu ‘are bine ed fi-ai aprins mania». ‘Atunei Iona a fest din cetate gi s-a asezat Ia risiritul ei, si-a ficut 0 coliba sia stat sub ea la umbri, ca i vada ce se va intimpla cu cetatea. $i Domnul Dumnezeu a fiicut si creased un vrej care s-2 ridicat deasupra capului tut Tona, ca sii find umbra si sii mal os potoleased ménia. $i s-a bucurat Tona cu bucurie mare pentru vrej. Dar Dumnezeu, a doua zi, la re- viigsatul zorilor, a poruncit unui vierme, ca si reteze vrejul. Tar el s-a uscat. Si la rasiritul soarelui a pornit Dumnezeu un vant arzitor de la risirit si soarele a dogorit capul lui Tona, ineat el se pripadea de cilduri. $i si-a rugat moartea zieind: «Mai bine este si_mor decit si traiese!». $i a grait Dom- nul edtre Tona: «Ai tu dreptate te manii pentru vrej?». Si el a rispuns: «Da, am dreptate si fiu supirat de moarte!». $i a zis Domnul: «Tu f-ai ficut necaz pentru un vre} pentru care nu teal trudit gi nici nu Lai eres- cut, care sia Iuat flint intr-o noapte $i intr-alta a pierit! Dar Eu cum si nu mi indur de cetatea cea mare a Ninivei cu mai mult de o suti douiizeci de mii de oameni, care nu stu si deosebeasci dreap- ta de stinga, si cu un mare numir de dobitoace?>. Dela Tosa, w Fifi Israel au stat eu tabaira la Ghilgal si au ficut acolo in sesul Terihonului Pastile in ziua a patru- sprezecea a lunii, seara. Iar a doua zi de Pasti au mancat din roadele pAmantului acestuia azime noua. In ziua aceea a incetat mana de a mai cidea, si de a doua zi, dupa ce au mincat din roadele pamantului, fii lui Israel n-au mai avut mand, ci au mancat anul acela din roadele farii Canaanul Aflandu-se ins Tosua aproape de ) 676 sLUIBA Terihon, a edutat eu ochil sii sf ath stitea inaintea [ui un om; acela avea in mani o sabie goald. $i apropiindu-se Iosua de dinsul, ia zis: «De-ai nostri esti sau esti din- tre dusmanii nostri?» Iar acela rispuns: «Eu sunt cipetenia ostiri Domnului si am venit acum». Atunei Tosua a clzut cu fata la pimént, s-a inchinat si a zis citre acela: «Stipane, ce poruncesti slu- agli tale?». Zis-a citre Iosua cApete- nia ostirii Domnului: «Scoate-ti {inciitimintea din picioare, ci lo- cul pe care stai tu acum este sfintly. Sia flcut Tosua asa. Dela Lyte re: (x, 20-V, 19) Aili lui Israel au pornit apoi din Sucot si si-au asezat tabira la Etam, la capitul pustiului. Tar Dommul mergea inaintea lor: ziua in stilp de nor, aritindu-le eal iar noaptea in stalp de foc, lumi- nandue, ca si poatl merge si ziua si noaptea. Si n-a lipsit stilpul de nor ziua, nici stilpul de foc noap- tea dinaintea poporului Atunei a grait Domnul cu Moise sia zis: «Spune fiilor lui Israel si se intoarca si si-si ageze tabara in fata Pi-Hahirotului, intre Migdal si mare, in preajma lui Baal Tefon. Acolo in preajma lui, ling mare si tibirati, Ci Faraon va zice eitre poporul sau: Fiii acestia ai lui Israel s-au raticit in paman- is pustiul. Far si va alerga dupa ei, S-Mi voi ardta slava Mea asupra lui si asupra a toath ostirea lui; si vor cunoaste toflegiptenit ed Eu sunt Domnul>. Si au ficut aga. Atunci sadat desire regelui Egiptului et poporul evreu a fugit. inima lui Faraon gi a slujitorilor lui asupra poporului acestuia, si ei au zis: «Ce am fieut noi? Cum de am lasat pe fil lui Israel si se duck Sisk nu ne mai robensci noud2>.A inhamat deci Faraon carele sale de razboi si a Iuat poporul siu ct sine: A Tuat cu sine gase sute de care alese st toath citdrimea Egip- {lui si edpetenile lor Tar Domnul a invartosat inima lui Faraon, regele Tui sa alergat acesta dupa fi Tui Israel; dar fii Tut Israchfeyisera sub mink fnalti, $i au alergat dupa ef egiptenii cu tofi cal carele lui Faraon, cu calirefii si cu toata ostirea lui, si j-au ajuns ciind poposiserd ef la mare, Hing’ Pi- Hoahirot, in fafa tui Baal-Tefon. Dar cind s-a apropiat Faraon si cnd sau uitat fil lui Israel inapoi slau vizut cd egiptenii vin dupa ei, S-au spaimantat foarte tare fi Isracl si au strigat citre Domnul; si au zis citre Moise: «Oare nu rau morminte in fara Egiptului, de ce neal adus si murim in pus- tie? Ce ai fieut tt cu noi, Sco- findu-ne din Egipt? Nu fi-am spus noi, oare, de aceasta in Egipt, cind fi-am zis: Lasi-ne si robim egipte- nilor, ci e mai bine si fim robi cgiptenilor decat si murim in pus- tin aceasta». Moise insi2.zis citre popor: «Nu va temetit Stai si veil vedea mintuires cea de la Dommul, pe eare vi va face-o El astiz, cach pe egiptenit pe care fi tului, si a slujitoritor | Yedeli astizi mu-i vefi mal vedea niciodati. Domnul are si se lupte pentru voi, iar voi fifi linistifil». Atunci a zis Domnul citre Moise: «Ce strigi eitre Mine? Spune fillor lui Israel si porneased, tar tu ridici{itolagul sii intinde mana rit si 0 desparte, si vor Israel prin mijfocul mii, ea pe uscat. Inti, Eu voi invartoga inima Tui Faraon sia tuturor egiptenilor, ca si meargi pe urmele lor. $i-Mi voi arata slava Mea asupra lui Faraon i supra a foath ostirea lui, asupra carelor lui si asupra edliretilor lu Si vor eunoaste toi egiptenii e& Eu sunt Domnul, cand Imi voi arita slava Mea asupra lui Faraon, asu- pra carelor lui si asupra edlirefilor Iuin. Atunei s-a ridicat ingerul Dommului, eare mergea inaintea taberei flor lui Israel, si s-a mutat in urma lor; si s-a ridicat stilpul cel de nor dinaintea lor sia stat in ‘rma lor. Astfel a trecut el sia stat intre tabira egiptenilor si tabara fillor Iui Israel; si era negura si intunerie pentra uni, iar pentru cella, lumina, noaptea, si toati noaptea nu s-au apropiat unit de ali. Tar Moise si-a intins mina sa asupra mirii sia alungat Domnul ‘marea toati noaptea cu vant pu- ternic de In risirit, si s-a fleut marea useat, cA s-au despartit apele. $i au intrat fil lui Israel prin mijlocul mari, mergind ca pe uscat, iar apele le erau perete, Ia Areapta Ia stinga lor. lar egip- tenil urmirindwi, au intrat dupa ei in mijlocul mari, toft call lui Faraon, carele si cilire(ii lul. Dar on a edutat Dom- nul din stilpul cel de foe si din nor spre tabiira egiptenilor si a umplut tabla egiptenilor de spaima. Si a ficut si sari rofile de Ia earele lor, incat cu anevoie mergeau carele. Atunei au zis egiptenii: «Si fugim de Ia faga Ini Israel, e& Domnul se luptii pentru ei cu egipteniity. Iar Domanul a zis citre Moise: «in- tinde-i mina asupra mirli, ea si se intoarci apele asupra egipte- nilor, asupra carelor lor si asupra i si-aintins Moise fugeau impotriva apei. Si aga a ineeat Dumnezeu pe egipteni in mijlocul mirii. Iar apele s-au tras carele si cl- lirefii intregii ostiri a lui Faraon, care intrase dup§ isracliti in mare, sinu a rimas nici unul dintre ef Tui Israel ins au trecut prin mare ca pe uscat, $i apa le-a fost perete Ia dreapta si Ia stinga lor. pe israelifi din mainile egiptentlor, lui Israel pe egipteni morti pe malurile mari. Vai Israel mina cea tare, pe care a in- ‘ins-o Domnul asupra egiptenilor, si s-a temut poporul de Domnul si | a crezut in Domnul si in Moise, | sluga Lui. Atunei Moise si ‘cAntat Domnul si au zis: | Sa cfintim Domnului, ict cu Slava S-a preaslavit! i citeul alee stthurle taaln asta Se: | | om siuma - . SFINTELOR $1 MANU on | | cintim Domnului, cici cu ‘Si cintim Domnului... = wilui! Cici Domnul a slava S-a preaslavit! Sih; Doane, cine este asemenea Te Si cintim Domnulut.. liturat judecifile rostite im tate dumper Cae ete avemenea Te Sncum triva ta sia intors pe veajmayi ti, SthcPe eal pe ete tn mare-aarun= Domnul, imparatul lui Israel, este preanirit ta sfnjniy minunat. tre Cree marire gi ficitor de minuni cca af in mijlocul tiu; tu nu vei mai ve- ‘ La urd itu cnt tot ace dea nll o nenorocire. 4 cintam Domnulut.. ; | si ala (Cit cu slava Sa preastiit! Dela crelacatts Rego, ‘al: Fntne-al dreapta a, af a Ing SA céntim Domnulul, cei eu | pam is slaya S-a preastivit! Stik: Domnul esto vitesz tn tuptas omnul este numele Lut. Cael al Faraon, Din Proorocia ll Sofone, ire comes a, 8-15) | ia fost cuvintul Dom- Asa zice Domnul: «Pentru | nului cdtre Mie, zicdnd: «Scoala si aceasta, asteptafi-Ma pana in ziua | te du la Sarepta Sidonulut, si yezi ‘Sa cdntim Domnului. ‘els Cu mala Ta ai etic acest popor st a! waft u puteres Ty ; $n are arenes al eh pri tind Mia val scula ‘ca mArturte!_| acolo, lc! lath am poruncit unel Si cinton Domnall aie re Ghat ging Mew ete string | ime vue te branesci. | ‘Stik: Pe edpetenile cele de sama ale tui, ‘$8 cintim Domnall laolalti toate neamurile si si adun | s-a sculat si s-a dus la Sarepta. Si Maren oye ea ng Sih: Auta neamure sa cute impaagile, ea si vars peste cle | ind a ajuns la porilecetai iat Sa cintim Domnul ‘murat, fried a euprins pe ec din Flite intirtarea Mea si iutimea urgiei | 0 femeie viduvé aduna vreascuri Si cantim Domnalui Mele, $i tot pamantul va i mistuit | sia chemato Mi ira zis: «Adu-mi ah, Amel ta son pane de vapain mantel Mele. Atunel vol | pufind apa en si Beauy. Sta dus eae dam pe conductor Mob ctr dda popoarelor buze curate, ca | casiviaducd, dar lie astrigat-o si aoe : mur i-a cuprins si tofi cai traiese in Canaan toate si se roage Domnului gi cu i-a zis: «Adu-mi si 0 bucati de ‘Stik: Dreapta Ta, Doamne, ya aritat ‘si-au pierdut cumpitul. rayna sa-I slujeasca Lui. Din finu- | paine sa mandnc». Ea insa a zis - Sa céntam De nae ‘Sa cfntam Domaului. turile de cealalta parte a fluviilor | «Viu este Domnul Dumnezeul tau, $4 cintim Domnului. alt : yee 7 ‘Sti: Fried gi groazi va clidea peste ei, $1 Pie , inchinditorii Mei sits 0 farimitura de paine, Sein: Mana Ta cea dreapti, Doamne, Pe | ge miretia brafulul Tau, ca pietrele vor Mei, Imi vor aduce prinoase. In| mu ‘mana de faind fntr-un vas a Stramat Cu mutinea sve) Thetment ziua aceea nu te vei mai rusina de | si putin untdelemn intrun urcior. | arpa pe eel potriv | ‘Sa cintim Domnului. toate faptele tale cu care ai pick | Si iat, am adunat eateva vreas- Sa cAntim Domnului. tuit impotriva Mea, cici atunci voi ‘mi duc si 0 gitese pentru da Ia o parte pe cei ce in chip | mine si pentru ful meu, si apot si trufas se veselese, iar tu nu te vei Sh: Pana va trece poporul Tau, Do va trece poporal Taw acesta, pe liga Ts, ssp apa. . mai ingmfa in muntele cel sfant al Si cntim Domnul Sk cAntim Domaednt Meu. $i voi kisa in mijlocul tau un Sth: Strinsur-au Ta um loe ape ca un | Sith: Tel duce sve siita manele neam smerit si sirac, care va | o turti pentru mine si adu-mi-o, perete sire iachegat valure tn inna | tensa Tae, In loca ee i bal feat nidajdui intru numele Domnului. | iar pentru tine si pentru fiul tau etre Desa ee ee Cei care vor mai riméne din nea- ‘Sa cintim Domnuh CY eee tai mul lui Israel nu yor sivarsi ne- Si cintim Domnulu | dreptate si nick nu vor grat euvdnt Sh: Veajapl cen: legal dupa ck in sudvo ajungesDrda ol np semi vot | Sth fpseiéa Dom dle mineiun si mu se-va_afla in SHure stat de-rizbunae; vl sate | veal vaca Cack eal a Fargon ot ura lor limba vicleana. Ci el vor | Suir inten ce vm sheet ea neler same putea si manance si si se odihe | Domnul ploaie pe pimant», $i s-a ‘Sa clntim Domnulul.. Inter-t Domnal supra lor ale mir ease, flr si se fereased de cine- | dus ea st a fleut aga cum ia zi pepe Si céntim Domnului.. 4 4a. Bucur fea Sion salts | Mesa heSnlt ea el seas io | fa igh afindatce-n x pmbel | Star fl rata tet prin mare : ee an eee eal Yei face mai pe urmi. Cici aga zice Domnul Dumnezeul lui Israel: «Faina din vas nu va seidea si unt- | delemnul din urcior nu se va imputina pand in ziua edind va da ‘mari 3 bucuri din toati inima, fiied a | vas ma sedzut si untdelemnul din | exo Jurcior nw s-a fmpufiast, ups | cavantal Domnuluy gril prin Me. | Dupa ‘aceasta imbolnavit co- | piu femel stain easel, oata | ia font aa de grea, ef m-a mal ‘mas suflare int-nstl. Sta is ea Gitre Thiet «Ce ai avut ou mine, mul ful Dumnezet? At venit Ia imine ea semi pomenesti pcatele tele gisi-ml omori ful?» Tar Mie zis: «Dimi pe ful tiu>. $i ba Tuat din brafele of si ta suit in foigor unde gedea elf Fx pis pe patal siu, Apot a strigat Ie catre Domnal si 4 21: «Doamne Dun- nezeul meu, oare si vaduvel a care Tocuiese fl fact riu, omordnd pe fil ity, Si suflind de trek ort peste copia strigat etre Domnul fazis: «Doamme Dumnereul meu, ise intoarcasufltul copiulul fcestuia intr-insuly, Si a ascultat Dom glasu ui lies -2intors sulfletal copiulul acestuia i el ia inviat $a Iuat Ile copilul i 5-4 coborat cu el din folgor in ea, Fer dat mamel sale gt ais Th fdatt copil thu e viv». Atunch a tis femela tre es «Acum cu- hose si eu cl tu esl omal lui Dum- heveu si eu adevarat cuvantal Tut Dumnezen exten gura ta. in Proorca ll lke (EX 08H, 3 Bucura-Mi-voi intra Domaul, saltasva de veselie. suet. Mew intra Durmnezeul Meu, eict Mea imbrieat cu haina manta sea Yehmantulveseliei Mea acoperi Chunui mire Mi-a pus Mie cu- huni. ca pe o mirensa M-a im podobit eu podoabi. Ca pimantul Care risareferburt sca o grading SLUIA in care simanja fineolfeste, asa Domnul Dumnezeu va face drep- tatea si risard gi inaintea tuturor neamurilor preaslavirea Sa. Pen- tru Sion nu voi ticea si pentru Terusalim nu yoi avea odihna pani cce dreptatea lui nu va iesi ea lumi- nna si mantuirea lui nu va arde cao flaciri, Atunei neamurile yor ve- dea dreptatea ta si tofi imparat slava ta si te vor chema pe tine cu ‘ume nou, pe care fl va rosti gu Domnului, $i tu vel fi ea o cununa de marire in mana Domnului si ca © diadema imparateasca in ména Dumnezeului tiu. $i nu ti se va mai zice fie: «Alungati», si farii tale: «Pustiita», ci tu te vei chem: aintru tine am binevoio», si tara ta; «Cea cu birbat, ciel Domnul a binevoit intru tine si piméntul ‘iu va avea un sof. $i in ce chip se insofeste Miciul eu fecioara, Cel ce te-a zidit Se va insofi cu tine, si in ce chip mirele se veseleste de mireasd, aga se va veseli de tine Dumnezeul tut Del racers tire: (coat, 1-18) Dupa acestea, Dumnezeu a i cereat pe Avraam si ia zi «Avraame, Avraameb» Tar el rispuns: «Iati-md. $i Dumnezea ica zis: «la pe fiul tau, pe Isaac, pe singurul tiu fiu, pe eare-l iubesti, si du-te in pimantul Moria si adu acolo ardere de tot pe un munte, pe care fil voi arita Eu». Sculin- du-se deci Avraam dis-de-dimi- neafa, a pus samarul pe asinul siu sia luat cu sine doua slugi si pe Isaac, fiul siu; si tind lemne pen- tru jertfi, s-a ridicat gia plecat la locul despre care griise Dum- nezeu. Tar a trein zi, ridiedndu-si ‘Avram ochii, a vizut in depirtare ocul acela. Atunci a zis Avraam slugilor sale: «Ramdnefi aici cu asinul, iar eu si copilul ne ducem pana acolo si, inchinandu-ne, ne vom intoarce la voir. Ludnd deci Avraam lemnele cele pentru jertfa, Je-a pus pe umerii lui Isaac, fiul su; iar el a Iuat in maini focul si ‘cufitul si s-au dus amandoi impre- una, Atunci a grait Isaac lui Avraam, tatil siu, si a zis: «Tatil. Tar acesta a riispuns: «Ce este, fiul meu?», Zis-a Isaac: «ati, foc si Temne avem; dar unde-i oaia pen- tru jertfa?». Avraam insk a rls puns: «Fiul meu, va ingriji Dum- nezeu de oaia jertfei Sale!». Si s-au dus mai departe amandoi impre- und. Tar daci au ajuns Ia locul de carei graise Dumnezeu, a ridicat Avraam acolo jertfelnic, a asezat Iemnele pe el si, legdnd pe Isaac, ful siu, ka pus pe jertfelnic, dea- supra lemnelor. Apoi sia intins Avraam ména si a luat cufitul ca si junghie pe fiul siu. Atunci ingerul Domnului a strigat edtre el din cer si a zis: «Avraame, Avraamel!». Rispuns-a acesta: «dati-miy. Tar ingerul a zis: «Si nu-fi ridiei mana asupra copilului, nici si-i faci vreun ru, cei acum ccunose ci te temi de Dumnezeu, si pentru Mine n-ai crufat nici pe singurul fiu al tit. $i ridicdndu-si a privit si iat Ia spate un berbecel incureat cu coarnele intr-un tufis. Si, ducin- du-se, Avraam a luat berbecu! §i a adus jertfi fn locul Iui Isaac, fiul siu. Avraam a numit locul SFINTELOR §! MANTUITOARELOR PATIMI 681 acela Iahve-Ire, adici Dumnezeu poarth de grils olde acea se nee tizi: «in munte Domnul Se -ati>. Si a strigat a doua oari ingerul Domnului din cer citre Avraam gia zis: «Juratu-M-am pe Mine insumi, zice Domnul, ci de ‘vreme ce ai ficut aceasta si n-ai ‘crufat nict pe singurul tiu fiu pen- tru Mine, de aceea te voi binecu- vanta cu binecuvintarea Mea, si ‘voi inmulfi foarte neamul tit, ea si fie ca stelele cerului si ca nisipul de pe (irmul mirii, si va stapani neamul tu cetafile dusmanilor sii; si se vor binecuvéinta prin nea- mul tit toate popoarele piméntu- lui, pentru cf ai ascultat glasul Meu». Din Proorocia ll Tala lire: Gx, 119) Duhul Domnului este peste 1e, 4 Domnul M-a uns sa bine- vestese siracilor, M-a trimis si vindec pe cei cu inima zdrobita, si propoviduiesc celor robiti slobo- zire si celor pringt in rizboi liber- tate; si dau de stire un an de milostivire al Domnului si 0 a Dumnezeului nostru; si mangai pe cei intristafi, celor ce Jelese Sionul si le pun pe cap cu- una in loc de conus, untdelemn de bucurie fn loc de vesminte de doliu, slava in loc de deznidejde. Ei vor fi numifi: stejari ai drep- ‘qi, sad al Domnului spre slivirea Lui. Bi vor zidi pe vechile darami- turi, vor ridica strivechile ruine de altidata, vor reface cetifile dis- truse, pustiite din neam in neam. ‘Oameni de neam strain vor yeni si viivor paste turmele, feciori din alt | 682 ‘eam vor fi plugarii si vier vostri $i voi, voi veti fl numiti preoti ai Domnului, slujitori ai Dumne- zeului nostru. Bunatafile popoa- relor voi le vefi ménca si cu averile lor voi va vefi mandri. Fiindea ‘ocara lor era indoiti, batjocur’ si seuipari erau partea lor, pentru aceasta indoit in pimantul lor vor mosteni side slava cea de-a pururi ei se vor bucura! Caci Eu sunt Domnul, Care iubese dreptatea $i urdse ripirile nedrepte. Eu le voi da cu credinciosie plata lor 5i legiimant vesnic cu ei voi incheia. Cu nume mare va fi neamul lor fntre neamuri si urmasii lor prin- tre popoare. Tofi cei ce ii vor vedea vor da marturie ci ei sunt un neam binecuvantat de Domnul. Bucura-Mi-voi intra Domnul, sil- ta-va de veselie sufletul Meu intru Dumnezeul Meu. Dela a patra carte # Regier, ltr: av,8-37 Jintr-una din zile a venit Elisei la ‘Sunem si acolo o femeie bogata La poftit la mask si dupa accea, ori de cite ori trecea pe acolo, totdeauna se abiitea si mandnce. $i a zis aceasta citre barbatul siu: «Eu stin c& omul lui Dumnezeu care trece mereu pe aici este sfint; si facem dar un mie foigor sus si si-i punem acolo un pat, 0 masi, un scaun si un sfesnic si, cand va veni pe la noi, si se ducd acolo». Venind deci Blisei intr-o zi acolo si intrand in foigor, s-a culcat acolo. $i a zi ‘citre Ghehavi, sluga sa: «Cheama pe sunamiteanca aceastal». Sia chemat-o si ea a stat inaintea h LUIBA Apoi a zis lui Ghehazi: «Zit: Tati tu te ingrijesti atita de noi. Ces facem? Nu cumya ai nevoie si vor- bim pentru tine eu regele, sau cu clpetenta ostirii?». Tar ea a zis «Nu, cici triiese in pace in mij- sie fa | cdata, n-are niet un copil si I el este batram>. Si a zis Eli «Cheam-o incoace!y. Sia chemato | sien a stat in usa. Tar Elisel a | (La anul pe vremea asta vel tine brafe un fiu». Raspuns-a ea: «Nu omule al lui Dumnezeu si stapiin | meu, nu amagi pe roaba tay. Dar femcia aceca a zamisit si, in anul urmitor, chiar pe vremea aceea, a niscut un fia, dupa cum ft spusese Elisei. Cresedind copilul acela, s-a dus intr-una din zie la tata su, Ia seceriitori. Si a zis cltre tatal siu: «Vai, mi doare capul!». Far acesta 4 zis catre o slug: «Du la mama va luat si ka dus fa mama stat pe brafele ei pind In amiaza si a murit. Atunel ea s-a | dus sf Fa pus in patul omutut tui Dumnezeu sil-a ineuiat acolo | iesit. Apoi a chemat pe barbatul su gia zis: «Trimite-mi o slugd si © asind, céci ma duc pani ta omal Jui Dumnezeu si ma intore indati. Zis-a barbatul: aDe ce si te duct la el? Astizi nui nici lund now’, i de odihni. Tar ea a zis: «ti pe pace». $i pundnd saua pe asin, a zis citre sluga sa: «la-o si por- neste, dar si nu ma opresti din ‘mers pana nuti voi spune eu!>. $i pornind, s-a dus la omul lui Dum- nezeu, in Muntele Carmelului. $1 | SFINTELOR $1 MANTUITOARELOR P | ind a vizut-o onmul lui Dumnezeu din depirtare, a zis citre sluga sa Ghehazi: «Asta este sunamiteanca aceea, Aleargi intru intimpinarea ei i intreab-o: Esti siitoasa? Si birbatul tu e sinitos? $i copilul tau e sinitos?». Si ea a rispum «Sunt sinitosily. Iar daci a ajuns pe munte la omul lui Dumnezeu, s- a apucat de picioarele Ini. Atunci Ghehazi a venit si o dea Ia o parte; dar omul lui Dumnezeu i-a zis «L.as-o, cicie eu sufletul amarat si Domnul a aseuns aceasta de mine simu mia aritat, Tar ea a zis «Au cerut-am eu fiu de la domnul meu? N-am zis eu, oare, nu amigh pe roaba ta?y, tunel Elisel a zis eitre Ghehazi: «incinge-ti Jocul ti, ia toiagul meu in mana iu-tes de vei intal si mui dai bund ziua, simi rispunzi, $i si pui toiagul meu pe fata copiluluiy. far mama copilului a zis: wPe eft ¢ de adevarat cd Domnul e viu, cum e vin si sufletul tu, tot asa-i adevarat cd nu te voi Fisal». Atunci el s-a seulat si s dus dup dansa. Ghehazi insi s-a dus fnaintea lor $i a pus toiagul fata copiluluis dar n-a fost nich glas, nici raspuns. $i a lesit Ghe- havi intru intampinarea Ini El sii-a spus, zicdnd: «Copilul nu se intrand Elisel in casi, a ‘vizut copilul mort, intins in patal siu. $i dupa ce a intrat, a ineuiat usa dup§ sine si s-a rugat Dom- nului. Apoi s-a ridieat si s-a culeat peste copil i si-a pus buzele sale pe buzele lui si ochii sai pe ochii lui palmele sale pe palmele lui si s-a fntins pe el si a ineilzit trupul 1M copilului. Sculdndu-se apoi, Elisei s-a plimbat prin foigor inainte si inapoi. Dup& aceea s-a dus $i s-a {ntins iar peste copil. $i a stranutat copilul de sapte ori si si-n deschis copilul ochii. Atunci a chemat pe Ghehazi si i-a zis: «Cheama pe sunamiteanca aceea'y. Si acela a chemat-o si, venind ea, i-a zis: copilul!». Tar ea, apropiin- 5 a cizut la picioarele lui si s-a inchinat pind la pimAnt, Apoi j-a luat copitul sia iesit. Din Proorocia lal saa, lire (LIN, H-LXIY, 4) Aga graieste Domnul: Unde este Cel ce a seos din mare pe pistorul si turma Sa? Unde este Cel ce a pus in mijlocul ei Duhul Sau cel sfiint? Cel care a ¢ dreapta lui Moise cu braful Sau slivit? Cel cce a despicat apele inaintea lor ca si-$i faci un nume veynic? Care a cAHiuzit prin adaneurile mat cea pe un cal in pustie, i ef nu s-au 2 Ca dobitoacele care co- board Ia ges, asa Duhul Domnului aducea Ia odihna. Astfel vatuit Tu pe poporul Tau, ea si-Ti faci un nume slivit. Priveste din ceruri, si vezi din locasul Tau cel sfant si strilucit: Unde este rvna si puterea Ta nesfarsita, zbuciu- ‘mul Kiuntrului Tau si milostivirile Tale? Pentru mine, acestea au incetat! Dar Tu esti Parintele nos- tru! Avraam nu stie nimie, Israel rau ne cunoaste. Tu, Doamne, esti ‘Tatil nostru, Mintuitorul nostru: acesta este numele Tau de totdeau- na, Pentru ce, Doamne, ne-ai Hisat si riticim din calle Tale si ne-ai 4 sLUIBA SFINTELOR §1 MANTUITOARELOR Fa 68s, invartosat inimile noastre ca si nu | Dumnezeu, iar ei imi vor fi popor. paratul Nabucodonosor; iar cine | lui de aur pe care cu Lam asezat si ne temem de Tine? Intoarce-Te | $i nu se yor mai invita unul pe ‘nu se va inchina, chiar in acea | mu-i cidefi la pimént cu rugi- pentru robii Tai, pentru seminfille | altul si frate pe frate zicdnc clipa va fi aruncat in mijlocul unui ciuni? Acum, fiti gata, si atunci ‘mostenirii Tale, Pentru ce au pisit | . Si n-au incetat slujitorit regelui care fi aruncaserd in cuptor si infier- bante cuptorul cu catran si cu smoali si cu cflfi si cu vifi. Si valvitala se ridica deasupra cup- torului, de patruzeci cofi. $i izbucnind afari, ea a ars p caldeii care se_aflau imprejural cuptorului. Tar ingerul Domnul s-a coborat Ia Azaria sila ect ti prieteni ai lui in cuptor, si a stins vapaia. Si le-a suflat in mijlocul ‘cuptorului ea 0 riicoare de adiere si de roua asa ef focul nu i-a mai is} nu le-a mai pi dureri, ni singur glas au Hudat, au miri¢ si au binecuvantat pe Dumnezeu cuptor, zicand: «Binecuvéntat esti, Doamne Dumnezeul pirintilor nostri, si Tudat, si preainaltat {intra tofi vecii. Binecuvantat este rnumele cel sfint al slavei Tale, prealiudat si preainalfat intru fofi Yeeii. Binecuvantat esti, in locasul sfintet Tale slave, liudat si prea- slivit in veci. Binecuvaintat esti Cel ce veri adancurile si sezi pe Heru vimi, si liudat i preainalfat in vei. Binecuvantat esti pe seaunul impirifiei Tale si prealiudat si preainalfat in veci. Bineeuvéntat esti pe bolta cerului si prealiudat si preaslavit in vec. Ae serie raised pela a Se: Pe Domnul laudati-L si-L prea- {nalfati pe Dansul in veel. Citpul ckeste shure din Céntarea elo trl diner: Binccuvntaf toate lerurte Domnu. Tar fri cht dupa Necare si Pe Domnul, Hiudati-L si prea- indlfafi-L pe Dansul in veci. Binecusdntt cerut linger Dom Pe Domnul, liudafi-L.. ei Binceuvintfi, ape i toate cele mal pre- rile Doma. | | | ia i rows toate vinterile. Pe Domnul, liudati-l Blnceuvnta row spa, sheaf ger Pe Domnul, liudagi-L. | ines bramesztpen gre Pe Domnul, laudat Binecuvdatal, nop stile, sncuneric. Pe Domnul, Hiudati- Binceuvantat, pimaint, mun sl dealurt state cele ee sar pe paint Pe Domnul, biudagi- DBinecuvdnta, avoare, mil sf eur, si teate cele ce se mgs In ape. Pe Domnul, liudati Binecuvantati, toate pisirile ceralu, (oatefarete toate dobitoacele Pe Domnul, liudafi | Binceuvintaf, fil oamenilor, binecwv | teazd Irae. | Pe Domnul, laudati-L.. Binecuvina coi slujitor, Pe Domnul, Hiudati-L. Bincavéntg, duharte i satel | deep cet euviot stsmerit cu inna. | | Pe Domnul, laudafi-L. Binecuvantai Anan, Azar i Misael Pe Domnul, liudafi-L. Binecavanta | mnuceniet ai Doms postll, prooroct st 688 SLUIBA Pe Domnul, Hiudafi-L... Slava. Pe Domnul si-L liudim gi si-L, preainalfim in veci. Siacum, Sa liudim, bine si cuvantim $i si ne inchinim Domnului cantin- du-I si preainaltandu-L pe Dinsul in veel. poi cctenla mics. $1 tm oe de: Sine Damncveue.. se clus: Cai in Hlisos Wi boterat PROCHIMEN, glasl al See: ‘To pimdntuls se inchin Tle sis cinte Tie (Ps 65,3. ‘Sal: Striga( lui Dusnezeu tot pi tal; cinta mumele Lal (Ps 65,0. in Epistle citre Roman Sf “Apostal Pave, cre: wns Frio a nm tt fo at in Hristos Tisus ne-am bote- zat, intru moartea Lui ne-am botezat? Deci ne-am ingropat cu El, in moarte, prin botez, pentru ca, precum Hristos a inviat din morfi, prin slava Tatilul, aga si umblim si noi fntru innoirea vie- fiis cdici dacd am fost altoiti pe El prin aseminarea morfii Lui, atunci vom fi partasi si ai invierii Lui, cunosednd aceasta, c& omul nnostru cel vechi a fost ristignit impreund cu El, ea si se nimi- ceased trupul picatului, pentru a au mai fi robi ai picatulut, Cici Cel care a murit a fost curait de pacat. Jar daci am murit impre- lund cu Hristos, credem @ vor si invia impreund cu El, stiind cd Hristos, inviat din morti, nu mai rs moare. Moartea nu mai are sti- panire asupra Lui. Cici ce a mu- rit, a murit picatului o dati pen- tru totdeauna, iar ce triieste, tri- este lui Dumnezeu. Asa si voi, socotifi-vi ei suntefi morfi pacatu- lui, dar vil pentru Dumnezeu, in Hristos Tisus, Domnul nostru. Nise cath Alta, ndath se zee st hau, glasul al T-lea, care se repels: dupa feces ps. 842 Scoali-Te, Dumnezeule, judeci pamintul, c& toate neamurile sunt ale Tale (Ps. 1,8). Si: Dumnnezen a stat in damnersaseh ‘adunare gn milcul dumnezclr va jude. | Scoali-Te, Dumnezeule... | sein: Pi ‘vefl judeca ew nedrep- | tates eel pleats vet eta? | Scoali-Te, Dumnezeule... ‘ul: Judai drept pe rtm gi pe sirac si tecefi dreptate cela merit celui Sarman. Scoali-Te, Dumnezeule... Mintuigi pe eel strae si pe cel din i pestosulul, bavi. Scoali-Te, Dumnezeule... Scoali-Te, Dumnezeule... Sih: Stie-se-vor toate rindulelle pi smantalui, Ev am 2s: Duranezel suntet {offi a Celat Preainalts dar vole nite | oament murift sl ea mul din cipeteni det ‘Scoali-te, Dumnezeul Evunghelis de In Matel sl pe rind dum- cerns Liturghe« Marcle Vase fnloe de Heruvieee cin acest Tropa, lasul a Sen Si tacd tot trupul omenese si stea cu frick si cu cutremur, si | nimic pmantese intru sine si nu r ~ _SFINTELOR SIMA leased; cA imparatul imp rafilor si Domnul domnilor merge si Se junghie si si Se dea spre mancare credinciosilor. $i_merg fnaintea Lui cetele ingeresti, cu toata cdpetenia si puterea, heru- vimii cei eu ochi mulfi si serafimit cei eu elite gase ariph, fefele aco- perindu-si si cAntind cAntarea Alifuia, Alituia, Ali $12 oat Axion rose: Nate tne si Maid CHINONICUL Seulatu-S-a ca din somn Dom- nul, sia inviat ca si ne méntuiased pe noi. Si dupi spots, preotul di enafar face Dineeuvéntsrea pli gia vinalt. Trebuie si alba purtare de geljt eclziarhal a, tune ind se va sry Liturghia she en Sal al dolla din noapte, iar dup apols nu /OARELOR PATIM 689 se ise din bsercS, ei od fala lou Tor. $i se face etre mult din fapele Ss- {llr Tar dupa elie, aprinde eelezarhul {ote candelele st lyin, loveste tn toa Inceteazheitful ‘Sl dups binccuvantarea preotufu: fine route. si celelalte, Veni 88 me Inchini.- salina 50 Apoi, Canonal Simbetel celel mari ca Irmosul de dous orl ltoparele pe 12; lala ‘rm, Trmosul In amndous sranee up Cantarea a 3a, Sedealna Simbel cll navi: Mormintal Tay, Matuiorue. ‘Sieitre din Cuviatal Sfnteai Bptenie, a cirai Ineeput cole: Ce este ash aceasta Uicere?.. Sau se city din Cuvintele Stin- {alu Toan Gurd de Au, pe care le eautl tn ‘Tileuirea Evanghele de a Mati, sau de Ia Joan Cuvdntul avert. Dupi Cintares a 6-, condacul Simbeteh ele mari srmost, apo itis ups sfiryitul Clntsei a 9-2, rmosel inteamindoes siranele. Sflate Dum rere i tropara gla! De: Cid ‘Teal pogort a moartegctnia split

S-ar putea să vă placă și