EXAMENE DE LABORATOR

1. Examenul histologic este obligatoriu in cazurile in care:

trebuie stabilit caracterul vital al leziunilor;

pentru diagnosticul de sarcina si avort;
docimazia histologica la nou-nascut;
cand este implicata responsabilitatea medicala;
pentru a stabili apartenenta de specie a unor tesuturi.

Reguli pentru recoltarea de piese:

se recolteaza dupa ce organul a fost examinat pe suprafata si sectiune;
dimensiuni 8/4/2 cm;
fragmentul trebuie sa contina si zona de trecere spre tesutul vecin aparent normal;
fragmentele de piele se fixeaza pe ace pe un carton (inaintea fixarii se tin in ser
fiziologic sau H2O sarata);
inainte de fixare piesele se spala cu H2O;
fixarea se face cu formol 10%;
transportul pieselor se face de catre organul de ancheta penala.
2. Examenul histochimic:
- este o metoda mai recenta, mai exacta, dar mai laborioasa si mai costisitoare;
- se foloseste in cazul proceselor patologice incipiente in care metodele clasice
nu sunt foarte exacte.
Exemple:
stabilirea caracterului vital al arsurilor - reactia ALCYAN si HALE sunt intens
pozitive;
stabilirea caracterului vital al santului de spanzurare - testul metacromeziei locale;
evidentierea emboliilor grasoase;
evidentierea migrarii grasimilor din hipoderm in derm in arsuri;
evidentierea zonelor de infarct miocardic cu supravietuire de 6 12 h:
Macroreactia enzimatica in mediu de succinat de Na si clorura de neotetrazoliu da
culoarea:
-- rosie pentru miocard normal
-- roz pentru infarct recent
-- alb pentru zone cicatriciale
stabilirea modului in care s-a instalat moartea (prezenta glicogenului in ficat
semnifica o moarte brusca deoarece in mortile agonice acesta se consuma);
pentru diagnosticul de intoxicatii cu substante minerale (Pb, Hg).

3. Examenul toxicologic se face cand se suspecteaza o intoxicatie:

efectuarea alcoolemiei este obligatorie in:

accidente de circulatie;
omucideri;
accidente de munca.
recoltarea se face in vase spalate cu H2O, nu se foloseste antiseptic sau fixator;
se studiaza si corpuri delicte: sticle, resturi alimentare, voma, etc;
de la cadavru se recolteaza: sange, urina, fragmenete de organe;
la cadavru sangele se recolteaza din sinusurile durei mater si daca nu este posibil
se va recolta din vasele mari (artere iliace sau femurale), circa 400 500 cm 3. Se
evita recoltarea singelui din cord deoarece acesta este situat in apropierea
stomacului si dupa moarte o eventuala substanta toxica din stomac inca
neabsorbita ar putea difuza pasiv in cord dind valori eronate ale concentratiei
acestei substante in singe pentru momentul mortii.
se recolteaza intreaga cantitate de urina din vezica urinara;
fragmentele de organe intai se examineaza organul pe suprafata si sectiune apoi
se preleveaza probe care sunt mai mari ca la examenul histolgic; in suspiciunile de
intoxicatie cu Pb se recolteaza oase iar in cea de intoxicatie cu As se recolteaza
fanere.

4. Examenul bacteriologic se executa in anumite cazuri: toxiinfectii alimentare,

spticemii, iminenta declansarii unor epidemii.
prelevarea se face in primele 12 24 h de la deces si cel mai frecvent se face din
cord, splina, urechea medie, intestin;
tehnica aceeasi ca in laboratoarele de microbiologie;
5. Examenul virusolgic aceeasi tehnica dar se folosesc medii de cultura
specifice.

6. Examenul biocriminalistic
Se recolteaza: sange, sperma, fire de par, etc.
Probele de sange se preleveaza in: omucideri, accidente posttransfuzionale,
pruncucidere, accidente de circulatie. In aceste cazuri autopsia se poate face in
primele 4 ore de la deces pentru a evita hemoliza.

7. Examenul botanic se face in suspiciunea de intoxicatie cu vegetale. Se

recolteaza continut gastric si intestinal care se pastreaza in alcool de 96o.

8. Examenul radiologic se face pentru:

localizarea unui corp radioopac (metalic proiectil, lama de cutit etc.);

stabilirea leziunilor osoase.
2