Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MASTERAND:
GRDAN IOANA
Oradea, 2007
CUPRINS
1.DEFINIII.......................................................................................................................3
2. EVOLUIA ISTORIC A CONCEPTULUI DE ALIMENTAIE - SNTATE. 3
3. INDUSTRIE VERSUS CONSUMATOR SAU DILEMA POLITICILOR
ALIMENTARE..................................................................................................................4
4. CTEVA CONSIDERENTE VALABILE N ZILELE NOASTRE.........................8
5. URMRILE SUPRAHRNIRII , A MALNUTRIIEI I A SUBNUTRIIEI......8
Studiul 1 Mamele cu diabet..........................................................................................8
Studiul 2 o alimentaie srac pe durata sarcinii crete ansele de a avea un copil
obez..................................................................................................................................9
Studiul 3 Malnutriia afecteaz toate organele corpului,...........................................9
Studiul 4 ara cu cei mai muli copii seropozitivi din Europa..................................9
Studiul 5 Deficien de vitamina A.............................................................................10
Studiul 6 Bulimia nervoas.........................................................................................11
6. APTE PAI PENTRU REDUCEREA MALNUTRIIEI ASOCIAT BOLILOR
...........................................................................................................................................11
7. UNII N LUPTA MPOTRIVAFOAMEI! (date statistice)................................................12
8. CONCLUZII................................................................................................................13
1. DEFINIII
2
CONCEPTULUI
DE
Dup cum arat unele studii tiinifice [7], n prezent predomin tendina
de a mnca aporape exclusiv dup plac, situaie la care au contribuit i
controversele ntre specialiti privitoare la factorii de risc, evaluarea condiiilor
de mediu i importana componentelor eseniale; factorii eseniali rmn ns
cei socio-economici, psihologici, culturali, religioi.
Desigur, malnutriia i subalimentaia nu sunt singurele elemente care
influeneaz starea sntii umane, dar acestea ocup un loc prioritar i ntro anumit msur le pot influena i pe celelalte. Dezvoltarea fizic i
psihic a copilului i a tnrului, capacitatea de munc a persoanelor adulte,
meninerea strii de sntate pn la vrste naintate, ca i prevenirea unor
boli acute i cronice depind n mod fundamental de o alimentaie raional.
ntr-un fel, cei subnutrii i cei supraalimentai sunt confruntai cu
aceleai riscuri de sntate: ambele grupuri sunt mai susceptibile la boli i au
o speran de via mai sczut. Totui, carenele au efecte negative nc din
prima parte a vieii, n timp ce supraalimentaia degradeaz corpul treptat
prin afeciuni cronice. n plus, efectele subnutriiei sunt adesea ireversibile,
n timp ce bolile datorate supraalimentaiei pot fi corectate prin schimbarea
alimentaiei i a modului de via.
Printre cauzele supraalimentaiei i consumului de alimente
inadecvate, putem identifica: absena sau inconsistena reglementrilor
alimentare, oferirea unui minim de ndrumri alimentare pentru consumatori,
creterea disponibilitii alimentelor, stimularea apetitului nnscut pentru
alimente grase i dulci, discrepana ntre bugetele de publicitate ale firmelor
i cele ale organismelor guvernamentale.
n contextul unor dezechilibre informaionale i de putere ntre
industrie, consumatori i guverne, industria alimentar i-a asumat un rol
important n acest lan cauzal satisfcnd i influennd cererile
consumatorilor, exploatnd cel mai puternic instrument - publicitatea n
scopul distribuiei i extinderii razei de penetrare a alimentelor nesntoase
[2], dar profitabile. Strategiile inteligente de marketing utilizate
incluznd supradimensionarea poriilor de produse fast-food cu un adaos
minim de pre, n timp ce studii de comportament au artat c oamenii
mnnc mai mult din ambalaje de dimensiuni mai mari [8] fac ca, n cele
mai multe ri, eforturile n direcia educaiei alimentare s fie lipsite de
impact.
n ciuda acestor tendine nutriionale ngrijortoare, concomitent se
manifest apariia unei contratendine orientarea ctre o alimentaie
sntoas, n special n rndul persoanelor educate i cu venituri ridicate.
Practic, cei bogai si pot nsui obiceiuri alimentare adecvate, n timp ce cei
sraci - care au acces limitat la alimente sntoase i la educaie alimentar 5
VALABILE
ZILELE
10
de
specialitate
medical
11
S considerm nutriia ca parte a managementului de rutin al
bolii;
12
-Mai mult de 70% din cele 146 de milioane de copii subnutrii, care
au sub 5 anii, triesc n 10 dintre rile ce se confrunt cu aceast problem,
cei mai muli locuind n sudul Asiei.
-9,7 milioane de copii din rile n curs de dezvoltare care au sub 5
ani au murit. Subnutriia i boli legate de lipsa hranei au condus la moartea a
peste 60 la % dintre acetia.
-Unul din 4 copii din rile n curs de dezvoltare este subnutrit.
n 2006 World Food Programme a asigurat prnzul la coal sau chiar
pachetele pentru acas pentru 20,2 milioane de copii din 71 de ri.
Alte aspecte: 1. un tabel comparativ ntre rile srace i rile bogate.
CRITERII
Populaia
RI SRACE
4.8 miliarde
R I B O G ATE
1.2 miliarde
PNB
Grad urbanizare
Sperana de via
Alimentaia
1040 $
36%
61 ani
2400 cal
22000 $
75%
75 ani
3100 cal
Populaia
ocupat
n
agricultur
Populaia ocupat n industrie
53%
9%
10%
31%
27%
60%
Creterea populaiei
1.8
0.4
8. CONCLUZII
Supravegherea este indispensabil n primul rnd n zonele, rile sau
pturile de populaie srace i subdezvoltate, unde insuficiena energetic a
raiilor alimentare i carenele n una sau mai multe din substabele nutritive
eseniale, ia un caracter de fenomen de mas.
13
Bibliografie:
1. Brown, L. (coord.): Starea lumii 2000, Editura Tehnic, Bucureti, 2000
2. Iulian Mincu: ,,Impactul om alimentaie, Editura Medical, Bucureti, 1993.
3. Nestle, M.: Food Politics: How the Food Industry Influences Nutrition and Health,
in CFS News, spring 2003
4. Olinescu, R.: Totul despre alimentaia sntoas, Editura Niculescu, Bucureti, 2000
* Joint FAO/WHO Expert Report on Diet, Nutrition and the Prevention of Chronic
Disease, WHO Technical report series 916, Geneva, 2003.
**Larousse: ,,Dicionar de medicin, Editura Univers Enciclopedic, Bucureti, 1998.
www.time.com
www.desprecopii.com
Compania americana de fast-food KFC a fost acuzata de autoritatile chineze ca foloseste
substante cancerigene in uleiul de gatit, informeaza agentia EFE, citata de Rompres.
Cazul a iesit la lumina recent in provincia chineza Shaanxi, unde KFC a fost acuzata ca
refoloseste uleiul de gatit timp de peste zece zile si utilizeaza trisilicat de magneziu
pentru prelungirea duratei lui de folosire, in anumite restaurante. In replica, KFC a
comunicat ca trisilicatul de magneziu este o substanta aprobata de Administratia de stat
pentru droguri si alimente din SUA, dar ca va renunta la folosirea ei. Potrivit unor experti
chinezi, postul de Radio International din Beijing, folosirea repetata a uleiului poate
produce substante daunatoare sanatatii, ca acrilamida si benzopirina, recunoscute a fi
cancerigene.
PROMOVAREA
UNEI
HRANE
NESANATOASE
McDonalds isi promoveaza produsele ca nutritive, insa in realitate vinde o hrana de
14
foarte proasta calitate - continut crescut in grasimi, sare si zaharuri, scazut in fibre si
vitamine. O dieta de acest tip este strans legata de afectiuni ale inimii, cancer, diabet etc asa numitele boli ale civilizatiei. Produsele contin numerosi aditivi, unii din ei
cancerigeni, si provoaca hiperexcitabilitate la copii. Carnea este sursa majoritatii
toxiinfectiilor alimentare. Odata cu dezvoltarea agriculturii si zootehniei moderne,
intensive, alte boli - legate de reziduurile chimice, practicile agricole nenaturale sau
abuzul de antibiotice - au devenit un pericol pentru oameni si animale.
INVAZIA
SUBCULTURALA
AMERICANA
McDonalds este nu doar o sursa de hrana proasta, ci si unul din avanposturile cele mai
evidente ale subculturii americane de consum. Stilul de viata promovat de McDonalds
ucide cu incetul individualitatea si personalitatea, inculcand in mintea tinerilor (in
special, dar nu numai) dependenta de drogul consumismului. Chifteaua de la Mac
inabuse traditia culinara, rareste mesele si reuniunile linistite in familie si ajuta din plin la
robotizarea angajatilor care, mancand rapid la McDonalds castiga minute in plus nu
pentru copii si familie, ci pentru biroul la care se intorc grabiti si unde intotdeauna e ceva
urgent de terminat.
JEFUIREA
SARACILOR
Vaste arii din tarile sarace sunt folosite pentru recolte sau ferme de crestere a animalelor
ce vor fi mancate in Occident. Aceasta inseamna, implicit, neglijarea nevoilor locale.
McDonalds promoveaza produse din carne, incurajand oamenii sa consume carne mai
des, ceea ce epuizeaza tot mai multe resurse de hrana. Sapte milioane de tone de furaje
duc la obtinerea a doar un milion de tone de produse din carne. Cu o dieta continand in
principal vegetale si cu pamantul impartit in mod corect, aproape fiecare regiune din
lume ar putea sa dea suficienta hrana pentru locuitorii sai.
DISTRUGEREA
MEDIULUI
Padurile din intreaga lume - vitale pentru viata - sunt distruse tot mai rapid de companiile
multinationale. McDonalds a fost nevoita sa recunoasca faptul ca amplaseaza ferme pe
pamanturi defrisate, impiedicand astfel regenerarea lor. De asemenea, folosirea de catre
multinationale, pentru ferme, a terenurilor agricole, obliga populatia locala sa se mute in
alte
zone.
McDonalds este cel mai mare consumator de carne de vita din lume. Emisiile de gaz
metan provenite de la vitele crescute pentru consum contribuie la criza incalzirii
globale. De asemenea, agricultura intensiva, moderna, este bazata pe utilizarea
chimicalelor
daunatoare
pentru
mediu.
Un sfert din gunoiul produs anual in SUA provine din industria fast-food. In fiecare an,
numai McDonalds genereaza 700 000 tone de deseuri de ambalaje, o parte din ele
sfarsind prin a polua orasele si solul.
15