1.

Alegerea si analiza unor modele similare de automobile conform cerintelor temei

1.1 Alegerea modelelor similare
In tabelul de mai jos sunt prezentate modele similare alese conform cerintelor temei:
1.
Renault Zoe

2.

Mitsubishi I-Miev

3.

Citroen C-Zero

4.

Peugeot Ion

5.

Smart Fortwo Electric Drive

6.

Nissan Leaf

Tabel 1.1 Alegerea modelelor similare

Nr. crt.

Denumire
Model

Denumire
autoturis
m
Renault
Zoe

Tip
Numar
automobile de locuri
Electric

Viteza
maxima
km/h
140

A1

A2

Mitsubish
i
I-Miev
Citroen
C-zero

Electric

130

A3

Electric

130

A4

Peugeot
Ion

Electric

130

A5

Electric

125

A6

Smart
Fortwo
Electric
Drive
Nissan
Leaf

Electric

140

1.2.Analiza particularitatilor constructive ale modelelor similare alese

In cadrul acestui subcapitol vor fi analizati din punct de vedere constructiv modele alese dupa urmatorii
parametri:

amplasare motor;

tractiune;

cutie viteze;

frane fata/spate;

pneuri fata/spate;

portbagaj;

tip baterie.

autonomie

1. Renault Zoe

amplasare motor:fata;

tractiune:spate

cutie viteze:automata;

frane fata/spate: discuri ventilate/discuri;

tip baterie: Li-Ion

autonomie: 160 km

pneuri fata/spate: 185/55 R21

volum portbagaj:150

2. Mitsubishi I-Miev

amplasare motor:fata;

tractiune: spate;

cutie viteze: automata(1 treapta);

frane fata/spate: discuri ventilate/discuri ventilate;

tip baterie: I

autonomie: 150km;

pneuri fata/spate: -

volum portbagaj: 235 l;

3.Citroen C-zero

amplasare motor: fata

tractiune: spate;

cutie viteze:automata;

frane fata/spate: discuri ventilate/discuri pline

tip baterie: Li-Ion

autonomie:160 km;

pneuri fata/spate: -

volum portbagaj:166 l;

4.Peugeot Ion

amplasare motor: fata , transversal

tractiune: spate;

cutie viteze:automata;

frane fata/spate: discuri ventilate;

tip baterie:Li-Ion;

autonomie:150 km;

pneuri fata/spate: 145 / 65 R15 - 175 / 55 R15

volum portbagaj:-;

5.Smart Fortwo Electric Drive

amplasare motor: fata;

cutie de viteze: automata(1 treapta);

tractiune: spate;

frane fata/spate:disc;

tip baterie: I

autonomie:145 km;

pneuri fata/spate: -;

volum portbagaj: 220 l;

6.Nissan Leaf

amplasare motor: fata;

cutie de viteze: automata(1 treapta);

tractiune: fata

frane fata/spate:disc;

tip baterie: Li-Ion

autonomie:160 km;

pneuri fata/spate: -;

volum portbagaj: - ;

Din datele mai sus precizate,se trag urmatoarele concluzii:

1.Se constata ca tendinta producatorilor in ceea ce priveste amplasarea motorului,este aceea de a fi
amplasat pe puntea fata,fiind o slutie mai simpla si mai corespunzatoare pentru acest tip de autoturism.
2.La cele 5 autoturisme studiate,constructorii au optat pentru o cutie de viteze manuala cu 6 trepte de
viteza.
3.In ceea ce prveste transmisia,ce observa ca la trei autoturisme sistemul de rulare se afla pe puntea fata,iar
la celelate doua fiind pozitionat pe puntea spate.
4.Se constata ca sistemul de franare este cu dicuri pline si cu discuri ventilate.
5.Volumul rezervorului de motorina variaza ca volum intre 59 l si 70 l,iar tendinta este ca acesta sa fie
amplasat in spatele banchetei din spate.

1.3 Analiza principalilor parametrii dimensionali exteriori

Parametrii dimensionali exteriori care se iau in vederea analizarii modelelor similare sunt:
1.
Lungimea totala (La)
2.
Latimea totala (la)
3.
Inaltimea totala (Ha)
4.
Ampatamentul (L)
Toti acesti parametrii sunt definiti ca unitate de masura in mm.
Parametrii dimensionali exteriori ai modeleor similare sunt prezentati in tabelul 1.2

Tabel 1.2 Parametrii dimensionali exteriori

Nr. Crt.

Denumire
model

La

la

Ha

A1

4100

1840

1516

2605

A2

3475

1475

1610

2550

A3

3475

1475

1608

2550

A4

3475

1792

1608

2550

A5

2695

1559

1565

1867

A6

4450

1770

1550

2700

5000
4500
4000
3474

3500
3000
2500
2000
1500
1000
500
0
La

3000

2500

2000

1500

1000

500

0
L

1620

1600

1580

1560

1540

1520

1500

1480

1460
Ha

2000
1800
1600
1400
1200
1000
800
600
400
200
0
la

Conform tabelului 1.2,se observa urmatoarele aspecte:

Lungimea totala a autoturismului variaza intre un minim de 4628 mm la modelul A5,si un

maxim de 4915 mm la modelul A3,observand faptul ca la 4 din cele 5 modele alese,lungimea
totala tinde spre valoare maxima.
Latimea totala variaza intre un minim de 1820 mm la modelul A4,si un maxim de 1874 mm la
modelul A3,cu precizarea ca valorile tind usor spre cea maxima.
Inaltimea totala variaza de la un minim de 1455 mm la modelul A3,la un maxim de 1484 mm
la modelul A5,cu specificatia ca cele 5 valori sunt aproximativ uniform distribuite pe toata
plaja de valori.
Ampatamentul variaza intre un minim de 2712 mm la modelul A4,si un maxim de 2968 mm la
modelul A2.Se observa ca la 3 din cele 5 modele alese,valoarea ampatamentului tinde spre
valoarea maxima.

1.4 Analiza principalilor parametrii masici

Principalii parametrii masici pe care vor fi studiati sunt:

Masa proprie(m0)

Masa totala(mam)

Masa utila nominala (mun)

Masa proprie liniara (m0l)

m0l=m0/L [kg/mm]

(1.1)

Toti acesti parametrii sunt definiti ca unitate de masura in kg.

In tabelul 1.3 se vor preciza parametrii de mai sus pentru modelele similare alese

Tabel 1.3 Parametrii masici

Nr. Crt.

Denumire
model

m0

mam

mun

m0l

A1

1392

0.53

A2

1085

0.42

A3

1080

1450

370

0.42

A4

1120

1450

330

0.44

A5

975

0.51

A6

1530

0.56

0.6

0.5

0.4

0.3

0.2

0.1

0
m0l

1800

1600

1400

1200

1000

800

600

400

200

0
m0

Pe baza tabelului 1.3,se fac urmatoarele afirmatii:

Masa proprie variaza de la un minim de 1545 kg la modelul A5 la un maxim de 1785 kg la
modelul A2.Se observa ca la 3 din cele 5 modele studiate,valoarea masei proprii tinde spre valoara
maxima a intervalului de valori.
Masa totala variaza pe o plaja de valori cuprinsa intre un minim de 2040 kg la autoturismul A5 si
un maxim de 2360 la modelul A2,valorile celor 5 modele fiind aproximativ uniform distribuite pe
toata plaja de valori.

Masa utila nominala variaza de la un minim de 460 kg la modelul A3 la 575 kg la modelul A2, 3
din cele 5 valori tind spre valorea maxima.
Masa proprie liniara variaza intre un minim de 0.55 kg/mm si un maxim de 0.6 kg/mm. Se
observa faptul ca valorile sunt apropiate intre ele,4 din cele 5 valori tinzand catre valoarea
maxima.

1.5 Analiza principalilor parametrii energetici ai modelelor similare alese

Parametrii energetice cere vor fi analizati sunt urmatorii:

Pmax [kW/rpm]
Cuplul [Nm]
Autonomie [km]

In tabelul 1.4 sunt prezentati parametrii energetici ai modelelor similare alese

Tabel 1.4 parametrii energetici

Nr. Crt.

Denumire
model

Pmax

Cuplul

Autonomie

A1

70

225

160

A2

50/2500

180

150

A3

50

180

160

A4

47/3500

180

150

A5

56

130

145

A6

81

280

160

Pe baza tabelului 1.4 se deduc urmatoarele observatii:

Cilindreea variaza intre un minim de 1968 cmc la modelele A3 si A4,si un maxim de 2148 cmc
la modelul A1,valorile tinzand spre cea minima.
Raportul de conpresie variaza pe o plaja de valori de la 9,5 la modelul A5 si 18,6 la modelul A4.
Puterea specifica variaza intre un minim de 0,042 kW/kg la modelul A2 si un maxim de 0,058
kW/kg la modelul A5,4 din cele 5 valori tind spre valoare minima.
Se obseva ca 3 din cele 5 modele simialare au puterea de 100 KW,celelalte 2 avand 103kW
respectiv 120 kW.
In ceea ce priveste cuplul motor acesta este cuprins in intervalul 280-400 Nm,valoarea minima
fiind inregistrata la modelul A2 iar cea maxima la modelul A5.
1.6 Stabilirea modelului de automobil ce se va proiecta

Pentru alegerea modelului ce va fi proiectat se vor lua in considerare parametrii impusi prin tema, acestia
fiind: tipul autovehiculului: AUTOTURISM ELECTRIC; viteza maxima in palier: 215 km/h; motor
electric: lungimea totala de aproximativ: 3500; latime totala in jurul valorii de: 1500; inaltime totala in
medie de: 1600 mm; ampatament: 2500 mm; putere maxima: 50 kW; cuplu motor: 180 Nm;. Dintre
modelele cuprinse in tabelul 1.1, se aleg doua care se preteaza cel mai bine pe aceasta configuratie impusa
prin tema si anume Mitsubishi I-Miev si Citroen C-Zero, cu parametrii dimensionali , masici si energetici
proprii:

1.Mitsubishi I-Miev prezinta dintre acestea:

Tipul autovehiculului: AUTOTURISM Electric;
Numar de locuri (persoane): 4;
Sistem de propulsie: electric;
Viteza maxima in palier: 130 km/h;
Lungimea totala: 3475 mm;
Latimea totala: 1475 mm;
Inaltimea totala: 1610 mm;
Ampatamentul: 2550 mm;
Masa proprie: 1085 kg;
Masa totala nominala: - kg;
Masa utila nominala: - kg;
Masa proprie liniara: 0,42 kg/mm;
Puterea efectiva: 50 kW
Cuplul motor maxim: 180 Nm
Autonomie:150 km
2.Citroen C-Zero prezinta dintre acestea:
Tipul autovehiculului: AUTOTURISM Electric;
Numar de locuri (persoane): 4;

Sistem de propulsie: electric;

Viteza maxima in palier: 130 km/h;
Lungimea totala: 3475 mm;
Latimea totala: 1475 mm;
Inaltimea totala: 1608 mm;
Ampatamentul: 2550 mm;
Masa proprie: 1080 kg;
Masa totala nominala: 1450 kg;
Masa utila nominala: 370 kg;
Masa proprie liniara: 0,42 kg/mm;
Puterea efectiva: 50 kW
Cuplul motor maxim: 180 Nm
Autonomie:160 km

Dintre aceste doua modele preferentiale, in vederea proiectarii, se va opta pentru automobilul Mitsubishi
I-Miev acesta avand parametri cu valorile cele mai apropiate de cele impuse prin tema.

1.7 Predeterminarea principalilor parametri dimensionali exteriori

Pentru determinarea parametrilor dimensionali exteriori se utilizeaza metoda intervalului de
incredere [ Rumsiski ], aceasta cuprinzand etapele:
a) Calculul mediei valorilor cunoscute, de la modelele similare alese, pentru parametrul
xj, utilizand formula:
Nms

xj

j 1

Nms

(1.2)

In care xj este valoarea cunoscuta a parametrului de la modelul j;

Nms numarul de modele similare la care se cunoaste valoarea parametrului x.

b) calculul abaterii medii patratice a valorilor parametrului respectiv :

Nms

( xj x)

j 1

Sx

Nms 1

(1.3)

c) Calculul coeficientului de variatie a valorilor parametrului respectiv:

Cvx

Sx
x

100

[%]

(1.4)
d) Determinarea intervalului de incredere pe baza inegalitatii:

xales x t ( P k)

Sx
Nms

(1.5)
k = Nms 1
in care t se alege in functie de P = 0,95 si de k.

e) Alegerea valorii parametrului din interval, x Ix .

Ix

x t Sx x t Sx

Nms

Nms

(1.6)

Tabel 1.5 Centralizarea parametrilori dimensionali exteriori ai autoturismului de proiectat

pe baza metodei intervalului de incredere.

Nr.
Crt.
1.

Dimensiune

x[mm]

Sx[mm]

Cvx[%]

Ix[mm]

Xales[mm]

2470

300

12.14

2.776

2550

2.

La

3610

605

16.75

2.776

3.

la

1650

165

10

2.776

4.

Ha

1575

40

2.53

2.776

(2130,2810
)
(2925,4295
)
(1465,1835
)
(1530,1620
)

3475
1475
1610

Observatii:
Valorile parametrilor L,La,la,Ha au fost alese in functie de cele ale modeluli preferential ales la
capitolul 1.

1.8 Predimensionarea principalilor parametrii masici

Pentru determinarea principalilor parametrii masici se va utiliza tot metoda intervalului de

incredere, cu aceleasi etape de la subcapitolul 2.1.1
Tabel 1.6 Centralizarea parametrilor masici ai autoturismului de proiectat pe baza metodei
intervalului de incredere

Nr.
Crt.

Masa

X [kg]

1.

m0l [kg/mm] 0.48

Sx [kg]

Cvx [%]

Ix [kg]

0.061

12.7

2.776

(0.41,0.55)

Xales
[kg/mm
]
0.42

Utilizand formula de mai jos, predeterminam masa proprie m0calculat.

mol-ales=m0-calculat/L
In urma calculului, rezulta: m0-calculat=1071 kg, deci m0=1070 kg.

(1.7)

In conformitate cu STAS 6926/1-90, pentru determinarea masei utile nominale (mun) se vor lua
in considerare urmatorii parametri:
-masa persoanei de serviciu (ms) permanent la bord, 75 kg;
-masa pasagerului (mp), 68 kg;
-masa bagajului unui pasager (mbp), 7 kg;
-masa bagajului suplimentar (mbs) care se adopta in limitele 50200 kg;
Pe baza acestor recomandari, masa utila nominala se determina in functie de capacitatea de
incarcare si de normele STAS, caracteristice pentru autoturisme,utilizand relatia (2.8).
mun=ms+(mp+mbp)xN+mbs

[kg]

(1.8)

Unde N reprezinta numarul de locuri, in afara celui ocupat de sofer.

Valoarea masei bagajului suplimentar va fi de aproximativ 65 kg.
Rezulta ca : mun=75+(68+7)x3+100=400 kg
Masa totala nominala va rezulta prin insumarea celor doua componente:masa proprie si masa
utila, comform relatiei de mai jos:
man=m0+mun
[kg]
(1.9)
Rezuta ca : man=1070+400=1470 kg
1.9 Predeterminarea principalilor parametrii dimensionali i masici
ai principalelor subansambluri ce compun
autovehiculul
Masa proprie a autovehicului este compus din suma maselor subansamblurilor din care
acesta este format. Aceste mase se determin folosind coeficienii de pondere prezenta i n [3]
pentru un autoturism din clasa mic. Coeficienii de pondere sunt raportai la masa proprie a
autoturismului.
Datele cu privire la ponderile adoptate i la masa fiecrui subansamblu sunt centralizate n
tabelul 1.6.
Tabelul 1.7 Repartizarea masei principalelor subansambluri
Nr.crt.

Denumire subansamblu

Pondere[%
]

Masa
adoptat[kg
]

1
2
3
4
5
6

Motor electric+controller*
Bateria de acumulatori
Punte fa
Suspensie fa
Punte spate
Suspensie spate

5,18
16,36
3,64
0,91
2,73
0,91

57
175
40
10
30
10

Dimensiune
Adoptat
Lxlxh[mm3]
252x280x280
1380x890x199

7
8
9
10
11
12
13
14
15

Roi fa
Roi spate
Scaune fa
Bancheta spate
Reductor
Sistem de directie
Sistem de frnare punte
fa
Sistem de frnare punte
spate
Caroseria
Total

2,73
2,73
3,64
2,73
4,09
0,64
1,09

30
30
35
30
35
7
11

570x145x570
570x145x570

1,09

11

234x76x234

51,55
100

560
1070

257x40x257

* subansamblul respectiv a fost ales, deci masa sa nu a fost calculat, ci dat de

productor.
Principalii parametrii dimensionale exteriori ai subansamblurilor autovehiculului de proiectat
se stabilesec orientativ prin masurri directe pe un model similar i prin utilizarea de date de la
modelele similare. Astfel n tabelul 1.5 sunt centralizate datele cu privire la aceste dimensiuni.
Lungimile au fost msurate direct dupa modele similare. Masele subansamblurilor au fost
calculate ca procent din masa autovehicul gol. Valorile intervalelor de procente au fost obinute
din lucrarea [1], iar valorile procentuale adoptate au fost alese n conformitate cu valorile de la
modelele similare. Abaterea sumei finale a maselor subansamblurilor se datoreaz aproximaiilor
facute n calcule i n redactarea datelor.

1.10Predeterminarea formei i a dimensiunilor spaiului util

1.10.1 Predeterminarea formei i dimensiunile postului de conducere
Pentru dimensionarea postului de conducere, principiul de baz de la care se pleac este
asigurarea confortului i a unor condiii optime de captare a informaiilor din traficul rutier.
n acest subcapitol se vor avea n vedere dimensiunile principale ale postului de
conducere, manechinul bidimensional, amplasarea organelor de comand i scaunul oferului.
Caracteristicile geometrice ale postului de conducere sunt definite n raport cu punctul R, care
reprezint centrul articulaiei corpului i coapsei unui manechin bidimensional, conform STAS
10666/3-76. Dimensiunile interioare sunt msurate cu scaunul oferului n poziia normal de
conducere. Dimensiunile postului de conducere sunt msurate n raport cu planul vertical i cu
cel orizontal. n figura 1.13 sunt prezentate urmtoarele repere:
R punctul de referin al locului de aezare, este centrul articulaiei corpului i coapsei
manechinului, punct fa de care sunt definite caracteristicile geometrice ale postului de
conducere;
H centrul articulaiei corpului unui manechin tridimensional, aezat pe scaunul oferului, n
poziia normal de condus;

punctul clciului este punctul de tangen dintre clciul manechinului i podeaua

autovehiculului
unghiul de nclinare spre napoi , este unghiul format de verticala ce trece prin R i linia de
referin a corpului;
unghiul oldului , este unghiul format de linia de referin a corpului i axa coapsei;
Hx distana msurat orizontal ntre punctul R i punctul de contact al clciului
conductorului;
Hz distana msurat pe vertical ntre punctul R i punctul de contact al clciului
conductorului;
D diametrul exterior maxim al volanului;
unghiul format de planul volanului cu verticala;
Wx distana msurat pe orizontal, ntre punctul clciului i centrul volanului, care este situat
ntr-un plan tangent la faa exterioar a conturului volanului.

R
x

Figura 1.13 Dimensiunile postului de conducere

Dimensiunile postului de conducere pentru autovehiculul proiectat sunt prezentate n tabelul
1.7
Tabelul 1.8 Prezentarea dimensiunilor postului de conducere
Mrime

Valoare

22

Hz

310 mm

Hx
D

645 mm
267 mm

26

Wx
Wz

234 mm
665 mm

Pe baza studiilor antropometrice fcute pe categorii variate de populaie s-a stabilit

gradaia dimensiunilor indivizilor aduli (>18 ani), folosindu-se noiunea x%, care nseamn c,
din eantionul analizat, un procent de x% persoane au dimensiuni mai mici dect cele stabilite.
S-au prevzut astfel trei grupe de persoane x%:
- grupa 5 % (masa de 58,2 Kg, nlimea maxim de 1616 mm);
- grupa 58 % (masa de 74 Kg, nlimea maxim de 1756 mm);
- grupa 95 % (masa de 95 Kg, nlimea maxim de 1882 mm).
La proiectarea autovehiculului s-a folosit un manechin 58%, deoarece prin aceasta se va
asigura dimensionarea optim a spaiului interior. Printr-o amplasare raional a
conductorului s-au realizat condiiile de vizibilitate nainte nscrise n STAS 12613-88.
Respectnd cele expuse mai sus i avnd ca baz de plecare dimensiunile predeterminate anterior
se prezint n plana 1, anexat proiectului, schia de organizare general a autovehiculului.
1.10.2 Predeterminarea formei i dimensiunile spaiului util
Pentru determinarea spaiului util care reprezint locurile pentru pasageri i spaiul
destinat bagajului se ia n considerare confortul i numarul total de locuri al microbuzului.
Avnd 4 locuri s-a stabilit organizarea acestora dupa felul cum urmeaz(avnd n vedere
imaginea de sus a microbuzului): 1 loc pentru ofer situat n stnga jos, 1 loc pentru un
pasager n faa lng ofer, apoi 2 locuri situate n spatele celor 2 din fa. Spaiul rmas dup
ultimul rnd de scaune este predestinat pentru bagaje. n plana 1 este reprezentat
organizarea tuturor locurilor prezentate mai sus.

1.11 ntocmirea schiei de organizare general

a autovehiculului de proiectat
n subcapitolele anterioare au fost predeterminai parametrii dimensionali i masici ai
autovehiculului. n acest capitol urmeaz a fi definitivai aceti parametri, totodat realizndu-se
i schia de organizare general. Parametrii dimensionali ai autovehiculului se determin n
vederea stabilirii dimensiunilor de gabarit pentru autovehiculul proiectat. Cunoaterea formei i a
dimensiunilor exterioare este necesar pentru asigurarea unui spaiu vital minim pentru pasageri
i a unor condiii de captare a informaiilor din traficul rutier, care s-i permit oferului o analiz
rapid i complet a acestora fr mrirea gradului de oboseal. n alegerea dimensiunilor
exterioare se impun prin standarde condiii legate de cerinele psihotehnice ale oferului, n
special cele legate de vizibilitatea postului de conducere i deasemenea o foarte mare atenie este
acordat poziionrii lmpilor de semnalizare i a oglinzilor retrovizoare. Condiiile impuse

dimensiunilor exterioare sunt standardizate i sunt realizate n conformitate cu recomandrile

ECE-ONU TRANS 25
1.12Determinarea poziiei centrului de mas al automobilului i a ncrcrii pe puni
1.12.1 Determinarea poziiei centrului de mas
Pentru determinarea centrului de mas se iau n considerare masele i dimensiunile
subansamblurilor prezentate anterior n tabelul 1.6. Subansamblurile sunt considerate corpuri
omogene, coordonatele centrelor de mas obinndu-se prin msurarea directa de pe plansa 1 si
prezentate n tabelul 1.8. Se folosete urmtorul sistem de coordonate: axa OX este reprezentat
de intersecia ntre planul cii de rulare i planul de simetrie longitudinal al autovehiculului, axa
OZ este reprezentat de intersecia ntre planul cii de rulare i un plan perpendicular pe acesta,
care conine suprafaa extrem din faa a automobilului, axa OY este axa perpendicular pe
planul format de celelalte doua axe.
Tabelul 1.9 Coordonatele centrelor de mas a principalelor subansambluri
mj
xj
zj
x j mj
Nr
Subansamblu
[mmkg]
Crt
[kg]
[mm]
[mm]
.
1 Motor
56
2233
407
125048
electric+controller*
2 Bateria de acumulatori
175
1430
392
250250
3 Punte fa
40
0
266
0
4 Suspensie fa
10
0
517
0
5 Punte spate
30
2550
266
76500
6 Suspensie spate
10
2550
517
25500
7 Roi fa
30
0
266
0
8 Roi spate
30
2550
266
76500
9 Scaune fa
35
1324
800
46340
10 Bancheta spate
30
2251
800
67530
11 Reductor
35
2550
407
89250
12 Sistem de directie
7
210
748
1470
Sistem de frnare punte
11
0
266
13
0
fa
Sistem de frnare punte
11
2550
266
14
28050
spate
15 Caroseria
560
1560
891
873600
1)

1070
1660038
16
Conductor auto
75
1210
887
90750
17
Pasager fa dreapta 1
75
1210
887
90750
18 Pasageri banchet spate
150
2162
887
324300
2,3
19
Bagaj
100
2685
1006
268500

zj mj
[mmkg]
22792
68600
10640
5170
7980
5170
7980
7980
28000
24000
14245
5236
2926
2926
498960
712605
66525
66525
133050
100600

2)

1470

2434338

1079305

Coordonatele centrului de greutate al automobilului sunt date de relaille:

Ns

x j mj
x G=

j=1
Ns

mj
j=1

Ns

zj mj

(1.10) z G= j=1Ns

(1.11)

mj
j=1

Unde: x j , z j - coordonatele centrului de greutate al automobilului;

m j - masa subansamblului j;
x G , z G - coordonatele centrului de greutate al automobilului .
Ns

x j mj

x G 0= j=1Ns

mj

j=1
Ns

x jm j
x Ga=

j=1
Ns

mj
j=1

Ns

z jm j

=1551,43 mm ; z G 0 = j=1Ns

=665,98 mm

mj

j=1
Ns

zj mj

=1656,01 mm ; z Ga= j=1Ns

=734,22mm

mj
j=1

Fig. 1.14 Poziia centrului de greutate al automobilului de proiectat n cele 2 cazuri de ncrcare
1.12.2 Determinarea ncrcrii punilor
Pentru calculul ncrcrii punilor se consider cele doua variante prezentate n subcapitolul
anterior.
n continuare se va exemplifica metoda de calcul pentru Varianta 1 de ncarcare:

G10=

b0
a
G0 ( 1.12 ) G20= 0 G0 ( 1.13 )
L
L

unde: G10 G 20 , - sunt ncrcrile statice la puntea fa respectiv la puntea spate pentru
a0 =1551,43 mm; b 0=998,57 mm;
automobilul descrcat, n daN;
L ampatamentul automobilului;

L= 2550 mm;

G 0 - greutatea automobilului descrcat;

G0=m0 g=1070 9,81=1049,6 daN

Din relatiile (1.12) i (1.13) rezult:

G10=

998,57
1551,43
1049,6=411,01 daN G 20=
1049,6=638,58 daN
2550
2550

La fel se va proceda i pentru Varianta 2 de ncrcre:

b
a
G1= G a (1.14) G2= G a ( 1.15 )
L
L
unde: G1 G2 , - sunt ncrcrile statice la puntea fa respectiv la puntea spate pentru
a=1656,01mm ; b=893,99 mm ;
automobilul ncrcat, n daN;
Ga - greutatea automobilului ncrcat;

Ga=ma g=1470 9,81=1442,07 daN

G1=505,56 daN
G2=936,5 daN

n tabelul 1.10 sunt centralizate ncrcrile la puni pentru cele dou variante de ncrcre.
Tabelul 1.10 Calculul ncrcrilor nominale i relative la puni

Starea de
ncarcare

Poziia centrului
de greutate a0 /
b0 i a/b [mm]

ncrcarea pe
puntea fa
G10 i G1 [daN]

ncrcarea pe
puntea spate
G20 i G2
[daN]

1)
2)

1551,43/998,57
1656,01/893,99

411,01
505,56

638,58
936,5

ncrcarea
pe puntea
fa 10
i 1
[%]

ncrcarea
pe puntea
spate
20 i
2 [%]

Unde, n tabelul 1.9, intervin notaiile:

a0 distana de la centrul de greutate la axa punii fa n cazul automobilului
descrcat;
b0 distanta de la centrul de greutate la axa punii spate n cazul automobilului
descrcat;
a distana de la centrul de greutate la axa punii fa n cazul automobilului ncrcat;
b distanta de la centrul de greutate la axa punii spate n cazul automobilului ncrcat;
10 ncrcarea procentual a punii fa descrcat;

 20 ncrcarea procentual a punii spate descrcat;

1 ncrcarea procentual a punii fa ncrcat;
2 ncrcarea procentual a punii spate ncrcat;
Determinarea capacitatii de trecere se realizeaz pe desenul de organizare general.
Valorile obinute prin masurarea direct dupa schia de organizare general sunt urmtoarele:

1 - unghiul de atac
2 - unghiul de degajare

1 = 45
2 = 45

h garda la sol
l - raza de trecere longitudinal
t - raza de trecere transversal

h = 267 mm
l = 2718 mm
t = 976 mm

1.13 Alegerea pneurilor i stabilirea caracteristicilor acestora

Se calculeaz ncrcarea static pe pneu corespunztoare sarcinii utile maxime i capacitatea
portant necesar a pneului. Fiind ales numrul de puni la fiecare punte, ncrcarea static pe
pneu corespunztoare sarcinii utile maxime calculate va fi:
G
Z pj = j , unde j=1, N p (1.16)
N pnj
411,01
936,5
Z p 1=
=205,505 daN Z p 2=
=468,25 daN
2
2
Capacitatea portant necesar a pneului (definit ca fiind ncrcarea radial maxim suportat
de acesta) va fi:
( max Z pj )
468,25
Q pnec =
(1.17)Q pnec =
=520,27 kg
kg
0,9
Unde k g - 0,9 pentru autoturisme;
k g 1 pentru autocamioane i autobuze.
Din standarde, norme sau cataloage se alege pneul cu capacitatea portant:
Q p Q pnec , dar ct mai aproape de Q pnec . Se alege din [4] 145/65 R15 M 83 unde:
B u=145 mm limea pneului
Z s=65 seria anvelopei
D aj=15 inch=15 25,4=381 mm diametrul jantei
M indice de vitez (130 km/h)
83 indice de sarcin (487 kg pe pneu)
Se calculeaz raza de rulare: r r = r 0 , unde
D u=Daj +2 H u=Daj +2 na Bu=381+2
r r =284,75 0,935=266,24 267 mm

=0,935 , deci r 0=

Du
2

65
145=569,5 mm , r 0 =0,5 D u=284,75 mm
100