Sunteți pe pagina 1din 10

Egiptul

antic.
Structura
socială.
Cine erau egiptenii?
 Pe Valea Nilului, strânsă între maluri înalte şi stâncoase, s-a făurit, cu multe milenii înaintea erei noastre
o veche civilizaţie a lumii mediteraneene, acea a Egiptului Antic. Ea ne înfăţişează cel mai vechi stat din
lume, anterior tuturor celorlalte, înzestrat cu o administraţie, o fiscalitate, o justiţie şi o armată
comparabile cu cele ce-au luat naştere mai apoi în ţările de pe toate continentele, înainte şi după era
noastră. Dar lumea Egiptului antic a zămislit o cultură spirituală scânteietoare pe care o admirau grecii
vechi şi romanii care se minunau precum fac azi mulţimile de turişti, să contemple templele, piramidele
sau obeliscurile înălţate de faraoni şi supuşii lor.Nu numai arta egipteană şi monumentele colosale au
atras prin frumuseţea tainică şi prin splendoarea lor enigmatică pe grecii vechi şi pe romani ca şi pe noi
cei de azi ; călătorii veneau să găsească mai cu seamă cultura egipteană, "înţelepciunea egipteană" pe
care au cunoscut-o Thales, Pitagora, Herodot, Platon, Solon.
Cine conducea Egiptul?
 Egiptenii credeau că regele lor, numit faraon, era zeu, fiul lui Ra, zeul
soarelui, care era mai mare pe fluxurile rîului Nil, și, prin urmare, pe
recoltă și hrană.

 Faraonul deținea puterea absolută. El conducea Egiptul, era


comdandantul suprem al armatei, dicta legile, era judecătorul suprem și
le dădea ordine sarcedoților. Lui îi aparțineau toate pâmînturile și
bogățiile Egiptului.

 Faraonii puteau să aibă mai multe soții. Copiii, nepoții și rudele faronului
constituiau nobilimea și ocupau cele mai înalte funcții în aramtă,
sarcedoțiu și administrație. Ei se foloseau de priviligei mari.

 Faraonul conducea cu ajutorul vizirului(primului


vizirului(primului ministru). Vizirul avea
mulți ajutori, numiți funcționari,
funcționari, în obligațiile cărora intra efectuarea
justiției, colectarea impozitelor și organizarea lucrărilor publice, ca de
exemplu, săparea canalelor de irigare și construcția templelor.

 Țăranii și meșteșugarii se aflau pe o treaptă inferioara față de cea a


funcționarilor. Meșteșugarii prelucrau metalele și confencționau unelte,
instrumente, bijuterii și arme. Olarii făceau din lut obiecte de uz
casnic(farfurii, veselă, statuete).

 Scavii lucrau în mine și la construcția piramidelor monumentale. În


perioada Imperiului Nou, un anumit număr de sclavi caracteriza o anumită
importanţă socială. Cei mai mulţi indivizi deveneau sclavi în urma
capturării lor în timpul războaielor sau prin răpire.
STRUCTURA SOCIALĂ

Circa anul 2000 î.H, de la stînga la


dreapta, un faraon egiptean in haine
de bătălie, un faraon egiptean in
costum ceremonial, și doi luptători. Al
doilea faraon poartă o coroană dublă
care simbolizează unirea Egiptului de
Sus cu Egiptul de Jos.
Cum era viața într-un
oraș egiptean?
- Viaţa de zi cu zi în Egiptul antic se
desfăşura în strânsă legătura cu
Nilul şi cu pământurile fertile de-a
lungul malurilor.Inundaţiile anuale
ale Nilului fertilizau solul sporind
astfel recoltele.
- Casele egiptene se construiau din
argilă uscată și erau foarte
aproape unele de latele. Pe podele
erau așezate covoare ude pentru
a răcori aerul. Majoritatea
activităților gospodărești, cum ar
fi gătitul și spălatul, erau făcute ân
afara casei. Oamenii aveau
adeseori capre și găști în curțile
din spate, precum și animale de
companie cum ar fi pisicile, cîinii și
maimuțele.
Viaţa în înalta societate
(poveste)
Dimineaţa, nobilul se trezea într-un pat acoperit cu invelişuri
de linen.Îşi deschidea ochii şi se uita prin dormitor. El a
vazut mobile unde îşi ţinea hainele, cutia cu cosmetice a
soţiei şi o lampă pentru a lumina încăperea atunci când
este seară Gândurile sale erau întrerupte de servitorul
care a intrat in cameră.Acesta l-a ajutat să se spele şi să
se bărbierească Apoi nobilul se îmbrăca într-un kilt si
sandale.Între timp s-a trezit şi soţia acestuia. La fel ca şi
soţul ei, ea s-a spălat şi să îmbrăcat cu ajutorul unui
servitor. S-a machiat şi a coborât. Cei doi luau masa apoi
bărbatul pleca pentru a arunca o privire asupra
pământurilor sale. Soţia supraveghea pregătirle pentru
banchetul ce avea loc în acea seară. Copiii erau îmbrăcaţi,
hrăniţi şi adusi la ea. Administratorul pământurilorîi
spunea nobilului despre recoltă, dar şi despre animalele pe
care le avea apoi măncau carne, pâine şi beau bere. După
masa, soţia se refugia în grădină pentru a scăpa de stresul
acumulat. Stătea la umbră şi îşi privea copiii cum se jucau.
Sprea seară, ea se pregătea pentru banchet. La fel a făcut
şi soţul ei cănd a ajuns acasă. După aceea, îşi salutau
musafirii, când ajungeau. Seara, când petrecerea se
termina, cei doi îşi salutau musafirii şi plecau sa se culce.
Viaţa oamenilor de rând
(poveste)
Fermierul se trezea dimineaţa într-un pat
acoperit cu lenjerie de lână ţeşută de soţia
sa. Se uita prin cameră si vedea raftul cu
haine şi un coş. Se ridica din pat, se spăla
şi se bărbierea. Se îmbrăca şi se ducea la
soţia sa care era deja trezită şi se ocupa
cu treburile casei Ea purta o rochie de lână
şi la gât avea amuleta zeiţei Tawaret, pe
un fir de papyrus. Cu toţii au mâncat apoi
fermierul a plecat să muncească. Soţia a
îceput să facă painea. Fermierul împreună
cu nişte ajutoare a încărcat doi măgari cu
cosuri şi a plecat la templu pentru a plăti
pentru terenul pe care a cultivat. La
întoarcere aceştia s-au oprit să
mănânce pâine, carne şi să bea bere.După
masă, soţia mergea cu copiii la râu pentru
a lua apă. Seara, ea prepara cina: pâine,
carne şi bere. Aprindea lampa pe ulei apoi,
când terminau, stingeau lampa şi plecau
la culcare.
VIAŢA DE CUPLU
 Societatea egipteană gravita în jurul familiei, rolul
principal al femeilor fiind să conducă gospodăria şi să
facă copii.

 Mariajul era un contract legal compus din


aranjamente financiare: soţul îi dădea soţiei o sumă
fixă de bani din care să trăiască şi să întreţină
gospodăria, dar soţul şi soţia puteau avea proprietăţi
separate

 Ei puteau însă pune bazele unui fond comun, la care


soţul contribuia cu două treimi, fondul de economii
fiind destinat copiilor lor

 Dacă un mariaj nu era fericit, cuplul divorţa dând o


simplă declaraţie în faţa martorilor

 Cele mai multe cupluri încercau să evite acest lucru,


rudele încercând de cele mai multe ori să îi convingă
pe cei aflaţi în impas să îşi rezolve problemele

 Dacă un divorţ nu mai putea fi evitat, copiii rămâneau


cu mama şi ambii părinţi erau liberi să se
recăsătorească după bunul lor plac
FEMEILE ÎN SOCIETATE
 În Egiptul antic, femeile nu aveau un statut 100% egal cu cel al bărbaţilor, cele
mai multe nu ştiau să citească sau să scrie
 În schimb orice femeie avea dreptul să încheie afaceri sau contracte, să aibă
proprietăţi ori să fie martor la curte.
 Femeile din clasa de mijloc sau din clasa de sus erau de regulă mai educate şi
multe ştiau să scrie şi să citească
 Aceste femei nu puteau avea funcţii importante, de exemplu de guvernare, dar îşi
ajutau adeseori soţii în munca lor.

 Existau de asemenea femei ţesătoare, grădinărese, bocitoare profesioniste şi chiar


doctoriţe.

 Femeile mai sărace lucrau adesea ca servitoare şi doici pentru familiile regale sau
nobile; aceste poziţii aducându-le uneori putere şi influenţă- fiii unor doici regale
au deţinut poziţii importante la curte
Va mulțumesc
pentru atenție.