Sunteți pe pagina 1din 11

Municipiul Chişinău 2009

Referat
la Fizica
Tema: Utilizarea radiatiilor
electromagnetice in agricultura

efectuat de:Popovschi Laura


controlat de: Badan Silvia
1
Sumar
1. Radiațiile.Radiațiile electromagnetice ................................3
2. Clasificare.......................................................................................4
3. Teorie................................................................................................5
4. Proprietați.......................................................................................5
5. Agricultura. ...................................................................................6
6.Aplicari ale electromagneticii in agricultura ....................7

2
Radiaţia. Radiațiile electromagnetice
Radiaţia, (din fr. radiation), este fenomenul fizic de emitere şi propa-
gare de unde (radiaţie ondulatorie) sau de corpusculi (radiaţie
corpusculară). Orice radiaţie implică un transport de energie.În nu-
meroase cazuri, radiaţia se face sub forma unui fascicul de raze, ast-
fel că (pentru aceste situaţii) termenul de raze este folosit cu aceeaşi
accepţiune ca şi termenul radiaţie.

Undă electromagnetică

Undele electromagnetice sau radiaţia electromagnetică sunt fenomene fizice în


general naturale, care constau dintr-un câmp electric şi unul magnetic
în acelaşi spaţiu, şi care se generează unul pe altul pe măsură ce se
propagă.

Câmpul electromagnetic. Vectorii !E ai câmpului electric


sunt perpendiculari pe vectorii !B ai câmpului magnetic
şi între ei există relaţia: !E=!B*!v

3
Clasificare
În funcţie de frecvenţa sau lungimea de undă cu care radiaţia se repetă în timp, re-
spectiv în spaţiu, undele electromagnetice se pot manifesta în diverse forme.
Spectrul radiaţiilor electromagnetice este împărţit după criteriul lungimii de
undă în câteva domenii, de la frecvenţele joase spre cele înalte:
• radiaţiile (undele) radio
• microunde
• radiaţii hertziene,
• radiaţii infraroşii,
• radiaţii luminoase,
• radiaţii ultraviolete,
• radiaţii X (Röntgen),
• radiaţii “γ” (gamma).
Undele radio - se folosesc şi pentru transmiterea semnalelor de televiziune, pen-
tru comunicaţii prin satelit şi telefonie mobilă. Microundele sunt folosite atât
în comunicaţii cât şi în cuptorul cu microunde, care se bazează pe absorbţia
relativ puternică a radiaţiilor de această frecvenţă în apă şi materiile veg-
etale şi animale. Undele milimetrice se folosesc de exemplu în astronomie. Undele
terahertziene au început abia de curând să fie cercetate şi folosite în aplicaţii
practice. Radiaţia (lumina) infraroşie este foarte utilă în analize fizico-chimice
prin spectroscopie. De asemenea ea se mai utilizează pentru transmiterea
de date fără fir dar la distanţe mici, aşa cum este cazul la aproape toate tele-
comenzile pentru televizoare şi alte aparate casnice. Lumina vizibilă este cel
mai la îndemână exemplu de unde electromagnetice. Radiaţia (lumina) ultravioletă
este responsabilă pentru bronzarea pielii. Razele X (sau Röntgen) sunt folosite de
multă vreme în medicină pentru vizualizarea organelor interne. În fine, razele
gamma se produc adesea în reacţii nucleare.

Spectrul electromagnetic
4
Teorie
Undele electromagnetice au fost prezise teoretic de “ecuaţiile lui Maxwell” şi
apoi descoperite experimental de Heinrich Hertz. Variaţia unui câmp electric
produce un câmp magnetic variabil, căruia îi transferă în acelaşi timp şi ener-
gia. La rândul lui, câmpul magnetic variabil generează un câmp electric care
preia această energie. În acest fel energia este transformată alternativ şi per-
manent dintr-o formă în cealaltă, iar procesul se repetă ducând la propagarea
acestui cuplu de câmpuri.

Proprietăţi
Radiaţia electromagnetică, indiferent de frecvenţă, prezintă următoarele
proprietăţi:
• interferenţă
• reflexie
• refracţie
• absorbţie
• difracţie
Radiaţia electromagnetică are o natură duală: pe de-o parte, ea se comportă
în anumite procese ca un flux de particule (fotoni), de exemplu la emisie,
absorbţie, şi în general în fenomene cu o extensie temporală şi spaţială mică.
Pe de altă parte, în propagare şi alte fenomene extinse pe durate şi distanţe
mari radiaţia electromagnetică are proprietăţi de undă.

Refracţia luminii la interfaţa


apă-aer este responsabilă pentru
aparenta discontinuitate a formei
obiectului din apă. Este de remar-
cat faptul că poziţia aparentă este
(marcată X) este la o adâncime
mai mică decât poziţia reală (Y) a
capătului barei).

5
Agricultură
Agricultura este ştiinţa, arta sau practica care se ocupă cu procesul produc-
erii de hrană vegetală şi animală, fibre, respectiv diverse materiale utile prin
cultivarea sistematică a anumitor plante şi creşterea animalelor. Termenul de
agricultură provine din cuvintele din latină agri desemnând câmp şi cultura
însemnând cultivare, în sensul de prelucrare mecanică şi chimică a solului pen-
tru a fi apt pentru cultivarea plantelor.

Agricultură modernă în Suedia

Întrucât agricultura este una dintre cele mai vechi ocupaţii ale omenirii, fiind
intrinsec legată de viaţa sedentară, de când oamenii, din nomazi (axându-se pe
vânătoare, pescuit şi culegerea produselor vegetale), au devenit cultivatori de
plante şi crescători de animale, continua sa îmbunătăţire şi rafinare a fost unul
din factorii esenţiali ai progresului generalizat. Astăzi există oameni de ştiinţă
îngust specializaţi, inventatori, biologi moleculari, geneticieni, biochimişti,
biofizicieni, ingineri mecanici, chimici, electrici şi electronişti a căror unică
preocupare este îmbunătăţirea productivităţii şi eficienţei metodelor de
creştere a plantelor şi animalelor şi a folosirii resurselor existente. Toţi aceştia
sunt “ocupaţi în agricultură”.
Jumatate din populatia globului lucreaza in agricultura. Exista insa mari difer-
ente intre rolul jucat de agricultura in diferite zone ale planetei. În tarile aflate
in curs de dezvoltare, ca de exemplu Nepalul, aproximativ 90% din populatie
lucreaza pamântul. Spre deosebire de acestea, doar aproximativ 2% din popu-
latia activa se ocupa cu agricultura, in tarile industrializate ale Marii Britanii
si Statelor Unite. Cu toate acestea, datorita înaltei eficiente si tehnicilor stiin-
tifice utilizate, Statele Unite reprezinta cel mai mare exportator de produse
agricole.

6
Aplicări ale electromagneticii în
agricultură
Aplicări ale câmpului electromagnetic în agricultură: Câmpul electric al dielectricil-
or şi al conductoarelor, proprietăţile electrice, criteriile şi principiile de separare
a seminţelor, dozarea electrostatică a seminţelor şi
ionizarea electrostatică a aerului. Aplicari ale undelor
electromagnetice:instalaţii electrice de irigat și de fab-
ricarea îngrăşămintelor chimice.

Cum ne ajută electromagneţii în agricultură?


Ne ajută să selecţionăm seminţele plantelor de cultură.
Dacă presărăm pilitură de fier peste seminţele cere-
alelor neselecţionate aceasta se va prinde de seminţele
cu suprafeţele aspre ale buruienilor.
La acţionarea electromagnetului aceasta va ex-
trage doar seminţele de care s-a prins pilitura, adică
seminţele buruienilor.

Plantele si radiatiile. Plantele reactioneaza la radiatii la


fel de puternic ca oamenii. Din pacate, instrainat de
sine, omul nu mai percepe pericolul, astfel ca plantele
sunt cele care le dezvaluie oamenilor tot ce se pierde in
subconstientul lor. Plantele corespund corpului vital,
campului de forte al omului, strabatut de curentii elec-
trici si magnetici. Ele evidentiaza acesti curenti prin
aspectul si pozitia lor. Animalele evita si ele, instinctiv,
locurile cu campuri magnetice care nu le sunt pe plac.
Doar omul, devenind surd la avertismentele instinctu-
lui, observa radiatiile nocive cand este prea tarziu, prin
efectele acestora. Pana cand vor invata sa se-ncreada
in propriul lor instinct, oamenii pot vedea cu ajutorul
plantelor aspecte de care ei nu sunt constienti.

Remedii impotriva radiatiilor. Lichenul de piatra (Cetraria islandica) este consid-


erat un extraordinar absorbant al radiatiilor, fiind folosit inclusiv pentru de-
contaminarea radioactiva in zona accidentelor nucleare. Se foloseste intern,
sub forma de pulbere (1 lingurita luata de trei ori pe zi pe stomacul gol), dar
si extern. S-a constatat, de pilda, ca o pernuta cu lichen de piatra tinuta in
zona abdomenului atunci cand se lucreaza in campul electromagnetic produs
de aparatele electrice sau de monitoarele calculatoarelor reduce considerabil
efectele nocive ale radiatiilor: dureri de cap, tensiune musculara, oboseala,
vertij, tulburari endocrine. Cactusul electromagnetic. Este vorba de o specie
din familia Cereus (Cereus peruvianus), despre care cercetatorii de la NASA au
descoperit ca are o putere remarcabila de a atrage radiatiile electromagnetice
si de a ‘’curata’’ incaperea in care sunt plasati.

7
Conservarea fructelor si legu-
melor prin ionizare
Pietele din România sunt invadate de ani buni de tot felul de legume si
fructe din import care par, mai curând, decupate din cartile cu povesti.

Ardei grasi imensi, viu colorati, capsuni uriase, mere gigant si struguri
ale caror boabe cât o pruna te fac sa-ti lase gura apa se îngramadesc pe
tarabe la preturi pe masura. Proaspete saptamâni în sir, toate aceste tru-
fandale, multe dintre ele modificate genetic, sunt expuse si la radiatii ion-
izante pentru a-si pastra pros­petimea cât mai multa vreme. În România,
99% din fructele importate sunt iradiate.

Procesul de conservare cu radiatii ionizante distruge vitaminele, m­i­


neralele si vaduveste hrana de gust sau miros. Metoda are beneficiul ca
vegetalele ramân „proaspete” timp îndelungat.

Alimentele iradiate sau ionizate nu trebuie confundate cu alimentele


contaminate. Hrana contaminata presupune prezenta nedorita a unor
particule radioactive, pe când legumele sau fructele iradiate sunt supuse
deliberat unui tratament destul de periculos cu raze ionizante pentru a fi
conservate.

Acest tratament presupune expunerea alimentului la un flux de raze ion-


izante ce pot fi generate de o sursa radioactiva. Efectele obtinute sunt, pe
lânga degradarea produsului, distrugerea microorganismelor si a insecte-
lor care se strecoara în fructe ori în cereale sau eliminarea parazitilor de
tot felul. Primele alimente supuse iradierii au fost fructele si legumele.

Americanii au observat, cu aproape 80 de ani în urma ca, în urma ex-


punerii la radiatii ionizante, fructele si legumele îsi pastreaza prospe-
timea timp îndelungat, iar insectele si microorganismele ce se dezvolta în
mod natural în ele sunt distruse.

Desi au aparut proteste din partea multor cercetatori care au încercat, si


la vremea aceea, sa traga un semnal de alarma în legatura cu eventualele
consecinte nocive asupra sanatatii, Administratia alimentelor si medica-
mentelor din SUA a aprobat, în 1963, iradierea alimentelor ca mijloc de
conservare.

8
Ionizarea alimentelor este
daunatoare sanatatii
Unii dintre specialisti sustin ca alimentele iradiate nu sunt periculoase,
altii sunt însa de alta parere. Alimentele pot fi iradiate cu raze gama sau
cu raze X. Tehnologia prin iradiere cu raze gama foloseste substante ra-
dioactive, Cobalt 60 sau Cesiu 137. Un raport dat publicitatii de catre o
organizatie ecologista internationala, care se opune iradierii alimentelor,
precizeaza ca studii efectuate pe termen scurt pe subiecti copii din India,
hraniti o perioada cu alimente iradiate, au indicat distrugeri ale cromozo-
milor acestora.
Testele au fost facute si pe un esantion de câini care au mâncat, un timp,
numai carne de vita iradiata. V­e ­terinarii au constatat, în urma exa­
menelor clinice, ca toti câinii care primisera carne iradiata, în perioada
experimentelor stiintifice, aveau splina marita.
Cancerul, bolile de rinichi, imunotoxicitatea nu sunt decât unele dintre
bolile deosebit de grave care pot fi declansate în urma consumului de ali-
mente tratate cu raze ionizante, mai sustin cercetatorii.

9
Ionizarea este preferata chimi-
zarii
În România exista un act normativ, emis în anul 2001, care reglementea-
za productia, importul si comercializarea alimentelor si a ingredientelor
alimentare tratate cu radiatii ionizante. Acest act normativ obliga Min-
isterul Sanatatii sa emita si sa actualizeze lista produselor alimentare ce
pot fi iradiate si dozajul de iradiere, în conformitate cu o lista s­i ­m ilara
care este valabila în Comunitatea Europeana.

Românii, însa, prefera acestui proces de conservare tratarea aliment-


elor pe cale chimica, iar multi dintre producatori, din dorinta de a vinde
cât mai repede si cât mai mult, nu respecta timpul de pauza, adica perio-
ada în care substantele chimice cu care se trateaza fructele sau legumele
devin inofensive.

Alimentele ar trebui puse în vânzare abia dupa 18-21 de zile din momen-
tul în care sunt tratate chimic, dar nimeni nu poate controla cu strictete
daca, într-adevar, producatorul îndeplineste sau nu aceasta cerinta. Din
acest punct de vedere, specialistii sustin ca iradierea alimentelor este
mai indicata decât tratamentul chimic facut necorespunzator.

Folosirea acestui procedeu de conservare a alimentelor face înconjurul


lumii si asistam, în prezent, la o adevarata explozie a numarului de insta-
latii de iradiere a a­l imentelor în numeroase state.

China, care, în 2003, avea sapte instalatii de iradiere a hranei, a ajuns


la 50 în 2006, iar India si-a propus, pâna în 2012, sa construiasca 25 de
instalatii în plus fata de cele existente pe teritoriul sau. Mexicul nu se
lasa mai prejos si promite sa aiba cea mai mare instalatie de iradiere a
alimentelor din lume.

În conditiile în care tehnologiile de conservare a alimentelor cu ajuto-


rul razelor ionizante se dezvolta vertiginos, comerciantii nu au decât de
câstigat, iar teama producatorilor de a ramâne cu marfa nevânduta nu se
mai justifica.

Dar medicii si cercetatorii se întreaba totusi care ar putea fi efectele no-


cive ale hranei conservate astfel, pe o perioada îndelungata asupra orga­
nismului uman. Riscurile pe care le prezinta alimentele iradiate nu au
fost înca identificate cu precizie, iar rarele studii pe aceasta tema au fost
deseori discreditate. Organizatiile ecologiste si numerosi oameni de sti-
inta sustin însa ca pericolul nu este de ignorat, caci consecintele asupra
sanatatii consumatorilor, desi nu sunt vizibile imediat, ar putea, pe ter-
10
men lung, sa se dovedeasca dezastruoase.

Pericolele centralelor de iradiere sunt evidente

Conservarea alimentelor cu ajutorul razelor ionizante favorizeaza delo-


calizarea productiilor agricole si pune în pericol economiile locale si me-
diul. Culturile agricole se realizeaza în conditii îndoielnice, pentru a grabi
câstigul, iar transportul pe rute foarte mari genereaza un consum deloc
neglijabil de carburanti.

Centralele de iradiere sunt, la rândul lor, periculoase, deoarece utilizeaza


substante radioactive, iar numarul lor a crescut foarte mult în ultimii
ani.

Populatia care se afla în preajma acestor uzine de tratare a alimentelor


cu raze ionizante nu este avertizata asupra riscului pe care-l reprezinta
scurgerea accidentala a substantelor radioactive sau asupra pericolelor
ce ar putea aparea în caz de incendiu. Cât despre alimentele iradiate,
acestea îsi pot schimba gustul, mirosul ori consistenta, iar specialistii
sustin ca, în timpul acestui proces de conservare, prin iradiere, sunt dis-
truse multe vitamine, minerale, cât si bacteriile care contribuie la pas-
trarea prospetimii na-turale a hranei.

11