Sunteți pe pagina 1din 13

 Fată şi soldat, sfântă şi eretică, salvatoare - din momentul

moarții ei, Ioana a inspirat mii de istorici, poeţi, şi pictori.


Fiecare dintre ei spune o poveste diferită. Ea a avut un rol
major (şi oarecum misterios), în unirea forţelor lui Charles VII
împotriva ocupației engleze în 1429, conducând trupele sale
spre asediul din Orléans. Dupa mai multe victorii in serie, ea a
contribuit la incoronarea regelui Charles VII la Catedrala de la
Rheims.
 Ea a fost mai târziu capturată şi vândută englezilor, care au
ars-o pe rug pentru erezie şi mărturie mincinoasă, în 1431, în
Rouen Franţa. Moartea ei a făcut-o doar mai puternică.
 Ea a avut numai 19 ani.
 În secolul XVI, Franța a făcută eroină la nivel naţional. Oamenii
din secolele ulterioare a preluat povestea ei în piesele şi
poeziile lor, imaginea ei a fost folosită pentru statui. Ea a
devenit spiritul Franţei, fecioara, războinicul sfânt, republicană
şi simbolul napoleonian al opoziţie engleze şi al celor care
protejau Franţa de sub dominaţia străină.
 În al doilea război mondial Charles de Gaulle a utilizat
standardul ei, Crucea de Lorraine, ca simbol al Franței libere.
În 1920 ea a fost canonizat ca sfântă de către Popa Benedict
XV.
 Data si locul nasterii: 1412 Domremy, Franţa
 Data şi locul decesului: 1431 Rouen, (Old Market
Square) Franţa
 Descriere fizică. Ştim că ea a fost de aproximativ 1 metru 69
cm înălţime, musculoasă, şi foarte puternică. Ochii ei erau
depărtați, şi oarecum proeminenți. Părul ei era negru. Ea a fost
în mod rezonabil frumosă, dar în nici un caz destul de. Tenul ei
a fost întunecat. Ea a avut un semn din nastere de culoare
roşie la urechea stângă, şi a fost înzestrată cu o voce scăzută,
dulce şi convingătoare.
O următoare descriere a Fecioarei este conţinută într-o
scrisoare de la Milano, scrisă la 21 iunie 1429. Boulainvilliers a
fost cămărașul la Charles VII, şi majordom de Berry. Descrierea
lui este după cum urmează: "Fata asta este suficient de
frumosă, virilă; vorbeşte, dar puţin, şi este extrem de prudent,
in ceea ce spune ea. Ea mănâncă puţin, și bea vin încă și mai
puțin; își mînuește calul și arma extrem de bine, îi place foarte
mult compania de cavaleri şi soldaţi; dispreţuieşte compania
gloatei(prostimei); are o expresie fericit; atât este de puternică
în îndurarea obosealii, încît ar putea rămâne complet înarmată
timp de şase zile şi nopţi .
 Personalitate: Ioana avea o purtare virilă, vorbea puțin,
demonstra o prudenţă admirabilă în toate cuvintele ei.
 Educaţie. Ea nu a învăţat să scrie și să citească, a fost
probabil, clarvăzătoare, persoana care avea cunoştinţe din
viitor, fără a folosi cele cinci simţuri.
 Relaţiile personale: Un tînăr (nume necunoscut), din satul ei,
Domremy a cerut-o în căsătorie în 1428, ea a refuzat. Premii:
După moartea ei, a fost considerată o Eroină Naţională
Franceză. Ea a devenit o sfântă a Bisericii Romano-Catolice.
 Canonizată: 1920 de către Pope Benedict XV.
 Obiceiurile alimentare
Mama lui Ioana a mărturisit că de mică Ioana, de multe ori
postea cu evlavie mare şi devotament pentru suferinţa
poporului. În timpul procesului, Ioana a fost interogată de cel
puţin două ori în ceea ce priveşte obiceiurile ei alimentare.
* Louis de Contes:
"Am văzut-o pe parcursul unei zile întregi, mîncînd doar o
bucată de pâine. Am fost uimit de cît de puțin mănîcă ea.
Când era în locuința ei, ea mânca doar de două ori pe zi".
* Colette, soţia lui Pierre Milet:
"Ioana a fost foarte modestă în mâncare şi băutură. Nu era
nimic, doar modestie în conduita ei, în acţiunile ei, şi în
modul ei de viaţă."
Jean, Bastard de Orleans, contele de Dunois.
"Ioana a fost dus la casa ei, pentru a primi îngrijirile
necesare rănii sale. Cînd chirurgul a îmbrăcat-o, ea a început
să mănânce, fiind mulţumită cu doar patru sau cinci felii de
pâine muiată în vin şi apă, fără ca în acea zi să mânînce sau
să beie altcveva.
 Feciorie
Fecioria ei a fost atestată de către femei mature, la Poitiers
în martie 1429 şi la Rouen, la 13 ianuarie 1431. Este
cunoscut faptul că Yolande a fost una dintre doamnele
instanţei, care, la Tours, a examinat-o pe Ioana pentru
feciroie. (Acest lucru a fost destinat retragerii oricărei
suspiciuni de vrăjitorie)
În timpul Războiului de o sută de ani, Anglia au ocupat multe teritorii ale
Franţa, însă victoriile Ioanei se țin lanț, puterea revine înapoi Franţei,
câştigînd în cele din urmă războiul. Mai târziu, ea a fost recunoscută ca
fiind o femeie influentă chiar și în anii 1400. Ioana D'Arc avea doar 13 ani
când a auzit pentru prima dată vocile care o chemau să salveze Franţa
de la dezintegrare. Timp de patru ani ea a ascultat în linişte aceste voci -
până când acestea au devenit mai insistente pentru ca ea se acţioneze
imediat.
Până la începutul anului 1429, nu numai Franţa era asaltaă de Anglia,
dar și Charles, Delfinul Franţei (moştenitorul tronului franceză), își pierde
rapid autoritatea inclusiv și porţiunea din Franţa, care îi mai rămîsese
Primirea ei de către autorităţile franceze, a fost exact cum se așteptase -
respingere totală. Dar ea ştia că vocile erau serioase, astfel ea a insistat.
Cu ajutorul unor semne, de la aceeaşi voci, ea a fost în cele din urmă
capabilă să-l convingă pe Charles de rațiunea apelului ei.
În cele din urmă, în aprilie 1429, dînd comanda armatei franceze, ea
repede cucerit armata engleză ce asedia Orléans, a alungat englezii din
valea Loire şi până în iulie a eliberat Rheims-u, astfel Charles a putut fi
încoronat rege în locul tradiţional de încoronare. Dar acum,
evenimentele au început să se miște împotriva ei. Ea a continuat să
încerce să elibereze Franţa de Anglia - chiar dacă Charles însuşi părea să
nu aibă apetitul potrivit pentru acest lucru. Când în septembrie a ajuns în
Paris, ea a fost rănită astfel eşuînd. Între timp, Charles a făcut un
armistiţiu cu duşmanii săi (aliații Angliei), burgunzi.
Dar, in primavara anului viitor (1430), ea a preluat din nou armele - doar
pentru a fi capturată de burgunzi într-un efort de a aduna francezii la
Compiègne împotriva asaltului Englezo-Burgund în acest oras. Ea a fost
vândut Angliei. A fost apoi dusă la un tribunal francez ecleziastic (cu
sentimente puternice pro-engleze) la Rouen, unde urma să fie judecat
ca o vrăjitoare. După un proces de lungă durată ea a fost găsită vinovată
de farmece şi erezie şi condamnată la moarte.
La 30 mai 1431 ea a fost ars pe rug ca o vrăjitoare, la doar 19 ani.
Aproape imediat a fost recunoscut faptul că, mai degrabă decât a fi o
vrăjitoare ea a fost, de fapt, un agent adevărat a Domnului.
De-a lungul secolelor popularitatea ei a crescut până în anul 1920 cînd
ea a fost canonizată drept sfântă de către Papa Benedict XV.
Vocile Ioanei i-au spus că a existat o sabie
veche ascunsă undeva în spatele altarului
Sfintei Ecaterina la Fierbois, şi ea l-a trimis pe
De Metz să o găsească. Preoţii nu ştiau de nici o
astfel de sabie, dar o căutare a fost interprinsă
şi bineînţeles acesta a fost găsit în acel loc,
îngropată un pic sub pământ.
Ea nu a avea teacă şi era foarte ruginită, dar
preoţii au lustruit-o şi au trimis-o la Tours. De
asemenea, ei au avut o teacă de catifea
Crimson făcut pentru ea, însă oamenii de la
Tours au echipat-o cu o altă stofă, stofa-de-aur.
Dar, Ioana dorea să poarte mereu în luptă
acestă sabie; aşa că a pus învelişurile arătoase
deoparte şi a luat unul din piele.
Descendenţi ai fratelui lui Ioana, Pierre, au avut
în posesia lor, trei dintre scrisorile ei şi o sabie
pe care ea a purtat-o. Scrisorile au fost salvate,
dar sabia a fost pierdută în timpul haosului din
perioada revoluţionară.
Ioana încurajînd trupele sale:
"În numele lui Dumnezeu, trebuie să ne lupta
cu ei! Chiar dacă Anglia atârnă de nori, trebuie
să îi învingem! Dumnezeu ne trimite să-i
pedepsească. Astăzi blîndul Delfin va avea cea
mai mare victorie pe care a câştigat pentru o
lungă perioadă de timp! Vocile mele mi-au
spus că duşmanul va fi al noastru. ”
Rege al Angliei, ai cont de Regele Cerului de sângele tău regal. Întoarce cheile tuturor orașelor bune
pe care le-au confiscat, Fecioarei. Ea este trimisă de Dumnezeu să recupereze sângele regal, şi este
pe deplin pregătit să facă pace, daca îi vei oferi satisfacţie: care este, să se facă dreptate, şi să dai
înapoi tot ce aţi luat.
Rege al Angliei, în cazul în care nu faci aceste lucruri, eu sunt comandant al armatei; şi în orice loc
unde se găsesc oameni tăi în Franța, am să îi facă să fugă din ţară, doresc ei sau nu asta, şi în cazul
în care nu vor asculta, Fecioara îi va ucide
Ea vine trimisă de regele Cerului, corp pentru corp, să te scoată din Franţa, precum şi Fecioara
promite şi certifică că dacă nu părăsiți Franţa ea şi trupele sale vor ridica un strigăt puternic cum nu
a mai fost auzit în Franţa în o mie de ani.
Şi cred că Regele Cerului i-a trimis putere atât de mult încât nu veţi fi capabil să o răniți pe ea sau
armata ei curajoasă. Pentru tine, arcasi, companioni nobile în arme şi toţi oamenii care sunt înaintea
Orleans-ului, vă spun în numele lui Dumnezeu, plecați acasa în ţara voastră, dacă nu vei face acest
lucru, ferițivă de Fecioară, precum şi de daunelor pe care le veți avea de suferit.
Nu încercaţi să rămîneți, pentru tine nu sunt drepturi în Franţa de la Dumnezeu, Rege al Cerului, şi
Fiul Fecioarei Maria. Acesta este Charles, moştenitorul de drept, căruia Dumnezeu i-a dat Franţa,
care va intra în scurt timp la Paris într-o companie mare. Dacă nu crezi ştirea scrisă de Dumnezeu şi
Fecioară, apoi, în orice loc te vom putea gasi, vom vedea în curând care are dreptate mai bine,
Dumnezeu sau tu. William de la Pole, conte de Suffolk, locotenenţii Sir John Talbot, şi Thomas, Lord
Scales a ducelui de Bedford, care insuși se numește regent al regelui Franţei pentru regele Angliei,
răspunde, în cazul în care doriţi să faceți pace asupra oraşului de Orleans! Dacă nu faci acest lucru,
îți vei aminti mereu daunele care te așteaptă.
Ducele de Bedford, care se numește regent al Franţei pentru regele Angliei, Fecioara îți cere să nu o
faci să te distrugă. Dacă nu îndeplinești satisfacţie ei, ea şi Franța va provoca cea mai mare ispravă
făcută vreodatp în numele creştinismului.
Scrisă marţi din Săptămâna Sfântă (22 martie 1429)
http://www.jeanne-darc.dk/index.html
http://www.jeanne-darc.dk/p_jeanne/overview.htm
http://www.jeanne-darc.dk/p_jeanne/sword.html
http://www.jeanne-darc.dk/p_jeanne/spoken_words
http://www.jeanne-darc.dk/p_jeanne/letters.html