Exemple Proiectare Lucrari Interventie

EXEMPLE DE PROIECTARE A LUCRRILOR DE
INTERVENIE STRUCTURAL LA CLDIRI

EXISTENTE, VULNERABILE SEISMIC
ANEXA B
CONSTRUCII CU STRUCTURA DE BETON ARMAT
Exemplul 1. Structur n cadre de beton armat
EBA1-1
Cuprins
1. Introducere ...................................................................................................... 4
2. Prezentarea structurii....................................................................................... 4
3. Evaluarea calitativa a structurii ....................................................................... 8
3.1. Gradul de indeplinire a conditiilor de alcatuire seismica ......................... 8
3.2. Gradul de degradare a elementelor structurale ....................................... 13
4. Evaluarea cantitativa a structurii utilizand metodologia de nivel 3.............. 15
4.1. Ipotezele calculului static neliniar .......................................................... 15
4.1.1. Rigiditatea de calcul ......................................................................... 15
4.1.2. Modelarea neliniariii .................................................................... 15
4.1.3. Rezistentele materialelor .................................................................. 16
4.1.4. Evaluarea momentelor capabile ....................................................... 16
4.2. Analiza static neliniara ........................................................................... 16
4.3. Determinarea cerintei seismice de deplasare .......................................... 17
4.4. Evaluarea performantelor sesimice ........................................................ 18
4.4.1. Identificarea tipului de mecanism .................................................... 18
4.4.2. Verificarea cedarilor fragile din elemente........................................ 21
4.4.3. Evaluarea capacitatii de deformatie plastica a elementelor ............. 24
4.4.4. Incadrarea in clasa de risc conform evaluarii cantitativa ................. 32
4.5. Concluzii ................................................................................................. 32
4.6. Solutii de consolidare ............................................................................. 32
5. Consolidarea structurii prin solutii ce nu implica modificarea sistemului
structural .............................................................................................................. 33
5.1. Proiectarea solutiei de consolidare ......................................................... 33
5.1.1. Rezistenta materialelor ..................................................................... 33
5.1.2. Predimensionarea solutiei de consolidare ........................................ 34
5.1.3. Dimensionarea solutiei de consolidare............................................. 35
EBA1-2
5.2. Evaluarea cantitativa a solutiei de consolidare ....................................... 40

5.2.1. Analiza static neliniara ..................................................................... 40
5.2.2. Determinarea cerintei seismice de deplasare ................................... 41
5.2.3. Identificarea tipului de mecanism .................................................... 41
5.2.4. Verificarea cedarilor fragile din elemente........................................ 44
5.2.5. Evaluarea capacitatii de deformatie plastica a elementelor ............. 47
5.3. Concluzii ................................................................................................. 51
6. Consolidarea structurii prin solutii ce implica modificarea sistemului
structural .............................................................................................................. 51
6.1. Pereti de beton armat .............................................................................. 51
6.1.1. Proiectarea solutiei de consolidare ................................................... 51
6.1.2. Evaluarea solutiei de consolidare ..................................................... 61
6.1.3. Concluzii........................................................................................... 71
6.2. Contravantuiri metalice .......................................................................... 71
6.2.1. Proiectarea solutiei de consolidare ................................................... 71
6.2.2. Consolidarea structurii cu contravantuiri metalice cu comportare
elastica 72
6.2.3. Consolidarea structurii cu contravantuiri metalice ce lucreaza numai
la intindere..................................................................................................... 87
6.2.4. Concluzii......................................................................................... 104
EBA1-3
1. Introducere
Prezentul exemplu demonstreza aplicarea procedurilor din codul de evaluare si
reabilitare seismica P 100-3: 2008 pentru cazul unei structuri tip cadru, proiectate si executate
in anii 60 ai secolului trecut. Structura analizata este tipica pentru constructiile in cadre din
stocul existent realizate inaintea cutremurului distrugator din 1977 pe baza cunostintelor de
inginerie seismica si inginerie structurala din epoca respectiva. Proiectarea cladirii a fost
efectuata pe baza normativului P 13-70, document normativ ce poate fi considerat complet
depasit in raport cu nivelul codurilor in vigoare astazi.
Structurile in cadre din aceasta categorie sunt caracterizate de o rigiditate si rezistenta
laterale insuficiente in raport cu cerintele seismice ale teritoriului Romaniei, fara un control
eficient al mecanismelor structurale de disipare de energie.
Lucrarea trateaza atat aspectele evaluarii seismice cat si pe cele ale reabilitarii
structurale, investigand mai multe solutii posibile de interventie. Analizele utilizeaza
instrumentele de calcul cele mai performante care evidentiaza caracterul spatial, neliniar si
dinamic al raspunsului seismic al constructiilor de beton armat.
2. Prezentarea structurii
Sistemul structural al construciei evaluate corespunde cunotinelor i practicii
timpului n care a fost construit cdirea, respectiv mijlocul anilor 60 din secolul trecut.
Primele prescripii de proiectare seismic, P1363, aprute cu numai un an nainte de anul
ntocmirii proiectului, dei au reprezentat prin elaborarea lor un pas nainte semnificativ n
aciunea de proiectare seismic a cldirilor, erau departe de codurile de proiectare moderne,
att conceptual, ct i la nivelul regulilor de detaliere.
Cu toate acestea, din examinarea planurilor de execuie ale structurii construciei
rezult c proiectul a fost ntocmit cu un spirit ingineresc remarcabil, n care au fost
considerate i aspectele eseniale ale proiectrii seismice a structurilor de beton armat.
Structura prezinta un subsol partial, situata intre traveile centrale si are un regim de intaltime
parter + 6 etaje. Inaltimea subsolului este de 3.30m, a parterului de 3.25m, iar cea a nivelului
curent de 3.13m.
Structura vertical de rezisten este constituit din cadre ortogonale de beton armat
monolit. Stlpii sunt dispui n punctele de intersecie ale celor 16 axe transversale (15 travei
de 3,6 m) i ale celor 2 axe longitudinale (2 deschideri de 6,00 m).
Stalpii, att cei interiori, ct i cei marginali, au seciune variabila pe inaltime, pornind
de la 35x70 sau 30x60 la parter si subsol pana la 30x40 sau 30x50 cm la ultumul nivel. Stalpii
sunt orientai cu latura lung pe direcia transversal.
Grinzile cadrelor transversale au dimensiunile seciunii transversale variind pe
vertical: 30x65 cm la parter, 30x60 cm la primele 2 etaje, 30x55 la etajele 3 i 4 i 35 x 50 la
ultimile 2 niveluri.
EBA1-4
Grinzile cadrului longitudinal central au dimensiunile seciunii 30x40 cm, la toate

nivelurile, iar grinzile cadrelor longitudinale din faade, 30x45 cm, de asemenea pe toat
nlimea cldirii.
Din compararea proprietilor de rigiditate i rezisten ale celor 2 serii de cadre, apare
cu eviden c structura principal este mai puternic n direcia transversal dect n direcia
longitudinal.
Structura vertical este completat cu nuclelul de perei care mbrac golurile
ascensoarelor. Legtura acestuia cu planeul de nivel este realizat numai pe una dintre laturi,
astfel nct transmiterea forelor ineriale, care acioneaz la nivelul planeelor, la pereii
lifturilor, este una limitat.
Placa planeului este completat de grinzile secundare care susin peretele longitudinal
al culoarului. Acestea au seciunea 30x40 cm pe toat nlimea cldirii. Placa planeului are
grosimea de 10 cm.
Armarea este realizat cu oel cu suprafaa neted OB37.
Examinarea planurilor de armare evideniaz prezena unei cantiti substaniale de
armtur, att n stlpi, ct i n grinzi. Aceasta se datoreaz i faptului c ncrcrile
considerate, 350 kgf/m2, pentru ncrcarea permanent, i 300 kgf/m2, pentru ncrcare util,
sunt sensibil mai mari dect cele efective, ct i, posibil, inteniei de a obine o asigurare
suficient fa de aciunile orizontale. Aceast ipotez este dovedit de reducerea armrii
grinzilor de la baz ctre partea superioar a construciei.
Pe de alt parte, prevederea unei cantiti importante de armatura continua la
reazemele grinzilor reprezint, de asemenea, o caracteristic de alctuire favorabil pentru
comportarea la cutremur.
Principalul deficit constatat din examinarea planurilor de armare este cantitatea mai
mic de armare transversal, prevzut n grinzi i stlpi, n raport cu practica actual
rezultat din cerinele mai mari prevzute de codurile de proiectare n vigoare astzi.
Subsolul este dezvoltat pe suprafaa definit de axele 5 i 13, respectiv A i C.
Pereii de contur ai subsolului sunt realizai din beton, fiind dublai de o zidrie de
crmid, probabil pentru o protecie termic superioar.
Fundaiile stlpilor structurii sunt realizate cu grinzi de fundaie de tip cuzinet de beton
armat i tlpi de beton simplu. Este de remarcat c fundaiile tuturor stlpilor sunt situate la
aceeai adncime, stlpii din afara subsolului cobornd pn la cota de fundare a stlpilor
zonei cu subsol a cldirii.
EBA1-5
Fig. 2.1: Plan cofraj etaj curent
EBA1-6
Atat dimensiunile elementelor, cat si armarea longitudinala si transversala din grinzi si

stalpi sunt sintetizate in tabelele de mai jos.
Grinzi
Cadru
transversal
curent
Amplasare
b [cm]
h [cm]
Plong. superior [%]
Plong. inferior [%]
Ptrans. [%]
Curenta
30
50-65
1.25-1.63
0.42-0.75
0.17
Stalpi
Amplasare
b [cm]
h [cm]
Ptotal [%]
Ptrans. [%]
Marginal
30
40-60
2.43-2.53
0.28
Central
30-35
50-60
1.94-3.00
0.24-0.28
Grinzi
Cadru
longitudinal
de fatada
Amplasare
b [cm]
h [cm]
Plong. superior [%]
Plong. inferior [%]
Ptrans. [%]
Curenta
30
45
0.74-1.17
0.30-0.73
0.14
Stalpi
Amplasare
b [cm]
h [cm]
Ptotal [%]
Ptrans. [%]
Marginal
40-60
30
2.60-2.90
0.28
Central
40-60
30
2.43-2.53
0.28
Tab. 2.1: Dimensiuni elemente si procente de armare longitudinal/transversal

Din tabelul de mai sus se poate observa cu usurinta ca structura in cauza prezinta o
rigiditate mai mare pe directia transversala, avand stalpii orientati pe aceasta directie si grinzi
mai inalte. De asemenea armarea longitudinala, cat si transversala este mai consistenta pe
directia transversala a structurii decat pe cea longitudinala. Inca din acest stadiu al evaluarii ne
putem astepta ca structura sa aibe o comportare nesatisfacatoare la actiuni seismice, in special
pe directia longitudinala. Analiza modala prezentata in tabelul 2.2, confirma ca directia mai
flexibila este cea longitudinala. Primul mod de vibratie este translatie pe directia
longitudinala, al doilea este tot un mod preponderent de translatie, insa pe directia
transversala, iar cele de-al treilea un mod de torsiune.
Fatori de participare modali
Mod
T [s]
UX
UY
RZ
1.35
0.75
0.00
0.00
1.15
0.00
0.72
0.00
1.07
0.00
0.00
0.72
Tab. 2.2: Perioda de vibratie si factorii de participare modali pentru primele trei moduri
EBA1-7
3. Evaluarea calitativa a structurii

3.1. Gradul de indeplinire a conditiilor de alcatuire seismica
Evaluarea calitativa a structurii de rezistenta prin determinarea "Gradului de
indeplinire a conditiilor de alcatuire seismica - R1" stabileste masura in care sunt respectate
regulile de conformare generala a structurilor si de detaliere a elementelor structurale si
nestructurale, reguli care sunt prezentate in Codul de proiectare P 100-1:2006.
Pentru structurile de beton armat criteriile si conditiile utilizate la determinarea
factiorului R1 sunt enuntate in tabelul B.2 din Anexa B a codului P 100-3:2008
In continuare sunt detaliate criteriile de evaluare si sunt facute observatii si comentarii
lamuritoare pentru stabilirea punctajelor componente ale indicatorului R1.
(i)
(i1)
Conditii privind configuratia structurii

Criteriul este indeplinit
- punctaj maxim 50
Criteriul este neindeplinit in masura moderata
- punctaj 30-49
Criteriul este neindeplinit in masura majora
- punctaj 0-29
traseul incarcarilor este continuu.
La fecare nivel exista o grinda secundara in dreptul holului. Doar casa scarii de la
nivelul acoperisului are stalpisori rezemati pe grinzi principale.
(i2)
sistemul este redundant.
Structura de rezistenta este formata din cadre de beton armat pe ambele directii (16
cadre transversale cu cate doua deschideri si 3 cadre longitudinale cu cate 15 travee) si tubul
liftului. Stalpii au capacitati de rezistenta, in general, mai mari decat grinzile si sunt multe
zone plastice potentiale. Constructia are subsol si nu este in pericol de rasturnare.
(i3)
nu exista zone slabe din punct de vedere al rezistentei.
(i4)
nu existe niveluri flexibile in raport cu superioare sau inferioare.
(i5)
nu exista modificari importante ale dimensiunilor in plan ale sistemului structural de la
nivel la nivel.
Atat stalpii cat si grinzile isi reduc inaltimea succesiv pe verticala. In general stalpii
pornesc de la nivelul fundatiei cu dimensiuni de 30 x60 cm si se termina la ultimul nivel cu
dimensiuni de 30x40 cm. Grinzile transversale peste susbol au dimensiuni 35x70 cm si ajung
la ultimul nivel 30x50 cm. Grinzile longitudinale sunt constante, 30x45 cm la fatade si 30x40
cm la interior.
EBA1-8
(i6)
nu exista discontinuitati pe verticala; toate elementele verticale sunt continue pana la
fundatii.
Atat stalpii cat si tubul liftului sunt continui pe toata verticala pana la nivelul
fundatiilor.
(i7)
nu exista diferentele intre masele de nivel mai mari de 50%.
Ultimul nivel este mai inalt cu 1.3 m decat nivelul curent si, in consecinta, masa
acestuia este mai mare decat cea a etajului inferioar. Si parterul este ceva mai inalt decat
nivelul curent.
(i8)
efectele de torsiune de ansamblu sunt moderate.
Raportul laturilor este de 54 m la 12 deci 1:4,5. De asemenea elementele structurale

sunt dezvoltate pe directia transversala, rigiditatea constructiei in ansamblu este net mai mica
pe directia longitudinala decat pe directia transversala. In consecinta efectele torsiunii de
ansamblu sunt semnificative.
(i9)
infrastructura (fundatiile) este in masura sa transmita la teren fortele verticale si
orizontale.
Toti stalpii reazema pe fundatii cu caracteristici de rezistenta si rigiditate net
superioare.
Terenul de fundare si fundatia liftului (un radier local cu dezvoltare redusa) nu au
capacitati portante si de rezistenta corelate cu capacitatea de rezistenta a tubului liftului. Pe de
alta parte angajarea tubului liftului prin intermediul planseelor este redusa, contactul direct
fiind facut doar in dreptul usilor, pe trei din cele patru laturi ale tubui fiind amplasata scara
principala.
Pentru incarcarile de lunga durata presiunea medie este 250 kPa, valoare moderata
pentru terenul de fundare.
Pentru criteriul (i) gradul de neindeplinire este moderat si se evalueaza punctajul ca
fiind 40 din maximul de 50.
(ii)
(ii1)
Conditii privind interactiunea structurii

- punctaj maxim 10
- punctaj 5-9
- punctaj 0-4
distantele pana la cladirile invecinate.
Pe latura dreapta exista o cladire invecinata cu regim de inaltime parter.
EBA1-9
(ii2)
planseele intermediare (supantele) au structura laterala proprie sau sunt ancorate

adecvat de structura principala.
Nu sunt supante.
(ii3)
Peretii nestructurali sunt izolati sau sunt legati flexibil de structura.
Peretii de compartimentare sunt realizati din zidarie de caramida sau gips-carton. Nu

sunt vizibile detalii de executie care sa confirme modul corect de de ancorare de structura. In
practica vremii acesti pereti erau realizati fara masuri speciale de izolare structurala de
rezistenta.
(ii4)
nu exista stalpi scurti captivi.
La nivelul subsolului datorita ferestrelor din dreptul curtilor de lumina si la ultimul

nivel exista stalpi scurti.
Pentru criteriul (ii) gradul de neindeplinire este moderat si se valuaeza punctajul ca
fiind 5 din maximum de 10.
(iii)
Conditii privind alcatuirea (armarea) elementelor structurale

Structuri tip cadru de beton armat.
- punctaj maxim 30
- punctaj 20-29
- punctaj 0-19
(iii1) ierarhizarea rezistentelor elementelor structurale asigura dezvoltarea unui mecanism

favorabil de disipare a energiei seismice; la fiecare nod suma momentelor capabile ale
stalpilor este mai mare decat suma momentelor capabile ale grinzilor.
Din cauza reducerii inerente a eforturilor axiale in stalpi cumulat cu reducerea
inaltimii sectiunilor acestora pe verticala, la ultimele niveluri aceasta conditie nu este
indeplinita consecvent.
(iii2) incarcarea axiala de compresiune a stalpilor este moderata <0.55
Stalpiii din axul central B nu indeplinesc acesta conditie.
(iii3) in structura nu exista stalpi scurti; raportul intre inaltimea sectiunii si inaltimea libera a
stalpuluil este <0.30.
Stalpii de la subsol din dreptul curtilor de lumina sunt scurti; la fel si cei de la ultimul
nivel situati intre grinda de la cota planseului de acoperis si grinda de deasupra ferestrelor.
EBA1-10
(iii4) rezistenta la forta taietoare a elementelor cadrelor este suficienta pentru a de putea
mobiliza rezistenta la incovoiere la extremitatile grinzilor si stalpilor.
Aceasta conditie este, in general, indeplinita.
(iii5) Innadirile armaturilor in stalpi se dezvolta pe 45 diametre, cu etrieri la distanta de
10 pe zona de innadire.
Innadirea armaturilor verticale ale stalpilor este deficitara mai ales pentru barele cu
diametrul mai mare. Aderenta redusa a barelor netede din OL38 este partial compensata de
prezenta carligelor la capete.
(iii6) Innadirile armaturlior in grinzi se realizeaza in afara zonelor critice.
Aceasta conditie este realizata cu consecventa de grinzile principale.
(iii7) etrierii in stalpi sunt dispusi astfel incat fiecare bara verticala se afla la coltul unui
etrier sau agrafe.
Modul de armarea transversala asigura partial indeplinirea acestei conditii. Barele de
pe latura scurta sunt, in general, situate la un colt de etrier in timp ce barele intermediare de pe
latura lunga sunt la coltul unui etrier cu unghi obtuz foarte mare, intre 130o si 145o, prin
urmare legatura colt etrier-bara verticala nu functioneaza corect. O parte dintre stalpii de la
subsol si parter au bare verticale nesituate la coltul vreunui etrier.
(iii8) distantele dintre etrieri in zonele critice ale stalpilor nu depasesc 10 iar in restul
stalpului 1/4 din latura.
Etrierii nu sunt indesiti decat pe lungimile de innadire, in rest sunt situati la pas de 20
cm ceea ce reprezinta intre 2/7 si 1/2 din latura stalpilor pe directia transversala, respectiv
intre 4/7 si 2/3 din latura stalpilor pe directia longitudinala.
(iii9) distantele intre etrieri in zonele plastice ale grinzilor nu depasesc 10 si 1/2 din
inaltimea grinzii.
Etrierii grinzilor nu sunt indesiti la capete, in zonele plastice potentiale. Pasul etrierilor
este de 20 cm pe toata deschiderea grinzilor, ceea ce reprezinta 2/7 pana la 2/5 din inaltimea
grinzilor transversale, respectiv 1/2 din inaltimea grinzilor longitudinale.
(iii10) armarea transversala a nodurilor este cel putin cea necsara in zonele critice ale
stalpilor.
Pe inaltimea nodurilor etrierii sunt la acelasi pas de 20 cm, nu sunt indesiti.
(iii11) rezisterta grinzilor la momente incovoietoare pozitive este cel putin 30% din rezistenta
la moment incovoietor negativ in aceiasi sectiune.
EBA1-11
Aceasta conditie nu este indeplinita de grinzile transversale de la nivelurile superioare.

In general la fata stalpilor armatura inferioara este sub 50% din armatura superioara. O
problema este si ancorarea insuficienta a armaturilor inferioare ale grinzilor longitudinale.
(iii12) la partea superioara a grinzilor sunt prevazute cel putin 2 bare continue, neintrerupte in
deschidere.
Conditie indeplinita de toate grinzile principale.
Pentru criteriul (iii) gradul de neindeplinire este major, estimand un scor de 10 puncte
dintr-un maxim de 30.
Aplicarea criteriului (iii) pentru tubul de beton armat al liftului conduce catre acelasi
punctaj redus mai ales din cauza capacitatii la forta taietoare care nu este corelata cu
capacitatea tubului la moment incovoietor, cedarea acestuia fiind casanta pentru ambele
directii principale.
(iv)
Conditii referitoare la plansee

Criteriul este indeplinnit
- punctaj maxim 10
- punctaj 6-9
- punctaj 0-5
(iv1) placa planseelor are o grosime de minim 100 mm si este realizata din beton armat
monolit sau din predale prefabricate cu o suprabetonare adecvata.
Conditie indeplinita la limita, placile din beton armat monolit avand grsosimea de 100
mm inclusiv deasupra subsolului.
(iv2) armaturile centurilor si armaturile distribuite in placa asigura rezistenta necesara la
incovoiere si la forta taietoare pentru fortele seismice aplicate in planul planseului.
Conditie indeplinita.
(iv3) fortele seimice din planul planseului pot fi transmise la elementele structurii verticale
prin eforturi de lunecare si compresiune in beton si/sau prin conectori si colectori din
armatura cu sectiune suficienta.
Stalpilor le revin forte seismice relativ reduse la nivelul fiecarui planeu. Tubul liftului
are contact limitat cu placile planseelor si transmiterea fortelor orizontale din plansee catre
tubul liftului este deficitara.
(iv4)
golurie in plansee sunt bordate de armaturi suficiente, ancorate adecvat.
Golurile scarilor sunt bordate de grinzi. Golurile de instalatii au dimensiuini reduse si

nu au efect practic in comportarea planseelor.
EBA1-12
Pentru criteriul (iv) gradul de neindeplinire este minor si apreciat cu un punctajul 9 din
maxim de 10.
In consecinta punctajul total pentru indicatorul R1 este:
40 (i) + 5 (ii) + 10 (iii) + 9 (iv) = 64 (din maximul de 100 de puncte)
Valoare indicatorului R1 este 64 puncte din maxim 100 si este asociata clasei de risc
seismic II, din punct de vedere al indeplinirii conditiilor de alcatuire seismica.
3.2. Gradul de degradare a elementelor structurale
Evaluarea calitativa a structurii de rezistenta prin determinarea "Gradului de degradare a
elementelor structurale R2" stabileasc dac integritatea materialelor din care este realizat
structura a fost afectat pe durata de exploatare a construciei i, dac este cazul, msura
degradrii. La cercetarea construciei trebuie s se aib n vedere c degradrile pot fi ascunse
sub finisaje bine ntreinute.
Pentru structurile de beton armat criteriile si conditiile utilizate la determinarea factiorului
R2 sunt enuntate in tabelul B.3 din Anexa B a codului P100-3:2008.
(i)
Degradri produse de aciunea cutremurelor
Sunt vizibile fisuri inclinate la colturile unor goluri de usa si in unele panori de zidarie
din ochiurile cadrelor. Eventualele fisuri in stalpi sau grinzi sunt ascunse de finisajele noi.
Punctaj estimat din punctajul maxim 35/50.
(ii)
Degradari produse de incarcarile verticale
Nu au fost identificate fisuri longitudinale in stalpi sau fisuri normale la intradosul

grinzilor sau placilor. Finisajele noi pot ascunde unele fisuri cu deschidere moderate.
(iii)
Degradri produse de ncrcarea cu deformaii
Nu sunt vizibile defecte din tasari de reazeme le elementele structurale de la parter si

subsol. La nivelul terasei este marcata pozitia placii prin aparitia unei crapaturi orizontale la
baza aticului ca martor al fenomenului de dilatatie-contractie diferentiata.
(iv)
Degradri produse de o execuie defectuoas
In unele dintre zonele de innadire a armaturii, indeosebi la unii dintre stalpii de la

parter, lipseste betonul de acoperire, armatura fiind descoperita si ruginita. Exista local si la
EBA1-13
alte elemente structurale defecte in ceea ce priveste grosimea stratului de acoperire cu beton si
omogenitatea betonului turnat.
De-a lungul timpului s-au efectuat interventii locale care nu au fost rezolvate
corespunzator: s-au practicat goluri in peretii de inchidere si in placi fara masuri de
consolidare locala.
Punctaj estimat din punctajul (din punctajul maxim) 7/10.
(v)
Degradri produse de factorii de mediu
La elementele de acoperis si in zona casei scarii sunt degradari produse de infiltratia

apei meteorice, cu probabile influente asupra stari armaturii si a betonului de acoperire.
In zona grupurilor sanitare lipsa de etanseitate a instalatiilor a condus la umiditate
excesiva si corodarea locala a armaturii acolo unde nici acoperirea cu beton nu a fost
corespunzatoare si s-au practicat goluri in placi fara masuri de protectie.
La subsol , local, peretii exteriri din zidarie de caramida placata cu beton simplu
prezinta igrasie.
Punctaj estimat din punctajul (din punctajul maxim) 7/10.
CRITERII
Punctaj estimat /
Punctaj maxim
Degradri produse de aciunea cutremurelor
35 / 50
Degradri produse de ncrcrile verticale
18 / 20
Degradri produse de ncrcarea cu deformaii
8 / 10
Degradri produse de o execuie defectuoas
7 / 10
Degradri produse de factorii de mediu
7 / 10
Total
75/100
Tab. 3.1: Evaluarea indicatorului R2
EBA1-14
Valoarea indicatorului R2 este 75 puncte din maxim 100 si este asociata clasei de risc
seismic III.
4. Evaluarea cantitativa a structurii utilizand metodologia de nivel 3

Pentru o evaluarea cat mai riguroasa a structurii se propune ca principala metoda de
evaluare metodologia de nivel 3 prezentata in P100-3:2008, bazata pe analize neliniare ale
structurilor. Acest tip de analize permit o evaluare globala a unei structuri si o corelare mai
exacta intre cerintele impuse de actiunea seismica si capacitatea structurii de a prelua aceste
solicitari. Metodologia de nivel 3, reprezinta cea mai avansata metoda de evaluare prezentata
de P100-3:2008. Metodologia este recomandata, insa numai in situatia in care exista proiectul
original al structurii avand in vedere nesitatea cunoasterii cu precizie ridicata a armarii
elementelor structurale.
Se recomanda ca prima modalitate de evaluare, analizele static neliniare, intrucat acest
tip de analize sunt relativ usor de realizat, timpul de analiza este mic, iar informatiile oferite
au un grad sporit de transparenta.
4.1. Ipotezele calculului static neliniar
n continuare se vor prezenta ipotezele care au stat la baza calculului neliniar, precum i
cele luate n calcul la stabilirea eforturilor capabile pentru seciunea de perete considerat.
4.1.1. Rigiditatea de calcul
Pentru elementele structurale s-a considerat o rigiditate n domeniul fisurat egal cu jumtate
din rigiditatea n domeniul nefisurat.
(EI)fis = 0.5 (EI)nefis - pentru toate elementele structurale
4.1.2. Modelarea neliniariii
Pentru modelarea elementelor de tip bara (grinzi si stalpi) s-au utilizat modelele de
articulaie plastic punctual de tip moment (M) pentru grinzi i de tip for axial moment
(PMM) pentru stlpi. Pentru ambele tipuri de articulaii plastice s-a optat pentru o lege de tip
elastic perfect plastic fr consolidare post-elastic.
Structura a fost considerata incastrata la cota inferioara a subsolului. S-a preferat acest
tip de modelare datorita rigiditatii reduse a subsolului, acesta fiind partial si realizat din pereti
de zidarie inramata. Zidaria a fost modelata prin intermediul unor diagonale echivalente ce
pot prelua numai compresiune. Pentru determinarea grosimii diagonalelor, in absenta unor
prevederi in codurile nationale, s-au utilizat prevederile din codul FEMA 356. Planseele au
fost considerate diafragme rigide.
EBA1-15
4.1.3. Rezistentele materialelor

La evaluarea structurilor existente se utilizeaza rezistentele medii ale materialelor.
Acestea sunt prezentate in tabelul de mai jos pentru beton si armatura.
Material
Tip
Solicitare
Compresiune
Beton
B250
Intindere
Otel
OL 38
Compresiune/Intindere
Rezistenta
de calcul
caracteristica
medie
de calcul
caracteristica
medie
de calcul
caracteristica
medie
Notatie
fcd
fck
fcm
fctd
ftk
fctm
fyd
fyk
fym
Valoare
11.07
16.60
19.37
0.95
1.43
1.66
210
242
284
U.M.
N/mm2
N/mm2
N/mm2
N/mm2
N/mm2
N/mm2
N/mm2
N/mm2
N/mm2
Tab. 4.1: Rezistentele materialelor

4.1.4. Evaluarea momentelor capabile
Pentru evaluarea momentelor capabile ale elementelor modelului de analiza nelinara sau utilizat rezistentele medii ale materialelor. Se recomanda utilizare unui program de calcul
sectional ce aplica metoda generala de calcul.
4.2. Analiza static neliniara
Analiza static neliniar realizata cu ajutorul programului de calcul structural Perform 3D.
Pentru analiza static neliniara s-a considerat o distributie a fortelor laterale asociata
primului mod de translatie in directia respectiva (modul 1 pentru directia longitudinala,
respectiv modul 2 pentru directia transversala).
n figurile urmtoare se prezint curba forta adimensionalizata-deplasare pana la o
deplasare la varf de 0.8m.
Fig. 4.1: Curba forta adimensionalizata deplasare pe directia longitudinala
EBA1-16
Fig. 4.2: Curba for adimenisonalizata Deplasare pe direcie transversala

4.3. Determinarea cerintei de deplasare
Cerinta seismica de deplasare se va determina cu metoda spectrelor neliniare de
raspuns pentru modul principal de vibratie in directia de calcul. Metoda este prezentata in
anexa D a codului P100-1/2006
Directia longitudinala
Prin biliniarizare curbei prezentata in figura 4.1 s-a obinut o for de curgere egal cu
Fy = 5015 KN , for ce corespunde unui factor cy = 0.09 (unde cy reprezint raportul ntre
fora de curgere i greutatea total a structurii).
Cerinta seismica de deplasare impusa structurii de actiunea cutremurului de cod
asociat SLU (Starea limit ultim) cu IMR = 100ani s-a determinat cu ajutorul programului
SINEL i s-au considerat 10 accelerograme artificiale compatibile cu spectrul. n tabelul 4.2
se prezint cerinele de deplasare obinute pentru fiecare accelerogram.
Directia transversala
Prin biliniarizare curbei prezenatata in figura 4.2 s-a obinut o for de curgere egal cu
Fy = 9308 kN , for ce corespunde unui factor cy = 0.16. n tabelul 4.3 se prezint cerinele de
deplasare obinute pentru fiecare accelerogram
EBA1-17
Cerinta seismica de
deplasare SLU
Cerinta seismica de
deplasare SLU
Acc.01
0.375
Acc.01
0.377
Acc.02
0.465
Acc.02
0.278
Acc.03
0.515
Acc.03
0.372
Acc.04
0.606
Acc.04
0.521
Acc.05
0.440
Acc.05
0.489
Acc.06
0.532
Acc.06
0.397
Acc.07
0.374
Acc.07
0.262
Acc.08
0.475
Acc.08
0.290
Acc.09
0.423
Acc.09
0.355
Acc.10
0.396
Acc.10
0.340
Media
0.460
Media
0.368
Tab. 4.2: Cerinta seismica de deplasare
pe direcia longitudinala [m]
pe directia transversala [m]
4.4. Evaluarea performantelor sesimice

La evaluarea performantelor seismice prin metodologia de nivel 3 se urmaresc:
Identificarea tipului de mecanism (mecanism de grinda, mecanism de stalp)

Verificarea cedarilor fragile din elemente
Evaluarea capacitatii de deformatie plastica a elementelor
4.4.1. Identificarea tipului de mecanism

Figurile 4.3,4.4,4.5 prezinta mecanismul de plastificare asociat cerintei seismice de
deplasare pe directia longitudinala. Se poate observa un mecanism global favorabil de
plastificare cu grinzi slabe-stalpi puternici, insa nu unul ideal datorita aparitiei unor
mecanisme locale de salpi slabi la partea superioara a etajului 4. Mai mult mecanismul de
plastificare nu se dezvolta pe intreaga inaltime a suprastructurii. Acest lucru are ca efect
concentrarea deformatiilor induse de catre cutremur intr-un numar mai redus de etaje ce
conduce la crestrea rotirilor plastice in elementele din mecanism. Acest fenomen cuplat cu
rezistenta redusa la forte laterale pe directia longitudinala conduce la rotiri plastice ridicate in
grinzi la cerinta seismica de deplasare indusa de cutremurul de cod asocita SLU.
EBA1-18
Fig. 4.3: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrului longitudinal A

la cerinta seismica de deplasare [radiani]
Fig. 4.4: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrului longitudinal B

EBA1-19
Fig. 4.5: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrului longitudinal C

Figura 4.6 prezinta mecanismul de plastificare asociat cerintei de deplasare pe directia
transversala. Se poate observa un mecanism global favorabil de plastificare ce se dezvolta pe
intreaga inaltime a structurii, cu grinzi slabe-stalpi tari. Datorita capacitatii mari la incovoiere,
atat a grinzilor, cat si a stalpilor la cerinta seismica de deplasare asociata cutremurului de cod
pentru SLU stalpii nu se plastifica la baza. O mare parte din grinzi se plastifica, insa rotirile
plastice sunt reduse.
EBA1-20
Fig. 4.6: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrulelor transversale de fronton si respectiv
cadrul curent la cerinta seismica de deplasare [radiani]
4.4.2. Verificarea cedarilor fragile din elemente
Fortele taietoare sunt asociate mecanismului de plastificare la cerinta seismica de
deplasare in valori absolute, avand in vedere ca la determinarea capacitatii la incovoiere a
elementelor sau folosit rezistentele medii ale materialelor.
Evaluarea capactiatii la fortat taietoare s-a realizat conform prevederilor din STAS
10107/0-90. Anexa B din codul P100-3 prevede utilizarea rezistenele medii ale materialelor,
rezultatul obinut este afectat de un coeficient global de siguran = 1.5 si un factor de
cunoastere CF. Pentru structura analizat au exista planurile originale de armare, precum i
rezultatele unei expertize mai vechi efectuate dup cutremurul din 1977, din acest motiv s-a
considerat c exist un grad ridicat de cunoatere a structurii, iar factorul de cunoatere s-a
considerat CF = 1.
Vcap ef. = Vcap med / (CF * )
unde: Vcap ef. efortul capabil efectiv;
Vcap med. efortul capabil obinut cu rezistene medii;
CF factor de cunoatere;
factor global de siguran.
EBA1-21
Etaj
Vcerinta
Vcapabil
Vcapabil/g
Cedare
Etaj
Vcerinta
Vcapabil
Vcapabil/g
Cedare
102
141
94
Fragila
15
252
168
Ductila
137
206
138
Ductila
72
257
172
Ductila
E1
114
188
125
Ductila
E1
88
277
185
Ductila
E2
114
188
125
Ductila
E2
80
280
187
Ductila
E3
91
177
118
Ductila
E3
64
290
193
Ductila
E4
91
177
118
Ductila
E4
54
292
195
Ductila
E5
76
168
112
Ductila
E5
28
339
226
Ductila
E6
76
168
112
Ductila
E6
22
347
231
Ductila
Tab. 4.4: Forte taietoare grinzi cadru

longitudinal de fatada [kN]
Tab. 4.5: Forte taietoare stalpi marginali

cadru longitudinal de fatada [kN]
Etaj
Vcerinta
Vcapabil
Vcapabil/g
Cedare
Etaj
Vcerinta
Vcapabil
Vcapabil/g
Cedare
21
248
166
Ductila
120
251
167
Ductila
93
171
114
Ductila
E1
98
266
178
Ductila
E1
93
171
114
Ductila
E2
104
269
179
Ductila
E2
76
120
80
Ductila
E3
90
281
188
Ductila
E3
76
120
80
Ductila
E4
65
283
189
Ductila
E4
70
114
76
Ductila
E5
60
324
216
Ductila
E5
70
114
76
Ductila
E6
36
355
237
Ductila
E6
70
114
76
Ductila
Tab. 4.6: Forte taietoare stalpi centrali


longitudinal central [kN]
EBA1-22
Etaj
Vcerinta
Vcapabil
Vcapabil/g Cedare
22
266
178
122
287
E1
109
E2
Etaj
Vcerinta
Vcapabil
Vcapabil/g
Cedare
Ductila
21
248
166
Ductila
191
Ductila
120
251
167
Ductila
290
193
Ductila
E1
98
266
178
Ductila
107
336
224
Ductila
E2
104
269
179
Ductila
E3
89
340
227
Ductila
E3
90
281
188
Ductila
E4
68
382
255
Ductila
E4
65
283
189
Ductila
E5
61
387
258
Ductila
E5
60
324
216
Ductila
E6
33
391
260
Ductila
E6
36
355
237
Ductila

cadru longitudinal central [kN]

Din tabelele de mai sus se poate observa ca pe directia longitudinala, in general,

elementele au o compoartare ductila. Exista insa si grinzi longitudinale cu o comportare
fragila, insa acestea reduse ca numar si amplasate izolat in structura. Mai mult forta taietoare
capabila este depasita de regula cu cel mult 10%.
Etaj
Vcerinta
Vcapabil
Vcapabil/g
Cedare
Etaj
Vcerinta
Vcapabil
Vcapabil/g
Cedare
190
298
199
Ductila
110
283
188
Ductila
190
298
199
Ductila
180
288
192
Ductila
E1
179
280
186
Ductila
E1
180
347
231
Ductila
E2
179
280
186
Ductila
E2
162
350
233
Ductila
E3
156
261
174
Ductila
E3
135
380
253
Ductila
E4
156
261
174
Ductila
E4
134
383
255
Ductila
E5
138
242
161
Ductila
E5
108
453
302
Ductila
E6
105
203
135
Ductila
E6
55
461
307
Ductila

transversal de fronton [kN]

cadru transversal de fronton [kN]
EBA1-23
Etaj
Vcerinta
Vcapabil
Vcapabil/g
Cedare
Etaj
Vcerinta
Vcapabil
Vcapabil/g
Cedare
150
333
222
Ductila
216
350
233
Ductila
250
392
261
Ductila
204
330
220
Ductila
E1
210
397
264
Ductila
E1
192
309
206
Ductila
E2
225
449
299
Ductila
E2
192
309
206
Ductila
E3
190
454
302
Ductila
E3
168
289
192
Ductila
E4
175
496
331
Ductila
E4
168
289
192
Ductila
E5
140
501
334
Ductila
E5
149
267
178
Ductila
E6
60
504
336
Ductila
E6
105
203
135
Ductila
Tab. 4.12: Forte taietoare stalp central


transversal curent [kN]
Etaj
Vcerinta
Vcapabil
Vcapabil/g
Cedare
Etaj
Vcerinta
Vcapabil
Vcapabil/g
Cedare
110
278
186
Ductila
150
330
220
Ductila
180
281
188
Ductila
250
382
255
Ductila
E1
180
333
222
Ductila
E1
210
386
257
Ductila
E2
162
336
224
Ductila
E2
225
436
291
Ductila
E3
135
369
246
Ductila
E3
190
441
294
Ductila
E4
134
371
247
Ductila
E4
175
487
325
Ductila
E5
108
436
291
Ductila
E5
140
507
338
Ductila
E6
55
448
299
Ductila
E6
60
563
375
Ductila

cadru transversal curent [kN]
Tab. 4.15: Forte taietoare stalp central

Din tabelele de mai sus se poate observa ca pe directia transversala, in general,

elementele au o compoartare ductila, cedarile din forta taietoare fiind impiedicate.
4.4.3. Evaluarea capacitatii de deformatie plastica a elementelor
In vederea determinarii capacitatii de rotire plastica in grinzi si stalpi s-a utilizat
formula emipirca din Anexa B din P100-3/2008. Rotirea plastic maxim (diferena ntre
rotirea ultim i cea de la iniierea curgerii n armtur) pe care se poate conta n verificrile la
SLU n elemente solicitate la ncovoiere, cu sau fr fora axial (grinzi, stlpi i perei), n
regim de ncrcare ciclic se poate determina cu expresia:
EBA1-24
pl
um
=
4
'

0,3
0, 2
c
L
V
h
0 , 35
25
f yw
fc
n care:
este un coeficient cu valoarea 0,01 pentru stlpi i grinzi i 0,007 pentru perei ;
este nlimea seciunii transversale ;
Lv = M/V
braul de forfecare n seciunea de capt ;
N
bhf c
(limea zonei comprimate a elementului, N fora axial considerat pozitiv n

cazul compresiunii);
',
coeficienii de armare a zonei comprimate, respectiv ntinse, incluznd

armtura din inim; n cazul n care valorile i au valori mai mici dect
0,01, valoarea este 0,01 ;
fc i fyw
rezistenele betonului la compresiune i ale oelului din etrieri (MPa), stabilite

prin mprirea valorilor medii la factorii de ncredere corespunztori nivelului
de cunoatere atins n investigaii;
s = As (bw sh ) coeficientul de armare transversal paralel cu direcia x (sh = distana

x
dintre etrieri)
factorul de eficien al confinrii, determinat cu relaia

2
sh
sh bi
= 1
1
1
2bo 2ho 6ho bo
bo, ho
sunt dimensiunile miezului confinat msurat la axul etrierilor;
bi
distana interax ntre armturile longitudinale aflate n colul unui etrier sau al
unei agrafe, n lungul perimetrului seciunii.
In continuare este prezentat modul de calcul al rotirii plastice capabile pentru o

grinda curenta din cadru longitudinal . Sectiunea de calcul este prezentata in figura de
mai jos. Calculul prezentat este realizat pentru moment negativ.
Fig. 4.7: Sectiune de calcul grinda de fatada directia longitudinala
EBA1-25
0.01
450 mm
Lv = M/V
1780 mm (se determina din echilibru static al grinzii aplicand momentele

capabile la capete si incarcarea uniform distribuita pe grinda din gruparea
speciala ca distanta intre punctul de moment 0 si capatul unde se face
verificarea).
0 (forta axiala in grinda se considera egala cu 0)
bhf c
'
Ay
Ay
inf
f ymed
Ac f cmed
sup
f ymed
Ac f cmed
= 0.068
= 0.133
0.0013
0.084 (pentru grinzi valoarea lui poate sa fie considerata egala cu 0).
Astfel rotirea capabila se calculeaza :
pl
um
0.01 0.068
= 0
4 0.133
0, 3
19.37
0, 2
1780
450
0 , 35
25
0.0840.0013
284.50
19.37
= 0.024 radiani
Rotirea obtinuta trebuie conform prevederilor din Anexa B a codului P100-3/2008

afectata o serie de coeficienti subunitari functie de:
Profilatura armaturii: armatura neteda, coeficient 0.5.
Detalierea zonelor critice: nu sunt aplicate reguli de armare transversala ale

zonelor critice, coeficient 0.8.
Ancorajul barelor longitudinale: barele nu sunt ancorate suficient la noduri,

coeficientul de reducere se determina ca raport intre lungimea de ancoraj
efectiva si lungimea de ancoraj necesara. In cazul sectiunii alese pentru
exemplificare, barele sunt ancorate corestunzator, ca atare coeficientul de
reducere este 1.
In concluzie rotirea plastic capabila se va reduce cu 0.5 0.8 1 = 0.4 si va fi egala cu

0.010 radiani.
EBA1-26
In tabelele de mai jos sunt prezentate in mod sintetizat rotirile plastice capabile
minime, maxime si respectiv medii pe inaltimea structurii ale grinzilor cadrului transversal
curent si ale cadrelor longitudinale de fatada. Semnele + sau se refera la modul in care
este incovoiata grinda (cu + intinderea este la partea inferioara, iar cu la partea superioara).
+
Rotire
plastica
pl
0.4pl
pl
Minima
0.030
0.012
Maxima 0.054
Med
0.039
0.4pl
Rotire
plastica
pl
0.4pl
pl
0.4pl
0.022
0.009
Min
0.023
0.009
0.019
0.008
0.022
0.027
0.011
Max
0.042
0.017
0.026
0.010
0.016
0.025
0.010
Med
0.035
0.014
0.024
0.009
Tab. 4.16: Rotirile plastice capabile ale

grinzilor cadrului transversal curent [radiani]
Tab. 4.17: Rotirile plastice capabile ale

grinzilor cadrelor longitudinale de fatada
[radiani]
Un exemplu similar de calcul al capaciatii de rotire plastica pentru un stalp este

prezentat in continuare. Sectiunea de calcul este prezentata in figura de mai jos. Directia de
calcul a stalpului este paralela cu latura lunga.
Fig. 4.8: Sectiune de calcul stalp marginal curent
0.01
600 mm
Lv = M/V
1490 mm (se determina din echilibru static al stalpului aplicand momentele de

calcul la capete ca distanta intre punctul de moment 0 si capatul unde se face
verificarea).
N
bhf c
0.30
EBA1-27
'
Ay
Ay
f ymed
Ac f cmed
int insa
f ymed
Ac f cmed
comp
= 0.20
= 0.31
0.0029
20
20 6 82 + 4 27 2
= 0.252
(dimensiunile
pentru
1
1
1
6 23 53
2 23 2 53
calculul factorului de eficienta a confinarii sunt prezentate in figura de mai jos).
Fig. 4.9: Distante bi pentru calculul factorului de eficienta a confinarii

Astfel rotirea capabila se calculeaza :
pl
um
0.01 0.20
= 0.30
4
0.31
0, 3
19.37
0, 2
1490
600
0, 35
0.2520.0029
25
284.50
19.37
= 0.015 radiani
Rotirea capabila a stalpilor trebuie si ea afectata cu coeficientii subunitari descrisi la

calculul rotirii plastice capabile a grinzilor, avand in vedere ca si stalpii sunt armati tot cu
armatura neteda, nu au detaliate corespunzator zonele plastice, in general armatura la baza
stalpilor este continua din subsol peste primul etaj.
In concluzie rotirea plastica capabila va fi egala cu 0.006 radiani.
In tabelele de mai jos sunt prezentata in mod sintetizat rotirile plastice capabile la baza
stalpilor cadrului transversal de fronton si respectiv curent si ale cadrelor longitudinale de
fatada si respectiv central.
EBA1-28
Cadru fronton
Cadru curent
Element
Cadru fatada
Cadru central
Element
pl
0.4pl
pl
0.4pl
Stalp
central
0.017
0.007
0.015
0.006
Stalp
marginal
0.019
0.008
0.018
0.007
Tab. 4.18: Rotirile plastice capabile la

baza stalpilor cadrelor transversale
[radiani]
pl
0.4pl
pl
0.4pl
Stalp
curent
0.020
0.008
0.018
0.007
Stalp
marginal
0.022
0.009
0.021
0.008
Tab. 4.19: Rotirile plastice capabile la

baza stalpilor cadrelor longitudinale
[radiani]
Rotirile plastice in grinzi si stalpi la cerinta seismica de deplasare impusa de catre
cutremurul de cod asociat SLU sunt prezentate in forma grafica in figurile 4.3,4.4,4.5.
Daca se compara rotirile plastice capabile, in special ale grinzilor, cu rotirile plastice la
cerinta seismica de deplasare, se poate observa cu usurinta o depasire generalizata a rotirilor
capabile, in special la incovoiere la partea superioara a grinzilor.
In figurile 4.10 si 4.11 este prezentata curba for adimenisonalizata deplasare pe
directia longitudinala. Pe curba sunt marcate atat cerinta seismica de deplasare impusa de
cutremurul de cod, cat si deplasarile asociate ruperii primului stalp, respectiv a primei grinzi,
ca urmare a depasirii rotirii capabile.
Fig. 4.10: Curba forta adimensionalizata deplasare si delasarile asociate ruperii primului
stalp si respectiv primei grinzi, considerand rotirile capabile nereduse,
pe directia longitudinala
EBA1-29
stalp si respectiv primei grinzi, considerand rotirile capabile reduse cu 60%,
Astfel, valorile minime ale gradului de asigurare R3, dintre capacitatea de deformare
corespunzatoare ruperii primului element si cerintele de deplasare seismice sunt:
R3 = 0.24/0.46 = 0.52,
daca nu se reduc rotirile capabile si respectiv
R3 = 0.16/0.46 = 0.35,
daca se reduc rotirile capabile cu 60%.
In ambele cazuri depasirea capacitatii de rotire se produce la nivelul stalpilor.
Directia tansversala
cutremurul de cod asociat SLU sunt prezentate in forma grafica in figura 4.6.
Datorita capacitatii mari la incovoiere, atat a grinzilor, cat si a stalpilor la cerinta
seismica de deplasare stalpii nu se plastifica la baza. O mare parte din grinzi se plastifica, insa
rotirile plastice sunt reduse.
directia transversala. Pe curba sunt marcate atat cerinta seismica de deplasare impusa de
EBA1-30
pe directia transversala
stalp si respectiv primei grinzi, considerand rotirile capabile reduse cu 60%,
pe directia transversala
R3 = 0.51/0.37 = 1.38,
R3 = 0.24/0.37 = 0.65,
EBA1-31
daca se reduc rotirile capabile cu 60%.

In ambele cazuri depasirea capacitatii de rotire se produce la nivelul stalpilor.
4.4.4. Incadrarea in clasa de risc conform evaluarii cantitativa

In coluzie, valoarea minima a indicatorului R3 este 0.35, fiind asociata clasei de risc
seismic II.
4.5. Concluzii
Cladirea evaluata are o vechime de cca. 45 de ani, fiind proiectata intr-o perioada de timp
in care cunostintele inginerilor proiectanti in domeniul ingineriei seismice erau forte limitate;
prima reglementare de proiectare seismica (P 13 - 63 aparuta inainte de proiectarea
constructiei expertizate) avand valori mult inferioare codurilor de proiectare actuale. In aceste
conditii, constructia a fost proiectata intr-o conceptie preponderent gravitationala, reflectata in
planurile de executie ale constructiei.
Intr-o perioada de exploatare relativ lunga, pe amplasamentul constructiei s-au manifestata
trei cutremure importante, in 1977, 1986 si 1990.
Desi degradarile vizibile ale structurii si ale elementelor nestructurale sunt limitate
(indicatorul R2), aceste cutremure au avut, fara indoiala, efecte mai extinse, neevidentiate prin
finisajele existente, asupra integritatii elementelor structurale si nestructurale.
Structura prezinta si o serie de deficiente de alcatuire in raport cu prevederile codurilor de
proiectare actuale (sintetizate de indicatorl R1) si de rezistenta si deformabilitate
O alta deficienta majora a structurii este flexibilitatea inalta la forte orizontale de tip
seismic, in special pe directia longitudinala.
Pe baza celor prezentate mai inainte constructia se incadreaza in clasa II de risc seimic
(RsII), ceea ce implica necesitatea consolidarii contructiei in vederea aducerii ei la nivelul de
siguranta impus de codurile actuale.
4.6. Solutii de consolidare

Solutiile de consolire urmaresc sa elimine principalele neajunsuri semnalate in cazul fazei
de evaluare a structurii si anume lipsa de rigiditate si rezistenta la incarcari laterale, in special
pe directia longitudinala, precum si cresterea capacitatii de deformabilitate a elementelor
structurale. In cazul prezentei de elemente cu cedare fragila se va urmari eliminarea acestora
prin cresterea capacitatii la forta taietoare.
Consolidarea structurii se poate face in doua moduri:
Prin solutii ce nu implica modificarea sistemului structural de preluarea a incarcarilor
laterale.
Acest mod de consolidarea presupune pastrarea sistemului existent de preluarea a
incarcarilor laterale si corectarea neajunsurilor acestuia. De regula, pentru structurile in care
se foloseste camasuirea stalpilor si/sau a grinzilor, introducerea de noi elemente (de exemplu
grinzi suplimentare, adiacente). In cazul de fata se recomanda camasuriea tuturor stalpilor cu
beton, pentru crestrea rigiditatii si a rezistentei la actiuni laterale si rezolvarea unor probleme
de ancoraj ale barelor longitudinale din grinzi. De asemenea pentru a compensa deficitul de
EBA1-32
rezistenta pe directia longitudinala sa vor introduce grinzi aditionale exterioare la nivelul

cadrelor de fatada.
Prin solutii ce implica modificarea sistemului structural de preluarea a incarcarilor
laterale
Acest mod de consolidare presupune introducerea unui sistem nou de preluarea a
fortelor laterale si descarcarea sistemului existent. Astfel consolidarea se poate realiza fie prin
introducerea de prereti de beton armat, fie prin introudcerea de alte elemente disipative, cum
ar fi diagonale metalice, linkuri metalice, diagonale cu flambaj impiedicat.
Prin solutii ce implica izolarea seismica a sistemului structural de preluare a
incarcarilor laterale
Acest mod de consolidare presupune izolarea sistemului structural existent, prin
introducerea sub fiecare stalp a unui izolator si respectiv a unui numar de amortizori.
5. Consolidarea structurii prin solutii ce nu implica modificarea sistemului

structural
5.1. Proiectarea solutiei de consolidare
In vederea limitarii spargerilor in strucutura existenta si a limitarii dezvoltarii
exagerate a elementelor structurale la interior, se propune o solutie de consolidare a cadrelor
longitudinale de fatada prin camasuirea stalpilor si prevederea unei grinzi noi la exteriorul
structurii existente. Singurele spargeri vor fi la nivel de placa si vor fi detaliate in cele ce
urmeaza. Stalpii cadrului central vor fi camasuiti si ei pentru a corecta problemele de ancoraj
ale grinzilor transversale si mai mult pentru a creste rigiditatea structurii pe directia
transversala.
Pentru dimensionarea solutie de consolidare se va realiza un calcul elastic al structurii
existente utilizand factorul de comportare q, prevazut de P100-1/2006 si anume 5x1.35=6.75.
5.1.1. Rezistenta materialelor

In proiectarea solutie de consolidare se vor folosi rezistentele de calcul atat pentru
materialele existente cat si pentru cele nou introduse. Rezistentele de calcul ale materialelor
existente sunt prezentate in tabelul 4.1, iar cele ale materialelor nou introduse in tabelul 5.1.
Material
Tip
Solicitare
Compresiune
Beton
Rezistenta
Notatie
Valoare
U.M.
de calcul
fcd
13.33
N/mm2
caracteristica
fck
20.00
N/mm2
medie
fcm
28.00
N/mm2
de calcul
fctd
1.00
N/mm2
caracteristica
ftk
1.50
N/mm2
medie
fctm
2.20
N/mm2
C20/25
Intindere
EBA1-33
Otel
Compresiune
/Intindere
PC52
de calcul
fyd
300
N/mm2
caracteristica
fyk
345
N/mm2
medie
fym
405
N/mm2
Tab. 5.1: Rezistentele materialelor nou intoruse

5.1.2. Predimensionarea solutiei de consolidare
Se realizeaza in principal pe criterii de rigiditate structurala la actiuni laterale. Pentru
inceput se propune ca dimensiunea grinzii existente sa fie la fel cu cea a grinzii curente de
fatada si anume 25x45cm. Camasuirea stalpilor se realizeaza pe considerente constructive,
judecata inginereasca, intruziuni minime la interior si realizarea unor detalii adecvate de
conectarea a elementelor noi introduse si conlucrare cu cele existente. Astfel stalpii de fatada
se camasuiesc cu 20 de cm de beton pe laturile lungi si cu 15cm, respectiv 25cm pe laturile
scurte. Camasuirea de 25 cm este necesara pentru a putea reliza grinda de consolidare fara a
sparge stalpii. Stalpul central se va camasui uniform pe fiecare latura cu 15cm.
Analiza modala a structurii consolidate este prezentata in Tabelul 5.2. Se poate
observa ca in urma consolidarii cadrelor de fatada, primul mod de translatie este pe directia
transversala, al doilea mod este torsiune, iar al treilea mod este translatie pe directia
longitudinala.
Modul
T [s]
UX
UY
RZ
0.92
0.00
0.72
0.00
0.79
0.00
0.00
0.73
0.73
0.75
0.00
0.00
Tabelele de mai jos prezinta deplasarile relative pe inaltimea structurii dupa
consolidarea elementelor. Se poate observa ca drifturile pe directia longitudinala sunt sub
valorile acceptate de P100-1/2006, atat pentru SLS, cat si pentru SLU. Pe directia transversala
insa la SLS deplasarile relative de nivel depasesc deplasarea limita impusa de codul P1001/2006. Cresterea sectiunilor de stalp insa nu se justifica avand in vedere ca depasirea
deplasarilor este de maxim 12%.
Etaj
E6
E5
E4
E3
E2
E1
P
Hnivel Solicitare
2.4
4.43
3.13
3.13
3.13
3.13
3.52
SXP
SXP
SXP
SXP
SXP
SXP
SXP
Deplasare
elastica
Deplasare
relativa
0.219
0.201
0.179
0.150
0.117
0.080
0.042
0.018
0.022
0.028
0.034
0.037
0.038
0.042
Depl. rel. Depl. adm. Depl. rel. Depl. adm. Depl. adm. SLS / Depl. adm. SLU /
SLS
SLS
SLU
SLU
Depl. rel. SLS
Depl. rel. SLU
0.007
0.009
0.011
0.013
0.015
0.015
0.017
0.012
0.022
0.016
0.016
0.016
0.016
0.018
0.022
0.026
0.033
0.040
0.044
0.045
0.050
0.060
0.111
0.078
0.078
0.078
0.078
0.088
1.63
2.52
1.39
1.16
1.06
1.04
1.04
2.76
4.26
2.35
1.97
1.80
1.75
1.76
Tab. 5.3: Deplasari relative pe directia longitudinala [m]

EBA1-34
Etaj
E6
E5
E4
E3
E2
E1
P
Hnivel Solicitare
2.4
4.43
3.13
3.13
3.13
3.13
3.52
SYP
SYP
SYP
SYP
SYP
SYP
SYP
Deplasare
elastica
Deplasare
relativa
0.302
0.255
0.215
0.172
0.128
0.083
0.043
0.047
0.040
0.043
0.045
0.044
0.040
0.043
Depl. rel. Depl. adm. Depl. rel. Depl. adm. Depl. adm. SLS / Depl. adm. SLU /
SLS
SLS
SLU
SLU
Depl. rel. SLS
Depl. rel. SLU
0.019
0.016
0.017
0.018
0.018
0.016
0.017
0.012
0.022
0.016
0.016
0.016
0.016
0.018
0.047
0.040
0.043
0.045
0.044
0.040
0.043
0.060
0.111
0.078
0.078
0.078
0.078
0.088
0.63
1.39
0.92
0.87
0.88
0.97
1.02
1.27
2.79
1.83
1.74
1.77
1.94
2.05
Tab. 5.4: Deplasari relative pe directia transversala [m]

5.1.3. Dimensionarea solutiei de consolidare
5.1.3.1.
Proiectarea grinzii de consolidare
Avand in vedere urmatoarele aspecte: armarea similara a grinzilor existente intre

deschideri, armarea longitudinala se reduce pe inaltime si ca grinzile existente au un deficit de
armatura la parea inferioara se propune ca grinda de consolidare sa fie armata simetric si
constanta pe inaltime. Acest mod de armare are avantaje, atat din punct de vedere al
comportarii elementului la actiuni ciclice, cat si din punct de vedere tehnologic si de detaliere.
Etaj
Solicitare
Moment din
combinatie
seismica
M capabil
grinda
existenta
Moment
nescesar
grinda noua
Moment mediu
necesar grinda
noua
E6
GSXNP
76
43
33
75
E5
GSXNP
84
43
41
75
E4
GSXNP
128
68
60
75
E3
GSXNP
163
68
96
75
E2
GSXNP
193
106
87
75
E1
GSXNP
209
106
103
75
GSXNP
199
106
94
75
GSXNP
155
68
87
75
1208
607
601
601
Tab. 5.5: Momente pozitive in grinzile de fatada [kNm]
Etaj
Solicitare
Moment din
combinatie
seismica
M capabil
grinda
existenta
Moment
nescesar
grinda noua
Moment mediu
necesar grinda
noua
E6
GSXNP
-111
-80
-30
-64
E5
GSXNP
-109
-80
-29
-64
E4
GSXNP
-153
-98
-55
-64
EBA1-35
E3
GSXNP
-189
-98
-91
-64
E2
GSXNP
-219
-126
-92
-64
E1
GSXNP
-235
-126
-109
-64
GSXNP
-226
-184
-42
-64
GSXNP
-187
-125
-61
-64
-1429
-919
-510
-510
Tab. 5.6: Momente negative in grinzile de fatada [kNm]

Din tabele de mai sus se poate observa necesitatea unui spor de capacitate la
incovoiere doar la partea inferioara a grinzilor. Insa trebuie avut in vedere faptul ca
elementele existente nu au detaliere corespunzatoare actiunilor seismice si mai mult exista
probleme de ancoraj ale barelor, atat la partea inferioara, cat si la partea superioara. Astfel
avand in vedere aspectele amintite anterior si urmarind sa se reduca solicitarea seismica
asupra structurii existente grinzile se vor arma simetric cu cate 4 bare de 20. Momentul
capabil rezultat fiind de 143kNm. Armare transversala a grinzii se va realiza la forta taietoare
asociata de mecanismului local de plastificare a grinzii. Trebuie precizat faptul ca grinda de
consolidare nu are incarcari gravitationale intrucat acestea sunt transmise la momentul
realizarii ei prin grinda existenta. Astfel forta taietaore de calcul se calculeaza dupa cum
urmeaza:
Armarea la forta taietoare se realizeaza conform STAS10107-1 si va consta intr-un

etrier 8 dispus la 100mm in zonele critice si la 200mm in zonele necritice. Figura de mai jos
prezinta sectiunea grinzii de consolidare.
Fig. 5.1: Sectiune grinda de consolidare
EBA1-36
5.1.3.2.
Consolidaridarea stalpilor marginali
In cazul stalpilor se propune armarea din schita de mai jos. Armarea se pastreaza
constanta pe intreaga inaltime.
Armarea stalpilor marginali va fi confirmata prin verificarea mecanismului de
plastificare si verificare la forta taietoare. Verificarea mecanismului de plastificare este pentru
directia longitudinala sens pozitiv fiind prezentata in taleblul de mai jos. Se poate observa ca
raportul intre capacitatea stalpilor si a grinzilor depaseste cu mult valoarea de 1.3, indicata de
P100-1/2006, pentru asigurarea unui mecanism favorabil de plastificare.
Etaj
E6
E5
E4
E3
E2
E1
P
S
Momente capabile grinzi (kNm)

Stanga nodului
Dreapta nodului
Existenta Consolidare Existenta Consolidare
80
143
32
143
80
143
32
143
98
143
50
143
98
143
50
143
126
143
78
143
126
143
78
143
184
143
119
143
125
143
50
143
Momente capabile stalpi (kNm)
Mcap
Mcap
Mcap stalpi /
Sub Nod
Peste nod
grinzi
stalpi
Mcap grinzi
797
831
871
901
950
980
1100
1223
805
838
879
908
958
988
1109
398
398
434
434
491
491
589
461
797
1636
1709
1779
1859
1939
2089
2332
2.00
4.11
3.93
4.10
3.79
3.95
3.54
5.05
Tab. 5.7: Verificarea mecanismului de plastificate stalp marginal curent [kNm]

Pe directia transversala verificarea mecanismului de plastificare nu mai este necesara
pentru situatia de fata, avand in vedere ca din analizele realizate la partea de evaluare s-a
observat dezvoltarea unui mecanism favorabil de plastificare. Camasuirea stalpilor nu a facut
decat sa sporeasca capacitatea acestora si implicit pastrarea mecanismului favorabil avand in
vedere ca nu s-a intervenit la nivelul grinzilor.
Tabelul 5.8 prezinta verificarea unui stalp marginal curent la forta taietoare. Forta
taietoare de calcul a fost determinata conform prevederilor din P100-1/2006, fiind asociata
mecanismului global de plastificare. Capacitatea la forta taietoare a fost calculata conform
prevederilor din STAS 10107-0/90, utilizand rezistentele de calcul ale materialelor.
Etaj
Hliber
(m)
E6
E5
E4
E3
E2
E1
P
S
3.93
2.63
2.58
2.53
2.53
2.48
2.63
2.57
Momente capabile
(kNm)
Jos
805
838
879
908
958
988
1109
1353
Sus
797
831
871
901
950
980
1100
1223
Moment de calcul la forta

Forta taietoare de
taietoare (kNm)
calcul (kN)
Jos
Sus
245
498
189
266
253
197
268
277
211
300
275
227
303
314
244
349
310
266
1386
388
674
335
431
298
Forta taietoare
capabila (kN)
685
687
709
711
730
732
785
840
Tab. 5.8: Verificarea forta taietoare stalp marginal curent
EBA1-37
5.1.3.1.
Consolidarea stalpilor centrali
In cazul stalpilor se propune armarea din schita de mai jos. Armarea se pastreaza
constanta pe intreaga inaltime. In cazul stalpilor centrali verificarile necesare sunt limitate
avand in vedere ca nu se consolideaza grinzile care intra in stalpi, cerintele asupra stalpilor
asociate mecanismului de plastificare raman neschimbate, mai putin la baza acestora.
Fig. 5.2: Sectiuni consolidare stalpi marginali
EBA1-38
Fig. 5.3: Sectiuni consolidare stalpi centrali

EBA1-39
5.2. Evaluarea cantitativa a solutiei de consolidare

Evaluarea performantelor seismice ale structurii consolidate se va realiza in mod
similar cu evaluarea structurii existente. Problemele distincte de evaluare vor fi tratate in
continuare.
5.2.1. Analiza static neliniara

primului mod de translatie in directia respectiva (modul 1 pentru directia transversala,
respectiv modul 3 pentru directia longitudinala).
n figurile urmtoare se prezint curba forta adimensionalizata-deplasare pana la o
deplasare la varf de 0.8m.

EBA1-40
5.2.2. Determinarea cerintei de deplasare

Fy = 15782 KN , for ce corespunde unui factor cy = 0.28 (unde cy reprezint raportul ntre
fora de curgere i greutatea total a structurii). n tabelul 5.9 se prezint cerinele de deplasare
obinute pentru fiecare accelerogram.
Fy = 20935 kN , for ce corespunde unui factor cy = 0.37. n tabelul 5.10 se prezint cerinele
de deplasare obinute pentru fiecare accelerogram.
Cerinta seismica
de deplasare SLU
Cerinta seismica
de deplasare SLU
Acc.01
0.279
Acc.01
0.333
Acc.02
0.177
Acc.02
0.246
Acc.03
0.160
Acc.03
0.235
Acc.04
0.181
Acc.04
0.240
Acc.05
0.222
Acc.05
0.283
Acc.06
0.211
Acc.06
0.269
Acc.07
0.161
Acc.07
0.216
Acc.08
0.182
Acc.08
0.243
Acc.09
0.213
Acc.09
0.291
Acc.10
0.242
Acc.10
0.299
Media
0.203
Media
0.265
direcia longitudinala [m]
5.2.3. Identificarea tipului de mecanism

Figurile 5.6,5.7,5.8 prezinta mecanismul de plastificare asociat cerintei de deplasare pe
directia longitudinala. Se poate observa un mecanism global favorabil de plastificare cu
articulatii plastice in grinzi si la baza stalpilor, de tip grinzi slabe-stalpi tari.
EBA1-41


EBA1-42

Figura 5.9 prezinta mecanismul de plastificare asociat cerintei de deplasare pe directia
transversala. Se poate observa un mecanism global favorabil de plastificare ce se dezvolta pe
intreaga inaltime a structurii, de tip grinzi slabe-stalpi tari.
Fig. 5.9: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrulele transversale de fronton si respectiv
EBA1-43
5.2.4. Verificarea cedarilor fragile din elemente

Grinda existenta
Grinda de consolidare
Etaj
Cedare
Vcerinta
Vcapabil
Vcapabil/g
Vcerinta
Vcapabil
Vcapabil/g
112
141
94
133
335
223
Fragila
152
206
138
133
335
223
Fragila
E1
125
188
125
133
335
223
Ductila
E2
125
188
125
133
335
223
Ductila
E3
99
177
118
133
335
223
Ductila
E4
99
177
118
133
335
223
Ductila
E5
82
168
112
133
335
223
Ductila
E6
82
168
112
133
335
223
Ductila
Tab. 5.11: Forte taietoare grinzi cadru longitudinal de fatada [kN]

Etaj
Vcerinta
Vcapabil
Vcapabil/g
Cedare
Etaj
Vcerinta
Vcapabil
Vcapabil/g
Cedare
14
1060
707
Ductila
90
1051
701
Ductila
440
1064
710
Ductila
300
1053
702
Ductila
E1
200
1108
739
Ductila
E1
420
1086
724
Ductila
E2
260
1111
740
Ductila
E2
335
1088
725
Ductila
E3
180
1133
755
Ductila
E3
320
1116
744
Ductila
E4
160
1135
757
Ductila
E4
235
1117
745
Ductila
E5
120
1227
818
Ductila
E5
205
1199
799
Ductila
E6
50
1233
822
Ductila
E6
160
1277
851
Ductila


EBA1-44
Etaj
Vcerinta
Vcapabil
Vcapabil/g
Cedare
Etaj
Vcerinta
Vcapabil
Vcapabil/g
Cedare
165
970
647
Ductila
93
171
114
Ductila
170
1013
675
Ductila
E1
93
171
114
Ductila
E1
90
1016
678
Ductila
E2
76
120
80
Ductila
E2
120
1094
729
Ductila
E3
76
120
80
Ductila
E3
75
1098
732
Ductila
E4
70
114
76
Ductila
E4
70
1166
777
Ductila
E5
70
114
76
Ductila
E5
1170
780
Ductila
E6
70
114
76
Ductila
E6
-53
1172
782
Ductila

longitudinal central [kN]

Etaj
Vcerinta
Vcapabil
Vcapabil/g
Cedare
80
963
642
Ductila
330
996
664
Ductila
E1
110
999
666
Ductila
E2
135
1072
714
Ductila
E3
80
1075
717
Ductila
E4
75
1148
765
Ductila
E5
25
1237
825
Ductila
E6
25
1267
845
Ductila
Tab. 5.16: Forte taietoare stalpi centrali cadru longitudinal central [kN]
Din tabelele de mai sus se poate observa ca pe directia longitudinala, in general,
elementele au o compoartare ductila. Unele grinzi de fatada prezinta o comportare fragila insa
ele sunt dublate cu grinzile de consolidare. In situatia unei cedari fragile a unei grinzi
existente momentul incovoietor va fi redistribuit grinzilor de consolidare ce prezinta rezistenta
suficienta la forta taietoare.
EBA1-45
Etaj
Vcerinta
Vcapabil
Vcapabil/g
Cedare
Etaj
Vcerinta
Vcapabil
Vcapabil/g
Cedare
197
298
199
Ductila
225
350
233
Ductila
196
298
199
Ductila
212
330
220
Ductila
E1
185
280
186
Ductila
E1
199
309
206
Ductila
E2
183
280
186
Ductila
E2
199
309
206
Ductila
E3
162
261
174
Ductila
E3
174
289
192
Ductila
E4
161
261
174
Ductila
E4
174
289
192
Ductila
E5
143
242
161
Ductila
E5
154
267
178
Ductila
E6
108
203
135
Ductila
E6
107
203
135
Ductila


Etaj
Vcerinta
Vcapabil
Vcapabil/g
Cedare
Etaj
Vcerinta
Vcapabil
Vcapabil/g
Cedare
220
1342
894
Ductila
216
350
233
Ductila
520
1275
850
Ductila
204
330
220
Ductila
E1
150
1280
853
Ductila
E1
192
309
206
Ductila
E2
275
1377
918
Ductila
E2
192
309
206
Ductila
E3
220
1381
921
Ductila
E3
168
289
192
Ductila
E4
190
1466
978
Ductila
E4
168
289
192
Ductila
E5
140
1471
981
Ductila
E5
149
267
178
Ductila
E6
80
1474
983
Ductila
E6
105
203
135
Ductila
Tab. 5.19: Forte taietoare stalp central cadru

Etaj
Vcerinta
Vcapabil
Vcapabil/g
Cedare

75
1361
907
Ductila
EBA1-46
90
1125
750
Ductila
260
1331
888
Ductila
E1
325
1254
836
Ductila
650
1254
836
Ductila
E2
225
1256
837
Ductila
E1
180
1258
839
Ductila
E3
225
1333
889
Ductila
E2
300
1348
899
Ductila
E4
190
1335
890
Ductila
E3
230
1353
902
Ductila
E5
155
1479
986
Ductila
E4
210
1443
962
Ductila
E6
70
1503
1002
Ductila
E5
170
1476
984
Ductila
E6
80
1609
1073
Ductila

Etaj
Vcerinta
Vcapabil
Vcapabil/g
Tab. 5.22: Forte taietoare stalp central cadru

Cedare

elementele au o compoartare ductila.
5.2.5. Evaluarea capacitatii de deformatie plastica a elementelor

Pentru elementele neconsolidate rotirile capabile sunt cele calculate pentru structura
neconsolidata.
Probleme speciale apar in evaluarea capacitatii la rotire a grinzilor din cadrele
longitudinale consolidate. Grinzile se compun din grinda existenta si grinda de consolidare.
Aceste doua elemente au capacitati de rotire substantial diferite in primul rand datorita
folosirii armaturii netede si a nedatierii corespunzatoare ale grinzilor existente. Modul prudent
si acoperitor de evaluare a capacitatii la rotire a ansamblului de grinzi este sa se considere ca
rotire capabila rotirea capabila a grinzii existente.
Evaluarea capacitatii la rotire a stalpilor camasuiti se realizeaza similar cu evaluarea
prezentata pentru stalpii neconsolidati. In tabelele de mai jos sunt prezentata in mod sintetizat
rotirile plastice capabile la baza stalpilor cadrului transversal de fronton si respectiv curent si
ale cadrelor longitudinale de fatada si central. In cazul evaluarii capacitatii de rotire a stalpilor
consolidati apar probleme la reducerii capacitatii de rotire datorita utilizarii de armatura
neprofila si detaliere necorespunzatoare a zonelor plastice in stalpul existent. Astfel reducerea
capacitatii de rotire datorita utilizarii de armatura neprofilata in stalpul existent se recomanda
a fi 0.75 in loc de 0.5, avand in vedere ca momentul capabil este dat in principal de armatura
din camasuire. Reducerea asociata cu nedetalierea corespunzatoare a zonei plastice din stalpul
existent se recomanda a fi 0.9 in loc de 0.8, avand in vedere detalierea corespunzatoare a
camasuirii. In concluzie rotirile plastice capabile ale stalpilor se vor reduce cu un coeficient
egal cu 0.75 0.90 1 0.70
Element
Cadru fronton
Cadru curent
EBA1-47
pl
0.7pl
pl
0.7pl
Stalp
central
0.022
0.015
0.019
0.013
Stalp
marginal
0.022
0.015
0.020
0.014
Tab. 5.23: Rotirile plastice capabile la baza

stalpilor cadrelor transversale [radiani]
Cadru fatada
Cadru central
Element
pl
0.7pl
pl
0.7pl
Stalp
curent
0.019
0.013
0.020
0.014
Stalp
marginal
0.022
0.015
0.024
0.017
Tab. 5.24: Rotirile plastice capabile la baza

stalpilor cadrelor longitudinale [radiani]
cutremurul de cod asociat SLU sunt prezentate in forma grafica in figurile 5.6, 5.7, 5.8.
Cerinta de rotire in articulatiile plastice indusa de cutremurul de cod asociat SLU sunt
reduse, unele grinzi ne avand incursiuni in domeniul plastic. Rotirile plastice capabile ale
grinzilor si stalpilor sunt in general mai mari decat rotirile la cerinta seismica de deplasare
asociata cutremurului de cod pentru SLU.
directia longitudinala. Pe curba sunt marcate, atat cerinta seismica de deplasare impusa de
EBA1-48
stalp si respectiv primei grinzi, considerand rotirile capabile reduse cu 30% pentru stalpi si
respectiv 60% pentru grinzile existente, pe directia longitudinala
R3 = 0.46/0.20 = 2.30,
R3 = 0.31/0.20 = 1.55,
daca se reduc rotirile capabile.
In ambele cazuri depasirea capacitatii de rotire se produce la nivelul grinzilor.
cutremurul de cod asociat SLU sunt prezentate in forma grafica in figura 5.9.
Datorita capacitatii mari la incovoiere, atat a grinzilor, cat si a stalpilor la cerinta
seismica de deplasare asociata cutremurului de cod pentru SLU, stalpii nu se plastifica la
baza. O mare parte din grinzi se plastifica, insa rotirile plastice sunt reduse cu mult sub
capacitatea lor de rotire plastica.
EBA1-49
stalp si respectiv primei grinzi, considerand rotirile capabile reduse cu 30% pentru stalpi si
respectiv 60% pentru grinzile existente, pe directia longitudinala
R3 = 0.44/0.27 = 1.63,
R3 = 0.30/0.27 = 1.11,
EBA1-50
In ambele cazuri depasirea capacitatii de rotire se produce la nivelul grinzilor.
5.3. Concluzii
Astfel in urma aplicarii solutiei de consolidare valoarea minima a indicatorului R3,
principal in evaluarea clasei de risc, a crescut de la 0.35, in cazul structurii initiale, la 1.11, in
cazul structurii consolidate. Avand in vedere si valorile indicatorilor R1 si R2, constructia
consolidata se incadreaza in clasa a III-a de risc seismic. Chiar daca din punct de vedere al
evaluarii calitative, constructia consolidata ar putea fi incadrata in clasa a IV-a de risc seismic,
absenta unor detaliere corespunzatoare a elemtelor antrenate in preluarea actiunii seimice, in
special la nivelul grinzilor, precum si faptul ca structura a trecut prin 3 actiuni seismice
importante, fac ca aceasta sa fie declasata, in clasa a III de risc seismic.
6. Consolidarea structurii prin solutii ce implica modificarea sistemului

structural
6.1. Pereti de beton armat
6.1.1. Proiectarea solutiei de consolidare
O modalitate eficienta de a utiliza punctele forte ale structurii existente, si anume
procentele mari de armare longitudinala din stalpi, este sa se realizeze un sistem structural cu
pereti din beton armat la care stalpii existenti sa aiba rol de bulbi. Vor fi introduse inimi de
beton cu grosime de 30 cm in ochiurile de cadru, atat pe directia longitudinala, cat si pe
directia transversala. Pe directia longitudinala pentru a nu afecta functionalitatea structurii si a
pastra configuratia acesteia peretii pot fi introdusi doar in ochiurile cadrului central. In aceasta
situatie este indicata consolidarea structruii si pe directia transversala pentru a crea o structura
cu torsiune impiedicata si cu rezistente comparabile pe cele doua directii principale.
Amplasarea pretilor de consolidare este prezentata in figura 18.
existente utilizand factorul de comportare q, prevazut de P100-1/2006 si anume 4x1.15=4.60.
EBA1-51
Fig. 6.1: Plan amplasare pereti de consolidare
EBA1-52
6.1.1.1.
Rezistenta materialelor
In proiectarea solutie de consolidare se vor folosi rezistentele de calcul, atat pentru

materialele existente, cat si pentru cele nou introduse. Rezistentele de calcul ale materialelor
Material
Tip
Solicitare
Compresiune
Beton
Notatie
Valoare
U.M.
de calcul
fcd
16.67
N/mm2
caracteristica
fck
25.00
N/mm2
medie
fcm
33.00
N/mm2
de calcul
fctd
1.20
N/mm2
caracteristica
ftk
1.80
N/mm2
medie
fctm
2.50
N/mm2
de calcul
fyd
300
N/mm2
fyk
345
N/mm2
fym
405
N/mm2
C25/30
Intindere
Otel
Rezistenta
PC52
Compresiune/Intindere caracteristica
medie
Tab. 6.1: Rezistentele materialelor nou intoruse

6.1.1.2.
Predimensionarea solutiei de consolidare
Predimensionarea grosimii peretilor se face pe criteriul limitarii fortei taietoare din

pereti. In urma predimensionarii s-au propus pereti cu grosimi de 30 cm pe ambele directii,
sensibil mai mari decat valorile rezultate la predimensionare, in principal din considerente
tehnologice si anume pentru a se realiza cofrajul la fata stalpului, dar si din considerente
arhitecturale.
Tabelul 6.2 prezinta rezultatele analizei modale in urma solutiei de interventie. Se
observa ca structura devine mult mai rigida in directia longitudinala, perioada scazand de la
1.35s la 0.72s.
Modul
T [s]
UX
UY
RZ
0.72
0.64
0.00
0.00
0.66
0.00
0.61
0.00
0.58
0.00
0.00
0.63
EBA1-53
Tabelele de mai jos prezinta deplasarile relative pe inaltimea structurii dupa

consolidarea elementelor. Se poate observa ca drifturile pe ambele directii sunt sub valorile
acceptate de P100-1/2006, atat pentru SLS, cat si pentru SLU.
Etaj
Hnivel
E6
E5
E4
E3
E2
E1
P
2.4
4.43
3.13
3.13
3.13
3.13
3.52
Solicitare Deplasare
SXP
SXP
SXP
SXP
SXP
SXP
SXP
0.03
0.0239
0.0194
0.015
0.0106
0.0066
0.0034
Deplasare Deplasare Depl. rel.

Depl.
Depl. rel.
Depl. Depl. adm. SLS / Depl. adm. SLU
elastica relativa
SLS
adm. SLS
SLU
adm. SLU Depl. rel. SLS / Depl. rel. SLU
0.203
0.161
0.131
0.101
0.072
0.045
0.023
0.041
0.030
0.030
0.030
0.027
0.022
0.023
0.016
0.012
0.012
0.012
0.011
0.009
0.009
0.012
0.022
0.016
0.016
0.016
0.016
0.018
0.049
0.036
0.036
0.036
0.032
0.026
0.028
0.060
0.111
0.078
0.078
0.078
0.078
0.088
0.73
1.82
1.32
1.32
1.45
1.81
1.92
1.21
3.04
2.20
2.20
2.42
3.02
3.20
Tab. 6.3: Deplasari relative pe directia longitudinala [m]
Etaj
Hnivel
E6
E5
E4
E3
E2
E1
P
2.4
4.43
3.13
3.13
3.13
3.13
3.52
Solicitare Deplasare
SYP
SYP
SYP
SYP
SYP
SYP
SYP
0.0257
0.0199
0.0159
0.012
0.0083
0.005
0.0025
Depl.
Depl. rel.
Depl. Depl. adm. SLS / Depl. adm. SLU
Deplasare Deplasare Depl. rel.
elastica relativa
SLS
adm. SLS
SLU
adm. SLU Depl. rel. SLS / Depl. rel. SLU
0.173
0.134
0.107
0.081
0.056
0.034
0.017
0.039
0.027
0.026
0.025
0.022
0.017
0.017
0.016
0.011
0.011
0.010
0.009
0.007
0.007
0.012
0.022
0.016
0.016
0.016
0.016
0.018
0.053
0.053
0.053
0.053
0.053
0.053
0.053
0.060
0.111
0.078
0.078
0.078
0.078
0.088
0.77
2.05
1.49
1.57
1.76
2.32
2.61
1.14
2.10
1.48
1.48
1.48
1.48
1.67
Tab. 6.4: Deplasari relative pe directia transversala [m]

6.1.1.3.
Dimensionarea solutiei de consolidare
Avand in vedere faptul ca stalpii existenti reprezinta bulbii peretiilor de consolidare

acestia vor fi doar verificati la incovoiere si dimensionati la forta taietoare. Verificarea
peretiilor la incovoiere este prezentata in tabelul de mai jos. Avand in vedere faptul ca
armatura verticala de pe inima peretelui se conecteaza prin grinzile existente aportul ei a fost
neglijat, in favoarea sigurantei la evaluarea capacitatii la incovoiere a peretiilor.
Armare la forta taietoare se predimensioneaza pe consideretente de asigurare
ancorajului la capete prin ancoraj chimic. Rezulta astfel un diametru maximal al barelor
precum si o distanta minimala intre acestea. Astfel se dispun doua randuri de bare orizontale
cu diametru de 14 pe primele 3 nivelui si 12 in rest. Distanta intre barele orizontale pe
intreaga inaltime este de 200mm.
Etaj
Zona
Moment din
combinatie
seismica
Moment de
calcul
Moment
capabil
Moment de calcul /
Moment capabil
E6
-711
1045
10913
10.45
EBA1-54
E5
1815
2665
14541
5.46
E4
5259
7724
17874
2.31
E3
10200
14981
24695
1.65
E2
16304
23945
27833
1.16
E1
23069
33882
34995
1.03
33638
33638
38004
1.13
22236
27635
38401
1.39
Tab. 6.5: Verificare la incovoiere perete central pe directia longitudinala [kNm]
Etaj
Zona
E6
E5
E4
E3
E2
E1
P
S
B
B
B
B
B
B
A
I
Forta taietoare din

Forta taietoare
combinatie
de calcul
seismica
408
1294
1703
2151
2519
2835
3361
1100
612
1942
2555
3227
3778
4252
5042
1840
Forta taietoare
capabila
Forta taietoare
capabila asociata
cedarii bielei
comprimate
Forta taietaore
capabila/Forta
taietoare de calcul
Forta taietoare capabila

asociata cedarii bielei
comprimate / Forta
taietoare de calcul
5330
5501
5663
5822
5986
6145
4848
4848
6795
6795
6795
6795
6795
6795
6795
6795
8.71
2.83
2.22
1.80
1.58
1.45
0.96
2.64
11.10
3.50
2.66
2.11
1.80
1.60
1.35
3.69
Tab. 6.6: Verificare la forta taietoare perete central pe directia longitudinala [kN]
Detalierea peretelui longitudinal este prezentata in figura 6.2, iar conectare barelor este
prezentata in figurile 6.3.
Etaj
Zona
Moment din
combinatie
seismica
E6
1676
2204
6371
2.89
E5
2241
2948
8425
2.86
E4
4207
5534
10430
1.88
E3
7312
9618
12352
1.28
E2
10729
14113
14196
1.01
E1
14446
14446
15901
1.10
19198
19198
19426
1.01
14699
16361
18710
1.14
Moment de
calcul
Moment
capabil
Moment de calcul /
Moment capabil
Tab. 6.7: Verificare la incovoiere perete marginal pe directia transversala [kNm]
EBA1-55
Etaj
Zona
E6
E5
E4
E3
E2
E1
P
S
B
B
B
B
B
B
A
I
Forta taietoare din

Forta taietoare
combinatie
de calcul
seismica
576
452
966
1306
1435
1578
1544
218
864
678
1449
1959
2153
2367
2315
327
Forta taietoare
capabila
Forta taietoare
capabila asociata
cedarii bielei
comprimate
Forta taietaore
capabila/Forta
taietoare de calcul
Forta taietoare capabila

asociata cedarii bielei
comprimate / Forta
taietoare de calcul
4028
4157
4286
4413
4538
4656
3547
3470
6000
6000
6000
6000
6000
6000
6000
6000
4.66
6.13
2.96
2.25
2.11
1.97
1.53
10.62
6.95
8.85
4.14
3.06
2.79
2.53
2.59
18.37
Tab. 6.8: Verificare la forta taietoare perete marginal pe directia transversala [kN]
Detalierea peretelui longitudinal este prezentata in figura 6.4, iar conectare barelor este
prezentata in figurile 6.5.
EBA1-56
Fig. 6.2: Detaliere armare inima perete de consolidare central pe directia longitudinala
EBA1-57
Fig. 6.3: Detaliere conectare armare inima perete de consolidare central pe directia
longitudinala
EBA1-58
Fig. 6.4: Detaliere armare inima perete de consolidare marginal pe directia transversala
EBA1-59
Fig. 6.5: Detaliere conectare armare inima perete marginal pe directia transversala
EBA1-60
6.1.2. Evaluarea solutiei de consolidare

Evaluarea performantelor seismice ale structurii consolidate se va realiza in mod
similar cu evaluarea structurii existente. Problemele distincte de evaluare vor fi tratate in
continuare.
6.1.2.1.
Analiza static neliniara
primului mod de translatie in directia respectiva (modul 2 pentru directia transversala,
respectiv modul 1 pentru directia longitudinala).

EBA1-61
6.1.2.2.
Determinarea cerintei de deplasare
Fy = 11605 KN , for ce corespunde unui factor cy = 0.185(unde cy reprezint raportul ntre
fora de curgere i greutatea total a structurii). n tabelul 6.9 se prezint cerinele de deplasare
obinute pentru fiecare accelerogram.
Fy = 14741 kN , for ce corespunde unui factor cy = 0.235. n tabelul 6.10 se prezint
cerinele de deplasare obinute pentru fiecare accelerogram.
Cerinta seismica
de deplasare SLU
Cerinta seismica
de deplasare SLU
Acc.01
0.251
Acc.01
0.222
Acc.02
0.170
Acc.02
0.127
Acc.03
0.152
Acc.03
0.119
Acc.04
0.217
Acc.04
0.191
Acc.05
0.303
Acc.05
0.249
Acc.06
0.248
Acc.06
0.139
Acc.07
0.193
Acc.07
0.186
Acc.08
0.159
Acc.08
0.145
Acc.09
0.255
Acc.09
0.174
Acc.10
0.208
Acc.10
0.175
Media
0.216
Media
0.173
Pe direcia longitudinala [m]
6.1.2.3.
Identificarea tipului de mecanism
Figurile 6.8,6.9,6.10 prezinta mecanismul de plastificare asociat cerintei de deplasare
pe directia longitudinala. Pe langa curgerea preretiilor, se pot observa rotiri plastice la nivelul
grinziilor insa acestea sunt relativ mici. Local se dezvolta si mecanisme de stalp slab insa
datorita prezentei peretiilor acestea sunt nesemnificative in evaluarea comportarii de
ansamblu. Trebuie insa acordata o atentie deosebita grinzilor care intra in pereti, care au la
EBA1-62
cerinta seismica de deplasare rotiri mari. In situatia in care nu se intervine pentru consolidarea
acestora pentru cresterea capacitatii de rotire, la actiunea unui cutremur major acestea vor fi
avariate ca urmare a rotirilor mari impuse de deformatia peretilor.


EBA1-63

Figura 6.11 prezinta mecanismul de plastificare asociat cerintei de deplasare pe
directia transversala. Plastificarile la nivelul stalpilor sunt inexistente, iar la nivelul grinzilor
limitate cu cerinte de rotire plastica redusa.
Fig. 6.11: Rotiri plastice in grinzile si stalpii cadrulele transversale de fronton si respectiv
EBA1-64
6.1.2.4.
Avand in vedere ca introducerea peretiilor de consolidare modifica tipul de sistem

structural, din structura in cadre in structura cu pereti, ne intereseaza in special ca peretii sa nu
fie depasiti la forta taietoare. In tabelele de mai jos este prezentata verificarea la forta taietoare
a unui prete longitudinal si unul trasversal.
Etaj
Vstatic neliniar
Vcerinta
Vcapabil
Vcapabil/g
Vcap. max
Vcap.max/g
Cedare
E6
114
172
8675
5784
14723
9815
Ductila
E5
2234
3351
8847
5898
14723
9815
Ductila
E4
2589
3883
9009
6006
14723
9815
Ductila
E3
3111
4666
9167
6112
14723
9815
Ductila
E2
3708
5563
9331
6221
14723
9815
Ductila
E1
3845
5767
9490
6327
14723
9815
Ductila
3208
4812
6137
4091
14723
9815
Fragila
Tab. 6.11: Forte taietoare perete longitudinal

Vstatic
Etaj
neliniar
Vcerinta
Vcapabil
Vcapabil/g
Vcap. max
Vcap.max/g
Cedare
E6
909
1364
6755
4504
13000
8667
Ductila
E5
349
524
6885
4590
13000
8667
Ductila
E4
1295
1942
7014
4676
13000
8667
Ductila
E3
1849
2774
7141
4760
13000
8667
Ductila
E2
2010
3014
7265
4844
13000
8667
Ductila
E1
2436
3655
7384
4923
13000
8667
Ductila
1477
2215
4315
2877
13000
8667
Ductila
Tab. 6.12: Forte taietoare perete transversal

Din tabele de mai sus se poate observa ca pe directia trasversala au o comportare
ductila, in timp ce pe directia longitudinala se recomanda cresterea armarii orizontale pe
primele doua niveluri.
EBA1-65
6.1.2.5.
Evaluarea capacitatii de deformatie plastica a elementelor
Pentru elementele neconsolidate rotirile capabile sunt cele calculate pentru structura
neconsolidata.
Probleme speciale apar in evaluarea capacitatii la rotire a peretiilor de consolidare.
De aceea, in continuare se va detalia calculul rotirii plastice a peretelui din axul 2. Se
presupune ca sectiunea peretelui respecta ipoteza lui Bernoulli, rotirea efectiva se va calucula
ca diferenta dintre deplasarile verticale ale capetelor peretelui de la primului nivel raportata la
inaltimea de nivel. Procedeul se aplica pentru primul nivel deoarece forma deformata arata
clar ca deformatiile plastice au fost localizate numai in aceasta zona.
Fig. 6.12: Sectiune de calcul rotire capabila perete
Fig. 6.13: Calculul rotirii plastice a peretelui

Se va detalia calculul rotirilor plastice pentru peretele din axul 2 cu metoda empirica.
Se vor lua in calcul numai armaturile longitudinale din bulbi din motivele specificate anterior.
EBA1-66
Caracteristicile de confinare se vor calcula numai pentru zonele de capat. Calculul se

realizeaza conform anexei B din P100-3/2008. Etapele de calcul sunt urmatoarele:
1) Se calculeaza caracteristicile geometrice ale bulbului
b0 = b 2 c sw = 35 2 2 0.8 = 30.2cm
h0 = h 2 c sw = 60 2 2 0.8 = 55.2cm
2
30.2
55.2
b = 6 3 + 4 2 = 3633.03cm2
2
i
2) Se calculeaza factorul de eficienta al confinarii al bulbului comprimat
b2
1
1 i = 1
= 1
1
h
2
b
6
h
2
55
.
2
2
30
.
2
0
0
0
0
20
20
3633.03
1
= 0.819 0.669 0.637 = 0.349
6 30.2 55.2
3) Se calculeaza armarea transversala de confinare
Aswx = 2
Aswy
0.82
+ 2 0.932
0.82
= 1.94cm2
4
4
0.82
0.82
= 2
+ 2 0.36
= 1.37cm2
4
4
4) Se calculeaza coeficientul de armare transversala. Se va considera coeficientul mediu de

armare.
Aswx
1.94
=
= 0.00277
b s 35 20
A
1.37
= 0.00114
swy = swy =
h s 60 20
+ swy 0.00277 + 0.00114
=
= 0.00196
sw = swx
2
2
swx =
5) Se calculeaza aria de armatura intinsa si comprimata
As = 12 25 + 2 20 = 12
2.5 2
+ 2
22
= 65.18cm 2
4
4
2
2.5
22
As ' = 8 25 + 2 20 = 8
+ 2
= 45.55cm 2
4
4
EBA1-67
6) Se calculeaza coeficientii mecanici de armare
As f ym
65.18
283.5
=
= 0.047
Ac f cm 60 35 2 + 540 30 19.37
' =
As ' f ym
45.55
283.5
=
= 0.033
Ac f cm 60 35 2 + 540 30 19.37
7) Se calculeaza forta axiala normalizata. Se considera in mod acoperitor ca forta axiala de

calcul este cea datorata incarcarilor gravitationale, fara a lua in calcul cuplajul moale dat de
grinzile existente.
N Ed
3665.5 103
=
=
= 0.06
( Ac fcm ) 5400 300 33 + 2 600 350 19.37
8) Peretii sunt usor cuplati, deci se va considera ca bratul de forfecare este egal cu inaltimea
peretelui de la planseul peste subsol.
Lv = 23.36m
9) In final rezulta urmatoarea rotire plastica capabila:
'
0. 2 L
= f cm v
4
h
0.3
pl
um
25
0.349 0.0020
283.5
19.37
0.35
sw
25
f ywm
f cm
0. 3
0.007 0.033
0.2 23.36
= 0.06
19.37
4
0.047
6 .6
0.35
= 0.01686 rad 1.7% rad
In zona de capat distanta dintre etrieri este de 200mm, iar distanta dintre 2 bare
longitudinale aflate la colt de etrier este mai mare de 200mm. Rezulta ca aceasta zona nu
respecta prevederile codurilor actuale de proiectare. De aceea, conform anexei B din P1003/2008 rotirea plastica capabila se va multiplica cu 0.8. Mai mult, pentru ca se folosesc bare
netede tip OB37, aderenta dintre armatura si beton este scazuta si rotirea plastica va fi
multiplicata si cu 0.5. Astfel rotirea plastic capabila se va reduce cu 0.5 0.8 1 = 0.4 si va fi
egala cu 0.007 radiani.
Element
Perete
Directi
logitudianala
Directia
trasversala
pl
0.4pl
pl
0.4pl
0.0149
0.006
0.017
0.007
Tab. 6.13: Rotirile plastice capabile [radiani]

EBA1-68
cutremurul de cod, cat si deplasarile asociate ruperii primului perete.
``
Fig. 6.14: Curba forta adimensionalizata deplasare si delasariea asociata ruperii perimului
perete , considerand rotirile capabile nereduse, pe directia longitudinala
Fig. 6.15: Curba forta adimensionalizata deplasare si delasarea asociata ruperii primului
perete, considerand rotirile capabile reduse cu 60%, pe directia longitudinala
EBA1-69
R3 = 0.44/0.22= 2.00,
R3 = 0.24/0.22 = 1.10,
cutremurul de cod, cat si deplasarile asociate ruperii primului perete.
Fig. 6.16: Curba forta adimensionalizata deplasare si delasariea asociata ruperii perimului
perete , considerand rotirile capabile nereduse, pe directia longitudinala
Fig. 6.17: Curba forta adimensionalizata deplasare si delasarea asociata ruperii primului
perete, considerand rotirile capabile reduse cu 60%, pe directia longitudinala
EBA1-70
R3 = 0.44/0.17= 2.59,
R3 = 0.24/0.17 = 1.41,
6.1.3. Concluzii
Astfel in urma aplicarii solutiei de consolidare valoarea minima a indicatorului R3,
principal in evaluarea clasei de risc, a crescut de la 0.35, in cazul structurii initiale, la 1.10, in
cazul structurii consolidate. Avand in vedere si valorile indicatorilor R1 si R2, constructia
consolidata se incadreaza in clasa a III-a de risc seismic. Chiar daca din punct de vedere al
evaluarii calitative, constructia consolidata ar putea fi incadrata in clasa a IV-a de risc seismic,
absenta unor detaliere corespunzatoare a elemtelor antrenate in preluarea actiunii seimice, in
special la nivelul grinzilor, precum si faptul ca structura a trecut prin 3 actiuni seismice
importante, fac ca aceasta sa fie declasata, in clasa a III de risc seismic.
6.2. Contravantuiri metalice

6.2.1. Proiectarea solutiei de consolidare
Solutia consolidarii structurii prin introducerea de contravantuiri metalice aduce un
impact minor asupra functionarii cladirii pe durata executiei lucrarilor, limiteaza spargerile in
structura existenta si limiteaza dezvoltarea exagerata a elementelor structurale la interior.
Contravantuirile metalice pot fi folosite in diferite configuratii in functie de
mecanismul de plastificare dorit.
Astfel o modalitate eficienta de a utiliza punctele forte ale structurii existente este de a
introduce in ochiurile de cadru diagonale metalice in X cu comportare in domeniul elastic.
Diagonalele vor fi introduse in locul peretiilor de consolidare din figura 18. Modul de
comportare al structurii consolidate se va apropia foarte mult de cel al structurii consolidate
cu pereti de beton armat. Disiparea de energie se va realiza prin intermediul curgerii armaturii
din bulbi existenti, iar diagonalele metalice sunt proiectate astfel incat sa ramana in domeniul
elastic la formarea mecanismului global de plastificare.
Un alt mecanism de plastificare se poate obtine prin dirijarea disiparii de energie in
diagonalele nou introduse. Acest tip de sistem structural aparea mai vantajos in prima faza
avand in vedere faptul ca articulatiile plastice vor fi dirijate in elemente noi, detaliate
corespunzator disiparii histeretice de energie. Se propune intorducerea de diagonale centrice
atat pe directia longitudinala, cat si pe directia transversala. In functie de modul de
comportare histeretica se disting doua configuratii structurale. Un prim sistem structural este
cel in care se va conta doar pe aportul diagonalelor intinse la preluarea solicitarilor seismice,
diagonalele comprimate flamband in domeniul elastic. Un al doilea sistem structural este cel
in care se vor folosi diagonale cu comportare simetrica la intindere si compresiune, flambajul
diagonalei comprimate fiind impiedicat.
EBA1-71

existente utilizand factorul de comportare q, prevazut de P100-1/2006 si anume 4x1.15=4.60
pentru sistemul de consolidare cu diagonale metalice cu comportare elastica, 4 pentru sistemul
de consolidare cu diagonale metalice la care se conteaza doar pe aportul diagonalei intinse.
6.2.1.1.
Rezistenta materialelor
In proiectarea solutie de consolidare se vor folosi rezistentele de calcul, atat pentru

materialele existente, cat si pentru cele nou introduse. Rezistentele de calcul ale materialelor
Material
Tip
Solicitare
Rezistenta
Otel
S355
Compresiune/Intindere de calcul
Notatie
Valoare
U.M.
fy
355
N/mm2
Tab. 6.14: Rezistentele materialelor nou introduse

6.2.1.2.
Dimensionarea solutiei de consolidare
In cazul urmaririi unei comportari elastice a diagonalelor valorile de proiectare ale

fortei axiale din diagonale se obtin prin multiplicarea solicitarii seismice de cod cu factorul
1.1xgovxW. Acesta are valoare 1.39 pe directia transversala si respectiv 1.55 pe directia
longitudinala. Se asigura astfel dimensionarea diagonalelor la solicitarea maxima, asociata
mecanismului de plastificare.
Pentru celelalte doua solutii de consolidare, cand disiparea de energie are loc in
diagonale eforturile de dimensionare se obtin in mod direct din solicitarile seismice. Urmand
ca pentru verificarea elementelor structurii existente actiunea seismica sa fie multiplicata cu
factorul 1.1xgovxW.
Diferentele intre cele doua abordari privind disiparea de energie sunt semnificative in
special la nivelul eforturilor din structura existenta. Daca in cazul comportarii elastice a
diagonalelor eforturile din structura existenta se reduc mult, avand in vedere rigiditatea si
capacitatea sporita a diagonalelor, in cazul comportarii neliniare a diagonalelor eforturile din
structura existenta sunt semnificative, cadrele din beton armat avand o rigiditate comparabila
cu cea a sistemului de contravantuire. Prin cresterea participarii structurii existente la
preluarea fortelor laterale se pierde un avantajul esential al consolidarii structurii prin solutii
ce implica modificarea sistemului structural si anume descarcarea structurii existente si
limitarea cerintelor seismice asupra acesteia. Din acest motiv consolidarea structurilor in
cadre de beton armat prin intermediul sistemelor de contravantuire cu disipare de energie in
diagonale apare ca o solutie neviabiala, intr-o prima evaluare.
6.2.2. Consolidarea structurii cu contravantuiri metalice cu comportare elastica

6.2.2.1.
Dimensionarea si modelarea contravantuirilor
Dimensiunile sectionale ale contravanturilor au rezultat dintr-un proces iterativ de

verificare a eforturilor efective de compresiune, rezultate din analiza static neliniara, cu
eforturile capabile de compresiune ale sectiunilor, calculate dupa stas 10108/78 asfel:
EBA1-72
Calculul C.V., cadrul longitudinal, Ax B, P, Tv 244.5x25:
L := 4.38m
Definirea sectiunii:
D := 244.5mm
t := 25mm
Definirea materialului folosit (S355JR):
R := 355
mm
E := 2.1105
mm
Verificarea supletii (clasa 1):
Rol37 := 240
mm
Rol37
:=
50
0.5
= 0.822
= 41.111
D
< 50
t
= 9.78
Caracteristici sectionale:
A :=
D ( D 2t)
4
Iy :=
D ( D 2t)
64
4
Iz :=
D ( D 2t)
64
A = 0.017m
Iy = 1.052 10 4 m
Iz = 1.052 10 4 m
EBA1-73
iy :=
Iy
iz :=
Iz
iy = 0.078m
iz = 0.078m
VERIFICAREA DE ZVELTETE
lfy := L
lfy = 4.38m
lfz = 2.19m
lfz :=
lfy
y
iye
= 56.077
lfz
iz
= 28.039
= 76.409
ry
= 0.734
rz
= 0.367
yry:=:=
z
:=
:=
rz
:=
E
R
z
e
1.30 < ry , rz
< 2.0
pe axa y-y, z-z se va alege curba A

2
3621
:= 0.6465 +
2
y
0.6465 + 3621 7242
2
2
y
y
3621
:= 0.6465 +
2
z
0.6465 + 3621 7242
2
2
z
z
:= min( y , z )
= 0.834
= 0.966
= 0.834
Nc := AR
Nc = 5.102 106 N
Nt := AR
Nt = 6.12 106 N
EBA1-74
Pentru contravantuirile verticale din cadrul longitudinal central amplasate la parter,

efortul de compresiune maxim are valoarea de 4630 kN. Forta axiala de compresiune
capabila a sectiunii este de 5102 kN.
Legea ce defineste comportarea acestor diagonale este una de tip elastic perfect plastic
cu o pierdere de rezistenta de 20% la solicitari de intindere si o pierdere de rezistenta cuprinsa
in intervalul de 70%-80% pentru solicitarile de compresiune. Pentru determinarea
deformatiilor plastice capabile (alungire/comprimare) si a eforturilor remanente s-au utilizat
prevederile din codul FEMA 273.
Fig. 6.18: Curba Forta-Deformatie diagonala metalica, parter, cadru longitudinal

Acelasi mecanism de dimensionare, ca exemplul de mai sus, a fost aplicat la fiecare
etaj al cladirii, atat pe directia longitudinala, cat si pe ceea transversala. Au fost dimensionate
mai intai contravantuirile de pe cadrul longitudinal, unde s-a urmarit marirea rigiditatii astfel
incat rotirile efective sa aiba valori mai mici decat cele capabile. Pe directia transversala,
acolo unde rotirile efective nu depasesc cu mult valorile rotirilor capabile, s-a urmarit marirea
rigiditatii astfel incat perioadele de vibratie pe cele 2 directii sa fie asemanatoare.
Dimensiunile finale ale diagonalelor metalice sunt prezentate in figurile 6.19 si 6.20.
EBA1-75
Fig. 6.19: Dimensiuni diagonale cadru longitudinal
Fig. 6.20: Dimensiuni diagonale cadru transversal
EBA1-76
Tabelul 6.15 prezinta rezultatele analizei modale in urma aplicarii solutiei de

interventie. Se observa ca structura devine mult mai rigida pe directia longitudinala, perioada
scazand de la 1.35s la 0.83s.
Modul
T [s]
Fatori de participare
modali
UX
UY
RZ
0.833
0.688
0.00
0.00
0.826
0.00
0.704
0.00
0.715
0.00
0.00
0.69
6.2.2.2.
Evaluarea solutiei de consolidare
6.2.2.2.1.
Analiza static neliniara
n figurile urmtoare se prezint curbele forta adimensionalizata-deplasare pentru
direcia longitudinala si respectiv directia transversala.
EBA1-77
Fig. 6.22: Curba forta adimensionalizata deplasare pe directia trasversala

6.2.2.2.2.
Prin biliniarizarea curbei prezentata in figura 6.21 s-a obinut o for de curgere egal
cu Fy = 12240 KN, for ce corespunde unui factor cy = 0.215 (unde cy reprezint raportul
ntre fora de curgere i greutatea total a structurii).
cu Fy = 14518 kN, for ce corespunde unui factor cy = 0.255.


EBA1-78
6.2.2.2.3.
Identificare tipului de mecanism
Figurile 6.23, 6.24, 6.25 prezinta mecanismul de plastificare asociat cerintei de
deplasare pe directia longitudinala. Se poate observa un mecanism de plastificare ce se
dezvolta pe intreaga inaltime a structurii, acest lucru are ca efect scaderea cerintei de
deformatie a articulatiilor plastice din mecanism. Cu toate acestea rotirile plastice raman
ridicate, in cadrele A si C la partea superioara a stalpilor de la ultimul nivel, si in cadrul B la
extremitatile grinzilor adiacente cadrelor contravantuite. In cadrul A, in axele 8, 9 si 10 apar
mecanisme locale de stalpi.


EBA1-79

Se poate observa o imbunatatire a mecanismului de plastificare al structurii
consolidate si o reducere generalizata a rotirilor plastice.
directia transversala. Se poate observa un mecanism global favorabil de plastificare ce se
dezvolta pe intreaga inaltime a structurii. Valoarea rotirilor plastice ale grinzilor din cadrele
necontravantuite au scazut sub valoarea de 0.010 rad, iar in cadrele contravantuite rotirile
plastice au crescut usor in grinzile adiacente. Datorita capacitatii mari la incovoiere cat si a
cerintei de deplasare care a scazut, nu se mai formeaza articulatii plastice la baza stalpilor.
EBA1-80
Fig. 6.26: Rotirile plastice in grinzile si stalpii cadrului transversal de fronton, cadrulului
curent si cadrului contravantuit la cerinta seismica de deplasare [radiani]
6.2.2.2.4.
Etaj
Vcerinta
Vcapabil Vcapabil/g Cedare
102
141
94
Fragila
145
258
172
Ductila
137
206
138
Ductila
90
171
114
Ductila
E1
114
188
125
Ductila
E1
90
171
114
Ductila
E2
114
188
125
Ductila
E2
75
120
80
Ductila
E3
89
177
118
Ductila
E3
75
120
80
Ductila
E4
85
177
118
Ductila
E4
67
114
76
Ductila
E5
76
168
112
Ductila
E5
67
114
76
Ductila
E6
55
168
112
Ductila
E6
65
114
76
Ductila
Tab. 6.18: Grinzi cadru longitudinal de fatada
[kN]
Etaj
Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g Cedare
Tab. 6.19: Grinzi cadru longitudinal central
[kN]
EBA1-81
Etaj
Vcerinta
Etaj
Vcerinta
Vcapabil
Vcapabil/g
Cedare
31
252
168
Ductila
266
178
Ductila
61
257
172
Ductila
38
287
191
Ductila
E1
72
277
185
Ductila
E1
57
290
193
Ductila
E2
76
280
187
Ductila
E2
54
336
224
Ductila
E3
52
290
193
Ductila
E3
43
340
227
Ductila
E4
62
292
195
Ductila
E4
42
382
255
Ductila
E5
25
339
226
Ductila
E5
32
387
258
Ductila
E6
73
347
231
Ductila
E6
38
391
260
Ductila
Tab. 6.20: Stalpi marginali cadru longitudinal
de fatada [kN]
central [kN]
Etaj
Vcerinta
Etaj
Vcerinta
Vcapabil
Vcapabil/g
Cedare
70
248
166
Ductila
34
248
166
Ductila
125
251
167
Ductila
118
251
167
Ductila
E1
115
266
178
Ductila
E1
97
266
178
Ductila
E2
110
269
179
Ductila
E2
84
269
179
Ductila
E3
85
281
188
Ductila
E3
68
281
188
Ductila
E4
85
283
189
Ductila
E4
67
283
189
Ductila
E5
60
324
216
Ductila
E5
58
324
216
Ductila
E6
95
355
237
Ductila
E6
48
355
237
Ductila
Tab. 6.22: Stalpi centrali cadru longitudinal de
Tab. 6.23: Stalpi centrali cadru longitudinal
fatada [kN]
central [kN]
Din tabelele de mai sus se poate observa ca pe directia longitudinala elementele au o

comportare ductila, cedarile din forta taietoare fiind evitate.
Vcapabil/g Cedare
Etaj
Vcerinta
Vcapabil
Vcapabil/g
Cedare
Ductila
225
350
233
Ductila
199
Ductila
210
330
220
Ductila
280
186
Ductila
E1
190
309
206
Ductila
280
186
Ductila
E2
190
309
206
Ductila
Etaj
Vcerinta
Vcapabil
185
298
199
185
298
E1
175
E2
175
EBA1-82
E3
155
261
174
Ductila
E3
165
289
192
Ductila
E4
155
261
174
Ductila
E4
165
289
192
Ductila
E5
135
242
161
Ductila
E5
140
267
178
Ductila
E6
80
203
135
Ductila
E6
110
203
135
Ductila
Tab. 6.24: Grinzi cadru transversal de fronton
Tab. 6.25: Grinzi cadru transversal
[kN]
contravantuit [kN]
Etaj
Vcerinta
Vcapabil
Vcapabil/g
Cedare
Etaj
Vcerinta
Vcapabil
Vcapabil/g Cedare
190
283
188
Fragil
215
278
186
Fragil
150
288
192
Ductila
210
281
188
Fragil
E1
185
347
231
Ductila
E1
215
333
222
Ductila
E2
140
350
233
Ductila
E2
165
336
224
Ductila
E3
120
380
253
Ductila
E3
135
369
246
Ductila
E4
148
383
255
Ductila
E4
170
371
247
Ductila
E5
102
453
302
Ductila
E5
120
436
291
Ductila
E6
65
461
307
Ductila
E6
135
448
299
Ductila
Tab. 6.26: Stalpi marginali cadru transversal de
Tab. 6.27: Stalpi marginali cadru transversal
fronton [kN]
contravantuit [kN]
Etaj
Vcerinta
Vcapabil
Vcapabil/g
Cedare
Etaj
Vcerinta
227
333
222
Fragil
222
330
220
Fragil
223
392
261
Ductila
165
382
255
Ductila
E1
223
397
264
Ductila
E1
180
386
257
Ductila
E2
187
449
299
Ductila
E2
120
436
291
Ductila
E3
155
454
302
Ductila
E3
95
441
294
Ductila
E4
177
496
331
Ductila
E4
125
487
325
Ductila
E5
130
501
334
Ductila
E5
110
507
338
Ductila
E6
78
504
336
Ductila
E6
50
563
375
Ductila
Tab. 6.28: Stalp central cadru transversal de
Tab. 6.29: Stalp central cadru transversal
fronton [kN]
contravantuit [kN]

elementele au o comportare ductila. Exista si elemente cu o comportare fragila insa acestea
sunt reduse ca numar si amplasate izolat in structura. Mai mult forta taietoare capabila este
depasita de regula cu cel mult 10%.
EBA1-83
6.2.2.2.5.
Verificarea rotirilor plastice si a deformatiilor
In tabelele de mai jos sunt prezentate in mod sintetizat rotirile plastice efective si
capabile minime, maxime si respectiv medii, pe inaltimea structurii, ale grinzilor cadrului
transversal contravantuit si de fatada si ale grinzilor cadrului longitudinal central si de fatada.
Semnele + sau se refera la modul in care este incovoiata grinda (cu + intinderea este la
partea inferioara, iar cu la partea superioara).
Rotiri capabile
Rotiri efective
Rotiri capabile
Rotiri efective
Rotire
plastica
pl cap
0.4pl cap
pl ef
pl cap
0.4pl cap
pl ef
Minima
0.030
0.012
0.006
0.022
0.009
0.004
Maxima
0.054
0.022
0.020
0.027
0.011
0.018
Medie
0.039
0.016
0.013
0.025
0.010
0.011
Tab. 6.30: Rotirile plastice capabile si efective ale grinzilor cadrului transversal
contravantuit [radiani]
Rotiri capabile
Rotire
plastica
Rotiri efective
+
Rotiri capabile
Rotiri efective
pl cap
0.4pl cap
pl ef
pl cap
0.4pl cap
pl ef
Minima
0.033
0.013
0.003
0.023
0.009
0.002
Maxima
0.051
0.021
0.010
0.026
0.010
0.009
Medie
0.04
0.016
0.007
0.025
0.010
0.006
Tab. 6.31: Rotirile plastice capabile si efective ale grinzilor cadrului transversal de fatada
[radiani]
Rotiri capabile
Rotire
plastica
Rotiri efective
+
Rotiri capabile
-
Rotiri efective
-
pl cap
0.4pl cap
pl ef
pl cap
0.4pl cap
pl ef
Minima
0.029
0.012
0.0075
0.022
0.009
0.0035
Maxima
0.041
0.016
0.027
0.026
0.010
0.025
Medie
0.037
0.015
0.017
0.024
0.009
0.014
Tab. 6.32: Rotirile plastice capabile si efective ale grinzilor cadrului longitudinal central
[radiani]
EBA1-84
Rotire
plastica
Rotiri efective
+
Rotiri capabile +
Rotiri capabile
Rotiri efective
-
pl cap
0.4pl cap
pl ef
pl cap
0.4pl cap
pl ef
Minima
0.023
0.009
0.0035
0.019
0.008
0.004
Maxima
0.042
0.017
0.013
0.026
0.010
0.012
Medie
0.035
0.014
0.008
0.024
0.009
0.008
Tab. 6.33: Rotirile plastice capabile si efective ale grinzilor cadrului longitudinal de fatada
[radiani]
Grinzile din cadrele adiacente celor contravantuite au rotiri plastice mai ridicate, astfel
valoarea minima a rotirii este mai mare decat ceea din tabelele de mai sus rezultand in final o
valoare medie mai mare.
Cadrul longitudinal
Rotire plastica
Cadrul transversal
Rotiri efective +
Rotiri efective -
Rotiri efective +
Rotiri efective -
pl ef
pl ef
pl ef
pl ef
Minima
0.013
0.012
0.012
0.009
Maxima
0.027
0.025
0.020
0.018
Medie
0.020
0.019
0.016
0.014
Tab. 6.34: Rotirile plastice efective ale grinzilor din cadrele adiacente cadrelor
contravantuite [radiani]
capabile la baza stalpilor cadrului transversal de fronton si respectiv contravantuit si ale
cadrelor longitudinale de fatada si respectiv central.
Cadrul fronton
Element
Cadrul contravantuit
pl cap
0.4pl cap
pl ef
pl cap
0.4pl cap
pl ef
Stalp central
0.013
0.005
elastic
0.012
0.005
0.0042
Stalp marginal
0.015
0.006
elastic
0.014
0.006
elastic
Tab. 6.35: Rotirile plastice capabile si efective la baza stalpilor cadrelor transversale
[radiani]
EBA1-85
Cadrul fronton
Element
Cadrul central
pl cap
0.4pl cap
pl ef
pl cap
0.4pl cap
pl ef
Stalp central
0.015
0.006
elastic
0.015
0.006
0.0138
Stalp marginal
0.018
0.007
elastic
0.017
0.007
elastic
Tab. 6.36: Rotirile plastice capabile si efective la baza stalpilor cadrelor longitudinale
[radiani]
cutremurul de cod asociat SLU sunt prezentate in forma grafica in figurile 6.23, 6.24, 6.25. In
cadrele de fatada, rotirile plastice de la extremitatile grinzilor nu depasesc valorile rotirilor
capabile, iar in cadrul central valorile rotirilor plastice capabile sunt depasite doar in grinzile
adiacente ochiurilor de cadru contravantuite.
Rotirile capabile de la baza stalpilor sunt depasite local, numai in cadrul central B, la
stalpii din axul 6 si 12. In cadrele de fatada, la partea superioara a stalpilor de la ultimul etaj,
se formeaza articulatii plastice ce depasesc usor valoare rotirii plastice capabile de 0.009 rad
(0.4pl cap ).
cutremurul de cod asociat SLU sunt prezentate in forma grafica in figura 6.26. Valoarea
rotirilor plastice capabila este depasita doar in grinzile adiacente ochiurilor de cadru
contravantuite, la partea superioara. La baza stalpilor de la parter, cat si in grinzile cadrelor
necontravantuite, valorile rotirilor efective nu depasesc valorile capabile.
In figurile 6.27 si 6.28 este prezentat, pentru articulatia de la baza stalpului din axul
B6, graficul Forta axiala deformatie si graficul Moment rotire obtinut din analiza static
neliniara.
Deformatia ultima, asociata SLU, are valoarea de 6,5 si corespunde unei forte
axiale de intindere in stalp de 1292 kN. Rotirea efectiva are valoarea de 0.014 rad, si
reprezinta valoarea maxima monitorizata la baza tuturor stalpilor din structura.
corespunzatoare ruperii primului stalp la intindere si capacitatea de deformare sunt:
R3 = 0.100/0.065= 1.53,
daca nu se reduc deformatiile capabile si respectiv
R3 = 0.050/0.065 = 0.92,
daca se reduc rotirile capabile cu 0.5.
EBA1-86
Fig. 6.27: Forta axiala si deformatia

maxima de intindere la baza stalpului din
cadrul contravantuit central [kN]
6.2.2.3.
Fig. 6.28: Momentul si rotirea maxima la

baza stalpului din cadrul contravantuit
central [kNm]
Concluzii
Introducerea in structura a sistemului de contravantuiri cu comportare elastica are ca

efecte scaderea perioadei proprii de vibratie pe directia longitudinala de la 1.35sec. la 0.83sec.
si cresterea capacitatii de preluare a fortelor laterale. Factorul cy se majoreaza, pe directia
longitudinala, de la valoarea de 0.09 la 0.215, iar pe directia transversala, de la valoarea de
0.16 la valoarea de 0.255.
Elementele cu o comportare fragila, atat de pe directia transversala cat si de pe cea
longitudinala, sunt reduse ca numar si amplasate izolat in structura, iar fortele taietoare
capabile din acestea sunt depasite cu cel mult 10%. Majoritatea cedarilor sunt de natura
ductila, datorate momentului incovoietor.
Valorile rotirilor efective din grinzi si stalpi au scazut drastic (0.025rad), si in general
nu depasesc valorile rotirilor plastice capabile. Local, la partea superioara a stalpilor de la
ultimul nivel si in grinzile adiacente ochiurilor de cadru contravantuite, rotirile efective le
depasesc, cu valori reduse, pe cele capabile. Aceste zone, de la extremitatile grinzilor,
trebuiesc atent detaliate astfel incat sa li se mareasca ductilitatea si capacitatea de rotire.
Astfel se poate aprecia conform valorii indicatorului R3, ca structura consolidata se
incadreaza in clasa a III-a de risc seismic, sistemul de consolidare reducand cerintele de
deformare plastica asupra sistemului existent. Trebuie insa acordata o atentie deosebita
grinzilor adiacente ochiului de cadru consolidate.
6.2.3. Consolidarea structurii cu contravantuiri metalice ce lucreaza numai la

intindere
6.2.3.1.
Dimensionarea si modelarea contravantuirilor
Dimensiunile preliminare ale contravantuirilor au rezultat din eforturile axiale de

intindere din diagonalele grinzii cu zabrele. Aceasta grinda cu zabrele s-a format intre stalpii
EBA1-87
B6 si B7 si diagonala intinsa dintre acestia. Efortul de intindere in diagonala a fost obtinut,

din echilibrul de nod, considerand ca stalpul B6 este solicitat la forta axiala capabila de
intindere.
Dimensiunile finale ale contravantuirilor au rezultat prin scaderea progresiva a
sectiunilor preliminare, in modelul de calcul, pana in momentul in care in stalpul din axul B6,
la parter, s-a obtinut forta axiala capabila de intindere. Contravantuirile au fost verificate dupa
stas 10108/78. S-a urmarit ca toate diagonalele metalice nou introduse sa se palstifice la
intindere, iar aceste deformatii au fost monitorizate astfel incat sa nu depaseasca valorile
capabile determinate cu ajutorul prescriptilor din FEMA 273.
Calculul C.V., cadrul longitudinal; Ax B; P; Tv 114.3x8.8:

L := 4.38m
Definirea sectiunii:
D := 114.3mm
t := 8.8mm
Definirea materialului folosit (S355JR):
R := 355
N
2
mm
E := 2.1105
mm
Verificarea supletii (clasa 1):
Rol37 := 240
mm
Rol37
50
D
t
0.5
:=
= 0.822
= 41.111
= 12.989
D
t
< 50
EBA1-88
Caracteristici sectionale:
2
D ( D 2t)
A :=
D ( D 2t)
Iy :=
64
4
D ( D 2t)
Iz :=
64
iy :=
Iy
iz :=
Iz
A = 2.917 10 3 m
Iy = 4.086 10 6 m
Iz = 4.086 10 6 m
iy = 0.037m
iz = 0.037m
VERIFICAREA DE ZVELTETE
lfy := L
lfy = 4.38m
lfz = 2.19m
lfz :=
:=
lfy
:=
lfz
:=
ry
:=
rz
:=
iy
iz
y
e
z
e
E
R
= 117.02
= 58.51
= 76.409
ry
= 1.531
rz
= 0.766
1.30 < ry , rz
< 2.0
EBA1-89
pe axa y-y, z-z se va alege curba A

2
3621
:= 0.6465 +
0.6465 + 3621 7242
2
2
y
y
3621
:= 0.6465 +
0.6465 + 3621 7242
2
2
z
z
:= min( y , z )
Nt := AR
Nt = 1.035 106 N
Ncr :=
= 0.816
= 0.362
Nc = 3.752 105 N
= 0.362
Nc := AR
EIy
2
lfy
Ncr = 4.415 105 N

Pentru contravantuirile din cadrul longitudinal central amplasate la parter, deformatia
la intindere se afla in jurul valorii de 0.006. Deformatia capabila la intindere inainte de
pierderea de rezistenta este de 0.0203.
Legea ce defineste comportarea acestor diagonale este una de tip elastic perfect plastic
cu o pierdere de rezistenta de 20% din forta de intindere capabila a sectiunii, la solicitari de
intindere. Pentru solicitarile de compresiune s-a modelat flambajul sectiunii ca o pierdere
drastica de rezistenta pana la valori de 0.01 din forta critica de flambaj. Pentru determinarea
deformatiilor plastice capabile (alungire/comprimare) si a eforturilor remanente s-au utilizat
prevederile din codul FEMA 273.
EBA1-90
Fig. 6.29: Curba forta-deformatie diagonala metalica, parter, cadrului longitudinal

Acelasi mecanism de dimensionare, ca exemplul de mai sus, a fost aplicat la fiecare
etaj al cladirii, atat pe directia longitudinala cat si pe ceea transversala. In final, deformatiile
efective la intindere din diagonalele de pe cadrul longitudinal se afla in intervalul 0.0050.0125, iar cele de pe cadrele transversale in intervalul 0.004-0.008, in timp ce valoarea
capabila a deformatiei inainte de pierderea de rezistenta este de 0.0203.
Au fost dimensionate mai intai contravantuirile de pe cadrul longitudinal, iar mai apoi
cele de pe cadrul transversal, unde s-a urmarit marirea rigiditatii astfel incat perioadele de
vibratie pe cele 2 directii sa fie asemanatoare.
In final diagonalele de metal au rezultat cu urmatoarele dimensiuni:
Fig. 6.30: Dimensiuni diagonalelor cadru longitudinal central
EBA1-91
Fig. 6.31: Dimensiunile diagonale de pe cadrele transversale consolidate

Tabelul 6.37 prezinta rezultatele analizei modale in urma solutiei de interventie. Se
observa ca structura devine mai rigida pe directia longitudinala, perioada scazand de la 1.35s
la 1.017s.
Modul
T [s]
Fatori de participare
modali
UX
UY
RZ
1.017
0.728
0.00
0.00
0.955
0.00
0.703
0.00
0.845
0.00
0.00
0.712
EBA1-92
6.2.3.2.
Evaluarea solutiei de consolidare
6.2.3.2.1.
Analiza static liniara
n figurile urmtoare sunt prezinte curbele forta adimensionalizata-deplasare obinut
pentru direcia longitudinala si respectiv directia transversala.
Fig. 6.32: Curba forta adimensionalizata deplasare Directia longitudinala

EBA1-93
6.2.3.2.2.
cu Fy = 7914 KN, for ce corespunde unui factor cy = 0.139 (unde cy reprezint raportul ntre
fora de curgere i greutatea total a structurii). n tabelul 6.38 se prezint cerinele de
deplasare obinute pentru fiecare accelerogram.
cu Fy = 11671 kN, for ce corespunde unui factor cy = 0.205. n tabelul 6.39 se prezint
cerinele de deplasare obinute pentru fiecare accelerogram.
Cerinta seismica
de deplasare
SLU
Cerinta seismica
de deplasare
SLU
Acc.01
0.350
Acc.01
0.291
Acc.02
0.241
Acc.02
0.227
Acc.03
0.349
Acc.03
0.259
Acc.04
0.520
Acc.04
0.397
Acc.05
0.454
Acc.05
0.290
Acc.06
0.419
Acc.06
0.336
Acc.07
0.263
Acc.07
0.297
Acc.08
0.266
Acc.08
0.280
Acc.09
0.314
Acc.09
0.249
Acc.10
0.327
Acc.10
0.262
Media
0.350
Media
0.304

6.2.3.2.3.

Identificare tipului de mecanism
Figurile 6.34,6.35,6.36 prezinta mecanismul de plastificare asociat cerintei de
deplasare pe directia longitudinala. Introducerea contravantuirilor metalice, ce lucreaza numai
la intindere, nu a putut schimba mecanismul global de plastificare al structurii, deformatiile
plastice concentrandu-se in continuare in primele 5 nivele ale structurii. Singura schimbare
notabila, a acestei solutii de consolidare, este scaderea generalizata a rotirilor plastice cu
aproximativ 0.015 rad.
EBA1-94


la cerinta seismica de deplasare in radiani [radiani]
EBA1-95

Figura 6.37 prezinta raportul dintre deformatia plastica efectiva si ceea capabila, a
contravantuirilor metalice din cadrul longitudinal central B, la cerinta seismica de deplasare
asociata SLU. Deformatiile plastice se concentreaza in primele 6 nivele ale structurii, iar
valoarea raportului de utilizare a contravantuirilor nu depaseste 0.65. Contravantuirile de la
ultimul etaj raman in domeniul elastic de comportare.
Marirea sectiunilor contravantuirilor de la etajele 3 si 4, duce la schimbarea
mecanismului de plastificare al structurii in cel ideal, in care deformatiile se dezvolta pe toata
inaltimea structurii. Atat in contravantuirile metalice, cat si in grinzile de la ultimele 2 nivele
ar aparea articulatii plastice, insa in sectiunile de la baza stalpiilor de la parter ar exista forte
axiale de intindere mai mari decat cele capabile, ca urmare a de sectiunile prea mari ale
diagonalelor. In aceasta solutie de consolidare se urmareste disiparea de energie numai in
elementele nou introduse.
EBA1-96
Fig. 6.37: Deformatile plastice in contravantuirile metalice ale cadrului longitudinal B

la cerinta, prezentate ca raportul dintre deformatia efectiva si deformatia capabila
directia transversala. Se poate observa un mecanism global favorabil de plastificare ce se
dezvolta pe intreaga inaltime a structurii.
Fig. 6.38: Rotirile plastice in grinzile si stalpii cadrulor transversale de fronton, cadrulului
curent si cadrelor contravantuite la cerinta seismica de deplasare [radiani]
EBA1-97
Figura 6.39 prezinta raportul dintre deformatia plastica efectiva si ceea capabila a
contravantuirilor metalice din cadrul transversal 13 si 15, la cerinta seismica de deplasare
asociata SLU. Valoarea raportului de utilizare a contravantuirilor nu depaseste 0.40 .
Fig. 6.39: Deformatiile plastice in contravantuirile metalice ale cadrului transversal 13 si 15

la cerinta seismica de deplasare, prezentate ca raportul dintre deformatia efectiva si
deformatia capabila
6.2.3.2.4.
Etaj
Vcerinta Vcapabil Vcapabil/g
Cedare
Etaj
95
141
94
Fragila
165
258
172
Ductila
175
206
138
Fragila
100
171
114
Ductila
E1
110
188
125
Ductila
E1
100
171
114
Ductila
E2
110
188
125
Ductila
E2
80
120
80
Ductila
E3
90
177
118
Ductila
E3
80
120
80
Ductila
E4
90
177
118
Ductila
E4
67
114
76
Ductila
E5
73
168
112
Ductila
E5
65
114
76
Ductila
E6
32
168
112
Ductila
E6
50
114
76
Ductila
Tab. 6.40: Grinzi cadru longitudinal de fatada
Tab. 6.41: Grinzi cadru longitudinal central
[kN]
[kN]
EBA1-98
Etaj
Cedare
Etaj
Vcerinta
Vcapabil
Vcapabil/g
Cedare
25
252
168
Ductila
92
266
178
Ductila
72
257
172
Ductila
78
287
191
Ductila
E1
90
277
185
Ductila
E1
78
290
193
Ductila
E2
82
280
187
Ductila
E2
62
336
224
Ductila
E3
65
290
193
Ductila
E3
56
340
227
Ductila
E4
50
292
195
Ductila
E4
55
382
255
Ductila
E5
34
339
226
Ductila
E5
25
387
258
Ductila
E6
32
347
231
Ductila
E6
10
391
260
Ductila
de fatada [kN]
central [kN]
Etaj
Cedare
Etaj
Vcerinta Vcapabil
Vcapabil/g
Cedare
15
248
166
Ductila
135
248
166
Ductila
146
251
167
Ductila
140
251
167
Ductila
E1
120
266
178
Ductila
E1
150
266
178
Ductila
E2
115
269
179
Ductila
E2
105
269
179
Ductila
E3
90
281
188
Ductila
E3
102
281
188
Ductila
E4
73
283
189
Ductila
E4
70
283
189
Ductila
E5
65
324
216
Ductila
E5
50
324
216
Ductila
E6
40
355
237
Ductila
E6
25
355
237
Ductila
Tab. 6.44: Stalpi centrali cadru longitudinal de
Tab. 6.45: Stalpi centrali cadru longitudinal
fatada [kN]
central [kN]
Etaj
Vcerinta
Vcapabil
Vcapabil/g
Cedare
Etaj
Vcerinta
Vcapabil
Vcapabil/g
Cedare
185
298
199
Ductila
220
350
233
Ductila
185
298
199
Ductila
210
330
220
Ductila
E1
170
280
186
Ductila
E1
195
309
206
Ductila
E2
170
280
186
Ductila
E2
195
309
206
Ductila
E3
150
261
174
Ductila
E3
170
289
192
Ductila
E4
150
261
174
Ductila
E4
170
289
192
Ductila
E5
135
242
161
Ductila
E5
140
267
178
Ductila
E6
80
203
135
Ductila
E6
105
203
135
Ductila
Tab. 6.46: Grinzi cadru transversal de fronton
Tab. 6.47: Grinzi cadru transversal
[kN]
contravantuit [kN]
EBA1-99
Etaj
Vcerinta Vcapabil
Vcapabil/g
Cedare
Etaj
Cedare
96
283
188
Ductila
95
278
186
Ductila
190
288
192
Ductila
225
281
188
Fragil
E1
185
347
231
Ductila
E1
220
333
222
Ductila
E2
160
350
233
Ductila
E2
185
336
224
Ductila
E3
130
380
253
Ductila
E3
175
369
246
Ductila
E4
140
383
255
Ductila
E4
162
371
247
Ductila
E5
90
453
302
Ductila
E5
122
436
291
Ductila
E6
60
461
307
Ductila
E6
115
448
299
Ductila
Tab. 6.48: Stalpi marginali cadru transversal de
Tab. 6.49: Stalpi marginali cadru transversal
fronton [kN]
contravuit [kN]
Etaj
Vcerinta
Vcapabil
Vcapabil/g
Cedare
Etaj
140
333
222
Ductila
215
330
220
Ductila
260
392
261
Ductila
285
382
255
Fragil
E1
230
397
264
Ductila
E1
280
386
257
Fragil
E2
225
449
299
Ductila
E2
240
436
291
Ductila
E3
190
454
302
Ductila
E3
220
441
294
Ductila
E4
160
496
331
Ductila
E4
170
487
325
Ductila
E5
135
501
334
Ductila
E5
155
507
338
Ductila
E6
65
504
336
Ductila
E6
75
563
375
Ductila
Tab. 6.50: Stalp central cadru transversal de
Tab. 6.51: Stalp central cadru transversal
fronton [kN]
contravantuit [kN]
Din tabelele de mai sus se poate observa ca atat pe directia longitudinala, cat si pe cea
transversala elementele au o comportare ductila, cedarile din forta taietoare fiind impiedicate.
Exista si elemente cu o comportare fragila insa acestea sunt reduse ca numar si amplasate
izolat in structura. Mai mult forta taietoare capabila este depasita de regula cu cel mult 10%.
6.2.3.2.5.
Verificarea verificarea rotirilor plastice si a deformatiilor
capabile minime, maxime si respectiv medii, pe inaltimea structurii, ale grinzilor cadrului
transversal contravantuit si de fatada si ale grinzilor cadrului longitudinal central si de fatada.
Semnele + sau se refera la modul in care este incovoiata grinda (cu + intinderea este la
partea inferioara, iar cu la partea superioara).
EBA1-100
Rotiri capabile
Rotire
plastica
Rotiri efective
+
Rotiri capabile
-
Rotiri efective
-
pl cap
0.4pl cap
pl ef
pl cap
0.4pl cap
pl ef
Minima
0.030
0.012
0.007
0.022
0.009
0.005
Maxima
0.054
0.022
0.019
0.027
0.011
0.015
Medie
0.039
0.016
0.013
0.025
0.010
0.010
Tab. 6.52: Rotirile plastice capabile si efective ale grinzilor cadrului transversal
contravantuit [radiani]
Rotiri capabile
Rotire
plastica
Rotiri efective
+
Rotiri capabile
-
Rotiri efective
-
pl cap
0.4pl cap
pl ef
pl cap
0.4pl cap
pl ef
Minima
0.033
0.013
0.007
0.023
0.009
0.004
Maxima
0.051
0.021
0.018
0.026
0.010
0.015
Medie
0.04
0.016
0.013
0.025
0.010
0.010
Tab. 6.53: Rotirile plastice capabile si efective ale grinzilor cadrului transversal de fatada
[radiani]
Rotiri capabile
Rotire
plastica
Rotiri efective
+
Rotiri capabile
-
Rotiri efective
-
pl cap
0.4pl cap
pl ef
pl cap
0.4pl cap
pl ef
Minima
0.029
0.012
0.009
0.022
0.009
0.007
Maxima
0.041
0.016
0.031
0.026
0.010
0.027
Medie
0.037
0.015
0.020
0.024
0.009
0.017
Tab. 6.54: Rotirile plastice capabile si efective ale grinzilor cadrului longitudinal central
[radiani]
Rotiri capabile
Rotire
plastica
Rotiri efective
+
Rotiri capabile
-
Rotiri efective
-
pl cap
0.4pl cap
pl ef
pl cap
0.4pl cap
pl ef
Minima
0.023
0.009
0.009
0.019
0.008
0.005
Maxima
0.042
0.017
0.027
0.026
0.010
0.025
EBA1-101
Medie
0.035
0.014
0.018
0.024
0.009
0.015
Tab. 6.55: Rotirile plastice capabile si efective ale grinzilor cadrului longitudinal de fatada
[radiani]
Grinzile din cadrele adiacente celor contravantuite au rotiri plastice mai ridicate, astfel
valoarea minima a rotirii este mai mare decat ceea din tabelele de mai sus rezultand in final o
valoare medie mai mare.
Cadrul longitudinal
Rotire plastica
Cadrul transversal
Rotiri efective +
Rotiri efective -
Rotiri efective +
Rotiri efective -
pl ef
pl ef
pl ef
pl ef
Minima
0.012
0.010
0.007
0.005
Maxima
0.031
0.027
0.019
0.015
Medie
0.022
0.019
0.013
0.010
Tab. 6.56: Rotirile plastice efective ale grinzilor din cadrele adiacente cadrelor
contravantuite [radiani]
capabile la baza stalpilor cadrului transversal de fronton si respectiv contravantuit si ale
cadrelor longitudinale de fatada si respectiv central.
Element
Cadrul fronton
Cadrul contravantuit
pl cap
0.4pl cap
pl ef
pl cap
0.4pl cap
pl ef
Stalp central
0.013
0.005
elastic
0.012
0.005
0.001
Stalp
marginal
0.015
0.006
elastic
0.014
0.006
0.001
Tab. 6.57: Rotirile plastice capabile si efective la baza stalpilor cadrelor transversale
Element
Cadrul fronton
Cadrul central
pl cap
0.4pl cap
pl ef
pl cap
0.4pl cap
pl ef
Stalp central
0.015
0.006
0.008
0.015
0.006
0.013
Stalp
marginal
0.018
0.007
0.017
0.007
0.002
elastic
Tab. 6.58: Rotirile plastice capabile si efective la baza stalpilor cadrelor longitudinale
EBA1-102
Rotirile plastice in grinzi si stalpi, la cerinta seismica de deplasare impusa de catre
cutremurul de cod asociat SLU, sunt prezentate in forma grafica in figurile 6.34,6.35,6.36.
Rotirile plastice efective din grinzi, la incovoiere la partea superioara si inferioara, depasesc
rotirile plastice capabile.
Atat in cadrul central, cat si in cel de fronton, exista stalpi izolati, unde rotirile plastice
efective depasesc valorile rotirilor plastice capabile.
Rotirile plastice in grinzi si stalpi, la cerinta seismica de deplasare impusa de catre
cutremurul de cod asociat SLU, sunt prezentate in forma grafica in figura 6.38. In grinzi, la
partea superioara, rotirile plastice efective depasesc valorile rotirilor plastice capabile.
In cadrele de fronton, la baza stalpilor de la parter nu se formeaza articulatii plastice;
in cadrul central se formeaza articulatii plastice insa valoarea rotirilor este foarte mica.
corespunzatoare ruperii primei diagonale la intindere si capacitatea de deformare sunt:
R3 = 1.54
6.2.3.3.
Concluzii
Aportul de rigiditate al sistemului de contravantuiri cu comportare in domeniul plastic

a scazut perioada proprie de vibratie a structurii, de la 1.35sec. la 1.02sec pe directia
longitudinala si a crescut usor capacitatea de preluare a fortelor laterale. Astfel factorul cy s-a
majorat de la 0.09 la 0.139 pe directia longitudinal, iar pe directia transversala de la valoarea
de 0.16 la 0.205.
Mecanismul de plastificare al structurii ramane asemanator cu cel din structura
neconsolidata, deformatiile plastice concentrandu-se in primele 5 nivele ale structurii. In
elementele ultimelor 2 etaje nu se pot realiza articulatii plastice din cauza limitarii fortelor
axiale de intindere in stalpi.
La fel ca si in cazul sistemului de consolidare cu contravantuiri in domeniul elastic,
elementele cu o comportare fragila sunt limitate ca numar, iar fortele taietoare capabile, din
acestea, sunt depasite cu maxim 10%.
Comparand valorile rotirilor plastice din figurile 4.3,4.4,4.5 cu cele din figurile
6.34,6.35,6.36 se poate observa ca, in general, valorile rotirilor efective din grinzi si stalpi au
scazut cu 0.015rad. O valoare care nu este suficienta, astfel incat rotirile capabile sa nu fie
depasite de cele efective. Valorile capabile ale rotirilor sunt drastic afectate de lipsa detalierii
corespunzatoare a zonelor potential plastice si de folosirea armaturilor netede.
Astfel cu toate ca valoarea minima a indicatorului R3, pentru elementele de
consolidare este ridicata, clasa de risc seismic este II, ca urmare a incapacitatii sistemului de
consolidare de a reduce rotirile palastice din elementele neconsolidate, manifestandu-se o
depasiere generalizata a rotililor plastice capabile, in special la nivelul grinzilor de pe directia
longitudinala. Valoarea indicatorului R3 asociata depasirii rotiri capabile pentru grinzile de pe
directia longitudinala este egala cu:
EBA1-103
R3 = 0.024/0.017= 1.41,
daca nu se reduc deformatiile capabile si respectiv
R3 = 0.009/0.017 = 0.53,
daca se reduc rotirile capabile cu 0.4.
6.2.4. Concluzii
Diferentele intre cele doua abordari privind disiparea de energie sunt semnificative in
special la nivelul eforturilor din structura existenta. Daca in cazul comportarii elastice a
diagonalelor solicitarile din structura existenta se reduc mult, avand in vedere rigiditatea si
capacitatea sporita a diagonalelor, in cazul comportarii neliniare a diagonalelor solicitarile
asupra structuri existenta sunt semnificative, cadrele din beton armat avand o rezistenta
comparabila cu cea a sistemului de contravantuiri. Prin cresterea participarii structurii
existente la preluarea fortelor laterale se pierde un avantajul esential al consolidarii structurii,
si anume descarcarea structurii existente si limitarea cerintelor seismice asupra acesteia.
EBA1-104

Exemple Proiectare Lucrari Interventie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Exemple Proiectare Lucrari Interventie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EXEMPLE DE PROIECTARE A LUCRRILOR DE

INTERVENIE STRUCTURAL LA CLDIRI

Exemplul 1. Structur n cadre de beton armat

5.2. Evaluarea cantitativa a solutiei de consolidare ....................................... 40

Grinzile cadrului longitudinal central au dimensiunile seciunii 30x40 cm, la toate

Fig. 2.1: Plan cofraj etaj curent

Atat dimensiunile elementelor, cat si armarea longitudinala si transversala din grinzi si

Plong. superior [%]

Plong. inferior [%]

Plong. superior [%]

Plong. inferior [%]

Tab. 2.1: Dimensiuni elemente si procente de armare longitudinal/transversal

3. Evaluarea calitativa a structurii

Conditii privind configuratia structurii

Criteriul este neindeplinit in masura moderata

Criteriul este neindeplinit in masura majora

traseul incarcarilor este continuu.

sistemul este redundant.

nu exista zone slabe din punct de vedere al rezistentei.

nu existe niveluri flexibile in raport cu superioare sau inferioare.

nu exista diferentele intre masele de nivel mai mari de 50%.

efectele de torsiune de ansamblu sunt moderate.

Raportul laturilor este de 54 m la 12 deci 1:4,5. De asemenea elementele structurale

Conditii privind interactiunea structurii

Criteriul este neindeplinit in masura moderata

Criteriul este neindeplinit in masura majora

distantele pana la cladirile invecinate.

Pe latura dreapta exista o cladire invecinata cu regim de inaltime parter.

planseele intermediare (supantele) au structura laterala proprie sau sunt ancorate

Peretii nestructurali sunt izolati sau sunt legati flexibil de structura.

Peretii de compartimentare sunt realizati din zidarie de caramida sau gips-carton. Nu

nu exista stalpi scurti captivi.

La nivelul subsolului datorita ferestrelor din dreptul curtilor de lumina si la ultimul

Conditii privind alcatuirea (armarea) elementelor structurale

Criteriul este neindeplinit in masura moderata

Criteriul este neindeplinit in masura majora

(iii1) ierarhizarea rezistentelor elementelor structurale asigura dezvoltarea unui mecanism

Aceasta conditie nu este indeplinita de grinzile transversale de la nivelurile superioare.

Conditii referitoare la plansee

Criteriul este neindeplinit in masura moderata

Criteriul este neindeplinit in masura majora

golurie in plansee sunt bordate de armaturi suficiente, ancorate adecvat.

Golurile scarilor sunt bordate de grinzi. Golurile de instalatii au dimensiuini reduse si

Degradri produse de aciunea cutremurelor

Degradari produse de incarcarile verticale

Nu au fost identificate fisuri longitudinale in stalpi sau fisuri normale la intradosul

Degradri produse de ncrcarea cu deformaii

Nu sunt vizibile defecte din tasari de reazeme le elementele structurale de la parter si

Degradri produse de o execuie defectuoas

In unele dintre zonele de innadire a armaturii, indeosebi la unii dintre stalpii de la

Degradri produse de factorii de mediu

La elementele de acoperis si in zona casei scarii sunt degradari produse de infiltratia

Degradri produse de aciunea cutremurelor

Degradri produse de ncrcrile verticale

Degradri produse de ncrcarea cu deformaii

Degradri produse de o execuie defectuoas

Degradri produse de factorii de mediu

Tab. 3.1: Evaluarea indicatorului R2

4. Evaluarea cantitativa a structurii utilizand metodologia de nivel 3

4.1.3. Rezistentele materialelor

Tab. 4.1: Rezistentele materialelor

Fig. 4.1: Curba forta adimensionalizata deplasare pe directia longitudinala

Fig. 4.2: Curba for adimenisonalizata Deplasare pe direcie transversala

Tab. 4.2: Cerinta seismica de deplasare