DrConst este ramura fundam a dr

constituit dintr-un ansamblu unitar de

nr jur cuprinse in Const care reglement rel
sociale fundament ce apar in procesul
guvernarii. Nor jur ale dr const reglement
forma d stat,forma d guvernm, organiz i
funcio parlam , mod d organiz a societ in
stat, rela social fundament, dr i indator
fundament ale omului i cet.
Inst polit ansamblu d norm jurid prin
care este regelm mod d guvern a societatii
In sist pol intalnesc 2 tipd inst pol: statale
au in centrul lor statul (inst pol executiv
guvern,inst pol legislat Param, inst ef
stat)
extrastatale partid politice
Inst pol -parte integrant a dr const i
obiect d studiu.
Rap dr const grupa d rap social stabilit in
proces guver sunt Regment d norm dr
const
Subiecte rap. dc-oamenii luai
individual sau grupai in colective.
Popor-suveran na apari pop RM,care o
exercit in mod direct i prin organe
reprez,in form stabilit Cons. Pop concentr
in mainele sale intreaga putere i are dr s
decid asupra sorii sale.
Satatul-apare ca sub direct sau prin org
sale reprezentative.
Org statului-org legiitoare sunt sub a rap
de dr cons cu conditia ca rap jurid la care
participa sa fie de dr const. Cetatenii-pot
aparea ca ..ca pers fizice in cazut raport pt
realiz dr fundament. Strainii\apatriz-sunt,,
in rap jurid ce se nasc cu privire la
acordarea Cet sau avilului pol.
Norm d dr const-norm jurid care
reglement conduita oamenilor in rel
sociale fund ce apar in proces guver,sunt
cuprinse in const si alte acte normat care
sunt iz d dr const.
Izvor de dr const-forma speciala de
exprimare a norm de dr const,form p care
o imbraca orice nor jurid.Legile-Const-1
loc in ierarhia legilor,prin continut si
procedura speciala de adoptare.Organiceloc secundar in ierarh legi,sunt prelungire
a materiilor const, intervin in dom
prevazte expres in const sau dom care
Parlam considera necesar adopt leg org
Ordinare- intervin in dom rel sociale cu
exceptia celor rezervate leg const si
organice.
Acte subord legii-acte normat ale sef stat
cu caracter d dr const.Hot si deciziile
cortii const cu privire la constit leg si a
altor acte normative cu priv la competenta
organ de stat.
Ordonantele si hot
Guvern,cutuma,precedent judiciar.
Materiale(reale)-un sistem d factori
sociali,pol, ieologici, materiali care
detemina actiunea legiitorului sau dau
nastere unor regului izvorite din
necesitate prin norme juridice a unor rel
sociale.
Formale- presupune forma de adoptare
sau sactionare prin norm jurid a modului
de exprimare a normelor.
Locul si rolul dr cons in sist de drOrice sistem presupune o ierarhizare a
elemet sale componete. Sist d dr la fel
cunoaste o asemenea ierarhiz a ramurilor
sale. Pt a determi locul ,, treb sa tinem
const de 2 aspecte:importanta relat sociale
reglement prin dr const si valoarea
formelor jurid, prin care vointa
detinatorilor put devine drept. Norm d dr
const reglent relatii sociale, rel care apar
in proces guv. Astfel d rel prezinta cea m
m import pt popor. De aceea aceste rel
siciale sint reglem d Const ,legea
fundament a statului care s situeaza in
fruntrea sist de dr. Din Const se desprind
pricip dupa care celelalte ramuri d dr
reglemt in dom lor d activitate

Constitutia-lege fundement a unui stat,

constituita din norm jurid investita cu
forta jurid suprema si reglemnt acele rel
sociale fund care sunt esentiale pt
instaur,metin si exercit put pol a poporlui.
Contin normativ al const-din punct de
vedere al obiectului sau d reglement al
normelor al princip pe care acesta le
consacra ca norme si princip const pot si
casif in3 categ: 1.Princip d de norme
const care se refera la tehnica guvernarii.
2.Princip s norm care se refera la statut
jurid al cetateanului. 3.Categ d norm care
nu au jegat directa cu procesul d guv.
Primul act constit sub denumirea Magma
Cartu Libertatum,in Anglia 1215,prin
aces act Ioan fara de Tara ofera dr. Pt
prima dat in lume o Cnst scris a fost SUA
1787. Europa-1791,const franeza p acele
timpuri a devenit un model pt celelalte
cond europene reesind din pricip p care le
reglementa.
-Conform doctrinei jurid const ca orice
fenom social si jurid pot fi
Clasif:1.Forma d exprimarenescrise,scrise,mixte
2.Revizuirea const-rigide, flexibile.
3.Regimul pol-democratice, autoritare,
totalitare. 4 Perioda de actiune- permante,
tomporare. 5 Mod de adoptare- acordata,
statut,pact, conventie,parmaltara. 6 Form
d guvernamint- monerhice, republicane.
7 Structura d stat- unitare,federative.
Adopt const-proces complex, compus din
3 elemente,lipsa unuia duce la
neligitimitatea ei:
1. Initiativa adopt. const.-savantii
considera ca,,i.a.c treb s apartina acelui
organ statal pol sau social care ia locul cel
mai inalt in sist pol a nei sicietati,pt ca
aces organ est ecompeten sa cunoasca
evolutia societatii si perspectivele sale.
2.Organ competent s adopt const-puterea
constituanta apare sub 2 forme: a)p.c
originara-apare cind exista const.b) p.c
instituita-prevazuta in const. 3.Modul d
adopt e specific fiecarui stat si e
determinat d nivelul d dezv econo,pol,
social si din momentul ideologiilor
dominante,mom constituirii si d raporturi
sociale exista in acest moment.
Etap adopt: Initiativa adopt, Elaborarea
proect, Dicut publica a proect, Adopt
const propriu zisa, Ratificarea const prin
referendum. -Odata cu evol societ apar
noi rel in societate necunoscute la
mometul adopt const.Cons fiind act
fundamental nu poate fi obstacol in dezv
soviet si apere necesit revizuirii const.
Etapele rev.-1. Initiativa rev const. 2.
Dezbarea initiativei d rev de catre
autoritatea competenta. 3. Adopt legii d
rev a const.
Suprematia C- calitate a C, care o
situeaza in virful istit politico-jurid dintro
sociatate organizata in stat fiind sursa
tuturor reglemtarilor in dom econom,pol,
social, juridic.
Consecinte jurid-1. Privind adotp C
adopt C treb vazuta ca proces de profunda
semnificatie politico-jurid, proces in care
se detaseaza 3 elemente: initiativa,
organu comptent delogat pt adopt, mod
de adopt. 2. Privind reviz.
suspendrea,abrog C-rev, susp, abrog C
treb vazuta ca proces de profunda
semnificatie politico-jurid, proces in care
se detaseaza 3 elemente: initiativa,
organu comptent delogat pt adopt, mod
de adopt. 3.Deosebirea dintre C si Legi ca
cons jurid a suprem ei- aceasta consecinta
se bazeaza pe 3 afirmatii: continut, mod
de adopt, forma de adop.Lipsa unei duce
la lipsa efectului d continut.
4.Conformitatea intreg sist de dr cu C ca
cons jurid a suprem ei- ramurile de dr isi
gasesc punt d plecare din dispozitiile
constit,iar celelalte ram. d dr dezvolta
aceste dipoz d principiu care treb s fie in
concordanta cu spiritul C.Orice abatere d
la aceasta concord e o incalcare a C.In
acesc caz orice modificare a dispozi const
duce la modif norm din domeniul date.
Garantii jurid- 1. Controlul general al
aplicarii C. C stebileste ntreaga
activitate statla si stab si competent org
de stat si promite functionare si
autonomie care tine de dispozitiile legii
fundamentale. Prin intermediul acestui
control org statului pune in valoare
suprem C. 2.Controlul constitutinalitatii
legilor- intitutie a dr const,o activitate de
verificare a conformitatii legii cu C,iar ca
instit jurid a dr const cuprinde reguli
pritoare la org compet d a face
verif,precum s la masurile luate dup realiz
aceste proceduri. 3.Indatorirea fund d a
respect C
-garnt asigura ca prevederile const s fie
aplicate si respect de cetaeni.Acesc fapt
aduce l indeplinire preved C si l realiz lor
prin intermed caruia statul le ia in veerea
dezvoltarii materiale si cult a societ.
Garant si Cons suprem C- necesare pt
mentionrea C.

Statul- suma 3 eleme teritoriu,

suveranitate, populatie.e forma arganizata
a puterii pop, mai exact aparatul statal.
Elementele stat:1.Teritoriu-dmensiunea
materiala a statului,el prezinta un concept
politic si juridic care are la baz funct:
a)este indiciul care permite situarea stat in
spatiu,localizind astfel statu s delimitind
de alte state. b)prin interm T statul stab
legaturi cu cei ce locuiesc,atribuind
calitatea d apartenenta l statul respectiv c)
deremina limit extinderii put pub si
contrib la structurarea autorit pub in
depend d organiz teritoriala d) simbolul si
factorul d protectie a ideii natinale. 2.
Populatia constituie dimensiun demograf,
psihologic i spirit a statului.
Comunitatea indiviz care s afl p un
teritoriu strict determinat al statului i
asupra creia s exercit put e stat.Teritoriu
fr pop nu poate constitui un stat. Din
popa rii:cetenii,cet strini
apatrizii.Dintre aceste trei categ d pers
cetatenii se bucur d deplintatea dr i
posed deplintatea obliga stabilite d stat.
3.Suveranit d stat- este dreptul statului de
a conduce societatea, de a stabili raporturi
cu alte state. RM stat suveran i
independ.Sub aspect structurii d stat, R M
e un stat unitar. P terit RM e organizat o
singur formaiu statal.Exist 1 singur
rind d autoriti pub central: un
singurParlam, un Guv, un singur for
judectoresc suprem. Terit rii e imprit
in uniti administ-terit(raioane, ora,sat),
iar autorit pub din aceste uniti sant
subordonate
uniform fa d cele centrale. Intreaga
organizaie statal este stabilit de Const
art.1,1 RM e un stat suveran independ,
unitar i indivizibil.
Caracteristicile.Conform doctirnei jurid
moderne statul e caracteriz dup
trasaturile: Stat democratic- stat democr
are criterii de baza: *Autorit pub tre s fie
formate in baz alegerilor libere s corecte,
exprimind vointa pop. *S. democr
refernduse la cetateni presup proclamarea
dr, garantiilor,libert fundamentale. *Refer
la mecanismul guv presup suprem de stat,
pluripartidism,reponsab guvernan si
exercitarea impartiala. S. de drept- se
auto- limiteaza prin lege asigurind:
suprem C, domnia legii, separarea s
echilibru put, proclamarea dr s libert
cetatenilor. S. social- se preocupa d
asigurarea sanselor egale pt toti cet,
protej paturile vulnerabile ale societ s
preocupa d garantarea: asigur snt, dr la
nvat, dr l munca,
protec copii tinerilor. S Laic-separat d
cultele religioase. Asigura dezv egala a
oricarei confesiuni.
Form d gurnamint-totalit norm jurid
constit ce reglemt rel social fundament cu
apr in proces guvern.art1,(2) F d guv a
statului este republica. *Monarhie- fdg in
care sef stat e desmnat p baz ereditara.
Absoluta,monarhul unicul legislator,
Const-imputernicirile monarh sunt limit
prin Const. Dualista-put apartine Parlam s
monarh in egalitate. Parlam contemporana
monarh doar un simbol pt a pastra
traditiile.*Republica- fdg in care sef stat e
ales pe anumit termen,determ d pop sau
Parlam. Parlametara- cond Parlam ales d
pop iar sef stat les d Parlam.
Prezidentiala- fdg in care sef stat e ales d
pop direct-alegeri sau indirect-colegiile
electorale.
Structura d stat- organiz put in raport cu
teritoriu. Art 1(1) Rm este un stat suvern s
independ, unitar s indiviz.
S unitare,
S. federale
1 Const
2rind d Const
1 Cetatanie
2rind d Cet
1rind org d
2rind,conducere
1formatiune
2rind,statale
Regim pol-ansamblul institui al
mijloacel prin care s realize put.*RP -la
baza contopirea put in stat: r directorialput execut o detine un colegiu ales d
legilativ p un termen,nu poate fi revocat
inainte d term,nu respons in fata acestuia.
r dictatorial- put execut predom asupra
put legilat,in urma caruia ajunge l un r pol
autoritar.guvernam d adunare legilat
predom execut,in cadru acestui r pol put
execut e p deplin determ d cea legislat,
avind control asupra ei. *RP parlamtar- in
acest r. organ execut s legilat au
posibilitat d a se controla reciproc, fapr ce
le impune s colaboreze. Autorit pub aratin
sef stat si parlam care o exercita prin Guv
responsab in fata parlam. *RP
prezidential- aici atribut put legislat s put
execut sunt strict delimitate,neavind
posibilt d a infuenta reciproc.

Cetatenia-calitate a pers fizice ce

exprima rel permante nelitate in timp s
spatiu, garantind dr si obligati recipr intr
pers fizi-stat
Rel fiind d ordin social-econo, pol, jurid,
intre pers f-stat.
Regmement jurid-acte normat care
reglemt diferit dom. (Const RM,Leg cetat
Rm, Conventia UE cu privire la cet, Leg
privind regim strainilor in Rm).Princip
Cet: 1.Dr fiecare pers d a detine o cet;
2.Evitarea apatridiei; 3.Inadmisibilitatea
privarii pers d cet ei s de r d asi schimba
cet; 4.Neprod d efecte prin schim cet
unuia din soti si asupra cet celuilt sot sau
asupra cet copilulu,dac nu exista o cere
scris a parintilor; 5.Necesit cet indiferent
de modurile dob cet. Princip Dob cet 1.dr
singelui.2 dr locului. 3naturalizare.: Prin
Dob cet Rm 1. Nastere- 2 verietati: dr
singelui capil nascut de cet a statului
respectiv devine cettean acelui stat. dr
solului- copilul devine cet a stat pe
teritoriu caruia sa nascut. 2 Recunoastere*pers care au dobindit si au pastrat
aceasta cet potrivt legislatiei anterioare,
*pers care pina la 28 iunie 1940 au locuit
in nord bucivinei,tinutul Herta,precum s
urmasilor lor,*pers deportate sau refugiate
de pe tert rm. 3. Redobindire- pers care au
avut anterion cet rm o poate redobindi la
cerere, pastrind cat straina, daca nu cade
sub incidenta art 20 a,b,leg cet rm
((a) a svr crime internaion, militare sau
crime mpotriva umanitii;b)a fost
implicat n activitate terorist).
4.Naturaliz pers cetatean a unui stat
oarecare sauapatrid, emigreaza pe terit
altui stat si conform sederii legale s
abisnuite la dorinta sa depune o cerere d
apartenenta la statul dat si conforminduse
crintelor stat dat. *acordata strainilor care
au depus o cerere si au 18 ani, au dom s
sedere legal p terit cel putin 10ani
*copiilor cu sedere leg timp d 5ani inainte
de a implini 18,*pers strain sau apatrid
casatorite cu cet al statului nostru avind
ed legal cel pu 3ani.*acord. Cet are
conditii:sa cunoasca s respescte
Const,conoasterea limbii d stat intro
masura suficienta d a s putea intelege in
societate.5. Infiere Copil apatrid dob
automat cet Rm prin infiere dac infietorii
sint cet ai Rm. *copil apatrid infiat d
soi unul dintre care este cet al Rm iar
celalalt cet strin hotrsc, d comun
acord, infietorii. In caz in care nu cad d
comun acord, asupra apartenenei
copilului la Rm, va decide instan d judec,
inand cont de interesele acestuia. copil 14
ani s cere consimmantul lui,autentificat
d notar.Pierderea Cet 2 forme:
1.Renuntare-* se aprob pers care a
mplinit 18 ani, cu condi prezentrii
adeverinei privind deinere sau
dobndirea ceti unui alt stat ori garaniei
dobnd cet unui alt stat. *pers creia i sa aprobat renun la cet , n pofida
garaniei nu va dobndi cetenia unui alt
stat, adic va deveni apatrid, partea din
decretul Preedit rm privind aprobarea
renun la cet Rm referitoare la aceast
persoan se va abroga n modul stabilit.
2.Retragerea * poate fi retras printr-un
decret al Preed Rm pers care:a) a dobnd
cet Rm n mod fraudulos, prin informa
fals sau prin ascunde unui fapt pertinent;
b) s-a nrolat benevol n fore armate
strine;c) a svrit fapte deosebit de
grave prin care se aduc prejudicii
eseniale stat.*Retra cet Rm pers nu
produce nici un efect asupra cet so i
copiilor ei.
Pluralitatea de cet- desemneaz
posesia simultan a 2 sau mai multe cet
d ctre aceeasi pers.art 24(1)* copi care
au dob automat la natere cet Rm i
cet unui alt stat.
* dac aceast pluralit rezult din preved
acordurilor interna l care Rm este parte.
* Cet Rm, domici leg obinuit p terit rm,
care posed legal i cet unui alt stat
beneficiaz n egal msur de aceleai dr
ndator ca i ceilali cet ai Rm.* Pers
care e cet al Rm care posed legal i
cet unui alt stat e supus servic militar
fa d Rm dac domicil legal i obinuit p
terit ei, chiar dac este scutit de
obligaiunea militar fa de alt stat.

Dr i libert fundam sunt acele dr

subiectiv indespensabi pt libera dezvolt a
persoanelit umane dr stabilit prin Const i
garanie prin Const i legi. Nimeni nu e
m. presus d lege.
Principiu-ideii d baz fundame aplicabile

tuturor dr libert fundamen a cet Rm

care l gasim cap1 titlu2 Const rm.
1.Universalitatea-s refer la fapt c cet
Rm au dr libert garantate prin Const
alte legi interna la care face parte.
2.Egalitate-toti cet rm sunt egali in fata
legii.3.Interactiune extradarii(intit jurid
care permite unui stat d a cere atui stat s
predea un cet refugiat) si expulzarii(intit
jurid care permit autorit pub dintrun stat s
oblige un cet s paraseasc ara)
4.Protecia cet rm in starint 5.Acces
liber la justiie. 6Neretroactivitatea legii.
Clasificare dr libert 1.nviolabile-garant
siguran, libertate via. 2 Socialeconom- asig cond sociale materiale d
via,educaie. 3.Exclusiv pol-exercit d
cet pt particip la guvern. 4Socialpolexercit d cet la alegerea pt rezolv
probl sociale sau spirit sau pt particip l
guvern. 5.Dr garanii- exercit d cet pt
cunoat celorlalte dr.
La categ inviolabilitilor (sint dr care
garant siguran,via, libert individului si
posibilit lui d micare liber)
menionm:dr la via; inviolab persoanei;
inviolab domicil; dr l libera circulaie;dr
la cstorie la ocrotirea famil i a
copiilor.
ndatoriri- oblig a tuturor cet stabilite d
regula prin Const, menite s asigure ordine
de dr, securit pub, dezv sist econom, pol,
social al statului. * Dr, interesele legitim s
dereminare altor cet de a respecta.
*indat cet d asi exercita dr s libert Const
cu bun credin. *obligativit protec
mediului nconj s a ocrot monumentelor d
ist s cultura. * indat parin d a asig
cretere copiilor s a cop d a le acorda
ajutor parin.
Suveranit d stat- dr stat de a decide liber
n prob sale interne externe,fr implic
altor state.
Se exercita sun 2 forme d exprimare:
1.prin organ sale reprezentative- in sist de
guv al democta reprezentative suveran e
exercit din num pop d catre reprezentanti
alesi.Manifest pricipala a suveran na in
stat contemporan se materializeaza prin
poces d legiferare 2. Prin referendumsuveran na apar pop care o exercit in
mod direct si prin organ sale reprez
nimeni nu poate exercita put d stat in
numele propriu.
Sistem electoral-unirea intrun sist a norm
care reglemen rela din domen exercit dr
electorale ale cet.
Alegerile- actiuni prin care cet
selecteaza desemneaza prin vot in
conformitate cu anumite proceduri
personale care urmeaza sa faca parte din
organele d cond ale unui stat. Tip alegeri:
1Directe-vot in aceste aleg are loc intre
alegator si candidat la post electiv unde
alegt isi exprima vointa. Aleg voteaza
direct candid l postul electiv. 2Indirecteelectoratul la aceste aleg alege doar
reperentan sai delegati care la rind lor
aleg condid propusi,aleg presed.
3Generale- se aleg reperent pt toate
locurile din organele reprezentative. 4
Pariale- pt a completa o parte din
locurile vacante ramase,ale primarilor.
5.Naionale- se desf in toata ara,aleg
parlament. 6Ordinare s desf in
temeiurle prevaz de Const legi de regla
in legatura cu expirarea termen
impuretnicirilor, 4 ani. 7.Extraordinarese desf in caz dizolv parlam. 8.un
singur tur de scrutin-rezult alegerilor
stabilesc dupa votare unica un singur
alegator. 9. In 2 sau m m tururi d scrutineau loc cind este necesar d 2 sau m m
votari in scopul determinarii alagatorului.
10.Repetate-alegerile deja efectuate se
considera nevalabile din cauza incalcarii
legislatiei.
Etapele proces eletoral-1 Fixarea aleg.
2Formarea comsii electorale.3
Prezentarea inform despre alegt.
4Intocmirea s precizarea list elect. 5Form
circumscriptiilor elect. 6Inregistr
candida. 7Realiz campaniei elect.
8Organiz vot stabilirea rezult aleg.
9.Inregist deput alesi. 10. Public rezultat
alegerilor.
Principiile electorale reprez o serie de
standarde general acceptate,care reflect
natura
democratic a aleger in calitate de
fundament constituional al puterii
publice.Ele formeaz un sistem coordonat
de garanii i proceduri care asigur
desf unor alegeri oneste, realizarea i
protecia drelect ale cet.
inand cont de particularit dr constit,
princip electorale din Rm se clasific in:
1)Prin organiz desf aleg reflect
condiiile incipiente de asigur a raport
electorale. Categoria dat include:
- Obligativitatea alege: in Rm aleg is
unica modalit obligat i legal d formare a
organ reprezent centrale i d APL.
- Autenticitatea aleg: Hotrar consiliului
i birou electoral, adoptate inlimitele
competen lor, sant executorii pentru
autorit pub, intreprind, instit i
organizaii,precum i pentru

toi cetenii.- Periodicitatea aleg:

atribuiile autorit pub reprezentativ
centrale i de autoadministrare local sant
limitate in timp, de aceea alegerile
ordinare trebuie s se desfoare la
anumite intervale de
timp. Interv d timp is determin d durata
mand organelor respective.- Libertatea
aleg:. princip dat presupune c in proces
de organiz desfurare a aleg s se
exclud orice form d constrangere in
raport cu particip cet la aleg i la
procesul votrii.- Alternativitat aleg: in
listele de candidai treb s fie inregistr m m
de un candid In caz nr multipl d mandat,
nr cand inregistr treb s fie m m decat nr
mandat disputate.
- Admisibilitatea diferit sist
electorale:nici Const,nici Cod electoral al
Rmnu conin interdic cu privire l
utilizarea diferitor sistem electoral in
proces organizrii aleg centrale sau
locale. Independena organelor
electorale: pt realiz efectiv a aleg i
garant dr
elector ale cet s formeaz organ
electorale speciale.
2)princip particip cet Rm la aleg
Universalitat dr electoral: realiz dr
electoral nu depind d sex,
ras,naionalit,limba, provenien
social,Cet Rm care au atins 18 ani au
dr de a alege, de a particip la procedurile
electorale in conformitate cu legislaia in
vigoare.- Egalitatea dr electora presup c
cet particip la alegeri in condiii
egale.In cadr oricrui scrutin, fiecare
alegat are dr la un singur vot. Fiecare vot
are putere juridic egal. - Votarea
direct presupune c cet Rm cu dr d vot
ii exprim opiunile
electorale in proces alegerilor fr
intervenia altor persoane. Votarea in locul
altor persoane este interzis.- Secretul
votului. Vot in condiii secrete exclude
orice control din partea oricror organ sau
funcionpub a mod in care cet i-au
exprimat sau ii exprim opiun
electorale.
- Libert exprimrii opiunii elect. Princi
dat acord alegt posibilit de a decide
personal utilitatea i necesit particip sale
la alegeri. Nimeni nu este in drept s
exercite presiuni
asupra alegat pt al face s voteze sau s nu
voteze, precum pt al impiedica si
exprime voina in mod independent.
3princip complimentare- publicitatea,
transparenta, caract teritorial al alegerilor,
responsabilit pt incalcarea dr electorale.
Scrutin- modalitate prin care alagat
desemneaza deputatii,presed,primarii,
consilierii.* exista 3 tip de scrutin
electorale diferite dupa mod de atribuire a
mandatelor: 1)Scrut majoritar-sist in care
sunt declarati alesi candidatii care au
obinut cel mm nr d vot deosebim
s.m.unional s d list. 2)Scrut reprezent
proportional sist care asigura
reprezentarea minoritatilor in fiecare
circumscriptie in proportie cu voturile
obtinute. 3)Scrut mixt- e rezultat a sist
majorit c cel al reprezentarii proportionale
Dr electorale 2)Dr de vot. Conform legislaiei Rm dr de
a alege il au cet Rm care au implinit,
inclusiv in ziua alegerilor,18 ani, cu
excepia celor privai de acest
drt in modul stabilit d lege. Totodat is
stabilite restricii in exercitarea acestui dr.
Nu au dr dea alege cet: care nu au
implinit 18 ani;care is recunoscui incapab
prin hotrar definitiv a instanei de
judecat; pers condamnate la privaiune d
libertate prin hotrare definitiv a
instanei de judecat. 2)Dr d a fi ales- *pot
fi alese numai pers cu capacit deplina d
exercitiu, *posed cet Rm,*domiciliu in
tara,*posede limba d stat,virsta d 18 ani pt
func deputat,40ani-presedinte,25-primar.
3)Dr la revocare- are loc atunci icn un nr
de semant pe o petitie d la 20-30% cere
organiz s desfasur aleger speciale pt a
alegatorilor.
*Pt cord aleger sunt formate organe
electorale: 1.Comis electorala centrala
2. Comisii electorale de circumscriptie
3. Birourile elect ale sectiilor d votare.
Referendum procedura a democraiei
directe prin care conducerea unei ri se
adreseaz poporului, fr intermediari,
pentru a-l consulta in probleme majore, de
regul pentru textul Const, alegerea form
de guvern sau in probleme de
autodeterminare ca stat Referend poate fi :
- consultativ: dac se desfoar doar cu
scopul elucidrii opiniei alegt intr-o
anumit problem. Soluionare problemei
respective rmane pe seama organelor
statului; - decisiv: documentul este supus
votrii alegtorilor pentru soluionarea
definitiv a destinului acestuia. *poate fi
de aprobare (dac alegtorilor li se
propune aprobarea documentului
respectiv) i de respingere (dac alegt li
se propune anularea actului);- constitui:
dac cu ajut referend dat se aprob Const
sau amendamentele la ea; - legislativ:
dac un act al legislaiei curente este
supus votrii de ctre alegtori.

Iniiatorul referend poate fi Parlam, ef d

stat sau autorit locale.
Parlamentul-organ repezentativ suprem
de stat al carui functie pricipala consta in
executarea put legislative.
Functiile Parl.- 1. Legislativa. 2d control
parlametar. 3.d conducere cu pol interna s
externa. 4 d organizare s functionare
proprie. Atribuiile Parl- 1. Declara
referndum. 2.aproba bugetul statului,
3.aproba ordinile s medaliile statului ,
4 alege s numeste pers oficiale d stat.
5 suspenda activit organ APL in caz
prevazut de lege.6 alege presedintele,
7acorda vot de inredere intregei liste a
guvernului.Struct intern a ParlamFraciuni Parlam- Dupa ce au loc
alegerle na in termend 10 zile dupa
constit legala a Palam se constituie frac
parlam.Ele s formeaza in vederea fomarii
org d lucru si organizeaza activit parlem
,se constituie din cel pu 5 deput ale in
baz de liste. Dupa 10 zile Parlam alege
Presed parl si vicepresedintii.Preed P s
alege pe durat mand Parlament, prin vot
secret, cu buletine d vot pe care se inscriu
num prenum tuturor candid propui de
fraciunile parlamentare. E declarat ales
Preed P candidatul care a intrunit votul
majorit deput alei.Preed P poate fi
revocat inainte d termen la cererea frac
parlam care la propus sau a 1/3 din nr
deput alei. Hotararea privind revoca
Preed P se adopta cu votul a 2/3 din nr
deputa alei, prin vot secret. Preed P Rm
reprezint Parlam in ar i peste hotare.
Vicepreed P se aleg la propunerea
Preed P, dup consultarea frac parlam ,
prin vot deschis, cu votul majoritii
deputailoralei.Vicepr P pot fi revocai
inainte d termen, la propunerea Preed P,
dup consult frac parlam, cu votul 50+1.
Vicepr P indeplinesc in modul stabilit de
Preed atribu Preed, la rugmintea sau
in absenta acestuia, inclusiv semneaz legi
i hotrari adoptate de Parlam.. Biroul
permanent - organ colegial de conduc al
Parlam. S formeaz, inanduse seama d
reprezent proporional a frac in Parl. Din
el fac parte, din oficiu, Preed P vicepr.
Nl de membri ai Bir perm s stabilete prin
hotrare aParlam. Bir perm se considera
constituit dup numirea a cel puin 3/4 din
membrii lui. Orice membru al Bir poate
fi revocat prin hotrare a frac parlam,
care la numit,adoptata cu votul majorit
membrilor acesteia.Comisiile parlorgane interne de lucru a parlam d
competenta speciala.Regulam Parl
prevede c pot fi fomate 3 tip de comisii C.
permanente- acest organ d lucru e infiintat
pt exercitarea functiilor legiltives a celei d
control a Parlam. C. speciale-organul dat
are ca scop elaborarea unor acte legilative
C.de ancheta- la fel este un org d lucru a
Parlam care se creeaza la cererea frac
palam sau a unui grup de deputati 5% cu
scopul cercetarii unor fapte.
*Activitatea Parlam este bazata pe cece
3 categ d acte emise de Parlam: 1.Legi*cosntitu- se voteaza cu 2/3 din deput
*organice- vot majorit deput 50+1,
reglement organiz, func institu statale
*ordinare-vot 50+1 deput prezenti,
reglemen rel sociale cu exceptia celor
rezerv pt l. const s l. organice.
2. Hotrrile parlam s deoseb d legi prin
2 puncte d vedere ^ legile-caracter
normativ ,hotar-caract normativ s
individual. ^norme cuprunse in hot cu
caract normat au o for jurid inferioara
legilor,adic aceste norm is inferioare
legilor. 3.Motiunile- in practica parlam s
diviz in 2 categorii * simple- exprim
pozitia parlam intro anumit problema d
pol interna sau extern.Poate fi inaintat de
cel pu 15 deput. *de cenzur-exprim
retragerea intrederii acord guvern la
investitur.Asupra activit guvern poate fi
iniiat d cel pu din nr deput alesi.
Ambele s adopt cu vot majorit deput
prezenti. 4..adopta intrebari, rapoarte,
petiii.
Statut deput- Parlam Rm activ in bazlegilaturii- perioada de imputernicire a
competentei parlam,4ani, pin la constit
legal a noului parlam.sesiunilor-perioad d
timp pe parcursul caruia parlam se
intruneste pt dezbat s soluion problem c
etin se soluion organ reprezentativ.
Sedintelor- interv d timp din cadrtul
sesiun cind parlam se aduna si isi desfa
activit sub forma de sedinte in plan si de
sedin ale comisiilor permanete.ele se
desfa conform ordinii d zi care e intocmit
de bir perman pt o perioad d 2 sapt.

Preedintele- pers oficiala cu func de

raspundere si reprezint statu in via
interno-pol in rel cu alte state.
Atribuii pre- 1. poart tratative i ia
parte la negocieri,ncheie tratate interna
n numele Rm le prezint, n modul i n
termenul stabilit d lege,spre ratificare
Parlam. 2. confer decoraii i titluri de
onoare;3acord grade militare supreme
prevzute d lege;4 soluioneaz problemele
cet Rm i acord azil politic;5numete
n funcii publice,n condiiile prevzute d
lege; 6acord graiere individual.
*Pre Rm promulg legile i este n
drept, n cazul n care are obiecii asupra
unei legi s o trimit, n termen de cel
mult dou sptmni, spre reexaminare
Parlam. n cazul n care Parlam i
menine hotrrea adoptat anterior,Pre
promulg legea. Proced d alegere Pre
Pr Rm e ales d Parlam prin vot secret. E
ales candidat care a obinut votul a 3/5
din nr deputar alei. Dac nici un candid
nu a ntrunit nr necesar de vot, se organiz
al 2-lea tur de scrutin ntre primii 2 candid
stabilii n ordinea nr descresct de voturi
obinute n 1 tur. Dac i n turul 2 nici un
candid nu va ntruni nr necesar de vot, se
organiz aleg repetate. Dac i dup aleg
repetat Pr Rm nu va fi ales, Pre n
exerciiu dizolv Parlam i stabilete data
aleg n noul Parlam. Procedura de alegere
a Pr Rm e stabilit prin lege.
*ef stat emite 2 categ d Acte acte
juridie(decrete) acte politice(mesaje).
Decret emise d Pre pot avea caract
nominativ sau pot fi individuale.D ex,
decret prezidenial prin care se declar
mobilizarea parial sau general-caract
normat.Decret prin care se confer
decoraii, titluri de onoare,se acord
grad militare supreme,in baza
prevederilor din Const-caracter individual
Mesajele- act pol al Pre prin care dinsul
isi adreseaz opiniile sale privind princip
prob ale naiunii. *Acte cu un caracter
exclusiv politic, dei nu produc careva
efecte juridice, au totui o import deosebit
pt indeplinirea atribu care vizeaz
independena unitatea i integritatea
statului,precum pt atribu d reprezentare
a stat p plan intern extern.

Curt Constit-exercit rol de garant al

Suprema consti; Ea este o autoritate pub
ce sprijin buna funcion a puterilor pub
in cadrul raporturilor constit d separaie,
echilibru, colaborare i control reciproc.
Atribu CC- 1)exercit,control
constituionalit legilor i hotrr Parlam, a
decretelor Pre Rm, a hotrr ordonan
Guv, precum a tratat interna la care Rm
este parte; 2) interpreteaz Constit; 3) se
pronun asupra iniiativelor d reviz Const;
4) confirm rezultat referendum
republican; 5) confirm rezultat alegerii
Parlam a Pre Rm; 6) constat
circumstanele care justific dizolv
Parlam, demiterea Pre Rm sau
interimatul func d Pre, precum
imposibilit Pre Rm d ai exercit atribu
mm d 60 zile 7) rezolv cazurile
excepionale d neconstituionalit a actelor
jurid, sesizate d Curt Supr d Just; 8)
hotrte asupra chestiunilor care au ca
obiect constituionalit unui partid.
*desf activit din iniiativ subiec
prevzui d Leg cu priv la Curt Constit.
Prin hotrare, Curt Constit: -se pronun
asupra constituionalit legilor,
regulamentelor i hotrarilor Parlam,
decretelor Pre Rm, precum i a tratatelor
internaionale la care Rm este parte;
- interpreteaz Constit;- confirm
rezultatele referendum republicane;
- confirm rezultatele alegerii Parlam i a
Pre Rm; - rezolv excepiile d
neconstuionalitate a actelor jurid, sesizate
d Curt Suprem d Justiie;-s pronun asupra
altor cazuri de competena sa.Avizele-Prin
aviz Curt Constit s pronun asupra:iniiativel d revizuire a Const;
- circumstanelor care justific dizolv
Parlam;- circumstanelor care justific
suspendar din func a Pre Rm;circumstan care justific interimatul
funciei d Pre a Rm;- constituionalitii
unui partid;- altor cazuri de competen sa.
Deciziile. sint pronunate d Curt Constit,
d Pre judect Curii in cazurile
prevzute d procedura jurisdic constit, cu
excepia celor care necesit hotrari sau
avize.

Guvern- organ central al statului care

organiz coordoneaz intreag activit a
puterii executive care funcion in baz
votului d incredere acordat d parlam.
Atribuii Guv- 1. Privind promov in via
execut legilor.2. Conducerea general a
intrg activit administr d pe terit rii.
3.privind organiz,coordon activit exercit
controlului asupra ministerelor,departam,
agentii APC. 4.in dom realiz program
social-econom ale statului. 5. Privind
aprarea stat.6. in dom pol interne i
externe.nvestitura Guv- (nuirea in func
d catre parlam a guv))dup consultarea
frac parlamene,Pre Rm desemneaz un
candidat pt func d Prim-ministr. Candida
pt func d Prim-ministr va cere,in termen
d 15 zile d la desemnare,vot d incredere al
Parlam asupra programului de activitate i
a intregii liste aGuv. Programul d activitat
i lista se dezbat in edin Parlam.Acesta
acord incredere Guv cu votul majoritatii
deputa alei.In baz vot d incredere
acordat d Parlam, Pre Rm numete Guv.
Guv ii exercit atribu din ziua depunerii
jurmant d ctre membrii lui in faa
Pre Rm. Actele Guv- hotriri acte d
baz,s adopt pt organiz execut legilor.
Caract noemativ individual,toate au la
baz legea.ordonane acte normativ cu put
d lege ordinara,s semneaz d primministr
s contrasemn d ministr care are oblig
punerii in apicare(hotr).dispoziii.se
emit d primmin pt organiz activit intern a
guv. Funciile Guv 1. organizeaz,
coordoneaz conduce polit interna
extern a tarii, exercitand in aceasta
calitate rolul de administrat general al
treburilor publ 2.asigur elaborar
strategiei d punere n aplicare a program d
guvernare;3. asigur elaborarea cadrului
normativ i instituional necesar realizrii
obiectivelor strategice;4.asigur
administrarea proprietii pub i private a
stat i gestionarea servici pt care statul
este responsabil;5.asigur urmrirea i
controlul aplicrii i respectrii reglement
n dom aprrii, ordinii pub i siguran
naionale, precum i n dom econom i
social i al funcionrii instituiilor i
organismelor care i desfoar activitat
n subordinea sau sub autoritatea Guv.
Raporturi Prlam- Guv Din punct d
vedere a dr const e necesar d a analiz
detailat in ce mod se implica legilativul ca
organ reprezent al stat in formarea activit
execut si respect a raport dintre legislatexecut si invers. 1. Rap ce exista reesind
din rol legislat in formar execut, in acest
context tre d tinut cont s d fapt c Parlam
la propun a cel pu din deput prin
motiune d cenzura ii poate exprima
neincred deput alei. 2. Rap in legat cu
activit legis-execut, reesind din
interventiile legilat in activit execut acesta
s realiz prin - * P stab legi G le executa,
*P aprob progr execut. *P controleaz G.
Intervenirea execut in activit legislat. G
vine cu iniiat legilativ in P(90% din legi
adopt d P sunt proiect d leg venite din G).

Autoritatea judector, conform teoriei

separrii puter in stat, reprezint prin sine
sistem organelor judiciare ale statului, ce
infptuiesc justiia. Justiie- sistem
organizarii judectoreti,activitate d
solutionare a proceselor civile,admins,
penale,, Judecatorul-pers investita
constit cu atrib de infaptuire a justitie pe
care le exercita pe baz profesionala. *Pt
infptuirea justiiei, judect au
imputerniciri plenipoteniare, stabilite de
legislaie. Cerinele i dispoziiile judect
legate d infptuirea activitii
judectoreti sunt obligatorii pt toate pers
fiz i juridice. Neindeplinirea lor atrage
rspund prevzut de lege. *Judect este
factorul principal in infptuirea justiiei i
al garantrii dr omului. Prin Put judecatdesemnam numai judecat ca unicii putt
ai acestei put ce infaptuiesc justiia.
Funcii- 1.infaptuirea justiiei, func
social-jurid solutionind diferite cauze
cultural-jurid, penal-sociale.
Instanele judectoreti- Curtea Suprem
de Justiie; curile de apel; judectorii.
Garantiile Independ Imparialitii
inamovibilitatea, incompatibilitatea
interdictiile,garantii materiale sociale.
Princip organiz instan judecat - 1)
Constituirea ierarhica a instan judecat
dublu grad d juridicie,- toate act intern
extern tratat Interna care s refer la
independ justi prevd c obligativitatea lor
p orice cauz tre s fie examinat d o instan
ierarhica-superioara. 2) Stabil jurisdic
numai prin legi- Jurisdicia: competena
instan d jud car eumeaz a fi stabilit
numai prin lege. 3)Constit jurisdic de dr
comun a jurisd speciale. *Princip constit
privind infapt justi sunt bazate pe: - acces
liber la justitie; - Egalit cet in faa just;
-princip contradictionalitatii dezbat
judecat
-p. legalitatii; -p. independ
judecatorilor;
-prezumtia nevinova;
Statut judect. 1) Judec instan
judectore snt independeni,impariali
inamovibili, potrivit legii.2)se numesc n
func d Pre Rm, la propuner Consiliu
Superi al Magistrat, n condiiile legii.
Judect care au susinut concursul snt
numii n func pt prima dat p un termen d
5 ani. Dup expir termen d 5 ani, judect
vor fi numii n func pn la atingerea
plafonului d vrst, stabilit n condiiile
legii. 3) Pre i vicepreed instan
judector is numii n func d Pre Rm, la
propunerea Cons Sup al Magist, p un
termen d 4 ani.4) Pre, vicepre i judect
Cur Supr d Justi s numi n func d
Parlam la propuner Con Sup al Magistr.
Ei treb s aib o vechime n func d judect
d cel pu 10 ani.