Sunteți pe pagina 1din 8

UNIVERSITATEA ,,STEFAN CEL MARE SUCEAVA

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI ADMINISTRATIE


PUBLICA
SPECIALIZAREA: ADMINISTRATIE PUBLICA

REFERAT LA DISCIPLINA: ISTORIA ADMINISTRATIEI PUBLICE

TITLU REFERAT :
CONSTITUTIA DIN 1923

CUPRINS

1. INTRODUCERE
2. PREVEDERILE CONSTITUTIEI
3. URMARILE

INTRODUCERE

Realizarea unitatii statale nationale din 1918 a impus adoptarea unei noi constitutii care sa
reflecte noile realitati economico-sociale, politice, etnice si institutionale. In general,
consolidarea unitatii nationale reclama dotarea Romaniei cu o noua Constitutie. Toate partidele
au fost de acord cu adoptarea Constitutiei, da modul in care au procedat liberalii a nemultumit
celelalte partide. Liberalii, dupa revenirea la putere, in ianuarie 1922, au proclamat Adunarea
Constituanta si au organizat alegeri care au fost castigate de ei. In acest context se ve vota noua
Constitutie in martie 1923, care a preluat integral sau partial circa 60% din textele Constitutiei
din 1866 si reformele votate la Iasi in 1917.
Reformele din 1917, votate de cele doua camere ale Parlamentului si semnate de regele
Ferdinand, modificau articolele 19, 57 si 67 din Constitutia din 1866 prin introducerea
principiilor generale de expropiere si instituirea votului universal. Insa, din cauza razboiului,
legea agrara si a votului universal au fost adoptate mai tarziu, in 1918 si 1921.
Proiectul Constitutiei a fost supus dezbaterii Parlamentului dominat de liberali, fiind contestat
de principalele partide de opozitie, Partidul National Roman si Partidul Taranesc, care nu au
participat la votarea Constitutiei pe care au declarat-o ,,nula si neavenita.
Constitutia este adoptata de Parlament, la 28 martie 1923, dupa care a fost promulgata de regele
Ferdinand I. In cele din urma, noua Constitutie este acceptata si aplicata de toti reprezentantii
politici, deoarece contestarea ei nu privea continutui, ci procedura de adoptare care nu ar fi
garantat reprezentarea vointei libere a tuturor membrilor natiunii.
Constitutia avea 138 de articole, cuprinse in 8 titluri, 76 fiind preluate din vechea Constitutie
fara nici o modificare. Ea se prezinta ca o realizare metodica, judicios structurata, ce contine
prevederi ce se refera la elementele constitutive ale satului, organizarea si functionarea puterilor
satului, alcatuirea si functionarea sistemului electoral, organizarea financiara, armata,
administrativa s.a.
Cele 8 titluri ale Constitutiei sunt :

Despre teritoriul Romaniei


Despre drepturile romanilor
Despre puterile statului
Despre finante
Despre puterea armata
Dispozitii generale
Despre revizuirea Constitutiei
Dispozitii tranzitorii si suplimentare

PREVEDERILE CONSTITUTIEI

Constitutia din 1923 precizeaza mai bine decat Constitutia din 1866, principiul
suveranitatii nationale, declarand Romania ,,stat national, unitar si indivizibil, al carei
teritoriu este ,,inalienabil si care nu poate fi colonizat cu populatii ori grupuri etnice
straine.
Forma de guvernamant, proclamata de noul asezamant constitutional, este monarhie
constitutionala.
Dreptul de proprietate nu mai este un drept absolut, ca in 1866, interesele colectivitatii
sociale primand asupra intereselor individuale. Era admisa exproprierea pentru cauza de
utilitate publica, fiind redefinite notiunile de domeniu public si ,,bunuri publice. De
asemenea, zacamintele miniere si bogatiile de orice natura deveneau proprietatea statului.
Principiul separatiei puterilor in stat consacra independenta celor trei puteri una de alta,
fiind prevazute o serie de prescriptii care le dadeau posibilitatea sa se limiteze reciproc in
atributii :

Independenta legislativului fata de executiv era asigurata prin imunitatea parlamentara a


deputatilor si senatorilor (art. 54, 55)
Independenta executivului fata de legislativ era garantata prin recunoasterea puterilor
constitutionale ale regelui ca fiind ereditare si declararea persoanei acesteia ca
inviolabila;
Independenta puterii judecatoresti a fost garantata prin inamovibilitatea judecatoreasca
(art. 104).
Puterea legislativa urma sa fie exercitata de rege si reprezentanta nationala, puterea
executiva de rege si guvern, iar cea judiciara de catre instantele judecatoresti.
Puterea legislativa avea dreptul de a limita atributiile puterii executive in privinta votarii
si adoptarii bugetului preventiv si de gestiune a veniturilor si cheltuielilor statului, cat si
prin dreptul parlamentarilor de a adresa interpelari ministrilor (art. 52)
Adunarea Deputatilor era constituita prin alegerea deputatilor prin vot universal, egal,
direct, obligatoriu si secret al cetatenilor majori, cu scrutin de lista, prin recunoasterea
principiului reprezentarii miniritatilor, renuntandu-se la sistemul cenzitar si capacitar.
Membrii Senatului erau de doua categorii :

Alesii In baza aceluiasi vot dintre cetatenii romani barbati care au implinit varsta de 40
de ani;
De drept Mostenitorul tronului de la varsta de 18 ani impliniti, reprezentanti ai inaltului
cler, presedintele Academiei Romane, fosti presedinti de Consiliu de ministrii, fost
ministrii, generali in rezerva, etc.
Nu au fost admisi sa-si exprime optiunea politica militarii si femeile, a caror situatie se
va reglementa prin elaborarea unei legi speciale, care s-a realizat in 1926.

Legile dupa ce erau discutate si aprobate liber de catre majoritatea membrilor ambelor
adunari trebuiau supuse sanctionarii regale.
Atributiile regelui cuprindeau :
Dreptul de a convoca parlamentul in sesiuni extraordinare, de a dizolva una ori ambele
camere, de a numi un nou guvern, de a numi si revoca ministri. Puterile sale in domeniul
executiv ii acordau dreptul de a numi ori confirma in functii publice, crea noi functii in
stat, este seful puterii armate, are dreptul de a bate moneda, acorda decoratii si grade
militare, gratieri etc. De asemenea, regele poate sa incheie conventii in materie de comert
si navigatie cu statele straine, care apoi trebuiau ratificate de puterea executiva.
Puterea judecatoreasca este exercitata de organele judecatoresti, cea mai inalta institutie
fiind Curtea de Casatie si Justitie. Hotararile judecatoresti se pronuntau in virtutea legii si
se exercitau in numele regelui. Curtea de Casatie si Justitie primeste atributii marite fiind
investita cu dreptul de a examina constitutionalitatea actelor legislative : ,,numai Curtea
de Casatie in sectiuni unite are dreptul de a judeca constitutionalitatea legilor si a declara
inaplicabile pe acelea care sunt contrare Cponstitutiei.
Principiul inamovibilitatii judecatoresti asigura independenta si obiectivitatea
judecatorilor. Constitutia prevedea cenzurarea legalitatii actelor administrative de catre
instantele judecatoresti fiind prevazuta interdictia constituirii unor ,,comisii sau tribunale
exceptionale, in vederea unor anume procese, fie civile, fie penale sau in vederea
judecarii anumitor persoane. De asemenea, creste competenta organelor judecatoresti si
in materie de contencios administrativ prin acordarea diecarei persoane a dreptului de a
se adresa justitiei daca a fost lezata in drepturile sale de un act administrativ de autoritate,
de un act de gestiune emis cu incalcarea legilor si a regulamentelor, ori prin abuzuri ale
organelor administrative.
Drepturilor romanilor sunt cuprinse intr-o serie de principii specifice functionarii
democratiei :

Garantarea drepturilor si libertatilor romanilor, fara deosebire de origine etnica, limba sau
religie.
Egalitatea cetatenilor in societate si inaintea legilor.
Libertatea constiintei si intrunirilor, dreptul de asociere, secretul corespondentei,
inviolabilitatea domiciliului s.a.
Constitutia permite statului sa intervina in relatiile dintre patroni si muncitori, acordand
tuturor factorilor productiei o egala ocrotire, iar muncitorilor asigurari sociale in caz de
accidente.

Drepturile minoritatilor au fost garantate in conformitate cu noile tendinte internationale


si in functie de angajamentele Romaniei facute la tratatele de pace de la Paris.
Alte prevederi ale Constitutiei din 1923 :

Cenzurarea legalitatii actelor administrative de catre instantele judecatoresti.


In acest caz de pericol de stat ,,se poate introduce starea de asediu general sau partial
Biserica Ortodoxa este biserica dominanta in stat, dar se acorda drepturi si celorlalte
culte.

URMARILE

Constitutia din martie 1923 a avut un rol important in consolidarea statului roman
unitar, a independentei si suveranitatii sale, definind mai precis trasaturile si continutul

regimului politic din Romania. Noul asezamant constitutional a fost o lege fundamentala
considerata printre cele mai avansate din Europa interbelica.
Constitutia a contribuit la crearea cadrului de functionare regimul politic institutional,
format dintr-un ansamblu de institutii statale, partide si grupari politice, organisme
sociale, obstesti si culturale. Ea a facilitat manifestarea libera a tuturos cetatenilor,
gruparilor si formatiunilor politice si accesul la viata politica pentru categorii sociale
foarte largi.
Constitutia din 1923 a consfintit monarhia si continuitatea ei, apreciata in epoca factor al
stabilitatii statului, al pastrarii intereselor tuturor categoriilor sociale, al mentinerii unitatii
statale depline. In ciuda criticilor aduse de formatiunile politice aflate in opozitie la
momentul elaborarii ei, ea a fost acceptata fe acestea in momentul cand au venit la
guvernare.
Critica vietii politice interbelice dezvaluie ca in ciuda crearii posibilitatii manifestarii
unei autentice democratii intr-un cadru constitutional generos, respectarea Constitutiei, si
a altor legi, nu a fost pentru partidele venite la guvernare o norma obligatorie de conduita,
fiind consemnate numeroase inconsistente si chiar abateri de la litera si spiritul
Constitutiei. Respectarea legii era ceruta doar cand se aflau in opozitie, nu si cand veneau
la putere. Totusi, perioada in care aceasta Constitutie a reprezentat legea fundamentala a
Romaniei, regimul democratic a cunoscut o adevarata inflorire.
Dupa 1923, au fost luate si alte mesuri legislative care urmarea sa completeze procesul
unificarii institutionale, administrative, politice, economice, culturale etc. a Romaniei
mari :
In iunie 1925 s-a dat legea pentru unificarea teritoriului, tara fiind impartita in
judete conduse de prefecti, judetele impartite in plasi conduse de pretori, dupa
care urmau, comunele urbane, resedinte de municipii sau de resedinte de
municipii, comune rurale si sate conduse de primari.
In 1926, legea electorala stabilea ,,prima electorala potrivit careia partidul care
obtinea 40% din totalul voturilor primea 50% din locurile din Parlament. Cealalta
jumatate era impartita celorlalte partide care au obtinut pragul parlamentar de cel
putin 2%. Doar daca nu se obtineau 40% din voturi atunci impartirea nu se facea
proportional. La Senat s-a aplicat principiul majoritatii relative. Toate mandatele
dintr-o circumscriptie revenind partidului ce a obtinut cele mai multe voturi.
Dreptul de vot era acordat doar barbatilor majori, referitor la femei urmand sa se
decida prin legi speciale.
In 1931, legea pentru suspendarea executiilor silite.
In 1932, legea conversiunii datoriilor agricole.
In 1924, legea privind invatamantul primar
In 1928, legea privind invatamantul secundar.

S-ar putea să vă placă și