Sunteți pe pagina 1din 18

Cartea roie

a Republicii Moldova

Natura ne este ostil cnd n-o cunoatem,cruzimile ei

Natura are ntotdeauna dreptate-greelile i rtcirile vin de la


oameni.
Johann Wolfgang Goethe

sunt o rzbunare ndreptat mpotriva indiferenei


noastre.Ai asculta pulsul intim,cu fervoarea unei
pasionate curioziti,echivaleaza cu descifrarea
secretelor ei,i astfel din vitreg i mnioas,poi sa
o prefaci ntr-o mam bun i nduioat.

Autor:Fanea Viorel
Profesor:Banari Ana

Imformaii generale despre datele incluse in actuala


ediie:
Cartea Roie a Republicii Moldova cuprinde specii de organisme pe
cale de dispariie:

126 specii de plante, dintre care:

Cuprins:
1.
2.

81 specii de angiosperme,

1 specie de gimnosperme,

9 specii de pteridofite,

10 specii de briofite,

16 specii de lichenofite,

9 specii de micofite;

116 specii de animale, dintre care:

14 specii de mamifere,

39 specii de psri,

8 specii de reptile,

1 specie de amfibieni,

12 specii de peti,

1 specie de ciclostomate,

37 specii de insecte,

1 specie de crustacee,

3 specii de molute.

Rucu de
primvar
Descrierea speciei
Este o plant erbacee peren care
prezint n sol un rizom scurt, tare,
gros, din care pornesc rdcini
fibroase. Din rizom se dezvolt
tulpini florifere i sterile de pn la
45 cm, cu frunze filiforme i flori
solitare la vrful tulpinii cu un
diametru de pn la 8 cm, de culore
galben-aurie, lipicioase cu 5 sepale
i 10-20 petale lungi de 2-4 cm i
multe stamine. nflorete din aprilie
pn n mai i face un fruct de tip poliachen cu achene scurt-proase.

Arin negru
Arinul negru (Alnus glutinosa),
sau aninul, este un arbust cu frunze
cztoate, alterne, ovate sau subrotunde,
cu vrf obtuz, trunchiate pe margine,
ntregi spre baz, n rest neregulat dinate
sau lobulate. Toamna, frunzele au o
culoare negricioas. Florile masculine,
grupate n ameni lungi, i cele feminine,
grupate n ameni mici, ovali, sunt
polenizate de ctre vnt. Bractele
lignificate ale amenilor feminini care
se deschid la maturitate lsnd seminele
sa cad rmn pe ramuri dup
cderea fructelor (nucule) ca nite conuri
de conifere.
Rspndire

n scopuri medicinale se ntrebuineaz numai prile aeriene, recoltate cnd


Habitat: pante stepice, degradate, garnete.

Se gsete prin pduri umede, n lungul vilor de la cmpie i pn n


regiunea dealurilor.

Utilizare n medicina popular

Habitat: margini si raristi de padure, poieni de garneturi, pante

planta este n plin floare.

calcaroase.
Sunt recoltate parile aeriene ale plantei (Herba Adonidis) n perioada aprilie-mai.
Planta conine glicozide (adonitoxin, adonidozidul care conina cumarin i
vernadin), uleiuri volatile, tanin, saponine, rezine, colin, acid palmitic, linoleic,
fitosteroli i sruri minerale.
Este un cardiotonic i se utilizeaz n tratarea unori afeciuni cardiace (tahicardie,
extrasistole) sau a tulburrilor neurovegetative.

Migdal Pitic
Arbust, de pana la 1,5 m, stolonifer.
Lujeri juvenili usor costati, brunii galbeni.
Frunze scurt petiolate, liniar lanceolate pana
la oblong ovate, crenat serate, acuminate.
Flori solitare, sesile, axilate, actinomorfe,
bisexuate, cu petale roze.
Fruct drupa globuloasa, tomentos catifeleta.
III-IV.
Habitat: margini si raristi de padure, poieni de
garneturi, pante calcaroase.
Migdalul este originar din Asia Mica, Iran,
Siria si Africa de nord, unde creste si astazi in
salbaticie, sub forma de palcuri. Cu timpul, s-a extins in zona
mediteraneana si a Marii Negre. Migdalul formeaza un sistem radicular
putin ramificat, mai profund si mai extins lateral decat al piersicului, mai
ales pe solurile uscate si cu profilul bine dezvoltat, motiv pentru care
rezista mai bine la seceta.

Floarea vantului-de-dumbrava
Planta perena, de 6-30 cm, cu rizom
orizontal.
Tulpina erecta glabrescenta. Frunze lung
petiolate, cu lamina trisectata.
Flori solitare, nutante, actinomorfe,
bisexuate, cu perigon alb.
Fructe nucule ovate, rostrate. III-V.
Habitat: paduri, tufarisuri.

Umbra-iepurelui tenuifolie
Descriere : Asparagusul decoreaza prin lastarii lungi, subtiri, flexibili pe care sunt
prinse cladodiile (asa-zisele frunze) colorate in verde crud, late la Asparagus sprengeri
si foarte fine, inguste, sub forma de ace la Asparagus plumosus.Florile sunt colorate
in alb-roziu, discrete parfumate (cu miros
caracteristic). Fructele, de marimea bobului de
piper,toxice, pot fi rosii, violacee sau portocalii, in
functie de specie.
Denumire populara : Umbra iepurelui
Sinonime : Asparagus aethiopicus, Asparagopsis
densiflora, Protasparagus aethiopicus, Protasparagus
densiflorus.
Tipul plantei : Erbacee
Durata de viata : Perena
Origine : Sudul Africii.
Habitat : Regiuni tropicale. Este crescuta cu usurinta ca planta de interior.
Inflorire : Aprilie- Iulie
Temperatura : 10-20C
Umiditate : Redusa
Luminozitate : Soare plin, dimineata iar in restul zilei doar lumina filtrata.
Tipul de sol : Amestec din parti egale de pamant de gradina, mranita si nisip.
Fertilizare : Primavara si vara se aplica odata la 2 saptamani ingrasamant lichid.
Inmultire : La interval de 2-3 ani, primavara, se face divizarea plantei in 2-4 parti,
asigurand prin aceasta inmultirea ei. Aceasta metoda este insa destul de
greoaie.Inmultirea masiva a asparagusului se realizeaza prin seminte care se seamana
in ghivece sau ladite, dupa ce mai intai s-au tinut in apa calda timp de 24
ore.Rasadirea are loc dupa aproape 2 luni.Cand rasadurile au inaltimea de 4-6 cm se
planteaza cate 3-5 exemplare intr-un ghiveci cu diametrul de 12-14 cm.
Boli si daunatori : Paduchii de frunze, paianjenii rosii si paduchii cu scut. Ofilirea si
caderea frunzelor e cauzata de pamintul lipsit de calcar si saruri.
Ingrijire : Se simte foarte bine in apartamente daca sunt bine aerisite si racoroase.
Vegeteaza perfect la lumina difuza. Necesita multa hrana de aceea transplantarea
poate fi facuta in fiecare an, primavara daca substratul nu este destul de consistent.In
luna octombrie, asparagusul se introduce in camere cu temperatura de 10-20C, bine
luminate. In cazul camerelor reci de 10-14C pamantul trebuie sa fie aproape uscat.
Beneficii : Decorativa. Are si proprietati medicinale datorita rolului sau laxativ si
diuretic.Parti toxice ale plantei : Fructele

Cosaci

Carpinita

Planta perena, de (5)20-45 cm


inaltime.
Tulpini ascendente sau erecte, cu peri
lungi, galbui bruni.
Frunze de 35 cm lungime, cu 12-20
perechi de foliole descrescente spre
varf; rahis lung paros. Inflorescenta

Descriere:Arbust indigen ce rar depete 5 m,

capituliforma.
Flori zigomorfe, bisexuate, cu petale galbene. Fruct pastaie.
V-VI.
Habitat: sectoare de stepa, raristi de padure.

asemntor cu carpenul dar de dimensiuni mult mai mici.


Crpinia are un areal submediteranean, mai sudic dect
al carpenului, din Italia, Peninsula Balcanic i pn n
Asia Mic i Caucaz.
La noi apare spontan la cmpie i coline n staiuni calde
i relativ uscate din zona forestier sau silvostep. Apare
frecvent n silvostepa nordic a Moldovei, aceasta
constituind limita nordic a arealului de la noi.
Formeaz tufriuri pe coastele nsorite mpreun cu
stejarul pufos, viinul turcesc, mojdreanul, scumpia,

Bulbocodiu diversicolor

liliacul, intrnd n compoziia formaiunilor de silvostep numite ibliacuri.


Este o specie termofil, pronunat xerofit, nepretenioas fa de sol, putnd vegeta pe

Planta perena, de 8-15 m.


Tulpina subterana - bulbotuber, de 1545 mm lungime.
Frunze 2-4, liniar lanceolate, glabre.
Flori solitare, actinomorfe, bisexuate,
cu perigon de 25-40 mm, roz sau
liliachiu.
Fruct capsula ovoidala. II-III.
Habitat: pante stepice, argiloase.
Areal: Distr. Cd, Tn, BgN, BgS, Chi.
Bioecol.: geofit ponto-panonic; specie
xeromezofila, euriterma, slab acidneutrofila.

soluri uscate, stncrii calcaroase.


Are un temperament de lumin.

Habitat: paduri de stejar cu tei.

Albastrita Angelescu
Planta perena, de 40-60 cm. Tulpini
erecte, foliate.
Frunze ingust sau alungit lanceolate, lung
decurente, cu margini intregi, alb
tomentoase.
Inflorescente antodii, cilindrice, de 9-11 mm
in diametru.
Flori bisexuate, radiante, albastre sau albe.
Fruct achene cilindrice, cu papus scabru. VVI.
Habitat:lizierile padurilor din stejar pufos.

Albastrita Tirke
Planta perena, de 10-20 cm.
Tulpini subterane - rizom tarator cu 3-6
radacini alungite, tuberculiforme; cele
supraterane erecte sau ascendente.
Frunze lanceolate, scurt decurente, sericeu
lanos pubescente.
Inflorescente antodii ovoidale, solitare de cca
15 mm in diametru.
Flori bisexuate, cu petale albe.
Fruct achena. V.
Habitat: paduri de garnet.
Areal: Tn (Mihailovca, indicat de Cononov,
1966).
Bioecol.: hemicriptofit eurasiatic
(mediteranean); specie xeromezofila, moderat
termofila, slab acid-neutrofila.

Capsunita grandiflora
Planta perena, de 20-60 cm, cu
rizomi repenti.
Tulpina adesea flexuasa, glabra.
Frunze distantate, ovate, oblong ovate, pana la ovat
lanceolate, acuminate. Inflorescenta racemoasa.
Flori 3-8, zigomorfe, bisexuate, cu petale albe.
Fruct capsula, cu 3 muchii proieminente,
cartilaginoase. V-VI.
Habitat: poieni si raristi de padure de stejaret si
paduri de stancarii.
Areal: Br, Cd, Rz, Tgh.
Bioecol.: geofit european mediteranean; specie

Brandusa Fomin
Planta perena de 15-25 cm.
Tulpina subterana - bulbotuber de 20-50 mm lungime.
Frunze 3-6, liniar lanceolate sau lat lanceolate, plane, de
5-10 mm latime.
Flori 1-4, infundibuliforme; petale roz-liliachii; antere
galbene sau portocalii.
Fruct capsula de 15-35 mm lungime, alungita sau scurt
ovoidala. IX-X.
Habitat: pante stepice.
Areal: Distr. Cd, Tn, BgN.
Bioecol.: geofit pontic(vestic); specie xerofila, moderat
termofila, slab acid-neutrofila.

Brandusa trifila
Planta perena de 10-20cm.
Tulpina subterana - bulbotuber de 5-20 mm lungime; supraterana foarte scurta.
Frunze 3-4, liniar lanceolate, sinuate, obtuze.
Inflorescenta racem foarte scurt.
Flori 1-4, actinomorfe, bisexuate; perigon roz-violaceu; antere violacei sau
albastre. Fruct capsula, de la alungit cilindrica pana la alungit subuloasa, de 1226 mm lungime. IV-V.
Habitat: coline stepizate, pajisti.
Areal: Distr. Tgh, BgN, BgS, Chi.
Bioecol.: geofit ponto-anatolic; specie xeromezofila, moderat termofila, slab
acid-neutrofila.

Lcrmioar

Brebenel bulbos

Lcrmioara (lat. Convallaria majalis) este o specie de


plante erbacee, perene prin rizom, ncadrate n
genul Convallaria, familia Ruscaceae. Anterior, planta se
afla n familia Liliaceae sau Convallariaceae. Mai este
denumit
i mrgritar, dumbrvioar, clopoele sau iarba
Sfntului Gheorghe.

Formele de brebenel care cresc spontan n ara noastr, sunt plante ierboase,
perene, de talie modest. n ciuda faptului c sunt mici, brebeneii impresioneaz
prin elegan, n special n timpul nfloritului.

Descrierea speciei
Tulpina este nalt de 1525 cm, ncadrat de
dou frunze mari, eliptice, cu nervatur arcuat. La
captul tulpinii se afl o inflorescen simpl. Florile sunt albe, cu peduncul scurt, intens i
plcut mirositoare. Fructele sunt bace sferice, de un rou aprins.
Areal de rspndire i locuri preferate
Poate fi ntlnit n pduri de foioase, tufriuri, lunci, regiuni deluroase i de cmpie
din Europa, nordul Asiei i America de Nord.

Descriere
Brebenelul este o plant ierboas, de 10-30 cm, cu tulpina vertical i glabr,
care nflorete primvara. La noi, se ntlnesc mai
des trei forme, pe care le vom descrie mai jos.
Frunzele la brebenelul bulbos sunt n numr de
dou, fiind lung peiolate, compuse, dublu
divizate, cu foliolele ntregi, oval-lanceolate,
libere, individual peiolate.
Florile sunt albe, roz, purpurii sau liliachii,
zigomorfe, cu 4 petale - dintre care una este
transformat n pinten i cu 2 stamine ramificate.
Florile sunt adunate n inflorescene racemoase
terminale. Seminele sunt negre i lucitoare

Substane active

Florile brebenelului sunt frumoase, gingae i interesante, atrgnd imediat


atenia, prin distincia fa de alte flori de primvar. Ele sunt alctuite din dou
nveliuri a cte dou petale, cele din exterior fiind mai lungi (cea superioar
prelungit mult n spate sub forma unui pinten) i rsfrnte n afar, iar cele din
interior mai scurte, nvelind staminele. nuntrul florii, spre captul pintenului, se
afl o gland nectarifer.

Principalele substane active sunt:[2]

Fructul, la brebenel, este o capsul.

Planta prefer umbra parial sau total. Plantate sub copaci sau arbuti pot forma un
covor. Sunt de efect n zone umbrite, unde puine alte plante cresc. Are nevoie de umiditate
permanent pentru ca frunzele s nu se nglbeneasc. Prefer solurile acide sau neutre
(pH 5,6-7,5).

glicozide toxicecu aciune cardiotonic: convaloatoxin, convalozid, convaltoxol

saponozide: convalarin, convalamarin

acizi diveri

esene parfumate

carbonat de calciu

Smna, de asemenea prezint particulariti interesante, menite s asigure


rspndirea i perpetuarea speciei. Ele au ntr-un capt o parte crnoas, care le
palce mult furnicilor. Aceste insecte, trnd seminele pe sol, rmn dup un timp
doar cu partea crnoas, smna propriu-zis desprinzndu-se. Astfel, fa de
planta mam, viitoarele fiice vor crete la o oarecare deprtare. Acest caracter
interesant este ntlnit i la o alt plant de primvar;

Barcoace neagr
Arbust pana la 2,5 m.
Tulpina erecta cu lujerii tineri pilosi.
Frunze ovate sau ovoidale.
Inflorescenta corimboasa.
Flori 2-12, actinomorfe, bisexuate;
petale deschis rozee.
Fruct fals, globulos, la maturizare negru
albastrui. V-VI.
Habitat: pante calcaroase, abrupte,
malurile raurilor Prut si Nistru.
Areal: Br, Rs, Rz, Tn, BgS.
Bioecol.: microfanerofit eurasiatic (continental); specie
xeromezofila, mezoterma, neutro-bazifila.

Hodolean ttresc
Planta perena de 60-150 cm.
Radacina viguroasa, carnoasa.
Tulpina abundent ramificata, muchiata, cca
5 cm grosime, piloasa,
Frunze bazale rombice, 2-3-penat sectate,
lung petiolate; cele tulpinale scurt petiolate,
penat lobate.
Inflorescenta racem umbeliform.
Flori actinomorfe, bisexuate, cu petale albe.
Fruct silicula articulata. IV-VI.
Habitat: coline stepizate, paduri de garnete.
Areal: Rs, Bl, Cd, Tn, Tgh, BgN.
Bioecol.: hemicriptofit pontic (panonic); specie xeromezofila, moderat
termofila, slab acid-neutrofila.

Pducel pentagin
Arbust sau arbore, pana la 5 m.
Tulpina ramificata, lujeri tineri pubescenti.
Frunze de la ovate pana la obovate.
Inflorescenta cormb multiflor; pediceli
lanat tomentosi.
Flori acinomorfe, bisexuate; cu petale
albe; antere rosii; stile 5.
Fruct drupa falsa, neagra purpurie. V-VI.
Habitat: sleau cu gorun si tei, stejaret cu carpen si tei.
Areal: Cd (Rezervatia Stiintifica "Codrii"); Tgh (Rezervatia peisagistica
"Codrii Tigheci").
Bioecol.: microfanerofit mediteranean (estic); specie mezofila,
mezoterma, acid-neutrofila.
Specie critic periclitata (CR).
Starea de protectie: CRM.

Sofranel reticulat
Planta perena de 4-12 cm.
Bulb cu fibre tunicale groase, reticulate.
Tulpina foarte scurta, erecta.
Frunze ingust liniare, cca 2 mm latime, glabre.
Flori solitare, actinomorfe, bisexuate; perigon tubulos,
palid ceruleu sau alburiu.
Fruct capsula polisperma, triloculara. III-IV.
Habitat: pante stepizate, poieni.
Areal: Cd, Rgh, Tn, BgN, BgS.
Bioecol.: geofit ponto-mediteranean; specie
xeromezofila, moderat termofila, acid-neutrofila.

Papucul doamnei

Nemior fisurat

Papucul doamnei este specie foarte rara de


orhidee, cu un aspect delicat si in culori
impresionante. Planta este originara din America
de Nord si apartine genului Cypripedium. Papucul
doamnei se intalneste in flora Moldovei si este
protejat prin lege.

Planta perena de 50-150 cm.


Rizom noduros, brun.
Tulpina erecta, neramificata.
Frunze palmat sectate, lung petiolate, vaginate.
Inflorescenta racem.
Flori zigomorfe, bisexuate; periant petaloid, albastru
azuriu.
Fruct folicula filiform rostrata. VI-VIII.
Habitat: paduri de stejar.
Areal: Cd (Bolduresti, colectat in a.1957, branistea "Leu",
Sadova); Tn (Zloti).
Bioecol.: hemicriptofit daco-balcanic; specie xeromezofila,
moderat termofila, slab acid-neutrofila.

Papucul doamnei este o planta anuala, care rasare


primavara. Tulpina prezinta numai 3-5 frunze si o
singura floare in varf, asemanatoare unui mocasin,
aspect care i-a adus si numele de "papuc". Planta
creste pana atinge o inaltime de maxim 20-30 cm.
Orhideea infloreste din iulie pana in septembrie.
Plantele formeaza un grup mic de frunze de verde
deschis. Tulpina poarta in varf floarea de un galben
intens. Floarea apare de obicei spre sfarsitul
primaverii si inceputul verii. Dupa inflorire ,
plantele intra intr-un proces de hibernare. Papucul doamnei este
considerat ana dintre cele mai fermecatoare plante, dar este rar
intalnit in gradini.
Floarea nu este bine sa fie mutata deoarece exista riscul de a o
distruge. De aceea, se recomanda sa fie lasata sa se dezvolte
netulburata in locul in care a crescut.
Planta prefera sa fie expusa complet sau partial la soare, dar rezista si
in zonele ceva mai umbroase. Este bine ca floarea sa beneficieze de
soare in orele mai reci ale zilei, dar sa aiba un oarecare adapost.
Planta poate fi crescuta direct in gradina, fiind rezistenta la
temperaturile de afara.

Specie critic periclitata (CR).


Starea de protectie: CRM, LRR.

Colior glandulos
Planta perena, 12-30 cm.
Rizom alb, ramificat. Tulpina cilindrica, erecta,
carnoasa.
Frunze bazale lung petiolate, 3(5) -foliate; foliole ovate
sau lanceolate; cele tulpinale 3, dispuse in verticil,
trifoliolate, foliole sesile.
Inflorescenta racem umbeliform.
Flori actinomorfe, bisexuate; petale purpuriu violete.
Fruct silicva, lung pedicelata. IV-V.
Habitat: stejarete cu carpen si fagete in componenta
subarboretului.
Areal: Cd.
Bioecol.: geofit central european (mediteranean);
specie mezohidrofita, microterma, slab acid-neutrofila.

Specie vulnerabila (VU).

xerofila, moderat termofila, slab acid-neutrofila.

Frasinel gimnostil

Feriga cartuziana

Planta perena de 40-80(100) cm.


Tulpina erecta, rigida.
Frunze imparipenat compuse, cu 4-7
perechi de foliole ovat lanceolate.
Inflorescenta racem.
Flori cu petale de 3,5-4 cm lungime; stil
glabru; pedicelul ovarului de 3-4(5) mm
lungime.
Fruct capsula mericarpica. V-VII.
Habitat: poieni, girnete, coline stepizate.
Areal: Distr. Br, Rs, Cd, Tgh, Chi.
Bioecol.: hemicriptofit eurasiatic (mediteranean-continental); specie
xeromezofila, moderat termofila, slab acid-neutrofila.
Specie periclitata (EN).
Starea de protectie: CRM, LRR.

Degetar lanos
Planta perena de 30-70 cm. Tulpina erecta,
spre varf ramificata, lanoasa.
Frunze bazale alungit lanceolate, dispuse in
rozeta; cele tulpinale eliptic lanceolate,
semiamplexicaule.
Inflorescenta racem spiciform.
Flori zigomorfe, unisexuate, scurt
pedicelate;caliciu glandulos lanat; corola urceolat
campanulata, alb galbuie, in interior reticulata, la
exterior glandulos pubescenta.
Fruct capsula, ovoidala. VI-VIII.
Habitat: poieni si raristi de padure.
Bioecol.: hemicriptofit balcanic-panonic; specie

Planta perena de (10)20-150 cm.


Rizom scurt, gros.
Frunze cu limb triunghiular ovat, bipenat
sectat, de 12-40 cm lungime si 9-24 cm
latime; segmente secundare penat-partite,
cele terminale fin aculeate; petiol scurt,
semicilindric, la baza brun negricios. Induzii reniforme, neglanduloase.
VII-IX.
Habitat: paduri de gorunet cu fag, stejarete, stancarii, zavoaie.
Areal: Distr. Br, Rz, Cd.
Bioecol.: hemicriptofit circumpolar (boreal); specie mezohidrofila,
mezoterma, eurionica.
Specie periclitata (EN).
Starea de protectie: CRM.

Feriga comuna
Planta perena, 50-150 cm.
Rizom viguros.
Frunze mari, pana la 140 cm lungime;
lamina bipenat sectata; segmente primare
liniar-lanceolate cu cel putin 10 segmente
secundare pe fiecare parte. Induzii
reniforme, membranoase, persistente. VIIIX.
Habitat: poieni si margini de padure.
Bioecol.: hemicriptofit cosmopolit; specie
mezohidrofila, mezoterma, eurionica.

Vonicer pitic
Arbust de 20-200 cm.
Tulpini unghiulare, repente sau ascendente.
Frunze de regula alterne, alungit liniare,
obtuze sau acute, revolute. Inflorescenta
compusa din dihazii axilare.
Flori actinomorfe, bisexuate; petale brune
purpurii.
Fruct capsula lobata, roza. V-VII.
Habitat: paduri.
Areal: Distr. Rs, Rz, Cd, Tn.
Bioecol.: microfanerofit eurasiatic (continental); specie amfitoleranta,
mezoterma, acid-neutrofila.
Specie vulnerabila (VU).
Starea de protectie: CRM.

Drobisor tinctorial
Planta perena, 10-100 cm.
Tulpini erecte, brazadte.
Frunze subsesile, lanceolate sau eliptice.
Inflorescente raceme.
Flori zigomorfe, bisexuate; petale galbene; vexil ovoidal.
Fruct pastaie glabra. VI-VII.
Habitat: liziere si raristi de paduri, tufarisuri, pajisti, stancarii
inierbate.
Areal: Br, Bl, Rz, Cd, Tgh.
Bioecol.: camefit - nanofanerofit eurasiatic; specie
xeromezofila, mezoterma, acidofila.

Sabiuta imbricata
Planta perena de 30-60 cm, cu 2 bulbotuberi
globulosi.
Tulpina erecta, neramificata, cilindrica.
Frunze enziforme de 6-20 mm latime, cea
inferioara solziforma.
Inflorescenta din racem compact unilateral.
Flori zigomorfe, bisexuate; petale purpuriu
violacee.
Fruct capsula, scurt obovoidala, obtuz 3muchiate. V-VII.
Habitat: lunci umede, poieni.
Areal: Br (Slobodca, Rososeni, Cotiujeni).
Bioecol.: geofit eurasiatic (continental); specie
mezofila, mezoterma, acid-neutrofila.

Gymnospermiu de Odesa
Planta perena, 5-20 cm.
Tubercul de 10-20 mm in diametru.
Tulpini erecte, cilindrice.
Frunza tulpinala 1, palmat 4-5-partita cu
segmente oblongi.
Inflorescente raceme apicale.
Flori actinomorfe, bisexuate; petale galbene
verzui.
Fruct capsula cu 3-4 seminte negre-brunii.
IV.
Habitat: paduri de garnet, pajisti stepice.
Bioecol.: geofit pontic; specie xeromezofila.

Crin de padure

Lopatea

Planta perena, 60-80 cm.

Planta perena, 30-140 cm.

Bulb ovoidal, galben.


Tulpina erecta, rosietic patata.
Frunze lat eliptic lanceolate pana la ovate, in
segmentul median al tulpinii dispuse in verticiliu fals,
cele superioare alterne.
Inflorescenta racem lax.
Flori nutante, actinomorfe, bisexuate; perigon
curbat, rosu, roz sau violaceu, punctat.
Fruct capsula obovoidala, 6-muchiata.V-VI.
Areal: Br, Rs, Rz, Bl, Cd.
Habitat: subarboretul ierbos al padurilor de stejar,
fag.
Bioecol.: geofit eurasiatic; specie mezofila,
amfitoleranta, slab acid-neutrofila.

Rizom gros.
Tulpina erecta, cilindrica, scurt patent
piloasa.
Frunze lung petiolate, lat ovate, adanc
cordate, scurt rigid piloase, cele inferioare
opuse, superioare alterne.
Inflorescenta racem lax.
Flori actinomorfe, bisexuate; petale mari,
violet descis, rar albe.
Fruct silicula alungit eliptica, acuta. V-VII.
Habitat: locuri umede, paduri de stejar cu
tei, paduri de stanca.
Areal: Cd, Rz.
Bioecol.: hemicriptofit central european-mediteranean; specie
mezohidrofila, mezoterma, slab acid-neutrofila.

Ceapa bulgareasca
Ghiocel bogat
Planta perena, 30-50 cm.
Bulb ovoidal cu tunici membaranoase.
Tulpina comprimata, 3-6 cm.
Frunze lat liniare,
concav canaliculate, lucioase.
Inflorescenta umbeliforma.
Flori actinomorfe, bisexuate; perigon
campanulat, alb.
Fruct capsua carnoasa, subsferica. V-VI.
Habitat: pajisti inmlastinite, stufarisuri.
Areal: Rs, Cd, Tgh.
Bioecol.: geofit atlantic-mediteranean;
specie mezohidrofila, moderat termofila, slab
acid-neutrofila.

Planta perena, glabra, 70-120 cm.


Bulb ovoidal cu miros specific.
Tulpina erecta, neramificata, neteda.
Frunze bazale liniar lanceolate de 30-50 cm lungime cu nervura
mediana pronuntata; tulpinale 2, concrescute intr-o teaca alungita 4crestata.
Inflorescenta umbela falsa.
Flori actinomorfe, bisexuate; perigon
campanulat, verzi-galbui cu nuante
violacee.
Fruct capsula ovoidala. V-VI.
Habitat: invelisul ierbos al padurilor de
stejar cu gorun.
Bioecol.: geofit ponto-balcanic; specie
mezofila, mezoterma, acid-neutrofila.

Nufar galben

Nufar galben

Planta perena.
Rizom repent.
Frunze natante cu petioli
triunghilari, lungi; limb ovat, cordat
de 10-30 cm lungime.
Flori solitare, actinomorfe,
bisexuate; petale galbene.
Fruct baciform, conic. VI-VIII.
Habitat: ape stagnante si lin

Planta perena, 100-150(200)


cm.
Rizom viguros, repent.
Frunze lung petiolate, cu lamina
triunghiular hastata pana la
subrotunde, dorsal cu nervuri
proieminente, anastamozate.
Flori solitare, actinomorfe, bisexuate; petale albe, numeroase,
dispuse spiralat.
Fruct baciform, sferic. VI-IX.
Habitat: ape stagnante si lin curgatoare.
Areal: Tgh, Ml, BgS, Chi.
Bioecol.: helohidatofit european (mediteranean); specie
ultrahidrofila, euriterma, slab acid-neutrofila.

curgatoare.
Areal: Tn (Copanca, lacul Leontevo, colect. a.1947), Ml
(Nezavertailovca, limanul Cuciurgan, colect. a.1967).
Bioecol.: helohidatofit eurasiatic (mediteranean); specie
ultrahidrofila, euriterma, acid-neutrofila.

Limba sarpelui
Planta perena, 5-20 cm.
Rizom scurt.
Frunza matura formata din doua
segmente, cea vegetativa lanceolata sau
oblong ovata, la baza decurenta, cea
sporofila spiciforma; sporangi
concrescuti, sesili. Sporifica VI-VII.
Habitat: paduri, lunci, locuri umede.
Areal: s. Ivancea (Cd).
Bioecol.: geofit circumpolar (boreal);
specie mezohidrofila, mezoterma,
eurionica.

Poroinic palustru
Planta perena, 30-65 cm.
Tuberculi 2-3.
Tulpina erecta, cilindrica, fistuloasa, cu nuanta violeta.
Frunze liniare sau liniar lanceolate, acuminate, vaginate.
Inflorescenta spiciforma, multiflora.
Flori zigomorfe, bisexuate; tepale oblongi, libere, violetpurpurii; label convex, natant, purpuriu sau rosietic.
Fruct capsula. V-VI.
Habitat: lunci umede si pajisti inmlastinite.
Areal: Cd (Rez.st. "Codrii").
Bioecol.: geofit european; mezohidrofila, mezoterma, slab
acid-neutrofila.

Bujor de padure
Planta perena, 50-80 cm, glabra.
Tulpina erecta, cilindrica, neramificata.
Frunze inferioare biternate; foliole ovat
oblongi sau lanceolate, lung petiolate.
Flori solitare, actinomorfe, bisexuate; petale
cuneiforme, rosii.
Fruct 2-3 folicule, catifelat tomentoase. V-VI.
Habitat: poieni, margini si raristi de paduri.
Areal: Cd (Siscani, colect. a.1957, Mircesti,
colect. 1974, 1977), Tgh (Bujor, 1980).
Bioecol.: geofit balcanic; specie xeromezofila, mezoterma, neutrobazifila.

Limba cerbului
Planta perena, 15-50 cm.
Rizom scurt.
Frunze scurt petiolate cu limb latlanceolat, intreg sau ondulat, usor
cordat.
Sori alungiti, dispusi paralel.
Habitat: paduri de stancarii.
Areal: Br, Rz.
Bioecol.: geofit circumpolar (boreal); specie mezofila, mezoterma,
neutro-bazifila.

Iarba dulce
Planta perena, 10-14 cm.
Rizom orizontal.
Frunze oblong lanceolate, penat
partite cu 10-25 perechi de segmente
lanceolate.
Sori dispusi in doua randuri paralele.
VII-IX.
Habitat: stancarii, toltre, paduri de
stancarii.
Areal: Br, Rs, Rz, Cd.
Bioecol.: geofit(camefit) circumpolar (boreal); specie mezofila,
mezoterma, slab acid-neutrofila.

Deditel mare
Planta perena, 10-40 cm.
Rizom viguros.
Tulpina ascendenta sau erecta, alb piloasa; peri lungi.
Frunze bazale aripate, de 3-4 ori penat sectate, cu 5-9 segmente
primare; cele involucrale adanc sectate cu lacinii liniare, alb sericeu
piloase.
Frunzele apar la sfarsitul infloririi.
Flori solitare, actinomorfe, bisexuate, erecte; periant violet, sericeu
pilos.
Fruct nucula. III IV.
Habitat: pante pietroase, stanci inierbate,
silvostepa.
Areal: Br, Rz, Cd, Tn.
Bioecol.: hemicriptofit european; specie
xeromezofila, moderat termofila, slab acidneutrofila.

Par-de-Dobrogea
Arbore, pana la 6 m cu nuanta argintiecenusie.
Tulpina neregulata, scunda.
Frunze lanceolate pana la obovatlanceolate, cuneate, fin serate de 4-7 cm
lungime, pe dos tomentoase.
Inflorescenta racem umbeliform.
Flori actinomorfe, bisexuate; petale albe.
Fruct fals piriform. IV-V.
Habitat: paduri de garnet.
Areal: Tn (Girbovat, Gradinita).
Bioecol.: megafanerofit pontomediteranean; specie xeromezofia,
termofila, slab acid-neutrofila.

Siverechie podoliana
Planta perena, 8-25 cm, dens stelat
tomentoasa, stolonifera.
Tulpini ramificate, foliate.
Frunze bazale in rozeta, oblanceolate,
intregi; cele tulpinale sesile, ovate sau
lanceolate, acuminate.
Inflorescenta racem dens.
Flori actinomorfe, bisexuate, tetramere;
petale albe.
Fruct silicula, ovata, usor comprimata. III-V.
Habitat: pante calcaroase, stincarii
inierbate
Areal: Br, Rs, Rz.
Bioecol.: hemicriptofit pontic; specie
xeromezofila, mezoterma, slab acid-neutrofila.

Urechelnita
Planta perena, 12-35 cm.
Tulpini sulcate, scurt glandulos piloase.
Frunze suculente, in rozete stelate,
cuneat obovate, acuminate, cele
tulpinale alterne, eliptic lanceolate,
glandulos piloase.
Inflorescenta corimbiforma laxa.
Flori actinomorfe, bisexuate petale
galbene. Frunct folicula alungit ovata,
rostrata. VII-VIII.
Habitat: pante pietroase; stancarii.
Areal: Br, Rs, Rz.
Bioecol.: camefit ponto-balcanic; specie xerofila, mezoterma,
slab acid-neutrofile.

Seslerie Heufler
Planta perena, 25-80(100) cm.
Rzomi orizontali.
Tulpina deobicei ascendenta, articulata, foliata
pana la mijloc.
Frunze liniare, plane sau conduplicate, acuminate
sau acute, fin scabre.
Inflorescenta panicul spiciform, alungit ovat;
spiculete cu 2-3 flori bisexuate.
Fruct cariopsa. IV-VI.
Habitat: pante calcaroase abrupte.
Areal: Rz (Rogojeni, Vadul lui Rascov); Rs
(Horodiste).
Bioecol.: hemicriptofit central european; specie xeromezofila,
mezoterma, slab acid-neutrofila.

Scodus domestic

Ghiocel-de-toamna

Arbore, pana la 15 m.
Lugeri tineri tomentosi; muguri glabri,
cleiosi.
Frunze imparipenate cu 6-10 perechi de
foliole alungit eliptice pana la alungit
obovate, serate.
Inflorescenta corimb, alb tomentoasa.
Flori actinomorfe, bisexuate; petale
unguiculate, albe sau rosietic nuantate.
Stile 5, concrescute la baa.
Fruct fals piriform, galben sau portocaliu-bruniu. V-VI.
Habitat: padure de stejar cu scumpie, fagete.
Areal: Rz, Cd, Tgh, Tn.
Bioecol.: micro-, megafanerofit, mediteranean central-european;
specie xerofila, mezoterma, slab acid-neutrofila.

Planta perena, 2-10 cm, bulbifera.


Tulpina scurta in faza florifera, si acrescenta
in cea fructifera.
Frunze lat liniare sau liniare, apar primavara
sau toamna.
Flori solitare sau 2-3, actinomorfe, bisexuate;
foliole perigoniale galbene.
Fruct capsula. IX-X(XI).
Habitat: coline stepizate, paduri de garnet,
pante calcaroase.
Areal: BgS, Ml (colect. aa.1933, 1934, 1937,
1980).
Bioecol.: geofit mediteranean; specie
xerofila, moderat termofila, slab acid-neutrofila.

Stevie turceasca

Cornaci

Planta perena, 40-100 cm.


Rizom viguros.
Tulpina erecta, fistuloasa, sulcata.
Frunze carnoase, oval-eliptice, intregi, lung petiolate, cele
superioare descrescente, sesile.
Inflorescenta antodiu solitar.
Flori actinomorfe, bisexuate. petale
roze.
Fruct achena; papus plumos.
Habitat: locuri umede in lunca r. Raut.
Areal: Bl (Cecolteni, colect. aa.1954,
1955, 1956).
Bioecol.: hemicriptofit ponto-balcanic;
specie mezohidrofila, moderat
termofila, slab acid-neutrofila.

Planta anuala, 80-100(200) cm.


Tulpini gracile, cilindrice, ramificate.
Frunze submerse opuse, liniare, sesile,
penat filiforme; cele natante romboidale,
pieloase, acut dintate; petioli la mijloc cu o
umflatura (camera aeriana).
Flori solitare, axilare, actinomorfe,
bisexuate; petale albe.
Fruct drupa, subglobuloasa, cu 2-4 coarne
spinoase.V-VI.
Habitat: ape lin curgatoare, stagnante.
Areal: Tn, ML, Tgh, Chi.
Bioecol.: helohidatofit eurasiatic
(mediteranean); specie ultrahidrofila.

Laleaua Biberstein
Planta perena, 15-30 cm.
Bulbi solitari.
Tulpina erecta, cilindrica, glabra.
Frunze 2, liniar lanceolate, cea inferioara cu o
teaca scurta.
Flori solitare, actinomorfe, bisexuate, nutante;
perigon galben.
Fruct capsula ovoidala. IV-V.
Habitat: invelisul ierbos al padurilor,
tufarisuri.
Areal: Rz, Cd, Tgh.
Bioecol.: geofit ponto-caucazian; specie
mezofila, mezoterma, slab acid-neutrofila.

Vita-de-padure
Liana, 3-8 m. Tulpini agatatoare, flexibile.
Frunze palmat lobate cu baza reniforma, neregulat acut
dintate, dorsal tomemtoase.
Inflorescenta paniculiforma.
Flori nearatoase, actinomorfe, de
regula dioice, galbene verzui.
Fruct baca sferica, albastra violaceu.
V-VI.
Habitat: paduri de lunca, malul
apelor, zavoaie.
Areal: Br, Rs, Cd, Tn, BgS.
Bioecol.: microfanerofit-epifit ponto-mediteranean; specie
mezofila, moderat termofila, slab acid-neutrofila.

Ghiocel alb
Planta perena, soliate sau in grup,
10-30(40) cm.
Bulb globulos, cu tunici brune.
Tulpina erecta, comprimata.
Frunze 2, liniare, plane, slab
carenate.
Flori solitare, actinomorfe,
bisexuate, cu foliole perigoniale
albe, cele interne cu o macula
verde, situata apical.
Furct capsula alungit cilindrica. IIIII.
Habitat: paduri, sub coronamentul
fagetelor; rar, sporadic
Areal: Br, Rs, Rz, Cd, Tgh.
Bioecol.: geofit european (mediteranean); specie mezofila,
mezoterma, slab acid-neutrofila.

S-ar putea să vă placă și