Procesoare

Nume: Stan Cristian

Clasa a XII-a
A

Procesorul
Procesorul ncorporeaz funciile unitii centrale de prelucrare a informaiei (U.C.P.
sau n englez: CPU) a unui calculator sau a unui sistem electronic structurat funcional (care
coordoneaz sistemul) i care, fizic, se prezint sub forma unui circuit electronic
integrat IC cunoscut i sub numele de cip electronic. Reprezint forma structural cea mai
complex pe care o pot avea circuitele integrate. El controleaz activitile ntregului sistem n
care este integrat i poate prelucra datele furnizate de utilizator. Este elementul principal al unui
sistem de calcul; cipul semiconductor, care este plasat pe placa de baz
numit motherboard (en), este de obicei foarte complex, putnd ajunge s conin de milioane
de foarte mici tranzistoare (microtranzistoare).
Procesorul asigur procesarea instruciunilor i datelor, att a celora din sistemul de
operare al sistemului, ct i a celora din aplicaia utilizatorului, i anume le interpreteaz,
prelucreaz i controleaz, execut sau supervizeaz transferurile de informaii i controleaz
activitatea general a celorlalte componente care alctuiesc un sistem de calcul.

1 | Page

Procesorul (CPU)
Procesorul sau CPU (Central Processing Unit) este creierul calculatorului. Este cel mai
important component din calculator. El "gandeste" toate datele.
Frecventa (viteza) procesorului se masoara in MHz (megahertzi) sau GHz (gigahertzi). Cu cat
are frecventa mai mare, cu atat mai bine, deoarece cu atat "pulseaza" datele mai repede. Un
procesor din prezent are pana la 4 GHz (4000 MHz).
Arhitectura procesorului (forma lui interioara) este pe 32 de biti, sau pe 64 de biti, (sau mai
vechi, pe 16 biti, 8 biti.)
Cele doua mari firme principale de procesoare sunt Intel si AMD. Procesoarele lor sunt foarte
diversificate, de exemplu, Intel are foarte multe modele de procesoare, printre care Celeron,
Pentium, Core 2, Core i3, Core i7, etc. Cel mai rapid procesor actual este Core i7.

Firmele Principale de procesoare:

1. Advanced Micro Devices (AMD) este o companie multinaional american, cu sediul n
Sunnyvale, California. Este unul din marii productori de microprocesoare, plci de baz
i procesoare grafice pentru servere i calculatoare personale.
Este al doilea productor de microprocesoare x86 din lume, dup Intel, i al treilea
productor de procesoare grafice. n 2007 era pe locul 11 n lume n producia de
semiconductoare.
Primul procesor propriu a fost K5, lansat n 1996 . n 1997 a lansat procesorul K6 iar n
1999 K7, numit i Athlon, care a reprezentat un succes, fiind mai bun dect procesoarele
similare produse de Intel, n continuare procesoarele AMD pstrnd aceast poziie
pn la lansarea familiei de procesoare Core 2 de ctre Intel, n 2006. n anul 2000 a
produs primul procesor cu frecvena de 1000 MHz. Athlon 64 (K8), lansat n 2003, a fost
primul procesor pe 64 bii.
2. Intel Corporation este o companie american, cea mai mare companie de
semiconductoare din lume i cea care a inventat seria de procesoare x86, procesoare
gsite n multe calculatoare personale de tip PC. Fondat n 1968 ca Integrated
Electronics Corporation cu sediul n Santa Clara, California, SUA, Intel mai produce i
aa-numite chipset-uri pentru plci de baz, plci de reea NIC, memorii flash, plci
grafice i alte componente legate de comunicaii i computere. Fondat de pionierii
semiconductoarelor Robert Noyce i Gordon Moore, Intel combin designul i
capacitatea avansat a procesoarelor cu capabilitatea produciei de vrf. Original
cunoscut ca prima n motoare i tehnologie, n anii 1990 Intel introduce campania "Intel
Inside" i produce celebrele procesoare Pentium.Intel a fost primul productor al
memorilor de tip SRAM i DRAM, acestea reprezentnd majoritatea afacerilor pn n
anii 1980. Intel a creat primul microprocesor comercial n 1971, dar l-a produs numai
pn la crearea calculatorului personal, care a devenit afacerea primar. n anii 1990 i
mai trziu Intel investete foarte mult n noi microprocesoare i n industria PC-urilor,
2 | Page

care se dezvolt rapid. n aceast perioad Intel devine furnizorul principal de

microprocesoare pentru PC-uri, i a fost cunoscut pentru tacticile agresive n aprarea
poziiei pe pia, astfel de exemplu s-a aliat cu compania Microsoft, i mai trziu i cu
Apple, pentru a controla industria IT (tehnologia informaiei).

Microprocesoare Intel:

4004
8008
8085
8086
8088
80286
80386
80486
Celeron
Pentium I
Pentium Pro
Pentium II
Pentium III
Pentium M
Celeron M
Intel Core
Intel Pentium Dual-Core
Pentium 4
Itanium
Xeon
Pentium D
Intel Core 2
Intel Atom
XScale(StrongARM)
Intel Core i3
Intel Core i5
Intel Core i7
Intel Core i7 Extreme Edition
Intel SSD 520

3 | Page

Cum functioneaza?

Procesorul primeste biti (0-urile si 1-urile) care apar fara sens de pe hard disk sau din memorie
(RAM) si le trimite inapoi pe ecran sau pe oricare mediu de stocare dupa ce le-a aranjat intr-o
forma ordonata pe care o intelegem, forma care este dictata de instructiunile care au fost scrise
de tipu' care a facut programul.
Datele sunt luate din hard disk sau alte medii de stocare si sunt trimise in RAM de unde le
proceseaza. Apoi trimite rezultatul pe ecran prin placa video, sau sunetul prin placa audio.
Procesorul "gandeste" totul din memoria RAM, deoarece este aproximativ de 10000 de ori mai
rapida decat hard disk-ul, in cazul in care am putea pune hard-disk-ul in considerare ca spatiu
de procesare. Oricum, calculatoarele nu sunt construite sa poata functiona fara RAM.
Procesorul primeste instructiunile de la programele din memorie si le proceseaza intr-o cantitate
de milioane pe secunda, instructiuni care au fost scrise de programator linie cu linie. O
instructiune are nevoie deun numar fix de cicluri (adica de hertzi, din aia 30000000000 sau cati
are un procesor de 3 GHz.... ) Bineinteles, depinde si de cate instructiuni ii da programul. Daca
e un program simplu sa zicem, nu are atatea instructiuni de procesat.

Tipuri de socket (slot):

4 | Page

LGA (Land Grid Array)

PGA (Pin Grid Array)

In tipul LGA, pini sunt situati pe placa de baza si nu pe procesor, procesorul are o suprafata
neteda, avand doar contacte metalice. Acest tip se foloseste la procesoarele intel incepand din
2002.

In tipul PGA, pinii sunt situati pe procesor. Aceasta metoda este inca folosita de AMD.

MEMORIA CACHE
5 | Page

n informatic, memoria cache (sau simplu un cache) este o colecie de date ce sunt o "copie la
indigo" a valorilor originale stocate altundeva sau calculate mai devreme, unde operaia de
aducere din memorie a datelor originale este costisitoare (datorit timpilor mari de acces la
memorie) sau costul recalculrii acestora este mare, n comparaie cu costul citirii acestora din
cache. Cu alte cuvinte, un cache este o arie temporar de stocare unde datele utilizate n mod
frecvent pot fi depozitate pentru un acces rapid la acestea. Odat ce datele sunt stocate n
cache, n viitor vor fi luate de aici i utilizate dect s se ncerce readucerea datelor originale
sau recalcularea acestora, astfel nct timpul mediu de acces este mai mic.
Memoria cache, sau RAM cache-ul este memorie de tip static RAM. C orice SRAM, are o
vitez i un cost mult mai ridicate dect RAM-ul dinamic (DRAM). Avnd n vedere c
programele acceseaz memoriile de date sau instruciuni n repetate rnduri, s-a observat c
prin pstrarea a ct mai multe dintre aceste informaii pe SRAM, ntregul sistem funcioneaz
mai rapid.
Memoriile de tip cache s-au dovedit a fi extrem de folositoare n multe domenii ale informaticii
pentru c modelele accesului la memorie n programele aplicaie obinuite sunt de tip localitate
a referinei. Exist cteva feluri de localitate, dar acest articol prezint cazul n care datele
accesate sunt foarte apropiate n domeniul timp (fenomenul de localitate temporal). Datele ar
putea fi sau nu localizate fizic aproape una de cealalt (localitate spaial).

Modul de operare
Un cache este un bloc de memorie folosit pentru stocarea temporar a datelor ce foarte
probabil vor fi utilizate din nou. UCP-ul i hardiscul utilizeaz n mod frecvent un cache, precum
i navigatoarele i serverele de internet.
6 | Page

Un cache e constituit dintr-o multitudine de intrri. Fiecrei intrri i corespunde o prticic de

date copie a uneia de pe un suport de stocare de rezerv. Fiecrei intrri i corespunde de
asemenea o etichet, ce indic spre identitatea bucii de dat de pe suportul de rezerv a
crei copie este cea din dreptul respectivei intrri.
Cnd clientul cacheului (o UCP, un navigator, un sistem de operare) dorete s acceseze o
parte din date despre care se crede c s-ar gsi printre datele din rezerv, controleaz mai nti
n cache. Dac poate fi gsit o intrare cu eticheta bucii cutate, este utilizat aceast bucat
de dat. Aceast situaie este cunoscut drept o lovitur de cache. Deci, de exemplu, un
program de navigare pe internet ar putea cuta prin cacheul su local pe disc s vad dac are
o copie local a coninutului paginii web de la o anumit adres URL. n acest exemplu, URL-ul
este eticheta, iar coninutul paginii web este bucata de dat. Procentul de accesri a acestor
date n cache (a loviturilor n cache) este cunoscut drept rat de succes a cacheului.
Situaia alternativ este cunoscut drept rateu de cache, cnd cacheul este consultat dar gsit a
nu conine acea bucat de dat cu eticheta cutat. Frntura de dat adus din rezerva local
n timpul gestionrii rateului este n mod obinuit inserat n cache, pregtit pentru urmtoarea
accesare.
Dac spaiul de stocare din cache este limitat, va trebui probabil s expulzeze o alt intrare
pentru a face loc. Euristica folosit pentru a selecta intrarea ce va trebui expulzat este
cunoscut drept politica de nlocuire. Una din politicile populare de nlocuire, ultima recent
utilizat (URU), nlocuiete intrarea de pe ultima poziie din lista sortat n ordine
descresctoare a celor mai recent utilizate (vezi algoritmii cache). cacheuri mai eficiente
calculeaz frecvena de utilizare n raport cu dimensiunea elementelor stocate, ca i timpii de
ateptare i debitele pentru cache i depozitul de rezerv. n timp ce aceast metod
funcioneaz bine pentru cantiti mai mari de date, timpi de ateptare mari, i debite mici, cum
este cazul folosirii unui hardisc pe post de cache la navigarea pe internet, nu este n schimb
eficient pentru a pune n cache memoria principal (RAM).
Cnd o nregistrare este scris n cache, va trebui de asemenea s fie scris la un moment dat
i n depozitul de rezerv. Schema de programare a momentului cnd va trebui operat
modificarea este denumit politica de scriere.
ntr-un cache scrie-prin, fiecare scriere n cache determin o scriere sincron n depozitul de
rezerv.
Pe de alt parte, ntr-un cache scrie-napoi, operaiile de scriere nu sunt reflectate n mod
automat n depozit. n schimb, cacheul ine cont care dintre locaiile sale au fost rescrise (aceste
locaii sunt marcate ca fiind murdare). Datele din aceste locaii sunt scrise napoi n depozitul de
rezerv cnd acele date sunt date afar din cache. Din acest motiv, un rateu n cacheul scrienapoi de cele mai multe ori va avea nevoie de dou accese la memorie pentru a deservi: una
pentru a aduce data necesar, i una pentru a scrie data schimbat din cache n depozit.

7 | Page

Scrierea napoi a datelor poate fi declanat de-asemenea de ctre alte politici. Clientul poate
face modificri unei date n cache, ca mai apoi s trimit cacheului o notificare n mod explicit
s scrie data napoi.
O alocare fr scriere este o politic de cache n care doar citirile de procesor sunt trecute prin
cache, ocolind astfel nevoia de a scrie-napoi sau de a scrie-prin cnd vechea valoare a datei a
lipsit din cache nainte de scriere.
Datele din depozitul de rezerv poate fi modificat de entiti altele dect cacheul, n care caz
copia din cache poate s devin irelevant sau nvechit. Pe de alt parte, cnd clientul
nnoiete datele din cache, copiile acestor date din alte cacheuri vor deveni nvechite.
Protocoalele de comunicaie dintre gestionarii de cache care menin consistena datelor sunt
cunoscute ca protocoale de coeren.

Organizarea memoriei cache:

Memoria cache poate fi organizat n mai multe zone de memorie, cu dimensiuni i
funcionaliti diferite. Aceste zone ( de date, de instruciuni, TLB) se regsesc la nivelul
microprocesorului,n exteriorul UCP-ului. La un nivel superior,zonele sunt unificate i rezultat
cache-ul unificat, care este cel ce interacioneaz cu memoria principal.

I.

Cache de instruciuni

Cache-ul de instruciuni este folosit pentru memorarea instruciunilor care sunt folosite frecvent,
ceea ce duce la mrirea vitezei de funcionare a sistemului. Aceast zon poate chiar s fac
operaii limitate, sau s "prezic" datele ce vor fi folosite ulterior, prin memorarea instruciunilor
accesate cu frecven.

II.

Cache-ul de Date

Cache-ul de date este un buffer foarte rapid, care poate prelua datele necesare unor instruciuni
din memoria principal i s le transmit regitrilor. Odat ajunse datele n regitrii, acestea pot
fi folosite de ctre procesor n instruciuni. Dup terminarea execuiei instruciunii, rezultatul
8 | Page

reinut n regitrii este returnat pentru memorare n cache-ul de date i apoi transmis memoriei
principale.

III.

Cache-ul TLB

Cache-ul TLB (din englez, Translation Look-Aside Buffer) acceseaz memoria fizic. Fiecare
task care ruleaz are alocat un spaiu din memoria virtual, care acceseaz spaii din adresa
fizic. Procesorul lucreaz cu memoria virtual, iar memoria cache i memoria de operare
lucreaz cu memoria fizic. Fiecare spaiu din memoria virtual sau fizic folosete pagini
pentru accesare. TLB-ul reine aceste pagini, i datorit vitezei caracteristice memoriei cache,
accesarea spaiilor memoriei fizice este rapid, ceea ce duce la o vitez bun a procesorului
pentru lucrul cu adresele virtuale i rularea taskurilor.

Tipuri de memorie cache:

cache de nivel 1 (Level1 sau L1) - este memoria cache construit n Unitatea Central
de Procesare (UCP); este cel mai rapid tip de memorie, pentru c poate funciona la
aceeai vitez cu cea a microprocesorului
cache de nivel 2 (Level2 sau L2) - este memoria de pe un chip separat fa de UCP;
poate ajunge s funcioneze la o vitez de aproape 2 ori mai mare dect RAM-ul.
cache de nivel 3 (Level3 sau L3) - folosite de anumite UCP-uri conin att memorie de
nivel 1 ct i memorie de nivel 2 ataate sistemului

TIPURI DE PROCESOARE:
PROCESOARE INTEL:

CORE

9 | Page

PENTIUM

CELERON

Procesoarele fabricate de compania INTEL snt de trei tipuri si anume Core, Pentium si
Celeron, care la rndul lor exista n mai multe variante n functie de generatie (Core 2, Pentium
4, Pentium 3, Celeron 2, etc.), de frecventa de ceas (2 ghz; 2,4 Ghz; 3 Ghz; etc.) Si de numarul
de nuclee ("cores"). ntre aceste trei tipuri exista asemanari si diferente in ce priveste arhitectura
folosita si tehnologia de productie care se reflecta n performanta lor globala.
Procesoarele Core si Pentium snt destinate acelora care doresc ct mai multa performanta de
la calculator si ca urmare snt dispusi sa plateasca un pret pe masura pentru acest lucru.
Procesoarele Celeron snt destinate acelora care doresc sa cumpere procesoare produse de
compania Intel, dar snt de acord sa sacrifice un anumit grad de performanta n favoarea unui
pret mai scazut. Aceasta politica de marketing a companiei Intel face ca procesoarele Celeron
sa fie fabricate si pozitionate pe piata n asa fel nct sa nu intre n concurenta cu procesoarele
Pentium sau Core. Ca urmare ele au viteze mai mici dect cele mai noi procesoare Intel si
Pentium, au o frecventa de functionare a magistralei de date mai mica si de asemenea mai
putina memorie cache pe pastila procesorului. De exemplu la un moment dat cel mai puternic
procesor Celeron (cu nucleu Northwood) avea o frecventa de ceas de 2,8 ghz, o frecventa de
functionare a magistralei de date (a procesorului, interna) de 400 mhz si o memorie cache L2
de 128 KB. Prin comparatie, la acelasi moment cele mai puternice procesoare Pentium 4
obisnuite (nu Extreme Edition) aveau o frecventa de ceas de 3,4 Ghz, o frecventa de
functionare a magistralei de date (a procesorului, interna) de 800 mhz si o memorie cache L2
de 512 KB (P4 cu nucleu Northwood) sau 1024 KB (P4 cu nucleu Prescott).
O lista cu caracteristicile tehnice ale procesoarelor Core, Pentium si Celeron se gaseste pe
situl INTEL sub forma de fisier PDF.

1. CORE

10 | P a g e

Procesoarele Core au fost lansate pe piata la jumatatea anului 2006 iar microarhitecturacare
sta la baza lor difera considerabil de cea folosita la constructia procesoarelor Pentium 4 si
Pentium D. Noile inovatii tehnologice folosite in procesoarele Core permit obtinerea unei
performante crescute in conditiile unui consum de energie electrica scazut. Aceste inovatii sint
urmatoarele :

Executie Dinamica pe Scara Larga ("Wide Dynamic Execution") procesoarele Core

executa mai multe instructiuni pe ciclul de tact decit predecesoarele lor bazate pe
arhitectura NetBurst. In plus analiza fluxului de date prelucrat de procesor a fost
optimizata.

Prelucrare Imbunatatita a Datelor Media Digitale ("Advanced Digital Media Boost")

Instructiunile SSE au fost modificate in asa fel incit acum prelucrarea datelor din
aplicatiile multimedia (audio, video) este de aproape doua ori mai rapida.

Memorie Cache Inteligenta de tip Superior ("Advanced Smart Cache") Memoria

cache de tip L2 este partajata intre nucleele ce compun un procesor Core, iar gradul ei
de folosire de catre fiecare nucleu poate fi ajustat dinamic in functie de nivelul de
activitate al nucleelor la momentul respectiv.

Acces Inteligent la Memorie ("Smart Memory Access") Algoritmii de aducere si

procesare a datelor in memoria cache de tip L1 si L2 au fost imbunatatiti.

Capacitate de Folosire Inteligenta a Energiei Electrice ("Intelligent Power

Capability") Raportul "Performanta per Watt consumat" a fost imbunatatit, iar
consumul de energie electrica si disiparea de caldura au fost diminuate. Procesoarele
pot sa-si dezactiveze in mod dinamic subunitatile care sint inactive, astfel incit energia
electrica sa fie folosita numai daca este nevoie de ea la momentul respectiv
(eficientizarea consumului de energie).

1.1 PROCESOARE INTEL CORE MONONUCLEATE ("single core" - cu un singur

nucleu)
Compania INTEL nu produce in prezent procesoare mononucleate ce inglobeaza tehnologia
Core.

1.2 PROCESOARE INTEL CORE BINUCLEATE ("dual core" - cu doua nuclee)

1.2.1 Intel Core 2 Duo
Procesoarele Core 2 Duo sint fabricate folosind doua tipuri de nuclee, anume Conroe si
Allendale, care difera intre ele doar prin marimea memoriei cache de tip L2 (2 MB pentru
Allendale si 4 MB pentru Conroe). Ele folosesc instructiunile pe 64 de biti (EM64T) si suporta
tehnologiile de virtualizare (Intel Virtualization Technology) si de eficientizare a consumului
energetic (Intel Enhanced SpeedStep Technology), dar nu si tehnologia Hyper-Threading.
Aceste procesoare au nevoie de placi de baza cu soclu LGA775, insa aceste PB nu sint
compatibile cu procesoarele Pentium 4 sau Pentium D. Modelele ieftine (E4400, E4300) nu
11 | P a g e

suporta tehnologiile de virtualizare si au frecventa magistralei principale (FSB) de 800 MHz,

spre deosebire de modelele mai scumpe la care aceasta este de 1066 MHz.
Fiecare nucleu are viteza specificata in tabelul de mai jos, dar asta nu inseamna ca un
procesor cu 2 nuclee la frecventa de 1,80 GHz este echivalent cu un procesor cu un singur
nucleu la frecventa de 3,6 GHz. O crestere mare de performanta este valabila doar atunci cind
procesoarele sint folosite pentru softuri optimizate pentru lucrul cu mai multe nuclee (de ex.
programele de grafica 3D).
Modelele Core 2 Duo existente sint urmatoarele :

E6700 : 2,66 GHz x 2 nuclee | 4 MB memorie cache L2

E6600 : 2,40 GHz x 2 nuclee | 4 MB memorie cache L2

E6400 : 2,13 GHz x 2 nuclee | 2 MB memorie cache L2

E6300 : 1,86 GHz x 2 nuclee | 2 MB memorie cache L2

E4300 : 1,80 GHz x 2 nuclee | 2 MB memorie cache L2

----------------------------------------------------------

X6800 : 2,93 GHz x 2 nuclee | 4 MB memorie cache L2 10510q1621k ; familia

Core 2 Extreme

1.3 PROCESOARE INTEL CORE CVADRINUCLEATE ("quad core" - cu patru nuclee)

1.3.1 Intel Core 2 Quad
Procesoarele Core 2 Quad sint fabricate pe baza nucleului Kentsfield (compus din doua
nuclee Conroe puse unul linga altul) si au frecventa magistralei principale (FSB) de 1066 MHz.
Ele folosesc instructiunile pe 64 de biti (EM64T) si suporta tehnologiile de virtualizare ("Intel
Virtualization Technology") si de eficientizare a consumului energetic ("Enhanced SpeedStep
Technology"), dar nu si tehnologia Hyper-Threading. Aceste procesoare au nevoie de placi de
baza cu soclu LGA775.
Modelele Core 2 Quad existente sint urmatoarele :

Q6600 : 2,40 GHz x 4 nuclee | 8 MB memorie cache L2 (2 x 4 MB)

--------------------------------------------------------------------------

QX6700 : 2,66 GHz x 4 nuclee | 8 MB memorie cache L2 (2 x 4 MB) familia Core 2

Extreme

12 | P a g e

1.4 PROCESOARE INTEL CORE EXTREME

Familia Core 2 Extreme include procesoare binucleate sau cvadrinucleate si contine
modelele cele mai performante de procesoare Intel pentru calculatoarele de birou ("desktops").
Ele inglobeaza nuclee Conroe (X6800) sau Kentsfield (QX6700) si se instaleaza pe placi de
baza in format LGA775.
Modelele Core 2 Extreme existente sint urmatoarele :

X6800 : 2,93 GHz x 2 nuclee | 4 MB memorie cache L2

QX6700 : 2,66 GHz x 4 nuclee | 8 MB memorie cache L2 (2 x 4 MB)

2. PENTIUM
MONONUCLEATE (SINGLE CORE)

BINUCLEATE (DUAL CORE)

2.1 Procesoare Pentium mononucleate ("single core" - cu un singur nucleu)

Procesoarele Pentium au fost pina in anul 2006 cele mai puternice procesoare produse de
Intel si snt indicate pentru cei care doresc sa foloseasca calculatorul si pentru jocuri de ultima
generatie sau pentru prelucrare audio-video. Procesoarele Pentium fabricate n prezent snt
dintr-a patra generatie (Pentium 4), dar se mai gasesc n vnzare la mna a doua si sisteme cu
procesoare din generatia a treia (Pentium 3, denumire scrisa de obicei Pentium III).
2.1.1 Pentium 4
Procesoarele Pentium 4 (cu exceptia seriei P4 Extreme Edition) au fost fabricate folosinduse cinci tipuri de nuclee si anume Wilamette, Northwood, Prescott, Prescott 2M si Cedar Mill.
ntre cele cinci tipuri de nuclee exista multe asemanari nsa exista si destule diferente, legate de
procesul de fabricatie sau de arhitectura interna. Nucleul Willamette a fost primul tip de nucleu
inclus in procesoarele P4 si de aceea a fost si cel mai slab, inglobind doar 256 KB de memorie
cache L2. Nucleul Northwood are 8 KB de memorie cache L1 si 512 KB de memorie cache L2.
Nucleul Prescott are un numar dublu de tranzistori fata de nucleul Northwood si are 16 KB de
memorie cache L1 alaturi de 1024 MB de memorie cache L2. n plus procesoarele bazate pe
nucleul Prescott au o arhitectura mbunatatita si snt dotate cu un set nou de instructiuni, numit
SSE3, care nu exista la procesoarele bazate pe nuclee mai vechi si care va fi pus n valoare de
creatorii de softuri. Pe de alta parte nucleul Prescott are un consum de electricitate mai crescut
si degaja mai multa caldura n timpul functionarii intensive dect nucleul Northwood, ceea ce
reprezinta un dezavantaj. Nucleul Prescott 2M isi are numele de la includerea a 2 MB de
memorie cache L2 si a fost folosit pentru unele procesoare Pentium 4 din familia 6xx si pentru
cel mai performant dintre procesoarele Pentium 4 Extreme Edition (P4 EE 3.73). Nucleul Cedar
13 | P a g e

Mill este asemanator cu Prescott, dar fiind fabricat cu o tehnologie de 65 nm are un consum de
electricitate mai scazut, deci si o emisie de caldura mai redusa.
Modelele din familiile 5xx (550, 540, 530, etc.) si 6xx (670, 660, 650, etc.) sint ultimele
reprezentante ale generatiei de procesoare mononucleate Pentium 4. Ceea ce le deosebeste
de familiile precedente de procesoare Pentium 4 este posibilitatea folosirii tehnologiei EM64T
(Enhanced Memory 64 Technology), adica folosirea instructiunilor pe 64 de biti. Acestea au
nevoie pentru a functiona de placi de baza care sa suporte tehnologia EM64T la nivel de BIOS,
iar la nivel software de sisteme de operare (Windows XP x64 sau Linux) si de aplicatii pe 64 de
biti.
2.1.2 Pentium 4 Extreme Edition
Procesoarele Pentium 4 XE snt cele mai performante procesoare din generatia Pentium 4.
Majoritatea acestor procesoare au fost bazate pe nucleul Gallatin, iar una dintre caracteristicile
lui care au contribuit din plin la sporul de performanta a fost prezenta unui nivel de memorie
cache L3 cu o marime de 2 MB, care se adauga memoriei cache L2 de 512 KB. Procesoarele
Pentium 4 Extreme Edition nu au nevoie de placi de baza speciale, ele putnd fi montate pe
placile de baza obisnuite pentru Pentium 4 si anume "socket 478" sau "socket LGA775". Astfel,
procesorul P4 XE 3.4 GHz exista atit in varianta pentru soclu 478 cit si in varianta pentru soclu
LGA775. Cel mai puternic reprezentant al acestei familii este procesorul Pentium 4 XE 3.73
GHz, care a fost construit exclusiv pentru formatul de soclu LGA775, fiind bazat pe
nucleul Prescott 2M.
O parte din procesoarele Pentium 4 cu frecventa de tact de peste 2,4 GHz poseda facilitatea
de "Hyper-Threading" (HT), ceea ce nseamna ca un procesor este "vazut" de SO ca fiind de
fapt compus din doua procesoare "logice" (virtuale) care functioneaza la frecventa de ceas
nominala a procesorului real. Unele aplicatii snt optimizate pentru modul multifir ("multithread")
sau pentru sistemele multiprocesor si ca urmare ele vor rula mai rapid pe un sistem dotat cu un
procesor Pentium 4, chiar daca acest sistem doar "emuleaza" un sistem biprocesor, fara a fi si
n realitate unul. De asemenea tehnologia HT aduce un avantaj n situatia lucrului simultan cu
mai multe aplicatii sau n cazul n care unele aplicatii ruleaza automat n fundal. Performanta
unui sistem dotat cu un procesor care utilizeaza tehnologia "Hyper-Threading" nu este nsa la
fel de mare ca a unui sistem dotat cu doua procesoare reale (identice cu cel folosit n sistemul
monoprocesor), din cauza faptului ca procesoarele "logice" trebuie totusi sa mparta resursele
procesorului real. Cresterea de performanta este de obicei de ordinul 10-30 %, dar exista si
situatii n care tehnologia HT trebuie dezactivata pentru ca ea ncetineste activitatea
procesorului n anumite aplicatii. Pentru a putea folosi tehnologia HT este nevoie de o placa de
baza compatibila si de un SO (Windows XP sau unele distributii de Linux) optimizat pentru
aceasta tehnologie. Activarea sau dezactivarea tehnologiei HT se face din BIOS-ul placii de
baza.

2.2 Procesoare Pentium binucleate ("dual core" - cu doua nuclee)

2.2.1 Pentium D

14 | P a g e

Familia Pentium D cuprinde modelele Pentium D 8xx si Pentium D 9xx. Procesoarele

Pentium D folosesc tehnologia EM64T (instructiuni pe 64 de biti), insa nu si tehnologia HyperThreading, care a fost dezactivata.

Pentium D 8xx sint procesoare bazate pe nucleul Smithfield si au o memorie cache L2

de 2 MB. Modelele existente sint : Pentium D 805, 820 (2,8 GHz), 830 (3 GHz) si 840
(3,2 GHZ), ambele nuclee componente avind frecventa de tact specificata in paranteza.
Acest tip de procesoare a fost scos din productie in anul 2006.

Pentium D 9xx sint procesoare bazate pe nucleul Presler si au o memorie cache L2 de

4 MB. Modelele existente sint : Pentium D 915 (2,8 GHz), 920 (2,8 GHz), 930 (3 GHz),
940 (3,2 GHz), 945, 950 (3,4 GHz) si 960 (3,6 GHz), ambele nuclee componente avind
frecventa de tact specificata in paranteza.

2.2.2 Pentium Extreme Edition (Pentium XE)

Familia Pentium XE contine cele mai puternice procesoare Pentium produse de compania
Intel. Ele au tehnologia Hyper-Threading activata si folosesc bineinteles si instructiunile pe 64
de biti (EM64T).

Pentium XE 840 este bazat pe nucleul Smithfield, are 2 MB cache L2, frecventa de 3,2
GHz si magistrala de date (FSB) de 800 MHz.

Pentium XE 955 este bazat pe nucleul Presler, are 4 MB cache L2, frecventa de 3,46
GHz si magistrala de date (FSB) de 1066 MHz.

Pentium XE 965 este bazat pe nucleul Presler, are 4 MB cache L2, frecventa de 3,46
GHz si magistrala de date (FSB) de 1066 MHz.

Ambele familii de procesoare binucleate folosesc formatul de soclu LGA775 si au nevoie de o

placa de baza cu cipset Intel 955X sau NVIDIA nForce4 SLI Intel Edition.

3. CELERON
Procesoarele Celeron moderne au nucleu de procesor Pentium 4 (varianta Wilamette,
Northwood, Prescott sau Cedar Mill), dar n trecut procesoarele Celeron foloseau acelasi nucleu
ca si procesoarele Pentium mai vechi cu o generatie.
Familia de procesoare Celeron D cuprinde modele bazate pe nucleele Prescott si Cedar Mill.
Ele au o performanta notabil crescuta fata de procesoarele Celeron din generatiile anterioare,
chiar si la o frecventa de tact egala. Acest lucru se datoreaza mai multor factori si anume :
marimea memoriei cache L2 s-a dublat sau cvadruplat (L2 = 256 KB Prescott / L2 = 512 KB
Cedar Mill), viteza magistralei principale a crescut si ea (533 MHz, fata de 400 MHz ct aveau
cele mai performante procesoare Celeron cu nucleu Northwood) si a fost introdus setul de
instructiuni SSE3. Pe de alta parte procesoarele Celeron, indiferent de generatie, nu suporta
tehnologia Hyper-Threading, aceasta raminind apanajul procesoarelor Pentium 4.
Incepind cu a doua jumatate a anului 2005 Intel a inceput sa produca si procesoare Celeron
D care folosesc tehnologia EM64T (instructiuni pe 64 de biti), de exemplu modelele Celeron D
15 | P a g e

326, 331, 336, 341, 346, 351, 352, 355, 356, 360. Acestea au frecvente de tact de la 2,53 la
3,46 GHz si folosesc formatul de soclu LGA775.
Cele mai noi modele de Celeron D (352, 356 si 360) inglobeaza nucleu Cedar Mill si sint
fabricate cu ajutorul tehnologiei de 65 nm, ceea ce inseamna ca au un consum de energie mai
mic si deci se incalzesc mai putin.
Procesoarele Celeron cu frecventa de tact sub 2 Ghz snt indicate pentru calculatoare folosite
pentru aplicatii mai putin solicitante. Aceasta nu nseamna ca ele nu pot fi folosite pentru jocuri
sau editare audio-video, ci doar ca performanta lor n aceste cazuri este mult scazuta fata de
procesoarele Pentium de ultima generatie, n principal datorita cantitatii mici de memorie cache.
Procesoarele Celeron cu viteze de 2 GHz sau mai mult pot fi folosite nsa si pentru aplicatii
solicitante, desi cantitatea (relativ) redusa de memorie cache L2 si pune n continuare
amprenta asupra performantelor procesorului, exceptie facnd bineinteles procesoarele Celeron
D cele mai noi.
DENUMIREA PROCESOARELOR INTEL
Compania Intel a folosit pina in anul 2004 denumiri pentru procesoarele Pentium si Celeron
care includeau obligatoriu si frecventa de ceas reala a acestora (de ex. Pentium 4 3.4 GHz ;
Pentium 4 3.2E GHz ; Pentium 4 2.8C GHz ; Celeron 2 GHz, Celeron 2.8 GHz, etc.). Scopul era
ca orice cumparator sa poata sa aprecieze usor performanta procesoarelor si sa poata sa se
decida rapid care este cel mai potrivit pentru nevoile sale.
Intel a complicat nsa lucrurile pe parcurs (n special pentru cumparatorii mai putin avizati)
pentru ca au existat foarte frecvent situatii n care procesoare Pentium 4 avnd aceeasi
frecventa de ceas aveau performante sensibil diferite. Acest lucru se datora n principal faptului
ca unele dintre aceste procesoare functionau cu o magistrala interna de date de 800 MHz, iar
altele cu 533 MHz sau ca unele procesoare foloseau tehnologia "Hyper-Threading" n timp ce
altele nu. Mai mult, interveneau n ecuatie si diferentele legate de nucleele pe baza carora erau
construite procesoarele. n acest fel nu erau rare situatiile n care cumparatorii erau pusi n
dificultate atunci cnd trebuiau sa aleaga procesorul adecvat dintre mai multe procesoare avnd
aceeasi frecventa de ceas dar preturi diferite. Aceasta stare de lucruri defavoriza n mod evident
cumparatorul si n plus permitea unele manevre de marketing abuzive din partea firmelor care
vindeau sisteme si componente de calculator, firme care de obicei specificau n ofertele lor doar
frecventa de ceas a procesorului, fara a preciza si frecventa magistralei de date, tipul nucleului
sau compatibilitatea cu tehnologia "Hyper-Threading".
Incepind cu anul 2004 Intel a hotarit sa schimbe radical modul de denumire a procesoarelor
pe care le produce, n asa fel nct diferentele de performanta sa fie foarte clare. Noua metoda
de denumire implica folosirea unui numar (Processor Number - PN) care sa reflecte
performanta globala a procesorului respectiv. Denumirea va fi formata din numele procesorului
(Pentium sau Celeron) la care se adauga un numar alcatuit din trei cifre, de forma 9xx, 8xx, 7xx,
6xx, 5xx sau 3xx, dupa linia de procesoare n care se incadreaza un anumit model de procesor.
Vor exista mai multe grupuri de procesoare distincte si anume : procesoare cu performante
crescute (9xx si 8xx), procesoare pentru calculatoare mobile (7xx), procesoare cu performante
medii (6xx si 5xx) si procesoare cu performante obisnuite (3xx). Primele patru grupuri cuprind
procesoare de tipul Pentium 4, iar ultimul procesoarele Celeron. Procesoarele numite 8xx si 9xx
sint cu doua nuclee.

16 | P a g e

Un procesor avnd un anumit numar este mai puternic decit procesoarele cu numere mai mici
si mai slab decit procesoarele cu numere mai mari. De exemplu un procesor Pentium 4 la 3,6
GHz (construit pe nucleul Prescott, avnd magistrala de date de 800 MHz, 1MB memorie cache
L2, compatibil cu tehnologia HT) va avea numarul 560, un procesor avnd aceleasi caracteristici
tehnice dar functionind la frecventa de 3,4 GHz va avea numarul 550, iar un procesor avnd
aceleasi caracteristici tehnice dar functionind la frecventa de 3,84 GHz va avea numarul 570. n
mod similar un procesor Celeron D la 2,66 GHz (construit pe nucleul Prescott, avnd magistrala
de date de 533 MHz, 256 KB memorie cache L2) va avea numarul 330, un procesor avnd
aceleasi caracteristici tehnice dar functionind la frecventa de 2,53 GHz va avea numarul 320, iar
un procesor avnd aceleasi caracteristici tehnice dar functionind la frecventa de 2,8 GHz va
avea numarul 335.
LEGTURI UTILE :

Lista de procesoare Intel - Core, Pentium, Celeron, M (mobil), Xeon (server), Itanium
(server)

Lista de procesoare Core 2

Lista de procesoare Pentium 4

Lista de procesoare Celeron

Core 2 - Duo, Quad si Extreme

Pentium Extreme Edition

Pentium D

Pentium 4

Celeron

PROCESOARE AMD
MONONUCLEATE (SINGLE-CORE)

BINUCLEATE (DUAL-CORE)

Procesoarele fabricate de compania AMD snt de doua tipuri si anume Athlon si Sempron.
ntre aceste doua tipuri exista asemanari si diferente care se reflecta n performanta lor globala.
Diferenta ntre procesoarele de tip Athlon si Sempron este legata de frecventa de ceas ("viteza")
a procesorului, de frecventa magistralei de date, de cantitatea de memorie cache de pe pastila
procesorului si de tipul nucleului folosit.

1. PROCESOARE AMD MONONUCLEATE ("single core" - cu un singur

nucleu)
17 | P a g e

ATHLON 64

ATHLON 64 FX

SEMPRON

1.1 ATHLON 64 / ATHLON 64 FX

Compania AMD a introdus in productie incepind cu anul 2003 procesoare fabricate exclusiv
pe baza unei arhitecturi pe 64 de biti (AMD64) si anume familiile de procesoare Athlon 64 FX
(versiunile 57, 55, 53 si 51) si Athlon 64. Aceste procesoare snt optimizate pentru a rula aplicatii
pe 64 de biti, nsa ele pot rula extrem de bine si aplicatii pe 32 de biti sau chiar pe 16 biti. n
aplicatiile pe 32 de biti (de ex. jocuri, programe de birotica, editare audio-video, etc.)
performanta procesoarelor cu arhitectura pe 64 de biti este chiar considerabil mai buna dect a
procesoarelor pe 32 de biti. Puterea reala a procesoarelor pe 64 de biti este nsa "descatusata"
doar de sistemele de operare (Windows XP x64, Linux) si aplicatiile pe 64 de biti.
Procesoarele AMD pe 64 de biti au arhitectura nucleului asemanatoare cu cea a
procesoarelor Athlon XP, la care s-au adaugat nsa mai multe inovatii n scopul cresterii
performantei. Cea mai notabila inovatie este includerea n nucleu a controlerului de memorie,
care era pna atunci plasat n cipsetul placii de baza. n acest fel lucrul cu memoria DDRAM
este accelerat si n plus performanta procesorului nu mai depinde de calitatea controlerului
folosit de producatorul placii de baza. n plus ele folosesc si instructiunile SSE 2, care nu snt
prezente la procesoarele Athlon XP. Procesoarele AMD Athlon pe 64 de biti au nevoie de placi
de baza speciale, ele neputind fi instalate pe PB pentru procesoare Athlon XP. La inceputul
productiei acestor procesoare, PB trebuiau sa fie de tipul "Socket 940" pentru Athlon 64 FX si
"Socket 754" pentru Athlon 64, n functie de numarul de pini ai fiecarui tip de procesor. Ulterior
compania AMD a hotarit ca ambele tipuri de procesoare sa aiba acelasi numar de pini, si anume
939, iar placile de baza de tipul "Socket 939" sa fie compatibile att cu procesoarele Athlon 64
FX, ct si cu procesoarele Athlon 64 construite cu acest numar de pini.
1.1.1 ATHLON 64
Procesoarele Athlon 64 snt varianta mai putin performanta (si n acelasi timp mai ieftina) a
procesoarelor AMD mononucleate pe 64 de biti, dar ele intrec n performanta procesoarele
Sempron sau Athlon XP cu aceeasi frecventa de tact. Ele snt construite folosind nucleele
"Newcastle", "Clawhammer", "Winchester" si "Venice. Cel mai puternic reprezentant al familiei
Athlon 64 este procesorul Athlon 64 4000+ (frecventa reala 2,4 GHz), care are 939 de pini. El
este construit pe baza nucleului Clawhammer (la fel ca si Athlon 64 FX-53, care are aceeasi
frecventa de tact), avind controler de memorie bicanal si o cantitate de memorie cache L2 de 1
MB.

Procesoarele Athlon 64 cu nucleu "Clawhammer" (3200+, 3400+ si 3700+) au 754 de

pini (snt compatibile cu PB Socket 754), poseda un controler de memorie monocanal
("single channel"), o interfata de lucru cu memoria cache L2 pe 64 biti (ceea ce le face
mai putin performante) si o cantitate de memorie cache L2 de 1024 KB.

n ceea ce le priveste pe procesoarele Athlon 64 cu nucleu "Newcastle" lucrurile snt

ceva mai complicate. Primele procesoare Athlon 64 (2800+, 3000+, 3200+, 3400+) cu
nucleu "Newcastle" aveau 754 de pini (fiind deci compatibile cu placile de baza Socket
754) posedau un controler de memorie monocanal ("single channel"), o interfata de

18 | P a g e

lucru cu memoria cache L2 pe 64 biti (ceea ce le facea mai putin performante) si o

cantitate de memorie cache L2 de 512 KB. Procesoarele din a doua serie Athlon 64 cu
nucleu "Newcastle" (3500+, 3800+) au 939 de pini (fiind deci compatibile cu placile de
baza Socket 939) poseda un controler de memorie bicanal ("dual channel"), o interfata
de lucru cu memoria cache L2 pe 128 biti (la fel ca procesoarele Athlon 64 FX) si o
cantitate de memorie cache L2 de 512 KB.

Procesoarele Athlon 64 cu nucleu "Winchester" (3000+, 3200+ si 3500+) au 939 de

pini (snt compatibile cu PB Socket 939), poseda un controler de memorie bicanal ("dual
channel") si o cantitate de memorie cache L2 de 512 KB. Deosebirea intre
nucleele Newcastle si Winchester tine exclusiv de procesul de fabricatie, primele fiind
fabricate cu tehnologie de 130 nm (0,13 microni) iar celelalte, mai noi, cu tehnologie de
90 nm (0,09 microni). Tehnologia de 90 nm permite atit scaderea costurilor de productie
cit si un consum de electricitate mai mic, ceea ce are ca efect o temperatura mai
scazuta.

Procesoarele Athlon 64 cu nucleu "Venice" (3000+, 3200+, 3400+, 3500+, 3800+) sint
fabricate cu tehnologie de 90 nm, au 754 sau 939 de pini (snt compatibile cu PB Socket
754 sau 939), poseda instructiunile SSE3, au un controler de memorie imbunatatit si un
voltaj mai mic de functionare, ultima caracteristica contribuind la mentinerea unei
temperaturi mai scazute fata de nucleele precedente.

Procesoarele Athlon 64 cu nucleu "San Diego" (3500+, 3700+, 4000+) sint fabricate
cu tehnologie de 90 nm si au 939 de pini (snt compatibile cu PB Socket 939).

Procesoarele Athlon 64 cu nucleu "Orleans" (3000+, 3200+, 3500+, 3800+) sint

fabricate cu tehnologie de 90 nm si au 940 de pini (snt compatibile cu PB Socket AM2).

1.1.2 ATHLON 64 FX MONONUCLEAT

Procesoarele Athlon 64 FX (versiunile 57, 55, 53 si 51) au fost de la inceput concepute
pentru a fi varianta mai performanta (si n acelasi timp mai scumpa) a procesoarelor AMD pe 64
de biti cu un singur nucleu. Ele poseda un controler de memorie bicanal ("dual channel"), o
interfata de lucru cu memoria cache L2 pe 128 biti si o cantitate de memorie cache L2 de 1024
KB (1 MB).

Primele procesoare Athlon 64 FX-51 si FX-53 inglobau nucleul "Sledgehammer",

aveau 940 de pini (fiind deci compatibile cu placile de baza Socket 940) si, lucru foarte
important, aveau nevoie pentru a functiona de o memorie RAM speciala ("Registered
DDRAM").

Compania AMD a decis ulterior incetarea productiei procesoarelor FX-51 si intrarea n

productie a unor procesoare Athlon 64 FX-53 care inglobeaza nucleul "Clawhammer" si
au 939 de pini (fiind deci compatibile cu placile de baza Socket 939). Mai important,
AMD a hotarit ca toate procesoarele Athlon 64 FX produse din acel moment vor
functiona cu memorie RAM obisnuita, nemaifiind nevoie de memoria RAM speciala de
tipul "Registered DDRAM". Memoria RAM obisnuita are doua avantaje fata de cea
speciala ("registered") si anume este mai rapida si mai ieftina.

19 | P a g e

Athlon 64 FX-57 (frecventa reala 2,8 GHz) are 939 de pini si este construit pe baza
nucleului "San Diego", beneficiind deci de un controler de memorie imbunatatit si de
compatibilitate cu setul de instructiuni SSE3. Este ultimul procesor Athlon 64 FX
construit cu un singur nucleu.

1.2 SEMPRON
Procesoarele Sempron au fost construite de-a lungul timpului folosind cinci tipuri de nuclee si
anume Thoroughbred B, Barton, Paris, Palermo si Manila.

Primele procesoare Sempron de la 2200+ (frecventa reala 1,5 GHz) la 2800+

(frecventa reala 2 GHz) au fost fabricate folosind nucleul Thoroughbred B si erau
conforme cu formatul "socket A" pentru placile de baza. Toate procesoarele Sempron
bazate pe nucleul Thoroughbred B de la 2200+ la 2800+ au o cantitate de memorie
cache L2 de 256 KB, ceea ce le face mult mai performante decit predecesoarel lor,
Duron, care aveau doar 64 KB.

Sempron 3000+ (frecventa reala 2 GHz - 512 KB cache L2) a fost initial fabricat
folosind nucleul Barton, conform cu formatul "socket A" pentru placile de baza. Ulterior a
fost fabricat cu nucleul Palermo (frecventa reala 1,8 GHz - 128 KB cache L2).
Procesorul Sempron 3000+ cu nucleu Barton are 512 KB memorie cache L2, la fel ca si
procesoarele Athlon XP construite pe baza aceluiasi nucleu. Procesorul Sempron 3100+
cu nucleu Paris are 256 KB memorie cache L2.

Sempron 3100+ (frecventa reala 1,8 GHz) este fabricat folosind nucleul Paris(similar cu
cel folosit pentru procesoarele Athlon 64) si este conform cu formatul "socket 754"
pentru placile de baza. Toate procesoarele de mai sus au fost fabricate cu o tehnologie
de 130 nm.

Procesoarele Sempron mai noi fabricate pentru formatul Socket 754 au fost realizate
cu ajutorul tehnologiei de 90 nm, inglobeaza nucleul Palermo si au valorile nominale
("ratings") : 2600+ (frecv. reala 1,6 Ghz), 2800+ (1,6 Ghz), 3000+ (1,8 GHz), 3100+ (1,8
GHz), 3300+ (2 GHz) si 3400+ (2 GHz). Diferenta de performanta dintre modelele 3300+
si 3400+ (sau dintre 3000+ si 3100+) nu este data de frecventa de functionare, care este
aceeasi, ci de cantitatea de memorie cache L2. Procesoarele construite pe baza
nucleului Palermo au cantitati diferite de memorie cache L2 si anume : 2600+ (128 KB);
2800+ (256 KB), 3000+ (128 KB), 3100+ (256 KB), 3300+ (128 KB), 3400+ (256 KB).

Cele mai noi procesoare Sempron (modele de la 2800+ la 3600+) sint realizate pe
baza nucleului Manila si folosesc soclul AM2.

Procesoarele Sempron construite cu nucleele Paris si Palermo poseda avantajele conferite

de acestea (de ex. controler de memorie integrat), dar nu pot rula aplicatii pe 64 de biti. Evident
ca nici cele construite pe baza nucleelor Thoroughbred B si Barton nu pot rula aplicatii pe 64 de
biti.
Incepind cu a doua jumatate a anului 2005 AMD a inceput sa produca si procesoare
Sempron care folosesc tehnologia AMD64 (instructiuni pe 64 de biti), de exemplu versiunile

20 | P a g e

2600+, 2800+, 3000+, 3100+, and 3300+. Ele se deosebesc de modelele pe 32 de biti prin
intermediul codului OPN.
1.3 ATHLON XP
Procesoarele Athlon XP au fost fabricate intre anii 2001-2005 folosindu-se succesiv (n
ordine cronologica) patru tipuri de nuclee si anume Palomino (1500+ pna la 2100+),
Thoroughbred (1600+ pna la 2700+), Barton (2500+ pna la 3200+) si Thorton (2000+, 2200+,
2400+).

Nucleul Thoroughbred a avut doua revizii (versiuni) si anume Thoroughbred A si

Thoroughbred B, acesta din urma prezentnd un avans tehnologic considerabil fata de
nucleele anterioare, inclusiv versiunea A. Diferentele dintre nuclee snt date n principal
de optimizarea arhitecturii lor n vederea mbunatatirii performantei globale a
procesorului, cu cteva exceptii n care diferentele dintre generatiile de nuclee snt
minore si tin doar de cantitatea de memorie cache de pe pastila procesorului. Ca o
regula aproape generala cu ct nucleul este mai nou cu att procesorul este mai bun,
adica mai rapid si mai stabil.

Diferenta ntre nucleul Barton si cel Thoroughbred B este minima d.p.d.v al

arhitecturii, deosebirea principala ntre ele fiind data de adaugarea a 256 KB de
memorie cache L2 pe nucleul Barton n asa fel nct acesta are 512 KB memorie cache
L2 n timp ce nucleul Thoroughbred B (ca si nucleele Palomino si Thoroughbred A) are
doar 256 KB.

Nucleul Thorton este un nucleu Barton care are doar 256 KB de memorie cache L2 si
a fost produs doar din considerente ce tin de procesul de productie, pentru ca era mai
ieftin sa se foloseasca aceeasi linie de fabricatie ca pentru nucleele Barton dect sa se
pastreze linia de fabricatie a nucleelor Thoroughbred B.

1.4 DURON
Procesoarele Duron mai recente au fost construite succesiv cu doua tipuri de nuclee si
anume Morgan (ntre 1 GHz si 1,3 GHz) si Applebred (1,4 GHz; 1,6 GHz si 1,8 GHz). Nucleul
Applebred este mbunatatit considerabil fata de nucleele anterioare si permite functionarea
procesorului la o frecventa a magistralei de date (FSB) de 266 MHz. Procesoarele Duron au o
cantitate de memorie cache L2 de doar 64 KB, fata de 256 sau 512 KB pentru procesoarele
Athlon XP, ceea ce se rasfrnge asupra performantelor n aplicatiile (jocuri, programe de
birotica, etc.) dependente de cantitatea de memorie cache disponibila. Aceasta linie de
procesoare a fost scoasa din productie n momentul n care a fost lansat modelul Sempron.

21 | P a g e

2. PROCESOARE AMD BINUCLEATE ("dual core" - cu doua nuclee)

ATHLON 64 FX

ATHLON 64 X2

2.1 ATHLON 64 FX BINUCLEAT

Incepind cu anul 2006 AMD a decis ca procesoarele din familia Athlon 64 FX sa fie fabricate
folosind doua nuclee. Primii reprezentanti ai acestei familii (Athlon 64 FX-51, 53, 55, 57) aveau
un singur nucleu.

Athlon 64 FX-60 este construit pe baza nucleului Toledo, avind frecventa reala de 2,6
GHz. El este compatibil cu placile de baza cu Soclu 939 si are 2 MB memorie cache
(cite 1 MB pentru fiecare din cele doua nuclee). Controlerul de memorie este bicanal si
are o interfata de lucru cu memoria cache L2 de 128 de biti.

Athlon 64 FX-62 | FX-70 | FX-72 | FX-74 sint construite pe baza nucleului Windsor, avind
frecventa reala de 2,8 GHz (FX-62) | 2,6 GHZ (FX-70) | 2,8 GHz (FX-72) | 3 GHz (FX74). Sint compatibile cu placile de baza cu Soclu AM2 si au 2 MB memorie cache (cite 1
MB pentru fiecare din cele doua nuclee).

2.2 ATHLON 64 X2
Familia de procesoare Athlon 64 X2 include modelele :

6000+ : 3,0 GHz x 2 nuclee | 2 MB memorie cache L2

5600+ : 2,8 GHz x 2 nuclee | 2 MB memorie cache L2

5400+ : 2,8 GHz x 2 nuclee | 1 MB memorie cache L2

5200+ : 2,6 GHz x 2 nuclee | 2 MB memorie cache L2

5000+ : 2,6 GHz x 2 nuclee | 1 MB memorie cache L2

4800+ : 2,4 GHz x 2 nuclee | 2 MB memorie cache L2

4600+ : 2,4 GHz x 2 nuclee | 1 MB memorie cache L2

4400+ : 2,2 GHz x 2 nuclee | 2 MB memorie cache L2

4200+ : 2,2 GHz x 2 nuclee | 1 MB memorie cache L2

4000+ : 2,0 GHz x 2 nuclee | 1 MB memorie cache L2

3800+ : 2,0 GHz x 2 nuclee | 1 MB memorie cache L2

22 | P a g e

3600+ : 2,0 GHz x 2 nuclee | 512 KB memorie cache L2

Fiecare nucleu are viteza specificata in lista de mai sus, dar asta nu inseamna ca un
procesor cu 2 nuclee la frecventa de 2 GHz este echivalent cu un procesor cu un singur nucleu
la frecventa de 4 GHz. O crestere mare de performanta este valabila doar atunci cind
procesoarele sint folosite pentru softuri optimizate pentru lucrul cu mai multe nuclee (de ex.
programele de grafica 3D). Diferenta de performanta intre modelele cu aceeasi frecventa de
tact este data de marimea memoriei cache L2, care este de altfel si singura diferenta intre cele
doua tipuri de nuclee.
Procesoarele Athlon 64 X2 sint bazate pe nucleele Toledo (4800+ si 4400+), Manchester
(4600+, 4200+, 3800+), Windsor (modele de la 3600+ la 6000+) si Brisbane (modele de la
4000+ la 5000+).
Modelele bazate pe nucleele Toledo si Manchester sint cele mai vechi si din aceasta cauza
folosesc placi de baza de tip "Socket 939". Ele au magistrala de date de 1000 MHz, sint
compatibile cu setul de instructiuni SSE3 si au un controler de memorie imbuntatit fata de
procesoarele Athlon 64.
Modelele bazate pe nucleul Windsor fiind mai noi folosesc placi de baza cu soclu AM2.
Modelele bazate pe nucleul Brisbane sint cele mai noi si folosesc placi de baza cu soclu
AM2. Ele sint fabricate cu o tehnologie de 65 nm, ceea ce are ca rezultat un consum mai scazut
de energie si deci si o incalzire mai redusa. Nucleul Brisbane are o marime a memoriei cache
L2 de 512 KB, deci un procesor cu acest nucleu va avea o memorie cache de 1 MB (2 x 512
KB).
Procesoarele Athlon 64 X2 "Eficiente Energetic" (energy efficient) sint modele bazate pe
nucleele Windsor sau Brisbane al caror consum energetic se situeaza intre 35-65 W, in timp ce
procesoarele Athlon 64 X2 obisnuite au un consum in jur de 85 W. Scaderea consumului se
obtine prin selectarea procesoarelor ce pot functiona la o tensiune de alimentare (Vcore) mai
redusa. Sint recomandate pentru sistemele la care se doreste cu orice pret pastrarea unei
temperaturi scazute pentru a nu fi nevoie de o racire zgomotoasa, de exemplu sistemele AMD
Live, care sint dedicate in principal redarii multimedia ("home cinema").

DENUMIREA PROCESOARELOR AMD:

AMD sustine ca foloseste o arhitectura pentru nucleele procesoarelor sale pe 32 de biti
(Athlon XP, Duron, Sempron) care este mai buna dect cea folosita de INTEL. Acest lucru ar
permite ca un procesor Athlon XP sa aiba la o anumita frecventa de tact o performanta egala
sau mai buna dect un procesor Pentium 4 care functioneaza la o frecventa de tact superioara
celei a procesorului Athlon XP. De exemplu AMD sustine (n mod indirect) ca un procesor Athlon
XP 2800+ (nucleu Thoroughbred B) care functioneaza la frecventa reala de 2250 MHz (2,25
GHz) are aceeasi performanta ca un procesor Pentium 4 2.8 care functioneaza la frecventa
reala de 2800 MHz (2,8 Ghz). Acest lucru nu este fara o baza reala, pentru ca procesoarele
produse de AMD executa mai multe instructiuni pe ciclu dect procesoarele produse de Intel.
Compania AMD si numeste procesoarele Athlon XP n functie de performanta lor
("performance rating" - PR) si nu de frecventa de tact reala, n asa fel nct un procesor Athlon
XP 2000+ are de fapt frecventa de ceas de 1667 MHz. Introducerea nucleului Barton a
23 | P a g e

complicat ntructva lucrurile pentru ca de exemplu un procesor Athlon XP 2800+ cu nucleu

Thoroughbred B functioneaza la frecventa de 2250 MHz (166x13,5), iar un procesor Athlon XP
2800+ cu nucleu Barton functioneaza la frecventa de 2083 MHz (166x12,5), AMD sustinnd ca
memoria cache L2 mai mare a nucelului Barton l face capabil sa aiba aceeasi performanta cu
nucleul Thoroughbred B, chiar daca functioneaza la o frecventa mai mica. Cele mai performante
procesoare Athlon XP (3000+ si 3200+) snt nsa construite numai folosind nuclee Barton.
Aparitia procesoarelor pe 64 de biti a complicat si mai mult lucrurile n ceea ce priveste
denumirile folosite de compania AMD pentru produsele sale. Astfel, metoda PR a fost pastrata
pentru procesoarele Athlon 64 (3200+, 3400+, 4000+), nsa pentru procesoarele Athlon 64 FX
s-a optat pentru denumiri care nu au legatura cu frecventa de functionare (FX-51 functioneaza
la 2,2 GHz, FX-53 la 2,4 GHz, iar FX-55 la 2,6 GHz) sau cu performanta comparativa cu
procesoarele Pentium 4 (numerele 51, 53 si 55 nu au nici o relatie cu performanta
procesoarelor produse de Intel). Denumirea procesoarelor Sempron (3100+, 2800+, 2600+,
etc.) este conforma cu modelul PR ("performance rating") expus mai sus, dar ele nu se
raporteaza la performanta comparativa a unor procesoare Pentium 4. Procesoarele Duron au
fost denumite n functie de frecventa de ceas exprimata n MHz (Duron 1600, Duron 1800), ele
fiind scoase insa din productie.
Acuratetea folosirii unei denumiri care nu se bazeaza pe frecventa de ceas a procesorului n
cauza, ci pe frecventa unui procesor concurent care are performante asemanatoare, este pusa
n chestiune de unii specialisti. Din testele efectuate de mai multe situri specializate n hardware
rezulta ca valoarea nominala ("rating") folosita de AMD pentru procesoarele sale Athlon XP este
adecvata n special n legatura cu aplicatiile de birou si cu jocurile pe calculator. n cazul
prelucrarii audio-video (codare MPEG4, codare MP3) denumirea si pierde din precizie,
supraestimnd ntr-o anumita masura performantele procesorului AMD.
In cazul procesoarelor Athlon 64 si Sempron, compania AMD a fost acuzata ca valorile
nominale ("ratings") par a fi stabilite uneori fara prea multa rigurozitate logica, din considerente
care tin mai mult de strategiile de acoperire a pietei cu o gama cit mai larga de produse, decit
de performantele comparative ale procesoarelor. Acuzatiile nu se verifica in majoritatea
cazurilor, compania AMD neavind interesul sa isi creeze o reputatie proasta prin apelarea mult
prea flagranta la trucuri ieftine de marketing. De exemplu un procesor Athlon 64 3500+ (2,2
GHz - 512 KB cache L2 - interfata cu memoria pe 128 de biti - nucleu Newcastle sau
Winchester) este in majoritatea testelor mai performant decit unul 3400+ (2,4 GHz - 512 KB
cache L2 - interfata cu memoria pe 64 de biti - nucleu Newcastle), chiar daca acesta din urma
are o frecventa de ceas mai mare cu 200 MHz. La un moment dat pe piata romaneasca ele
costau (cu TVA inclus) 285 EUR (3500+) si 235 EUR (3400+), fiecare potential cumparator
urmind sa decida singur daca diferenta de 50 de EUR la pret reflecta adecvat diferenta de
performanta.
Un dezavantaj al procedurii de numire folosite de AMD este faptul ca pot exista procesoare
cu aceeasi valoare nominala care fac parte din familii diferite si evident au si preturi diferite. O
astfel de situatie se intilneste in cazul procesoarelor Athlon 64 3000+ (2 GHz - 512 KB cache L2
- nucleu Clawhammer sau Newcastle), Athlon XP 3000+ (2,1 GHz - 512 KB cache L2 - nucleu
Barton) si Sempron 3000+ (2 GHz - 512 KB cache L2 - nucleu Barton). In acest caz alegerea
procesorului cel mai performant trebuie sa se faca dupa pretul sau. De exemplu la un moment
dat procesorul Sempron 3000+ (1,8 GHz - 128 KB cache L2 - nucleu Palermo) costa in
Romania 115 EUR (incl. TVA), iar procesorul Athlon 64 3000+ (2 GHz - 512 KB cache L2 nucleu Newcastle) costa 153 EUR (incl. TVA), ambele fiind destinate platformelor cu soclu 754.
24 | P a g e

Este evident ca valoarea nominala identica (3000+ in acest caz) nu a pus pe acelasi rang al
performantelor un procesor Sempron cu unul Athlon 64, lucru reflectat foarte bine de pret.
Este deci recomandat sa nu se faca comparatii bazate pe valorile nominale intre procesoare
AMD apartinind unor familii diferite. Pentru a avea relevanta, astfel de comparatii trebuie sa se
faca doar pe baza rezultatelor obtinute de procesoare in testele efectuate de siturile specializate
in recenzii ale componentelor hardware. In sfirsit, daca trebuie sa ne decidem asupra a doua
procesoare din aceeasi familie (de ex. Athlon 64), care au aceeasi valoare nominala (de ex.
3500+) dar sint fabricate cu tehnologii diferite (90 nm si 130 nm), este recomandat sa alegem
procesorul fabricat cu tehnologia mai noua (90 nm).
Verdictul n privinta procesoarelor AMD a fost dat de cumparatorii cu mijloace financiare mai
reduse, care le apreciaza att pentru performanta, ct mai ales pentru raportul pret-performanta
care este foarte bun. Este recomandata cumpararea unui procesor Athlon 64 sau Athlon XP
daca folosim calculatorul pentru aplicatii care necesita putere mare de calcul (jocuri, prelucrare
audio-video) sau un procesor Sempron daca l folosim pentru aplicatii de intensitate medie
(aplicatii de birou, internet). La fel ca n cazul procesoarelor Celeron, procesoarele Sempron pot
fi folosite si pentru jocuri sau editare audio-video, nsa performantele lor snt mai scazute dect
ale procesoarelor Athlon 64 si Athlon XP, evident la valori nominale apropiate (a nu se compara
deci un Sempron 3100+ cu un Athlon XP 2000+). Procesoarele Sempron cu valori nominale
mari (peste 2800+) pot fi folosite fara probleme si pentru jocurile noi, dar jucatorii impatimiti ar
trebui sa cumpere mai degraba procesoare Athlon 64 sau Athlon XP.
Identificarea nucleului unui procesor Athlon XP, Athlon 64 sau Sempron se face pe baza
codului inscriptionat pe acesta ("Ordering Part Number" - OPN) sau folosind softuri speciale
cum snt CPUiDMax sau CPU-Z (vezi adresele de unde pot fi descarcate n pagina Legaturi
Programe). Sa presupunem ca avem un procesor Athlon XP cu urmatorul cod inscriptionat pe
placuta sa : "AXDA 1700 DUT3C". Pentru a-l "descifra" trebuie sa urmam indicatiile de pe situl
AMD. Grupul de litere "AXDA" ne semnaleaza ca avem de-a face cu un procesor Athlon XP cu
nucleu Barton sau Thoroughbred, numarul "1700" ne dezvaluie ca procesorul are o performanta
("performance rating") de 1700+ ceea ce lamureste n plus faptul ca este vorba de un nucleu
Thoroughbred, litera "D" semnifica faptul ca procesorul este "mpachetat" folosind tehnologia
OPGA, litera "U" arata ca tensiunea de functionare este de 1,6 V, litera "T" indica temperatura
maxima suportata de nucleu si anume 90 de grade Celsius, cifra "3" semnaleaza ca procesorul
are 256 KB de memorie cache L2, iar litera "C" ne indica frecventa magistralei principale de
date (FSB) a placii de baza n care poate fi montat procesorul si anume 266 MHz.

LEGTURI UTILE :

Lista de procesoare AMD - Athlon, Sempron, Duron, Turion (mobil), Opteron (server)

Lista de procesoare Athlon 64 , Athlon 64 FX si Athlon 64 X2

Lista de procesoare Sempron

Lista de procesoare Athlon XP

Athlon 64

25 | P a g e

Athlon 64 FX

Athlon 64 X2

Sempron

Athlon XP

Duron

26 | P a g e