Dependena de droguri

Dependena de droguri

Pentru c n Romnia, media de vrst a consumatorilor de droguri ilegale a

sczut n ultimii ani de la 20-25 de ani la 15 ani, cea mai mare team a oricrui
printe este legat de posibilitatea ca propriul lui copil s fie tentat de consumul
de droguri i s devin dependent.
n cursul anului 2003, sub auspiciile Consiliului Suedez pentru Informaii privind
Alcoolul i Alte Droguri i ale Consiliului Europei prin Grupul Pompidou, Ministerul
Sntii i Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare n Sntate au realizat un
studiu privind consumul de alcool, tutun i droguri n coli. Rezultatele arat c,
fa de anul 1999, consumul de tutun, droguri i alcool s-a amplificat. Conform
studiului naional ESPAD 2003 efectuat pe un eantion de elevi n vrst de 16
ani, prevalena consumului de tutun este de 64%. n acelai timp, un procent de
80% dintre acetia a consumat cel puin o dat alcool. n ceea ce privete
consumul de amfetamine, acesta s-a dublat, iar cel de ecstasy s-a triplat n
comparaie cu anul 1999. Numrul consumatorilor de heroin este estimat la
aproximativ 24.000 de persoane n Bucureti, ceea ce reprezint 1% din totalul
populaiei.
Foarte puini prini se ateapt ca fiii sau fiicele lor s nu consume niciodat
alcool sau s nu ncerce s fumeze, pentru c aceste produse li se par mai puin
nocive i nu sunt n afara legii. Tinerii de azi, ns, nu vd nici o diferen ntre
consumul de tutun, alcool i cel de droguri ilegale uoare dei, ar trebui s fie
contieni c, separat de efectul duntor al drogului n sine, chiar i implicarea
ntmpltoare sau experimentarea acestora este o activitate ilegal i se poate
solda cu dosar penal.
Alarmant este faptul c sunt foarte tineri dar i c, muli dintre ei se nscriu din
start n categoria greilor", studiile indicnd o trecere ntr-un timp relativ scurt, de
la consumul de droguri uoare - canabis, marijuana - la consumul de droguri tari
(heroina i drogurile de sintez). Consumul de heroin injectabil va determina la
rndul lui consecine dramatice pe termen mediu i lung asupra sntii publice
prin nmulirea simitoare a cazurilor de SIDA, hepatit B,C, tuberculoz.
Tinerii care devin dependeni de consumul de droguri vor deveni n scurt timp
delincveni de drept comun, asta ntruct printre metodele prin care obin bani
pentru o linie", pe lng furtul banilor din casa prinilor i vnzarea bunurilor de
valoare de la domiciliu, se numr adesea spargerea mainilor i vnzarea
ponturilor" pentru apartamente n care se poate opera".

Riscurile consumului de droguri

Societatea condamn cu vehemen pe consumatorii de droguri ilegale dar,

manifest o relativ toleran fa de consumatorii de alcool i tutun. n realitate
ns, i fumatul i consumul frecvent i excesiv de alcool pot determina toleran

i dependen ducnd la afeciuni ale inimii, tractului digestiv, ficatului,

plmnilor i sistemului nervos central.
Drogurile precum alcoolul, heroina i tranchilizantele consumate regulat pot duce
la modificarea reaciilor biochimice normale din organism i dac nu se continu
administrarea dozelor apar simptomele specifice abstinenei (tremurturi,
transpiraii, simptome asemntoare gripei). n plus, din cauza faptului c sunt
depresoare, ele ncetinesc reaciile organismului i produc o stare de somnolen,
capacitatea de coordonare a micrilor este afectat iar persoana poate cdea i
se poate accidenta cu uurin.
Drogurile precum amfetaminele, cocaina, ecstasy sunt stimulente puternice,
ducnd la o descrcare de energie care poate fi fatal n cazul celor care au
probleme cu tensiunea arterial.
Consumatorii de LSD sufer de halucinaii i pot fi extrem de tulburai dup
administrare, capabili s comit acte periculoase, n special dac erau anxioi
sau foarte suprai nainte s ia drogul.

Indicii care pot sugera consumul:

schimbarea brusc a comportamentului;
treceri fr motiv de la veselie la tristee, uneori chiar agresivitate neobinuit, i
de la agresiune la linite i chiar delsare;
pierderea apetitului alimentar, ochi injectai;
pierderea gradat a interesului pentru coal, munc, hobby-uri, sporturi,
prieteni;
stri de somnolen i apatie necaracteristice, oboseal excesiv fr o cauz
aparent;
cheltuieli excesive, dispariia banilor sau a unor obiecte de valoare din cas;
pete neobinuite, mirosuri ciudate pe piele sau mbrcminte;
schimbarea grupului de prieteni, precum i tendina de tinuire a acestor
"prieteni" , folosirea unui jargou diferit de cel anterior.

Factorul familial

Implicarea educatiei de tip familial in geneza deviantei a fost afirmata inca din
secolul trecut de Cesare Lombroso in Omul delincvent. Cercetari mai noi privind
rolul familei in etiologia deviantei au identificat o diversitate de factori cauzali

cum ar fi socializarea, climatul afectiv, coeziunea familiala, statusul economic si

cultural etc.
Ancheta sociala efectuata de A.Bandura si H.R.Walters confirma faptul ca
adolescentii agresivi provin, de regula, din familii in care parintii insisi sunt
agresivi, si metodele disciplinare sunt neadecvate, fiind deseori brutale. Studiile
privind relatiile dintre tatal tiran si adolescenti mentioneaza faptul ca adeseori
pot avea loc conflicte, care pot sfarsi printr-o ruptura a relatiilor cu parintii si fuga
de acasa a adolescentului precum si prin vagabondaj.
Climatul socio-afectiv si moral al familiei este mult mai perturbat atunci
cand in familie sunt cazuri de alcoolism, de imoralitate si de antecedente penale.
Adolescentii proveniti din familii cu perturbari ale climatului moral, socio-afectiv
si cu o atmosfera conflictuala se pot asocia mai usor grupurilor delictogene.
In Marea Britanie, J.W.B.Douglas si F.M.Martin au gasit unele corelatii pozitive intre
originea sociala a copiilor si succescul scoalar; nu atat venitul parintilor este
important pentru reusita scolara, cat nivelul dezvoltarii cognitiv, variabila ce
depinde de nivelul de cultura si educatie al parintilor.
Familiile apartinand claselor inferioare valorizeaza mai putin instructia/educatia
scoalara ca factor de reusita sociala, preferand frecvent scolii o calificare rapida ,
un salariu si alte avantaje.
Referitor la relatia dintre familia deorganizata si delincventa, o meta-analiza a 50
de studii publicate pe aceasta tema, realizata de L.E.Wells si J.Rankin in 1997 a
descoperit ca: prevalenta delincventei in familiile dezorganizate este cu 10 15
% mai mare decat in familiile organizate; corelatia dintre familia dezorganizata si
delincventa juvenila este mai puternica pentru formele minore de conduita si mai
slaba pentru formele grave de comportamnet infractional; nu exista o diferenta
semnificativa intre impactul dezorganizarii familiei asupra fetelor si baietilor; tipul
de dezorganizare pare sa afecteze delincventa juvenila astfel: asocierea cu
delincventa este mai puternica in cazul familiilor dezorganizate prin divort sau
separare comparativ cu dezorganizarea prin deces.
Influenta factorilor delictogeni familiali trebuie privita in
interconditionarea multipla cu factorii extrafamiliali si cu cei psihoindividuali ai
adolescentilor.

Factorul individual

Factorii individuali sunt grupati in doua categorii: factori constitutionali,

dependenti de zestrea ereditara si de structura neuro-psihica (debilitate mintala,
hiperemotivitate, autism, tendinte agresive) si de unele particularitati ale
personalitatii
(diferite tulburari de caracter sau atitudini negative, formate sub influenta unor
factori defavorabili de mediu).
Cele mai cunoscute teorii psihlogice cu privire la personalitatea deviantului sunt:

teoria personalitatii criminale (J.Pintel), teoria disocialitatii (R.Mucchielli ) si teoria

autocontrolului ( T.Hirschi si M.Gottfredson). Cele trei teorii sunt destul de
asemanatoare si schiteaza urmatorul portret al deviantului caracterizat prin:
intoleranta la frustrare, autocontrol deficitar, egocentrism, impulsivitate,
nedezvoltarea sentimentelor morale, indiferenta si dispret fata de activitatile
sociale utile, evitarea efortului voluntar, dorinta realizarii unei vieti usoare, fara
munca, opozitia fata de normele juridice, morale, sociale, devalorizarea de sine,
imaginea falsa despre lume. In majoritatea cazurilor, aceste simptome
caracteriale apar inca din copilarie si se exacerbeaza in preadolescenta si
adolescenta. Un factor important al comportamentelor agresive este intoleranta
la frustrare. Starea de frustrare se manifesta printr-o emotionalitate marita, si in
funcite de temperamentul individului, de structura sa afectiva se poate ajunge la
un comportament violent, individul ne mai tinand seama de normele si valorile
fixate de societate.
Frustrarea afectiva este una din cauzele cele mai frecvente ale problemelor de
comporament. In urma efectuarii unui studiu longitudinal asupra evolutiei copiilor
cu dificultati de comportament s-a descoperit prezenta acestui factor in etiologia
fenomenului intr-o proportie de 82 % din cazuri. Dobandirea tolerantei la
frustrare depinde de nivelul de autocontrol, de temperament dar si de norma de
internalitate.
Labilitatea afectiva reprezinta una din caracteristicile personalitatii celor violenti,
ea manifestandu-se prin: sugestionarea rapida in raport cu impresiile de moment
formate; lipsa unei autonomii afective (determinate de o slaba dezvoltare a
emotiilor si sentimentelor superioare, indeosebi a celor morale).

Consecintele consumului de droguri si tutun

ALEGEREA CEA MAI BUNA ESTE SPORTUL I NU DROGUL!

I. Cele de ordin medical se refer la urmtoarele afeciuni:

hepatit
tuberculoz
sifilis
afeciuni cardio-respiratorii
tulburri endocrine
insuficien renal

infecii i afeciuni ale pielii

complicaii psihiatrice iluzii, halucinaii terifiante, percepia alterat a timpului i
a distanei
SIDA
supradoza poate avea efecte letale.

II. Pe plan psihologic apar reacii de:

panic
depresie
suspiciune i tendine paranoice
labilitate emoional
tulburri de comportament
nstrinare de propria persoan i afectarea imaginii de sine
modificri de personalitate care pot duce la suicid sau omor
scderea performanelor intelectuale.
anxietate
agresivitate
III. n sfera social consumul de droguri are ca efecte:

deteriorarea progresiv a relaiilor sociale

creterea riscului de excludere social
diminuarea anselor de reintegrare social i profesional
suferina familiei i a adevrailor prieteni
dezinteres n relaionarea cu ceilali
implicarea n activiti infracionale cnd se afl sub influena drogului sau pentru
a-i procura doza de stupefiante.

" Daca fumatul ar fi de la Dumnezeu, omul ar fi dotat cu un cos de evacuare a

fumului."

"Fumatorii nu fumeaza pentru ca le place sau pentru ca asa vor.Spun asta celor
din jur doar ca sa nu-si piarda complet respectul de sine.Fumeaza pentru ca sunt
dependenti de tigara, considera ca tigara ii relaxeaza, le da curaj si incredere in
ei insisi si isi inchipuie, ca fara ea, viata nu va fi mai placuta."(Allen Carr).

Perioada Adolescentei

Adolescena este subiectul privilegiat i controversat al psihopedagogilor,

generator de opinii i discuii contradictorii. Unii o consider vrst ingrat,
alii, dimpotriv, vrsta de aur; pentru unii ea este vrsta crizelor, anxietii,
nesiguranei, insatisfaciei, n timp ce pentru alii este vrsta marilor elanuri;
este vrsta contestaiei, marginalitii i subculturii, dar i vrsta integrrii
sociale; este vrsta dramei, cu tot ce are ea ca strlucire, dar i ca artificiu
decreteaz unii, ba nu, riposteaz alii, este vrsta participrii la progresul
social; cei mai muli o consider ca fiind n totalitate o problem moralpsihologic, dar sunt i unii care cred c este aproape n exclusivitate o
problem social.

Diversitatea opiniilor referitoare la adolescen deriv din complexitatea n

sine a acestei etape din viaa omului, cu o dinamic excepional n timp, cu
multideterminri i multicondiionri, dar i din poziia oarecum incert pe care o
ocup adolescentul n sistemul perioadelor evolutive ale vieii. Locul lui n
sistemul relaiilor sociale este mai bine conturat i precizat dect cel al puberului.
Totui adolescentul oscileaz din punct de vedere al comportamentului ntre
copilrie i maturitate, fiind ns ntors mai mult cu faa spre adult.
La ieirea din copilrie i nceputul adolescenei, ca i n tot decursul acestei
perioade, avem n faa noastr dezvoltarea impetuoas a unei personaliti cu
trsturi n plin formare.
Adolescena este o perioad important a dezvoltrii umane, perioad de
numeroase i profunde schimbri biologice, fizice, psihice, morale, etc, perioad
a dezvoltrii, n care dispar trsturile copilriei, cednd locul unor particulariti
complexe i foarte bogate, unor manifestri psihice individuale specifice.

Pe planul dezvoltrii biologice, adolescentul tinde spre echilibru i spre adoptarea

unei conformaii apropiat de cea a adultului; n schimb, n plan psihologic,
transformrile sunt extrem de rapide, spectaculoase i de maxim complexitate
cu salturi la nivelul unor funcii, cu evoluii mai lente la nivelul altora. Diversitatea
dezvoltrii psihice genereaz noi conduite i noi modaliti de relaionare cu cei
din jur, forme originale de nelegere i adaptare. Traversarea acestei perioade nu
se face n mod lent, dimpotriv, tensionat, adeseori cu existena unor conflicte i
triri dramatice, cu frmntri interne pentru gsirea surselor de satisfacere a
elanurilor, a aspiraiilor i cu tendina de a evita teama fa de piedicile ce se pot
ivi n realizarea proiectelor sale de viitor. Adolescentul este un nonconformist i
un lupttor activ pentru ndeplinirea dorinelor sale, un original n adaptarea
soluiilor urmrite, n modul de a privi i de a se adapta la lumea nconjurtoare.

Alcoolul

Alcoolulestesedativsidepresiv,elincetinesteactivitatea
creierului.Impedica atat stocarea cat si obtinerea
informatiei din memorie, poate produce halucinatii si
chiarapoplexie.

este responsabil de spargerea vaselor de sange.

diminueaza capacitatea ficatului de a prelucra
grasimile.
nu va incalzeste,ci mai degraba va face sa va
simtit mai rece din cauza ca intensifica transpiratia si
pierderea de caldura a organismului.
distruge celulele cerebrale pentru ca determina
reducerea cantitatii de apa necesare din ele.
secatuieste corpul de vitaminele B1, B2, B6, C,
K, acid folic, zinc, magneziu si potasiu.
patru pahare pe zi de alcool pot cauza
vatamarea organelor interne.

Adolescenta si consumul de droguri

Consumul de droguri reprezinta o problema de mare importanta si complexitate
pentru noi toti. El semnifica o speranta sau o provocare pentru tineri, o problema
serioasa pentru parinti si pedagogi si un semnal de alarma pentru societate.
Adolescenta este varsta la care aparea nevoia de identificare, de a se gasi si
intelege pe sine si pe cei din jur. Este varsta experientelor personale, varsta
cautarii coordonatelor proprii sufletului si corpului, varsta descoperirii
dimensiunilor realitatii.
Adolescenta si consumul de droguriDrogul are de multe ori forma unei astfel de
experiente, care reuneste: curiozitatea, dorinta de a incerca ceva nou, de a
experimenta totul, dorinta de a-si ridica performantele intelectuale si chiar
dorinta de a fi modern pur si simplu. Autori americani care au studiat fenomenul,
au demonstrat ca exista o adevarata "foame" de a descoperi si cunoaste
realitatea inconjuratoare in toate ipostazele incitante si sensurile ei profunde.
Un alt aspect deosebit este ca drogul incepe sa fie din ce in ce mai prezent in
principalele grupuri in care se poate afla adolescentul la aceasta varsta: anturajul
si scoala. Este ceea ce determina formarea unui model biopsihosocial, care este
dezvoltat de interactiunea dintre factorii psihologici, de mediu si cei fiziologici.

Astfel, schimbarile datorate dependentei trebuie interpretate prin raportarea

nivelului individual la contextul sociocultural in care are loc comportamentul
dependent-consum de droguri, la mediul din care face parte tanarul adolescent.
Personalitatea in formare a acestuia este intr-o permanenta cautare de repere
valorice, de modele si puncte de referinta. Drogul si consumatorii lui (liderii in
special) pot indeplini de multe ori aceste roluri.
Adesea, atat in mediul scolar si universitar, cat si in anturajele obisnuite, are loc
un fenomen de imitatie in grup, in care adolescentii, copiindu-si "eroul", recurg la
drog, si in care factorul psihologic este determinant. Orice consumator
dovedeste, de asemenea, o dorinta patologica de a-si face adepti, personalitatea
lui fiind neinteleasa de cei care nu au venit in contact cu drogul. Este cert insa ca,
sub efectul drogului, adolescentii par a depasi dificultatile si incertitudinile si isi
gasesc o iluzorie siguranta si identitate.
Astfel, cei care cerceteaza acest fenomen spun ca halucinogenele le permit
consumatorilor "sa pluteasca"; este un voiaj care ii face sa iasa din dificultatile si
contradictiile cotidiene si sa se simta stapani pe situatie. Adolescenta este si
varsta tensiunilor emotionale si angoaselor, aparent insurmontabile si de
neinteles pentru cei din jur. De multe ori, pentru adolescentii bulversati de
propriile intrebari, de barierele si agresiunile, mai mult sau mai putin reale, din
exterior, drogul pare singura si cea mai buna solutie.
In profilul psihologic al tanarului consumator domina trasaturile nevrotice,
dependenta afectiva, intoleranta la frustrare, angoasele de separatie, izolarea si
dependenta afectiva, iritabilitatea, timiditatea si hipersensibilitatea. Are loc o
opozitie a eului impotriva lumii, pe care o considera un element agresiv, nedrept

si opresiv. Solutia pe care adolescentul in cauza o gaseste pentru a rezolva

aceste conflicte este retragerea intr-o lume construita, determinata si intretinuta
de drog. Aceasta lume il face fericit, ii satisface instinctele primare, ii estompeaza
pentru un timp conflictualitatea.
In urma unor studii s-a constatat de altfel, la consumatorii de droguri, prezenta
unei stari emotionale necontrolate si demonstrative, in sensul alienarii fata de cei
din jur si al unui slab control al impulsivitatii. Autocunoasterea si autodefinirea,
rezolvarea propriilor probleme este limitata, pe langa acestea, si de imaturitatea
cognitiva a adolescentului.

Astfel, PRINCIPALII FACTORI DE RISC ce pot determina consumul de droguri ar

putea fi: toate tulburarile emotionale, anxietatile, depresiile, insingurarile,
frustrarile si conflictele interpersonale. Faptul ca unii tineri adolescenti consuma
droguri arata in continuare ca exista baraje de netrecut intre oameni si generatii.

Sursa http://adolescenta-factori.blogspot.ro/2011/12/adolescenta-si-consumul-dedroguri.html