Sunteți pe pagina 1din 26
TEHNICI DE PROIECTIE ASTRALA CAPITOLUL 1 STADII DE PROIECTIE ASTRALA Legea fundamentalé a proiectiel astrale Dedicaté maestrulul mou, dupa Sylvan Muldoon: profasarul de YOGA "Cind subconstientul va deveni complet ation patruns oe ideea depiasdrii sau miscarii fansiijaabaptor sabe corpulul si corpul fizie va fi incapabil s8 0 facdé, atune? corpul astral va parasi corpul fizic." SEPARAREA SI FACTORUL DORINTA Este evident ci singura cale posibild de a ne convinge de realitatea corpulyi astral si de existenta lumilor astrale, este si le experimentam noi Ingine. Binetnteles, dacd ar fi fost vorba de niste lectii obisnuite, dedublarile astrale ar fi deven't In scurt timp un lucru comun. In realitate nu este aga, 5i numai curiozitatea gi aspiratia de a cunoagte gi alte lumi, oferd omului posibilitatea de a invinge obstacolele acestei realizari. Cu toate ci sint cunoscute multe cazuri de dedublare in afara corpului fizic, ele sint produse in mare parte - cel putin in lumea occidentald- spontan, foarte rar, mai ales tn timpul momentelor de disfunctie fizicd. Exist’ doua tipuri de baz’ de proiectie astrald : proiectia care se desfagoara in timp ce subiectul este pe deplin constient si atent la toate modific&rile congtiingei sale, fiind in starea de veghe, si existd proiectii care se realizeazd In timp ce subiectul este adormit sau semiconstient. Tehnicile pentru realizarea proiectiei astrale din starea de veghe sint mai dificil de realizat si ele trebuie sa fie aminate pina cind a fost obtinutd o experienta reali in proiectiile in care corpul fizic este In repaus sau cind subiectul este tn siarea de somn. Acestea sint mai usor de realizat si dau rezultate mai rapide decit primele. De fapt proiectiile astrale pornind din starea de veghe depind foarte mult de stadiul de dezvoltare spirituala al subiectului. Tn general, se consider’ cd exist’ cinci stadii de proiectie astrala, gi pentru fiecare din acestea va fi indicat o modalitate practicd de realizare a stadiului respectiv de proiectie subtila. PRIMUL STADIU Corpul astral este scos din suprapunerea [alinierea}) cu corpul fizic. Aceasta este starea oamenilor cbignuiti la putin timp dup’ ce au adormit. In somn, cind corpul astral scap3 de strinsa suprapunere cu-corpul fizic, toate vehiculele interioare se energizeaz’ ca gi cum ar fi bransate la o sursa infinita de fora. Ele se retncarc4 rapid, prin rezonanta care se realizeaz4 acum mult mai ugor, cu energiile care In starea de relaxare profunda a fiintei curg din lumile specifice existentei lor; iar cind ne trezim, sesizim nu numai beneficiile care rezult’ din odihna corpului fizic, ci si vigoarea emotionala gi mentald ce provine din energiile clstigate de corpurile astral gi mental, pe timpul in care in somn, ele s-au aflat separate de corpul fizic. in somn, noi toti experimentam proiectii astrale.InsS doar putine fiinge sint constiente ca sint in afara corpului in timpul a ceea ce numim vise, Proiectarea perfect congstienta In cadrul aga ziselor vise se realizeaza la foarte multi oameni in anumite conjuncturi mai speciale. Se Intimpla uneori s& fie necesar sé relizim o actiune repetitivd care cere © activitate fizicd intensd gi sustinutd. De exemplu sa conducem un automobil timp de 16 ore neintrerupt. La sfirsitul unei astfel de zile ne trintim tn pat foarte obositi, dar ne dim seama c4 nu putem adormi. Mintea este Incd fn alerté. Ea este in continuare preocupatd de activitatea pe care am sustinut-o in timpul zilei. Corpul fizic este ins relaxat si virtual adormit. Dintr-o data, in mintea noastra activa care se gindeste la drumul pe care parcurgem cu masgina printre serpentine, pe drumuri pratuite de fara, ne apropiem prea mult de marginea drumului, riscind un ipotetic accident. Aceast4’ experient’ traumatizanti ne wa soca gi vom tresdri devenind constienfi. Aceasta este un exemplu de experien{’ in _afara corpului fizic ce era foarte obosit in timp ce mintea rim&sese Inc’ treazd. Tresdrirea violenta este rezultatul Intinirii cu anumite pedici, obstacole din lumea astralé care ne obliga s& ne tntoarcem din nou tn corpul fizic. Aceasta dedublare in astral reprezinta primul stadiu de proiectie astrala. Folosirea anestezicelor duce de asemenea la o iesire a corpului astral in afara ierii cu corpul fizic; acesta poatc fi un fenomen local sau poate afecta intregul corp.In comunicirile mediumice cu spirite poate apare acelasi fenomen. In aceast4 situatie subiectul este receptiv la orice flux de energie sau la orice influenta. Astralul este Impins cdtre zone mai subtile si lasd corpul fizic s&§ devind un vehicul pentru orice entitate care ar vrea s4-l ocupe. Atunci cind experienta nu este realizatd sub protectia unui maestru care s& catalizeze rezonanja exact cu zonele gi spiritele astrale dorite, practica poate scipa de sub control. Aceasta poate duce la anumite forme de schizofrenie In care fiinta este periodic posedatd de entitaji astrale aflate pe un nivel inferior al evolutiei spirituale. Calatoriile cu avionul sau telefericul de asemenea pot forta vehiculele interioare s& iasa din alinierea cu corpul fizic, dar fara a aduce starea de relmprosp&tare care o aduce un somn adevarat si chiar pot genera oboseal’ fizic& gi nervoas&, cici In acest caz starea de tncordare In care ne aflam favorizeaz4,rezonanta cu energii mai putin benefice. Pentru cei care fac bai de soare este extrem de periculos s& adoarma expusi la soarele fierbinte de la amiaz&. In aceast&, stare corpul astral iegind din alinierea cu corpul fizic, 1! lasi pe acesta fara apdrare in fata pute: elor influxuri ale razelor cosmice. Astfel se pot produce insolatii si arsuri puternice, tesuturile fizice neajutorate fiind lipsite de actiunea protectoare a vehiculelor subtile. AL DOILEA STADIU In al doilea stadiu corpul astral se deplaseazd la citiva metri de corpul fizic. Acest stadiu de proiectie astral3 poate apare si ca urmare a unei traume sau a unui accident. Persoana realizeaz’ uimita c3 este in afara corpului fizic. Uneori, fiind deasupra lui el vede corpul lui fizic Ingrijit de doctori si de asistenti. Tn cazul acestui fel de projectie astralf elementul dorinjé joacd un rol deosebit de important deoarece aceast’ dedublare este in principal de naiura emotional’. Ea este mai ugor de realizat de cdtre cei a cfror constiinga este orientata pe nivelul lui SWADHISTHANA si MANIPURA, AL TREILEA STADIU In al treilea stadiu corpul astral este proiectat la o distanta de citeva sule de metri sau chiar la citiva kilometri, dar Intotdeauna in locuri care ne sint foarte obignuite. La acest fenomen contribuie foarte mult dorinta de a fi cu © persoana iubita sau de a merge Intr-un loc foarte placut din casa, gradina sau oragul nostru. Daca dorinta este suficient de puternic’, ea poate ‘conduce la o proiectie citre obiectul dorintei, sau ceea ce vom numi tinta proiectiei astrale. Conform legii oculte care spune cd energia_urmeazd gindul, energia corpului astral este puternic atrasd cdtre tint’, adicd spre ceea ce este dorit sau gindit cu putere. AL PATRULEA STADIU Proiectia acum se realizeazi c¥tre o tinti indepartatd. In acest stadiu factorul dorinyd este prezent si este puternic dar esenqiald este wi Pentru a proiecta corpul astral la o distanjé mare este necesard o vointa puternic’. La fel cum energia etericd ader gi insoyeste energia astrald In cazul unor proiectii la micd distanta, tot astfel, energia astrala Insojeste energia mentala ce va fi proiectatd tn cazul acestui tip de proiectie astral. Distanta maxima pind la care se poate face proiectia astrald depinde de aga-zisul "cere de netrecut” al celui care se dedubleaza, iar acesta la rindul sSu, depinde de gradul de dezvoltare spirituala sau de puterea voinjei individului. In functie de gradul de initiere pe care l au, adeptii unor sisteme oculte, s@ pot proiecta in astral unii pind la Luna, altii pind la Soare, iar cei care sint cu adevarat foarte evoluati se pot proiecta In orice parte a Sistemului Solar gi chiar pind la steava Sirius. Tn aceste proiectii care pot fi facute la distante imense corpul astrai este sustinut de corpul mental gi de voinja sa ferm focalizaté. Corpul fizic necesita’ un antrenament si o pregdtire speciald atit pentru a se sustine In timpul efortulul de concentrare mentala, cit si pentru a mengine corpul astral proiectat la tinta specific’ proiectiei. Corpul proiectat se mised foarte repede gsi cel care se proiecteaz’ ajunge la tint’ ‘cu o asemenea vitezd, Incit In fazele de Inceput ale antrenamentului apare un fenomen de balans sau oscilatie, In care fiinta isi centreazd treptat corpul sau astral asupra intel. Situatiile In care persoana poate simfi cd este in vis si ci vede frumusejea planului astral, si In acelagi timp se poate simi stind Tn pat, sint realizabile Intr-o stare de dualitate a constiintei. Aceasti congtiinga dual este caracteristicd in ceea ce unii mumesc “esolapsie” - capacitatea de a-gi Indrepta mintea In acelagi timp inspre interior gi exterior, gi de a fi constient simultan tn doud lumi. Experimentind intens aceasta stare se poate ajunge si poata fi miscate unele parti ale corpului, In timp ce corpul astral se afla in alti parte. Totodatd este bine de stiut ca existd un echipament senzorial dual: dualitatea senzatiilor experimentate in doud vehicule ale congtiingei. AL CINCILEA STADIU In acest stadiu, proiectia astrald nu este In Intregime sub controlul persoanei care se proiecteaz. El este In mod activ sustinut de o alta fiinga care trebuie s3 fie un Maestru, sau o fiinjé foarte evoluatd. Este ca $i cum un spectator ticut intervine Intr-o experienta subiectiva si ia situa controlul su, conducind-o cdtre o concluzie care este instructiv’ sau folositoare pentru cel care se dedubleaz’. Chiar daca discipalul a reugit sa st4pineasca celelalte stadii ale dedublarii astrale, in acest stadiu conditiile i se vor prea foarte dificile. Aici tinta este confuzd, inaccesibild, sau localizarea sa complet necunoscut’, dar poate fi important din anumite ‘@ ca discipolul s& o atingd’. Acest stadiu nu se poate realiza decit printr-o anulare totala a egoului. CAPITOLUL 2 MODALITATI PRACTICE DE ANTRENAMENT PENTRU A ATINGE ACESTE STADI DE PROIECTIE. Aceste modalitdti practice de antrenament In vederea atingerii proiectiei astrale reprezinté totugi o expunere generali, care schijeaza doar fn linii mari felul In care putem ajunge la diferitele stadii de proiectie astrala. Ele contin Ins& informatii deosebit de utile pentru cel ce doreste o experimentare efectiva. Ulterior va fi prezentat& mult mai detaliat o tehnicd foarte precisa de Projectie astrali, Impreund cu etapele ei preliminarii. PROIECTIA IN STADIUL UNU Prin aceasta Incercim s& copiem procesul de regenerare din timpul somnului, tn aga fel Incit ia orice moment,si mai ales atunci cind avem nevoie de mai multi energie s§ ne putem reimprospSta in modul prin care insdsi natura ne Invat’ s& o facem. Multi dintre oamenii celebri cunosteau aceasta modalitate. Winston Churchill gi Emanuel Swedenborg sint unii dintre acestia, Metoda indicata aici este folosita si tn unele gcoli de Yoga din Europa Centralé si Asia; ea dezvoltt capacitaqi spirituale si este deci, de asemenea, o modalitate de evolutie, Alegeti un loc in care s3 va puteti Intinde, Inchideti ochii gi relaxati-va rapid. Veti simti o senzatie de greutate mdriti a corpului la sol. In continuare trebule pSstrat& o atitudine In care excludsm din minte Intreaga jume gi toate tracasirile ei, indiferent cara este natura falselor probleme care ne stresseaz&. In schimb mintea va fi focalizatd asupra interiorului. In curind vom sesiza c& corpul adearme In timp ce mintea imine in alerti. ‘Corpul poate chiar s4 sfordie. Dupa o scurtd perioad& de aproximativ 5-10 minute, va fi posibil s& ne ridicim ugor deoarece oboseala a disparut. ln timpul acestei perioade, congtiinta va fi in afara corpului fizic, in corpul astral care se afld la citiva centimetri deasupra structurii fizice. Puteqi auzi voci in camerele vecine, sau zgomote pe stradi, dar aceasta se face cu simqurile astrale. Une uteti vedea chiar prin pleoapele inchise, deoarece folositi ochii astrali si simturile astrale, iar punctul nostru de vedere ne creeazd o impresie diferita, deoarece privim de la vrao 6 cm deasupra capului. O indicatie c& ati reugit, va fio stare de relaxare gi aparitia calma a imaginilor vizuale pe care yoghinii le numese VRITTIS-uri. Acestea stint excretii creierului relaxat si pot conditiona gi directiona proiectia. VRITTIS-urile nu sint primele elemente de clarviziune si cind le intilniti trebuie s8 le luati aga cum sint : forme-ginduri care constituie mecanismul exeretor al creierului, Ele nu au nici o semnificatie ezoteric’. ~Autohipnoza Barmite corpului eteric s& iasd din aliniamentul cu corpul — fizic. Vehiculele interne var fi deci capabile sa incarce stericul. Efectul este energizarea corpului fizic. Pantru ci nu a existat starea de som, gi deci nu a existat o rupere a congtiintei, mintea este In alert’ i gata de activitate, car la fel de ragenerata cum se gdseste dup o noapte de somn. Vehiculele interioare qu au fost proiectate la mai mult de citiva centimetri. PROIECTIA IN STADIUL DOT Acest tip de proiectie are o mica valoare ccult&, fiind valoroasd doar prin faptul cS este o dovadd c& dedublarea existaé. Dac& vreji sé experimentati acest tip de proiectie, puteti aplica procedura descris’ in stadiu! unu, dar Insogita de un nou gind puternic sinut in minte gi animat de o doringa care exclude orice altceva. Va puteti Inchipui ca va aflati pe fundul méarii si va forjati din r&sputeri sé ajungeti la suprafata pentru a putea respira. Dorinta puternicd de a progresa In aceastd experients care este de fapt o forma de autohipnozé gi a o duce cu un pas mai departe, impinge corpul astral Impreund cu o proportia de materie aderent& etericd ficindu-i s& ajung4 deasupra la o oarecare distant’ de corpul fizic. Dorinta de a avansa din stadiul unu de proiectie in stadiul doi trebuie si fie atit de puternica, incit si se compare cu dorinta pe care ati avea-o, de a va ridica la suprafata apei decd ati fi pe fundul unui bazin gi cineva v-ar forta s3 stati sub apa. PROIECTIA {N STADIUL TREL In acest caz, este necesar si existe o doring& puternicd de a fi alaturi de finta sau focul spre care ne Indreptim proiectia astrali. Este chiar recomandat sd incercdm s& ne identific3m total cu jinta. Dorinta puternic’d va asigura succesul, dar pantru aceasta, natura jintei trebuie sa fie foarte bine cunoscuta; ea va trebui s& fie vizualizaté clar si vazut& in permanenta th AJNA CHAKRA (centrul mental de comanda situat tn mijlocul frungii) Tnainte ca orice fel de proiectie s& poata fi realizatdé. VIZUALIZAREA TINTE! sl DORINTA DE A FUZIONA TOTAL CU EA -acestia sint factorii cei mai importanji In cazul acestui tip de proiectie: Capacitatea de a ajunge la vizualizare adecvata, gi o dorintd focalizata corect, permanent catre tintd, sint elemente care tn orice caz, stimuleaz’ centrii_de forja din vehiculele subtile ale fiinjei gi duc la deschiderea celui de-al treilea ochi, AJNA CHAKRA. Vizualizarea reprezinta un proces distinct fata de gindire, desi amindoua au puterea de a manipula substanta gindului $i elementalii gindului (forme esentiale elementare ale gindului). Imaginatia, in general, este necontrolata fiind un proces de receptivitate mantald pasivd, stimulat de anumite feluri de impulsuri senzoriale cum ar fi vederea unui anumit Jucru, mirosul atingerea etc, impulsuri ce trezesc tn subconstient anumite imagini... Vizualizarea reprezinté un proces controlat, solar, ce se manifesta mai bine atunci cind facem abstractie de simturi. La Inceput, este important ca tinta 84 se afle tn apropiere, In Tmprejurimi binecunoscute. Aceasta pentru a ne asigura c& atunci cind proiectia este obfinutd, se va face Intr-un mediu familiar si prietenos, pentru a evita astfel frica si distorsiunea perceptiei, ceea ce este vazut In timpul proiectiei putind fi imediat comparat cu realitatea dupa ca v-ati Intors tn corpul fizic. In acest stadiu al proiectiei astrale, va trebui s& dorim s& ne migcam vehicolele interioare la o anumitS distanyd de ancorajul corpului fizic. Dorinta va fi factorul de cea mai mare importanta iar vizualizarea va avea gi ea un rol hot&rttor. Acum va fi necesar s4 simtim toate obiectele fizice, inclusiv corpul uman avind o forma interioara de substanta mentala gi emotional’. Vom wedea atunci cu uimire ci aceste forme-energii de substan{4 mentald gi emotionalad se atrag una pe cealalta. Cind ne gindim sau vizualizim un anumit lucru, noi de fapt creem o leg&tur’ intre acel obiect privit In substanta sa mentald si emotionald, care agteaptd cu nerabdare 54 se uneasc4 cu contrapartea sa fizicd, gi noi. Daca vom gindi suficient de puternic, si in acelasi timp vom elibera vehiculele interioare de ancorajul lor fizic,atunci forma gind creata va fi atrasd catre corpul ei fizic, lutnd cu ea propriul nostru corp astral. TEHNICA RECOMANDATA IN CADRUL ACESTUI STADIU DE PROIECTIE Vom alege un obiect fizic din casa noastra si vom incepe si ne concentrém asupra lui, Putem alege un obiect de arta, o statuietd de exemplu, un vas, 0 prismd, Insd este necesar ca acest obiect 84 ne atraga foarte mult. Obiectul va fi studiat mult timp, intens, pind cind vom fi capabili 34-1 vizualizim fn orice moment, ca la tehnica da SHAMBHAVI MUDRA, cu ‘ochii Inchigi. Va trebui $8 ne gindim, In momentele de liniste, ci sintem cu ‘al. Vom dori sa fim cu el. ‘Obiectul atentiei sau finta nu va fi niciodatd un copil, cel putin in primele ‘e@tape ale antrenamentului, sau daca nu ne simtim din punct de vedere mental foarte puri.“Concentrarea asupra unui copil poate fi perturbatoare pentru el din cauza emanatiilor noastre aurice care sint mult mai puternice gi mai penetrante decit ale acestuia. Obtinerea dedublarii: Pentru a objine detasarea de tnlnquirea corpului fizic, vom folosi elementele invatate In tehnica din primul stadiu care desi este simpld, este o metod’ sigurA si infailibild de a obtine dedublarea, L&s&m corpul fizic si adoarma, dar inainte de aceasta pistrim imaginea tintei In minte. Ea trebuie s& fie ultimul nostru gind gi ultima dorint& Inainte dea adormi. Trebuie de asemenea 84 existe ferma In sufletul nostru dorinta de a fi Impreund cu tinta tnainte de a ne pierde constiinga. Dacd tehnica este urmat’ corect, Intr-o noapte ne vom confrunta cu tinta intr-o senzatie foarte vie, Intocmai ca tn realitate. Dupd ce am reusit s& realizim aceasta, ne vom alege o alta tint, un pic mai departata. Ne vom putea proiecta la noua tint sau la prima tinta si apoi la cea de-a doua, ca si cum me-am migca Intr-o plimbare congtienté de la prima la a doua fintd. Astfel, cu timpul ne vom putea raporta la elemente aflate In mediul din ce In ce mai dep&rtat, pornind de la un lucru aflat In dormitorul In care ne aflam, apoi proiectindu-ne spre un obiect din bucdtarie, apoi de pe strada pe care locuim, si aga mai departe. Avantajul acestei metode const, printre altele, In faptul ca cultiva §i amoplificd’ multe insusiri spirituale folositoare In practica yoga, de exemplu starea de meditatie. A vedea obiectela din propria noastra casa Intr-o proiectie astrald este un lucru total diferit de a le vedea In stare noastra obignuita de constiinta. Eliminarea distorsiunilor de perceptie realizatd In cadrul primelor stadii de proiectie astrald, ne va ajuta, ferindu-ne de erori, In etapele ulterioare, mai avansate. PROIECTIA IN STADIUL PATRU Tehnica folosita in acest stadiu necesit o forfa spirituala si o putere de concentrare iesite din comun. Deci nici un efort nu trebuie irosit sau indreptat in alt& directie. Dar trebuie s4 mentionam cA proiectia astralé in sine nu este telul ultim pentru nici un chela sau discipol aflat pe calea evolutiel spirituale. Aceasta proiectie nu este decit un SIDDHI (putere paranormala) gi nu trebuie s& intunece cu nimic drumul, tndltarea noastrd c&tre divine Exist patru conditii preliminare necesare pentru a objine succesul in cadrul acestui stadiu de proiectie astral. 1. VOINTA Necesitatea unei vointe deosebite devine mult mai acutd. Pind acum dorinja a fost suficient’ pentru a proiecta corpul astral c&tre tinta sa. Dar atunci cind este vorba de distante imense acest proces impulsionat doar de doringé devine mult prea lent, ineficient si mesigur. De exemplu, ar fi necesare citeva ore si ajungem la o fintd aflata in INDIA, dacd singurd dorinta ar fi factorul catalizator. Vointa ferm focalizata in schimb, poate face Ca aceasta S& se realizeze in citeva secunde. Ne vom alege jinta si vom repeta interior cu convingere : "EU VREAU SA MERG ACOLO” Concentrarea si focalizarea sint de aceasta data mult mai importante decit dorinta de a ajunge la tint’. 2. VIZUALIZAREA REFLEXA. Th tehnica precedentd subliniam importanta de a putea fi in stare s8 vizualizim tinta, s4 0 creem tn mod solar fn minte. Acest proces este dus mai departe aici. Trebuie s4 avem conceptul, ideea cauzal’ a tintei, atit de bine fixata In constiing&, Incit el $8 poat’ fi chemat tn minte intr-o secund&, oricind si oriunde, si prin aceasta ne referim chiar gi la momentele cind congtiinfa se afld In lumea interioard sau subiectiva din starea de vis. 3. A ADORMI USOR Este inutil s§ vorbim de proiectii astrale si activitate In lumile interioare, atita vreme cit avem somnul greu, fara a avea memoria visurilor noastre $i a vietii noastre astrale. Pentru multi dintre noi, dupa o zi obositoare, pling de diferite activititi, timpul care se scurge din momentul in care ne vom trinti in pat pin’ dimineata cind ceasul ne aduce inapoi la constiinga st&rii ide veghe, nu este dectt un interval risipit Intr-o inertie non-creativa. Aceste ore ar putea fi petrecute Intr-un mod util. Orice devine un proces psihic atunci cind sintem constienti de planul astral. Capacitatea de a dormi usor genereazi o trezire cStre planurile spirituale. Aceasta este o conditie absolut necesara unei cdldtorii astrale eficiente si controlate. Exist foarte putini oameni care se Intimpla s& cada din pat. In general oamenii nu cad din pat de teama durerii $i a consecintelor neplacute. Aceasta constiinya interioara Ti face s& evite asemenea actiuni in timpul somnului. Ei sint atenti deci la lucrurile care se refer la corpul fizic. Pe m&sur& ce fiinta ajunge la ele mai tnalte de dezvoltare spirituald Injelege c& ea nu este corpul fizic si atunci congtiinga gi atentia interioard se indreaptd c&tre corpurile subtile. In aceasté faz dedublarea astral devine posibild si se realizeazd mult mai usor. Trebuie Ins s& nu citam ca, chiar si aceastS constiintd a vehiculelor subtile este doar o faz5 In evolutia fiinqei ce trebuie si caute s& fie congstienti de adevirul suprem al Sinelui Divin din ea. DEZVOLTAREA ATITUDIND CRITICE Aici este necesar s4 dezvoltati luciditatea, intelegind faptul c& sinteti treaz din punct de vedere mental, tn timp ce corpul fizic doarme. In general, chiar dac&’ o persoand doarme greu, ea poate fi congstienta ca se afla in planul astral sau In starea de vis, dacd este suficient de atentS. Dar cind In vis apare o situatie limitS, ea actioneazd prin aceastS constientS si se trezeste. Odata ce am devenit constienti cd visim, o lume cu totul noua, mult mai vasta se deschide pentru noi, plind de frumusete , in care gindurile noastre influenteaz& mult mai-clar jocul posibilit&tilor. Aceast& abilitate de a recunoaste c sintem fn vis se poate obtine, antrentndu-ne pentru a obtine o atitudine obiectivd, criticd, faji de ceea ce constiinta noastra experimenteaz4. Trebuie cultivatd abilitatea de a analiza un vis, de a-l critica, in timp ce el se desfagoara. La Inceput vom face aceasta imediat ce ne-am trezit. Impartim visul in buc&ti gi indepartam el ceea ce nu are nimic comun cu realitatea, ridicolul, imposibilul, experientele traumatizante. Vom face aceasta cu regularitate, iar cind ajungem s4 o realizim gi in starea de vis, vom fi capabili si pSstram mintea In alertd pentru a elimina orice lucru fals sau absurd din continutul visului. Oliver Fox povesteste ci pentru el, cheia proiectiei astrale controlate a fost descoperirea In vis a faptului c& viseaz4, in timp ce Tsi p&stra Inca constiinta treaz& gi atenté la continutul visului. Aceast& descoperire a venit in cea mai mare parte de la detectarea in vis a unor anumite incongruente, intre lumea pe care el o stia gi lumea din vis. PROIECTIA fN STADIUL CINCI Acest stadiu se realizeaz’, aga cum spuneam, sub Indrumarea unui GURU gi de aceea el nu va face obiectul acestei prezentari. CAPITOLUL 3 PREZENTAREA DETALIATA A UNEI TEHNICI DE PROIECTIE ASTRALA EXERCITD PRELIMINARE Ne vom referi acum la ceva cu totul deosebit, care poate fi realizat sistematic gi investigat In mod obiectiv. Cel care va experimenta perseverent aceasta metoda, va ajunge cu uguringa la rezultate palpabile, poate nu de fiecare data, dar destul de des ca s8 realizeze eficienja lor. Orice om, suficient de constient de el Insugi, poate experimenta existenya autonomé a corpului astral dac& dorinfa sa este destu! de puternicd. In majoritatea cazurilor, dacd nu in toate, fiinqela umane pardsesc corpul fizic Tntr-una din diferitele etape ale somnului. Exist8 texte antice care vorbesc despre acest lucru, ele fiind o dovad4 a faptului cd aceast4 credinja existS de mii de ani in istoria umanitayii, lar dach aceasta este o premizd corect3, atunci Inseamn4 c& Insdsi conditia -existentei fiintei Tn planul astral, nu este una nenaturalad. Pe de alta parte, intreaga practic’ a separarii constiente de corpul fizic este deocamdatS contrara mentalitétii obignuite, din cauza ignorantei si a informatiei disponibile limitate In domeniu. Nu exista nici un efect diundtor in urma dedublgrilor astrale, din contra, exist multe schimb4ri psihice, pe care le-au identificat oamenii de gtiinga care au studiat aceste fenomene, si se tie de asemenea c& apar si alte transform&ri pe care yoghinii le-au relatat. In primul rind apare o viziune mult mai profunda asupra vieii, privita acum din coordonatele sale subtile, fapt ce@ ne va ajuta sé Intelegem mai usor cauzele reale, si intercalarea unor evenimente aparent Intimplitoare. De aceea, experientele de dedublare astrala ne pot schimba fundamental destinul, In sensul unei elevari a constiingei, prin tnjelegerea faptului c& planul fizic nu este totul, iar aceasta este o dovada incontestabild In favoarea existentei unor realitati de ordin subtil. Din p&cate, activitatea i rezultatele acestei treziri a constiintel sint deseori incompatibile cu stiinta dogmatica, cu religia si morala societdtii In care trim. Dac& universul si cercetirile voastre pe acest tarim devin binecunoscute, riscagi s8 deveniti cel pugin etichetat ca ciudat. In ciuda acestui fapt, cei care au Inceput si exploreze acest domeniu, se vor simpi lipsiti de ceva absolut necesar daca nu vor continua si exploreze lumea astrala. In general aceste experiente genereazd o puternicd tendint’ de detasare de lucrurile materiale si ne indeamn’ s& cautim semnificatia profunda a vietii. - OBSTACOLUL TEAMEL Acesta este unul din marile obstacole In investigarea corpului astral gi a planului astral, el fiimd chiar o barier’ major’. Teama este prezenta la majoritatea oamenilor, putind fi ascuns’ la adinc nivel subconstient manifesindu-se sub forma inhibitiei si condition&rii, dar chiar si atunci cind in mod constient acestea sint date la o parte, ea rimine. Aceasta este aga-zisa teama- oarbé, fiind faré nici un motiv rational, frica fara motiv, ce apare atunci cind ego-ul (eu! nostru iluzoriu) este ameningat. La un foarte mic impuls sa transforma tn panic’ gi apoi tn teroare. Daci, in general sintem capabili sd-depisim frica, ne va fi mult mai usor s& realizim experiente astrale. Pentru mulfi dintre oameni, aceasta barier’ este trecuta incongtient In fiecare noapte. Cind acea parte din noi e dincolo, congtiinta corpului nostru fizic ia sfirgit, si fiinta nu mai este inhibath de teama, desi pare a fi influentata de gindirea si acjiunea minqii constiente. Yoghinii si fiinyele, ce au un tnalt nivel de evolutie spiritual’, opereaz’ dincolo de bariera de team’, c&ci numai astfel se pot Injelege regulile minunate ce caracterizeazi armonia existentei din celelalte lumi. Procesul de revelare a corpului astral si a lumii astrala, pare a fi amestecul sau combinatia congtiintei starii de veghe cu supramentalul. Dac& aceasta congtiint’ integratoare este des&virgité, atunci bariera fricii este depagita. Bariera fricii are multe fajete. Cei mai curajosi cred cd ea nu exist’, pind cind, spre surpriza lor, o descopera adinc Inrddacinata inlauntrul lor, limitindu-i. Primul gi cel mai important aspect este teama de moarte. Datorita separarii de corpul fizic, apare o senzatie asem&ndtoare cu ceea ce ne agsteptim a se intimpla atunci cind murim, gi prima reactie este automaté. Gindim: " TRECI INAPOI IN CORP, REPEDE! MORI! VIATA E ACOLO, IN CORPUL FIZIC. TREC! INAUNTRU I" Aceastd reactie apare tn ciuda antrenamentului intelectual sau emotional be care le-au realizat In aceasta directie. Numai repetind procesul de mai multe ori vom gsi destul de mult curaj. Teama de moarte este astfel treptat sublimata si distrusa prin Intelegerea faptului c4 noi nu sintem corpui nostru fizic. Multi care incéarcd aceasté tehnicd se opresc dup’ primele experiente, nefiind capabili s8-i Injeleagd semnificatia gi si treacd de acest prim aspect al barierei. Al doilea aspect al barierei este legat de asemenea de teama de moarte. "Vai fi eu capabil s3 m4 refntore In corpul fizic 7" sau: "Voi putea sd intry Induntru In corp?" Ewidenta arat& c& toti oamenii care au realizat aceast% experienta In condigii normale, au fost capabili s3 se Intoarc’ sin&tosi de fiecare data. Atunci, cel mai probabil asta c’ ne vom Intoarce gi noi fara probleme de fiecare data. A weia fricd de baz’ este necunoscutul. Regulile $i pericolele mediului nostru Incenjurdtor pot fi determinate la diferite nivele. Noi ne-am petrecut viata construind reflexe de intagrare in mediu. Acum, desigur este vorba de un mediy cu totul diferit, cu alte seturi de reguli, o alt lume cu posibilitati noi, diferite in totalitate de cela ale acestei lumi, populatd de fine care par 3 se cunosc Intre ele. Nu avem nici un cod de reg ici o hart’, nici un indrum&tor, nici un curs de aplicatie de fizicd sau chimie, nici o autoritate indiscutabild in materie, la care s8 ne intoarcem gi si-i cerem sfatul Multi misionari au murit tn tinuturi indepartate, tn conditii necunoscute. Intelegind Ins’ ci forta gindului este suverani, putem anula imediat aceast& fric& invocind ajutorul divin gi neacceptind mental s& coborim In Planurile inferiaare, dac& nu $tim sigur c& le putem domina. lat& In continuare etapele necesare realizSrii dedublarii: 1. RELAXAREA Posibilitatea de a ne putea relaxa este prima Prerogrativ’, poate chiar primul pas tn sine. Este deliberat generat’ atit in corpul fizic cit si In cel psihic si mental. Incluse conditiilor relaxdrii, trebuie inlaturate senzatiile de criz’ de timp. Nu avem voie s4 fim grabiti. Nerdbdarea de orice gen poate indbugi sansele de succes. Exist& multe tehnici disponibile pentru obtinerea acestui fel de relaxare, gi un mare numar de cSrti se referd la aceast’ faz’. Pur gi simplu folositi metoda care functioneaz4 cel mai bine tn cazul vostru, relaxarea yoghing completa fiind ins3 cea mai eficientd. In afari de aceasta vom mentiona ps scurt gi altele. Autohipnoza: Exist’ multe studi, asupra acestei metode, care ofera diverse variante. O vom alege pe cea care este eficient’ in cazul nostru. Cel mai usor putem invata autohipnoza de la un hipnotizator experimentat. In acest domeniu Ins&, practicantii competenti sint rari $i neofitii numerosi. De asemenea, diferite forme de meditatie pot fi transformate in metode de relaxare efectiva. Mentinerea la granifa starii de somn: Este poate cea mai usoard gi cea mai naturala metod’ de relaxare deoarece asigura relaxarea simultan’ a corpului i a mingii, Dificultatea metodei const’ In mentinerea constiingei la limita dintre starea de somn si starea de veghe. Tncercind s& practice aceast’ metod’d, multi vor aluneca gradat In somn, Incheiind astfel pe moment experimentul. In practica, constientizarea In special a momentului trezirii, ne poate ajuta sé mentinem starea de margine, Induntrul ei si totodatd dincolo de ea. Aceastd stare nu poate fi atinsd de cineva decit prin Practica. . Tehnica este urmatoarea: stind In pozitia culeat, cu ochii Inchisi, Indata ce simjim ca Incepem s3 ne relaxdm gi sé alunecdm fn somn, incercdm s& pistram atentia mentald asupra unui obiect. Astfel, ne straduim s3 pastram aceast4 stare de granit& indefinit, fara si adormim. In acest proces gradat de adincire a constiintei, mai ales la Inceput, putem pierde controlul si vom adormi. Nu trebuie si ne descurajam, deoarece dep&sirea limitdrilor canstiintei comune din starea de veghe nu poate fi realizata dintr-o data. Atunci cind vom putea menfine cu usuringa aceasta stare de limita un timp nedefinit de lung, am facut deja un prim pas important, gi vom putea trece mai departe. Dacd Incercarea de a ramine le granita somnului ne praduce o stare de nervozitate, trebuie sf o considerim ca pe o reactia normala: ea provine din partea minfii congtiente care este nemultumita s& renunte la pasivitatea sau la activitatea facild pe care o are in starea de veghe. In asemenea cazuri, vom intrerupe experimentul, ne vom ridica, si eventual vom face o plimbare sau citeva ASANE ce ne permit dinamizarea centrilor superiori de fort, tnainte de incerca s& reluim relaxarea. In caz ca nu putem depdgi nici de aceasta data starea de nervozitate, este bine sa abandondm pe moment, urmind s& ne reludm tncercarile cind vom avea starea de calm lduntric, absolut necesara mintii $i sufletului. Acest exercitiu are mai multe faze de profunzime, numite conditii In cele ce urmeaza. Cind imaginea-gind pe care ne-am ales-o pentru ane mentine la limita somnului alunecd, se pierde imediat si ne dim seama imediat c’ ne gindim la altceva, sintem aproape de Indeplinirea conditiei A. Odatd atinsi conditia A - abilitatea de a mentine calm starea de granita dintre somn gi veghe un timp nedefinit, cu mintea centratdé pe un singur oind, putem trece la pasul urm&tor. Conditia & este oarecum similar’, dar in acest caz vom Tncerca sa eliminam chiar si acest gind unic. Far’ s& me gindim la ceva anume, raminem cu constiinta la granita dintre somn gi veghe. Vom privi prin ochii inchigi la Intunericul care ne inconjoara fara a face nimic mai mult. Repetind de multe ori acest exercitiu, putem avea halucinatii, diferite immagini mentale, sau desene luminoase. Acestea nu au o semnificatie deosebit’, i pot fi simple desc&rc&ri nervoase. Aceste imagini ale mintii sint in general legate de activitatea vizuali desfasurat’ mai ales in ultimele 8-10 ore. Cu cit activitatea $i concentrarea au fost mai intense tn acest interval, cu atit ne va lua mai mult timp s8 eliminam impregnarile vizuale parazite. Conditia B este Indeplinita, cind sintem tn stare si mentinem indefinit starea de limit’, dup3 ce am eliminat impresiile vizuale, far nervozitate, nemaivazind nimic. Conditia C este o adincire sistematicd tn profunzimile constiingei, dupa ce am atins stadiul B. Aceasta se realizeaz’ prin parasirea cu griji a marginii somn-veghe, $i alunecarea In adincuri Incetul.cu Incetul, gradat, incercind 84 sondam din ce in ce mai adine tn propria constiint&, la fiecare reluare a exercitiulul. Vom Invaja s% recunoastem nivelele acestei adinciri a constiintei, coborind gi revenind la vointS pe un anumit nivel. Vom putea fecuncaste mult mai ugor aceste nivele prin Intreruperea cit mai complet a diferitelor mecanisme ale perceptiei senzoriale. Primul dispare simul pipditului: simtim c& nu avem nici o senzatie tactili in nici o parte a corpului, Mirosul si gustul dispar urmitoarele, apoi semnalele auditive si ultimul care dispare este vizul (uneori ultimele doud sint inversate). Motivul Pentru care percepfiile vizuale dispar ultimele este faptul c& acest simt are pentru noi impactul cel mai puternic. La inceput va fi mai usor s& atingem starea de limita intre somn si veghe practicind exercitiul cind sintem obositi. Pentru atingerea stadiului urmStor {D) este important si putem realiza condifia anterioara atunci cind sintem complet odihniti si energizati mai degraba decit obositi si somnolengi la Inceputul exercitiului. Va trebui 8 realizém relaxarea profunda plini de energia gi intr-o stare de vigilentS mentald, pentru a putea mentine controlul constient asupra proceselor prin care trecem. Pentru inceput, cea mai bund metoda de reusit’ In atingerea condifiei D este de a incepe exercitiul imediat dupa trezirea din somn, avind corpul relaxat si mintea perfect treazi. Dac’ nu vom consuma prea mulie lichide inainte de adormi, nu vom simi nevoia de a ne scula din pat imediat dupa trezire. Alté metodé de relaxare, dar nerecomandata. Unii cred c& se poate ajunge la starea de astralizare prin folosirea drogurilor. Nici unul dintre produsele relaxante nu pot fi de un real folos. Barbituricele duc la pierderea controlului congtient si nu produc decit o stare confuz¥ a constiintei. La fel se Intimpla si In cazul tranchilizantelor. Relaxarea este obtinut’ in detrimentul Perceptiei senzoriale ¢i acuitatii mentale. Alcoolul produce un efect asemanator. . 2, STAREA VIBRATORIE Generarea acestui efect este cea mai critic’ din intreaga metoda. Starea de vibragie creeaz& imagini senzoriale subiective, si este dificil de descris, dar atingind-o, o vom recunoaste cu siguranj& $i totodataé vom fi depagit un alt obstacol major. In aceasta directie nu pot fi date decit jaloane. La nivelul actual al cunoasteri iintifice occidentale nu se stie de ce au loc aceste fenomene. Situatia este aceeagi ca atunci cind Intoarcem un comutator ca s4 aprindem lumina, firs a avea vreo idee despre ce face comutatorul, de unde vine elactricitatea, sau cum gi de ce In bec este inclus un filament de tungsten. Indicajiile de aici sint pur empirice si sint urmarea a numeroase experimente efectuate de diverse persoane. Este bine si urm&m aici o anumit& succesiune a evenimentelor: Preg&tirea pentru starea vibratorie. Ne jungim intr-o pozitis avantajoas4 pentru relaxare, avind corpul orientat de-a lungul axei N-S, cu capul spre nord. Vom ‘Indep&rta orice haine care ne pot jena gi ne vom acoperi atit cit s4 simzim o cAldurd placutd care si ne asigure confortul. Vom Indepérta orice bijuterii sau cbiecte de metal din apropierea corpului. Ne asiguram in prealabil ci bratele picioarele $i gitul se relaxeaz& Intr-o pozitie care nu impiedica circulatia singelui $i a fluidelor subtile. Vom exersa Intr-o camera Intunecatd, pentru a nu fi stinjeniti de lumina cé p&trunde prin pleoape, dar nu fn Intuneric complet, deoarece atunci nu vom avea nici un punct de referint4 In cildtoria astrala gi nici nu vom putea menting controlul constient. Conditii absolut necesare. Este important s4 na asigurim c& nu vom fi deranjati In nici un fel, fie printr-o interventie fizica directd, fie de soneria telefonului sau de alte zgomote. De asemenea nu trebuie si fim conditionati la limiti de timp. Perioada de timp afectatt experimentului este mult mai bine folosit’ decit dac’ ne-am ocupa cu alte activitagi, si prin urmare nu trebuie.s& permitem nici unui impediment sd ne scurteze sau s& ne perturbe astfel de activitayi. Atingerea starii de relaxare profunds. Vom folosi metoda de relaxare cea mai potrivit& structurii noastre individuale, urmarind s& atingem conditia D, expus’ anterior, sau o stare echivalent& ei. Vom p&stra cel mai profund nivel de relaxare posibil fara anularea congtientei. Vom mentine starea un timp suficient de lung, repetind mental:" VOI PERCEPE CONSTIENT $1 IMI VOI AMINTI TOT CE SE VA PETRECE IN TIMPUL ACESTEI PERIOADE DE RELAXARE. IMI Vol AMINTI DETALIAT CIND MA VOI TREZI DEFINITIV NUMAI ACELE LUCRURI CARE VOR FI BENEFICE DIN PUNCT DE VEDERE FIZIC $I MENTAL PENTRU FIINTA MEA." Vom repeta aceste afirmatii In minte de cinci ori. Apoi Incepem s4 respirim cy gura intredeschis’. Stabilirea undelor vibratorii. Continuind s& respirim cu gura Intredeschis4, ne vom concentra asupra Intunericului din fata ochilor Inchisi. Yom fixa la Inceput In Intuneric, un punct aflat la 30 cm de frunte. Vom deplasa apoi punctul de concentrare la aproximativ 1 metry departare de frunte, apoi la 2 matri, Vom mentine concentrarea atita timp cit este mecesar pentru ca punctul sa fie ferm stabilizat. In continuare vom deplasa acest punct la 90° in sus, pe o linie paralela cu axa corpului, astfel ca el sé ajunga deasupra capului. Cautam vibraqiile In acest punct. Cind le gasim, le impingem mental inapoi in cap. Datorita dificultatii de exprimare aceasta descriere aparent simpld poate ridica multe Intrebari. Ce cSutam ? Ce impingem Inapoi in cap 7 O alta descriare posibila a metodei este urmatoarea: Incepem concentrarea mental ca gi cum doua linii pornind din ochii nostri inchisi, se unesc Tntr-un punct aflat la 30 cm departare de frunte. Vizualizim o rezisten} sau presiune cind aceste doué linii se Intiinesc, ca si cum s-ar uni dou linii electrice sau ca gi cum am incerca $4 aldturim cei doi poli opugi ai unui magnet. Vom deplasa acest punct de jonctiune In continuare la o distan{& intre 1 metru gio lungime de brat departare de frunte. Datorité diferenqei unghiului vizual, presiunea resimyita in cap se schimb’. Trebuie sd rezulte o compresiune a spatiului fortelor celor doud linii congruente, gi presiunea necesari pentru a mentine convergenta va cregte. (upd ce vom reugi s4 stabilim si si mensinem acest punct la o distanja de 1 metru, vom Incerca s&-l daplasim la o distanjd de aproximativ 2 metri,si s8 rotim pozitia acestui punct cu aproximativ 30°, spre crestetul capului, pe o ax paralela cu corpul. Pentru a putea vizualiza exact unghiul de 30°, Inaintea experimentului propriu-zis, vom Incerca $8 memoram cum araté geometric un astfel de unghi. ‘Odata ce am invStat s& stabilim si s4 mentinem un unghi de 30°, vom largi unghiul la 90°, rotind punctul in sus tn directia capului dar paralel cu. axa Corpului. Ne vom apropia de acest punct din ce in ce mai mult pind cind vom simti o anumitd reactie. Vom sti precis cd am obtinut starea de vibratie cSutatd, datoritd specificitatii si intensitazii sale. O pulsatie ritmicd, Inv3luitoare, ne patrunde cu putere Tn cap, si de aici pare s& inunde intreguil corp facindu-! rigid si imobil. Odat’ ce am Invatat procesul anterior si am Inteles semnificatia starii de vibratie, nu va mai fi necesar s8 urmm intreaga rutina de fiecare data. Va fi suficient s& mentalizim gsi s4 evocdm vibratia atunci cind ne-aflim intr-o stare de relaxare profunda, gi vom intra imediat In aceastd stare, deoarece s-a Stabilit. un anumit reflex conditionat sau o punte neuronald care poate fi reluata de fiecare data. Trebuie s4 mentionim din nou cd aceasta tehnicd nu va reugi probabil de la prima tncercare. Probabilitatea de a reusi creste proportional cu eforturile si cu ‘consecventa practicantului. TIncercirile perseverente vor fi rasplatite cu rezultate pozitive. Chiar dacd am reugit o dat’ s3 objinem starea de vibratie, nu Intotdeauna vom reugi si repetam experianta aga cum am dori, deoarece existdé Inci multe variabile care intervin gi care trebuiesc izolate si identificate. Dar Insugsi faptul ca ne-am convins de realitatea acestei stari 9i de posibilitatea de a o obtine controlat este un imbold suficient de puternic pentru a ne continua cSutérile 5i experientele In acest domeniu. 3. CONTROLUL VIBRATIILOR Odat& obtinut& starea de vibratie, pot fi urmate anumite linii precis definite. Yom cauta s& utilizim aceasta stare cu un control perfect constient. In acest scop va trebui si urmim cu atenjie anumite procedee specifice. Ele vor fi urmate secvential, in ordinea prezentata. Starea vibratorie nu are nici un efect negativ asupra corpului fizic sau asupra mintii; din contra, ea confera fiintei energie si produce regenerarea structurii psihice. Procedeele descrise in continuare sint rezultatul unui mare numér de experimente practice si pot fi aplicate sistematic fara nici un pericol. 4, ACLIMATIZAREA SAU ACOMODAREA Prin aceasta se Intelege faptul cd In primul rind va trebui si ne obignuim- | cu sentimentul pe care aceasta conditie neobignuitd 1 genereazd. Va trebui | 88 eliminim orice team sau panic’ atunci cind simjim unde asemAnStoare unor socuri electrice patrunzindu-ne fn intregul corp, {Sra nici o senzatie de durere. Cea mai bund metod’ este s8 nu facem nimic, sd nu ne opunem atunci cind apar aceste unde. Vom rimine linistiti, analizindu-le obiectiv, Inainte ca ele s& dispara de la sine. Aceasia se Intimplad de obicei dupa apoximativ 5 minute. Dupa un numir de asemenea experiente vom Intelege cd nu sintem electrocutati. Aceasta stare exprima un anumit grad de trezire a lui KUNDALINI (energia colosald, latenta In fiinja umana obignuita). Vom Incerca s&3 evitim orice sfortare panicata de a Intelege aceastd stare paralizanta. Yom putea Intrerupe starea, ridicindu-ne cu un efort de vointa, dar dup& aceea vom fi desigur dezamagiti de noi insine. In fond, aceasta ‘este ceea ce incercdm s& objinem, 5. MANEVRAREA §I MODULAREA UNDELOR Odaté eliminate reactiile de team, sintem gata si facem primii pagi in controlul vibragiilor. In wl rind vor dirija mental vibratiile intr-un inel in jurul capului, sau pur gi simplu le vom forta s4 intre in intregime in cap. Vom Incepe s deplasim aceasta undi ritmic de-a lungul corpului, de la cap spre degetele de la picioare, si fnapoi in sus pind la cap. ODupd ce am imprimat respectiva miscare undei, o lism in voia ei pind dispare. Unda va face un circuit complet, de la cap pind la degetele de la picioare gi Inapoi, in aproximativ 10 secunde, 5 In sus, 5 in jos. Acest exercitiu trebuie emma ak ee practicat pind cind unda vibratorie instantaneu preia comanda mentala gi se migca stationar pind dispare. In acest timp pot ap&rea diferite momente in care vibratiille devin neregulate, scuturindu-ne Intregul corp chiar pin’ la nivel molecular sau atomic. Aceasta poate fi neplacut, gi vom simti dorinta de a calma undele, lucru pe care 1 putem realiza impulsionind mental vibratile astfel ca frecventa lor si creasci. Frecventa vibratiilor este initial de ordinul a 27 cicli/s ( rata vibratiei in sine, nu a migscarii cap-virful degetelor). Raspunsul la comanda mental’ este foarte subtil si lent la Inceput. Prima indicatie de reugiti este faptul ci vibratiile nu mai stint brutale si nu ne mai scutura corpul. Sintem pe calea buna’ cdtre controlul for atunci cind ele produc un efect stationar gi solid. Estée esential s& Invatim si s& aplicim acest proces de miarire a frecventei. Vibratiile rapide sint cele care permit disocierea de corpul fizic. Odat& ce impulsionim aceastd crestere de frecventa accelerarea survine automat. Se poate Intimpla s& simtim vibratiile doar la inceput. Frecventa lor va cregte pind ce va fi atit de tnalti, Inctt ne va fi imposibil si o percepem. In aceastd faz’, efectul senzorial este o Incdlzire ugoard a corpului si ugoare furnicdturi, dar nimic exce: Atingerea practicd a acestui stadiu este semnul ca sintem gata s3 realizim primele experiente de disociere fizic3. Citeve cuvinte de prevenire sint necesare acum. Trecind de acest punct nu ne mai putem intoarce. In cele din urm& ne vom Incredinta de realitatea acestei alte existente. In ce mod ne va influenta aceasta personalitatea, modul de viaj%, conceptia asupra vieqii, ramine la latitudinea fiectruia. Odatd ce ne-am deschis spre aceast realitate, nu o mai putem refuza, orictt am incerca. Presiunea lumii materiale o poate Indeparta pentru un timp, dar ‘a va reveni. Nu putem sta tot timpul de paz impotriva revenirii. Unda vibratorie poate aparea nechematd, cind Incercim s4 adormim, sau la treziré, Sau pur gi simply Tn timpul unei relaxdri. Desigur c& o putem bloca, dar in-cele din urma, vom fi prea obosifi sau plictisiti pentru a experimenta © noua calatorie in afara corpului, Incercind s4 ne opunem, simtim ca luptém impotiva propriei noastre naturi. Si cing vrea s& lupte impotriva lui Insugi 7? 6. PROCESUL DE SEPARARE OupS ce am atins starea de vibratie, si avem un oarecare control asupra stérii de relaxare, trebuie s& ludm tn considerare un alt factor. Este probabil ca deja s&-l fi si obtinut, deoarece este un produs al exercitiilor anterioare. Oricum, el trebuie accentuat. Acest factor este: controlul gindurilor. In starea vibratorie sintem aparent supusi tuturor gindurilor voluntare sau involuntare care ne trec prin minte. Oe aceea trebuie s& realizam pe cit posibil eliminarea oricdrui gind, sau s& ne putem concentra asupra unui gind unic. Dac’ o idee striind ne apare in minte, mintea réspunde imediat, si uneori Intr-o manier nedorité. Cel putin la Inceput, nimeni nu este liber In totalitate de aceste deturn&ri. Ele duc la c&latorii aparent inexplicabile In locuri necunoscute gsi printre oameni necunoscuti. Probabil cd ele sint generate de ginduri sau idei pe care nu le constientizim, aflate sub nivelul constient. Trebuie deci si facem tot posibilul pentru menjinerea concentrarii. Stiind aceasta, primele incercari de disociere a dublului astral de corpul fi trebuie limitate ca timp gi actiune. Urmeazé deci experiente destinate famili Zrii gi stabilirii unei tehnici de orientare care vor permite realizarea disocierii fari nici un motiv de team. 7, EXTINDEREA EXTREMITATILOR Aceasta ajuta sa ne familiarizim cu senzatiile celui de-al doilea corp, fard a avea totugi o angajare deplind a constiintei in aceasta zon’. Dupa relaxare $i crearea starii de vibratie, ne Indreptam atentia asupra uneia dintre mtini, dreapt& sau sting’. Acest experiment este important decarece constituie prima confruntare cu realitatea “dublului". Cu una dintre miini vom Incerca s& ajungem la un obiect oarecare: podea, perete, ug sau orice altceva despre cara ne amintim c& se afla la o distant suficient de mare pentru a nu-l putea atinge cu bragul fizic. Yom c&uta acest obiect. Este important ca el s& fie situat chiar In directia in care std tntins’ mina, nu mai sus, nici mai jos. Cautam s4 ajungem la el ca si cum am Intinde mina, nu ridicind-o sau coborind-o. O varianta este pur gi simplu s& "cAutm" cu mina In directia respectiva fard a ne fixa vreun obiect particular in minte. De multe ori aceasta metodd este mai bun’, pentru cA elimina orice idee Preconceputd despre ceea ce vor “simfi Dac& “c&utind” in acest fel nu vom simti nimic, vom “impinge” mina ceva mai departe. Continuim s4 o “impingem", ugor ca si cum am intinde mina, ping cind intilnim un obiect material. Vom reugi cu siguranyé, daca am intrat anterior In starea vibratorie, si mina noastr’ in cele din urma va simi sau va atinge ceva. In acel moment vom examina cu ajutorul simtului tactil detaliile fizice ale obiectului. Vom Incerca s& simtim orice crapatur’, sant sau alte detalii neobignuite pe care le vem putea identifica la sfirsitul experimentului. Pind In acest moment, nimic nu pare neobignuit. Mecanismele senzoriala ne informeaz’ c& atingem obiectul cu mina fizicd. Acum va trebui s4 trecem intiiul test. Dupa ce ne vom familiariza cu obiectul Frespectiv cu mina Intins& in afara, vom indrepta mina gi vom impinge In acel obiect cu virful degetelor. La tnceput vom intimpina o rezistent3. Vom impinge atunci putin mai tare; vom sesiza cu uimire cA dep&gim rezistenta simfita. Acum mina noastra pare ca trece drept prin acel obiect. Continuim $a Impingem pina cind mina trece complet prin acel obiect gsi intilneste alt obiect fizic. Vom identifica a! doilea obiect prin atingere. Apoi cu griji ne vor retrage mina tnapoi prin primul obiect, gi apoi Incet inapoi la normal, in aga fel Incit vom simfi c& este din nou acolo unde Ti este locul. Incetinim apoi vibratiile. Cel mai bine putem realiza aceasta Incercind s& miscam corpul fizic. Ne gindim la corpul fizic si deschidem ochii. Aducem deliberat Inapoi simturile la limitele corpului fizic. Odata ce vibratile au disprut complet, raminem linistiti in aceeasi pozitie timp de citeva minute, pentru o completa gsi deplina reintoarcere. Dupa: aceea ne ridicim gsi observam obiectul pe care |-am simfit, localizindu-| relativ la pozitia pe care o aveau corpul si bratul in momentul experimentului. Incercém s& ne amintim detaliile celor doula obiecte pe care le-am simpit. Dupa aceea comparim descrierea cu obiectele reale. Vom insista in special asupra micilor detalii pe care nu le-am fi putut vedea de la distant. Yom pip3i primul object pentru a compara senzatiile cu cele simfite In timpul starii de vibrajie. Examin3m al doilea object In acelasi fel. E posibil s8 nu-l fi remarcat inaintea experimentului. Vom verifica directia pe care se afla mina noastra; primul obiect si cel de-al doilea sint ele situate pe o linie dreaptS ? Vom examina apoi rezultatele. Primul obiect pe care |-am atins era Intr-adevar la o distanta la care nu putea fi atins faré o migcare fizica ? Detaliile obiectului - tn special detaliile minore - coincid cu observatiile pe care le-am facut ? Facem apoi aceeasi comparatie pentru al dailea obiect. Dac’ rispunsurile sint afirmative, ele constituie primul nastru succes. Dacd faptele nu se verific’, vom Incerca din nou, in alta zi. Chiar fara vreo alt& pregdtire, dacd putem produce starea de vibratie, putem practica cu succes si acest exercitiu. De asemenea putem practica si urm3torul exercitiu cu usurinta. Dupa producerea st&rii de vibrajie, stind intingi pe spate cu bratele pe ting corp sau pe piept, ne ridicim (in imaginatie) bratele fara a ne uita la ele si atingem degetele celor dou’ miini. Vom face aceast& miscare detagat, ca si cum ar fi un gest Intimplator, retinind impresiile senzoriale. OdatS ce ne-am atins miinile deasupra pieptului, na vom uita la ele mai Inti cu ochii Inchigi. Dac& miscarea a fost suficient de usoar3, ne vom vedea simultan bratele fizice si cele astrale. Bratele fizice vor fi intinse pe linga corp, sau pe piept, iar impresia senzoriald resimgits se datoreazi numai bratelor si miinilor astrale aflate deasupra corpului fizic. Putem experimenta aceste fenomene de cite ori si oricind dorim. Astfel ne vom convinge cd nu ne migcim miinile fizice ci altceva, iar senzatiile provin din deplasarea mfinilor astrale. Putem Incerca prin orice mijloace si ne asigurim deplin de aceast’ realitate. Este important ca intotdeauna s& readucem bratele ne- In totalitate inapoi la contrapartea lor fizicd Inainte de a Intrerupe vibratiile. Degi nu pot exista consecinte negative, totusi in primele tncercari este bine s& fim precauti. 8. TEHNICA DE DISOCIERE Cea mai simpla metod’ care poate fi folosita pentru separarea de corpul fizic este procedeul "ridicdrii". Nu vom incerca la Inceput 58 calstorim tn locuri Indep&rtate, ci s4 ne acomodam cu noile senzatii In propria camera, fatr-un mediu familiar, Astfel prima experienti adeviraté va putea fi examinata gi explorat’ avind puncte de referint’ identificabile. Pentru orientare, ne va fi de ajutor ca primele exercitii de disociere complet s& aibS loc la lumina zilei sau Intr-o camer’ In care exista lumina. Vom alege in functie de necesitati gradul de iluminare al camersi. Yorn evita totugi pe cit posibil folosiraa luminii etectrice. Pentru a stabili condigiile preliminare, intr’m in starea vibratorie, menfinind controlul complet al gindirii. Vom ramine numai tn lirnitele camerei, Intr-un spatiu familiar. Ne gindim c& devenim mai usori, cd vom pluti deasupra si ce frumos ar fi 54 plutim deasupra. Ne vom asigura cd ne gindim Intr-adevar c& va fi bine, caci gindul subiectiv asociat momentului dedublarii este foarte important. Yom face aceasta fiindc& va exista un rispuns emotional la fenomencie care urmeaz’ gi deci reactionam chiar Inaintea actului, cu anticipatie. Daca vorn continua s& pastram in minte numai aceste ginduri, ne vom disocia gi vom pluti usor deasupra corpulul fizic. Poate nu vom reusi din prima sau a oua Incercare. Dar este absolut sigur ci daci am realizat cu succes axeruijile praliminarii vom reugi in cele din urma. A doua metod’ este tehnica “rotetiei”. In aceleasi conditil Incercdm Incet si ne Intoarcem, aga cum ne rasucim in pat pentru a gasi 0 pozitie mai comod’s. Nu vom Incerca si ne ajutim tn rotajie cu brafele sau cu picioarele. Vom lcepe rotatia prin rsucirea pdrtii superioare a corpuiui, capul si umerii mai tnt. Ne vom misca Incet, exercitind o presi ie usoars, dar ferma. Dacd nu procedim astfel, putem pierde controlul si ne yom pomeni cd na balansdm ca un trunchi de copac care pluteste In apa, Inainte si putem modifica presiunea. O asemenea actiune este neplacuts pentru ca ne vom pierde total simpul orientarii si astfel ne forteazd sd ne reintoarcem in starea anterioara. Usuringa cu care incepem s4 ne rotim, fara frecdri gi fara s& ne simgim greutatea, este semnul cd am Inceput cu succes disocierea. Atunci vom continua s3 ne Intoarecem Incet pind cind simtim c& ne-am rotit cu 180° tadic’ st3m faya In fata cu corpul fizic). Vom recunoaste aceasta pozi Intr-un mod straniu. Rotirea cu 180° este de fapt compusa din coud rotatii de 90° si chiar fird eforturi de orientare este ugor de simfit. Odata ce sintem In pozitia de 180° fata de pozitia initiald oprim rotagia simplu prin comand’ mental’. Fara ezitari ne gindim cd plutim deasupra lasind in urmd corpul fizic. Dacd am reusit si atingem starea de vibratie, aceasta metoda va da cu sigurantd rezultate. Din cele doua tehnici de separare, prima va trebui incercata inaintea celeilalte. Apoi, dup ce amindoua au fost examinate gi testate, o vom alege be caa care ni s@ pare mai usoara gi mai eficient’. 9. EXPERIMENTE LOCALE §I FAMILIARIZAREA Qdaté ce am reugit procesul de separare, este foarte important, pentru a avea continuitate s4 putem mentine controlul complet. Singura cale posibild in stadiile incipiente, este s& raminem In apropierea corpului fizic, In stadiile incipiente. Orice am simpi emotional, trebuie sd ne pastrim tn imediata apropiere a corpului Aceastd indicatie este data nu pentru ca ar exista vreun pericol, ci pentru c4 aga ne putem familiariza pas cu pas si vom putea percepe perfect constienti exact ceéa ce se Intimpla. Caladtorii imprudente, necontrolate, In acest stadiu, pot produce foarte usor situatii neplicute gsi conditii neconfortabile care ne vor forta s3 relu’m exersarea stadiilor anterioare. Procesul aclimatizarii mentale va fi net diferit de tot ceea ce am experimentat vreodata In mod congtient. Adaptarea gradaté ne va mari foarte mult linigtea mentala si increderea. Ajungi aici, vom exersa in primul rind raintearcerea. Nu vom méri distanta de separatie la mai mult de 1 mestru, plutind deasupra corpului. Nu vom face nici o incercare Ge migcare lateral sau da ridicare in sus. Cum vom sti cit de departe sintem ? Bin nou vom constata cd "simtim" aceasta. Vederea acum este redusd la zero. Ne-am conditionat si nu deschidem ochil si fi vom lisa Sa raming Inchigi pentru mement. Raminem aproape de corpul fizic. Mentalizarea acestui fapt no va menting la distanta potrivita. In urmatoareie 3-4 exercitii mu vor foce nimic altceva In afara exersarii "ie r” gi “relntoarcerilor™ In corpul fizic..Pentru retntoarcere, in aceste Conditii este suficient s4 ne "gindim” ca intram tnapoi In corpul fizic, gine vom intoarce in ei. Dacd am folosit prima meiod’ de separare, reintegrarea asta relativ simplé. Cind ne refntoarcem, gi alinierea celer dou’ corpuri este Perfectd, vom putea misca orice portiune a corpului fizic; de asemenea putem reactiona la oricare din simuri, sau la toate simfurile fizice. De fiecare data cind ne reintoarcem, vom deschide ochii $i ne vom ridica in asa fel Incit s& stim cS am revenit complet Inapoi. Aceast4 practic’ are scopul de a asigura orientarea, de a instaura Increderea deplina ¢& ne putem feintoarce la voing’, gi cel mai important, de a asigura continuitatea contactului cu lumea materiala cdreia fi apartinem acum din nau. Indiferent ce credem, aceasta asigurare este absolut néecesard. Dac& aplicim metoda rotatiei, ne vom misca tncet Inspre corpul fizic, tot prin comand’ mentala, iar atunci cind simjim c3 am realizat contactul complet, vam Incepe rotatia Inapoi cu 180* pentru legarea de corpul fizic. Se pare cd nu.este nici o diferent daca efectuim rotasia in continuare in acelagi sens sau dac& ne tntoarcem rotindu-ne In sens contrar celui care ne-a ajutat sd ne separim. In amindoud tehnicile vom remarca o tresarire usoard, un declic atunci cind realizim conjunctia cu corpul fizic. O descriere exactd a acestei senzatii este destul de dificild, dar ea va fi ugor recunascuta. Intotdeauna vom agstepta citeva momente Inainte de ane ridica, dupa ce ne-am reintors, In primul rind pentru a evita orice senzatie posibild de jen’. Vom acorda o perinad’ de timp readaptarii la mediul fizic. Actul fizic de ridicare ne furnizeaz’ sentimentul continuit&tii Intr-o form’ demonstrabil3; vom gti cB putem congtient, la voint3, s& actionam printr-o migscare fizicé, dupa un experiment In lumea astralé gi cd putem mentine continuitatea constiintei de-a lungul Intregului proces. Ciclul este realizat complet atunci cind vom fi in stare s8 ne separdm, s4 revenim tn corpul fizic, s& ne ridicdm gsi s4 notém timpul scurs, apoi 84 ne reintoarecem la pracesul de disociere si de reintoarcere In corpul fizic a doua oar’, totul realizindu-se fra nici o pierdere a continuitasii constiintei. Notarea timpului ne poate ajuta mult in aceasta experients. Urmatoarea etapa tn familiarizare este si ne deplasim la o distanj4 ceva mai mare, aplicind acelasi procedeu. Putem Incerca cu orice distan;4 mai micé de 3 metri. Tot timpul trebuie mentinut’ concentrarea mencald pe un singur scop, fara ginduri strdine, In mod special In aceasi exercitiu de dedublare extins. Dup& ce ne-am obisnuit cu sentimentui de a fi separaqi de corp, vom afirma mental cd putem vedea. Nu né gindim la actul de a deschide ochii, pentru c& acest gind ar putea fi transmis fizicului, gi s-ar putea diminua starea de vibragie. Tn schimb ne vom gindi c& vedem, c& putem vedea si vom vedea. Nu vom avea o senzatie asemdndtoare deschiderii ochilor, Intunericul va cisparea dintr-o data. La inceput vederea poate fi redus&, ca fn semiintuneric, indistinct’ sau ca si cum am fi miopi. Cu timpul, vederea va deveni din ce In ce mai patrunz&toare. Prima vizualizare 2 corpului fizic tntins dedesubt n-ar trebui s3 ne nelinisteascd, dac% am exersat perseverent exercifiile anterioare. Dupa ce vom constata satisfaicuti cd stim tntr-adevar acolo, vom examina vizual camera din perspectiva noii pozitii. Mental, ne migcim incet Intr-o directie sau alta dar niciodatS violent. Ne migc4m bratele si picioarele ca s4 ne reasigurim de mobilitatea lor. Dacd dorim, ne putem roti imprejur, sau migca tr noul mediu, raminind Intotdeauna |a o distanta mai micd de trei metri de corpul fizic. In acest stadiu, pot aparea dorinte puternice care pot fi chiar coplegitoare. Aceasta este cea mai mare problem’ cu care sintem confruntati in acest moment. Aceste dorinte vor aprea neanuntate si pe neasteptate, sint subiective si emotionale si pot foarte usor submina pozitia lucid’, deductivd, pe care am construit-o cu atita griji si care este necesard In cazul acestor experimente. Lucrul cel mai important pe care trebuie s&-] Intelegem este ca nu trebuie etichetate ca rele sau gregite. Ele pur si simplu exist& si trebuie sa Invatam sd le facem faté. Regula este 3 nu negdm existenta acestor dorinye, ci s3 le recunoastem ca fiind o parte profund’ gi integral a noastra care nu poate fi Indepartata. Altfel, nu ie puter controla. Aceste doringe reduc libertatea de a ne bucura de eliberarea de lmutarnie fizice si de gravitajie. Contactul sexual, In primul rind cu 0 persoans iubina, apoi la un nivel strict senzorial, Inclinati cate cnumite pasiuni (variind in functie de condition&rile din copilarie) $i altele care Tsi au originea In diferite experiente neobignuite ale individului, sint exemple de dorinje subterane pe care fiecare le va avea in ciuda celei mai severe disciplinari sau introspectii. Este vorba aici despre acele elemente aflate mult sub nivelul congtient, care ale#tuiesc caracterul fundamental al personalitatii fiecirui om. Aceste glemente apar pentru cd nu mai sintem acum doar o fiinya constienté si intelectuala. Sintem poate pentru prima data un Intreg. Fiecare parte din noi trebuie luatS In considerare tn fiecare actiune pe care o facem. Solutia este 84 ne pastram profunzimea congtiingei, capacitatea.de discernadmint pe care le avem tn lumea fizicS pe pozitia dominant’. Nu este deloc ugor. Prin urmare vom avea mari probleme daca Incercdm o negare de sine. Din contra, trebuie $4 acceptim aceste surprinzdtoare lovituri ca ceea ce sint - 9 parte din noi - si s4 mergem mai departe. Nu le putem diminua, dar le putem lisa deoparte pentru moment. Daci le promitem o realizare ulterioara, nu vom Intimpina nici o rezistent’ din partea lor. Aceste nevoi pot Injelege aminarea, deoarece au fost supuse i tot timpul vietii. Cind ajungem la o Intelegere rezonabild cu aceste alte parti ale noastre, si me-am demonstrat aceasta de citeva ori, in conditii de dedublare, in aceeasi camera si in imediata apropiere a corpului fizic sintem gata pentru c4latorii mai lungi si mai speciale. Experientele care urmeaz& presupun cd am depagit majoritatea temerilor cu care ne-am confruntat pin’ acum. In caz contrar trebuie sa repetam exercitiile care ne produc fricd pina cind ea dispare total datorita familiarizarii si inglobarii congtiente a acestor aspecte. 10, SEMNELE SIGURE ALE REINTOARCERI Teama de a fi incapabili s3 ne reintoarcem in corpul fizic este impedimentul de baz In parasirea lui. In experientele incipiente putem fi confruntati cu aceasté problem’ de multe ori. Din fericire existé o solutie aplicabild tm orice situatie. Jn primul rind dac’ avem greutati nu vom intra in panic’. Trebuie s4 p&strim pozitia dominantaé a proceselor de gindire rational’, pentru c& teroarea nu face dectt si agraveze situatia. Ne vom imprima In mental aceasta idee simpla a linistil si celmului gi o vom rechema pentru a ne reintoarce in corpul fizic, de oriunde am fi; trebuie doar sd ne gindim cu calm la corpul fizic. Vom incepe mental si miscim o parte a corpului fizic, un deget de la mina sau de la picior. Respiram fizic, adinc gi elt mai amplu. Reactivim toate cele ci simturi fizice sau oricare dintre ele, Ne miscim maxilarele, Inghitim sau miscam limba. Orice activitate care implic’ o migscare fizicd sau folosirea unei energii fizice poate fi folosita. Dacd una nu are un efect imediat, putem Incerca alta. Farid discutie, o astfel de actiune ne va aduce tnapoi tn corpul fizic. Fiecare va descoperi care dintre aceste misc&ri functioneaz’ mai bine pentru el. Cind aceasta tehnicd este aplicata, reintoarcerera este virtual imediata. Directia este g&sitS automat fiind combinatS cu o senzatie asemAndtoare cu explozia unei rachete. Reintegrarea pare s4 fie instantanee cind aceasta metoda este utilizatd. Totusi aceasta metoda de reintoarcere imediatd ne elimina’ puterea de alegere sau decizia, Odatd ce este pusa In actiune nu mai poate fi opriti. Ne vom reintoarce in corpul fizic fard a sti ce si cum se Intimpla. De aceea ea trebuie priviti ca o metodd pentru cazurile de urgent3, mai degrab& decit un pas concret In metodologia noastra. 11, MECANICA MISCARILOR Odatd ce am stabilit controlul adecvat, incluzind semnalul de reintoarcere In caz de pericol, sintem gata pentru cel mai important pas: a merge Intr-un loc dep&rtat si de a ne reintoarece de acolo. Nu este deloc indicat’ o Incercare deliberatd de a trece la acest exercitiu Inainte de a depasi toate fazele precedente si de a ne familiariza cu ele. Este foarte posibil si fi survenit o cdlatorie nedorité la distanta In timpul stadiilor incipiente. Tn acest caz, cu siguranjé c3 ne-am dat seama de importanta gi necesitatea abordarii acestui procedeu specific. In primul rind née vom stabili punctul preferat. Intotdeauna regula este urmatoarea: trebuie si mergem la o persoand, nu intr-un loc. E posibil si reusim s3 mergem Intr-un loc anume dac’ avem un atagament emotional profund fata de locul respectiv, dar experientele In aceasta directie nu reusesc Intotdeauna, Vom alege deci persoana 'n viati pa care dorim si o vizitim, cineva foarte cunoscut. Nu-i vom spune acestei persoane ca urmeazd s& facem o experieny’. Aceasta este foarte important pentru a Indeparta orice suspiciune din partea ei, Alegerea trebuie s& fie facut’ tnainte de a intra In starea de vibratie gi chiar tnaintea inceperii procesului de relaxare. Vom realiza relaxarea si apoi starea vibratorie. Vom folosi metoda de dedublare care functioneaz’ cel mai bine tn cazul mostru. Ne dep&rtam mai Inti la o distany4 apropiata, aproximativ 2 metri de corpul fizic. Ne gindim la persoana pe care am hotarit s8 o vizitim si facem totodaté o vizualizare a imaginii acelei persoane. Ne vom gindi nu numai la numele ei, ci sila presonalitate si la caracterul persoanei. Nu vom incerca doar si o vizualizim ca o persoand fizicd, pentru cd reflectia realitasii interioare va fi cea care ne va atrane, chiar mai mult decit atributele fizice. Gindind tn acest mod, ne vom roti Incet de jur Imprejur, cu 360°. Undeva In acest circuit vom simfi directia cea bund. Este ceva intuitiv, o siguranta care ne va atrage ca un magnet. Chiar si In acest caz putem face o verificare. Putem continua Intoarcerea trecind de acest punct, gi apoi sd revenim tn punctul respectiv. Din nou 1 vom simfi foarte puternice cu fata In aceasta directie. Ne gindim c3 vedemi gi Incepem sa ve Pentru a ne migca spre destinatia vom folosi Intinderea ex: exerciziul pe care |-am facut cu mina gi bratele, de aceast data, cu corp astral’ in Intregime. Cel mai simplu este s§ ne plasim bratele nefi deasupra capului, cu palmele apropiate, aga cum ar face un scufundator care plonjeaz’ In apa. Cu brarele In aceasta pozitia ne gindim la persoans pe care dorim s& o vizitam gi ne Intindem capul In acea directie. Ne puter migca mai repede sau mai Incet In functie de efortul de intindere pe care 1 facem. Cu cit ne Intindem mai “tare”, cu atit mai repede vom merge. La destinatie automat vom opri “tntindera” faré si ne dim seama. Pentru a ne reintoarce aplicim o metoda’ asam&ndtoare. Ne gindim la corpul fizic, i chutam, ne "Intindem" c&tre el gi astfel ne vom intcarce foarte prompt. De obicei nu este necesar nimic mai mult. Mentinerea bratelor tn aceeagi pozitie ca si cum am plonja in apa ne poate fi de ajutor, ca $i cum ne-am face drum cu ele astfel Incit orice obiect va fi intilnit mai inti cu mii si nu cu capul. De asemenea ne ajutd In actiunea de alungire, pe care o vom realiza mai usor decit atunci cind tineam bratele pe ling’ corp. Aici aveti totul. Cele expuse anterior pot parea ca un fei de ritual, dar nu asta este intentia. Unii pot considera cB seaman’ cu formulela magice din Evul Mediu. Pin§ acum nu existi nici un fel de sxplicatie stiintifica a acestor tehnici. Poate c% In anii urmatori vor exisia fizitieni, chimisti, neurologi sau alti oameni de stiinj’, curiogi gi interesati de aceste fenornene, care vor dezvolta teoril potrivita acestor fepte reale. Yoghinii 5) membrii initiati ai unor societdti spirituale au cunoscut si au practicat dedublarea astral Incd din timpuri stravechi. Dack euticienti oameni vor Incepe s& examineze experimental aceste lucruri, ele mu vor mai apartine ezoterismuiui si probabil va rezulta o noua sting’. In timp obstacolele vor dispare pentru fiecare practicant dac& are suficient curaj si rabdare. Insa singura modalitate pentru a accepta si cunoagte aceastd realitate extinsd este numai §i numai experienta directa. MULT SUCCES !!!

S-ar putea să vă placă și