Sunteți pe pagina 1din 6

PSIHOLOGUL IN COMUNITATE

O cercetare asupra poziiilor si dispoziiilor profesionale, precum si a strategiilor de orientare si


de recunoatere profesionala n comunitile crora le aparin si/sau n care activeaz
PEC 2, martie mai 2015

Obiectivele cercetrii: deprinderea noiunilor fundamentale ale psihosociologiei comunitii si


familiei, precum si a memoriei sociale, printr-o cercetare aplicata; cunoaterea reelelor sociale si
profesionale care asigura integrarea psihologilor pe piaa muncii.
Metodele cercetrii: ancheta de teren, observaia semistructurat si interviul biografic,
aprofundat, comprehensiv; analiza unor documente cu caracter memorialistic.
Structura ghidului de interviu
Consemnul privind cadrul cercetrii, obiectivele, confidenialitatea
I.
SOCIALIZARE PRIMAR I EDUCAIE FAMILIALA
- Daca au existat n copilrie elemente, evenimente care au jucat un rol n alegerea
profesiei de psiholog relatarea celor mai semnificative amintiri
- Daca au existat n mediul familial, sau n mediul apropiat, persoane care au influenat
interesul pentru psihologie; daca au fost fcute recomandri sau a existat o pregtire
prealabila pentru alegerea studiilor de psihologie
- Daca poate fi identificat un raport ntre profesia prinilor i profesia de psiholog aleasa
de copii; ce anume a putut fi transmis de la o generaie la alta, n ce ar putea consta
motenirea familiala n deprinderea si exercitarea profesiei de psiholog.
- Observaii privind profesiile apropiate celei de psiholog din domeniile medical, social,
educaional
II.
RAPORTUL DINTRE VOCAIE I PREGTIREA PROFESIONAL
- Care considerai ca ar fi calitile necesare pentru a fi un bun psiholog? Daca v-a i
schimbat n timp prerea n privina acestor caliti, va rugam sa ne spunei!
- Considerai ca exista o vocaie de psiholog si daca da, care ar fi semnele ei distinctive?
- n ce msur credei ca te nati psiholog si n ce msur devii psiholog, prin pregtire
si experien?
- Ce ar putea distinge profesia de psiholog de arta (miestria) exercitrii ei? Putei da
exemple de maetri ai psihologiei, care se bucura de o nalta apreciere printre confra i
si constituie modele pentru cei tineri?
III.

PSIHOLOG PE PIAA MUNCII


1

Recunoaterea social a profesiei: n ce msur considerai ca profesia de psiholog este


cunoscut i recunoscut?
Care considerai a fi raporturile dintre diferitele specializri n psihologie? Exist o
ierarhie a acestor specializri si, daca da, care ar fi aceasta? Care ar fi criteriile dup care
se stabilete o asemenea ierarhie, fie si una informala?
Cum vedei situaia material a psihologilor? Sunt mari diferenele de venituri dintre ei,
n funcie de specializare, de poziia ocupata n instituii sau de vechime? Comparativ cu
veniturile din alte profesii, apropiate?
Care sunt profesiile i ocupaiile cele mai apropiate de cele ale psihologilor? i care sunt
relaiile dintre ele: de cooperare si de bun vecintate, de concurenta si rivalitate?
Profesia de psiholog este privit ca fiind subordonat altor profesii?
Este Colegiul Psihologilor reprezentativ pentru corpul profesional al psihologilor? n ce
msur este cunoscut, care sunt specializrile cel mai bine reprezentate si n ce msur
contribuie la recunoaterea publica a profesiei?
Se poate vorbi de un lobby al psihologilor, si daca da, n ce ar consta interven iile sau
revendicrile acestuia?
Cum este reprezentat n media profesia de psiholog? Putei da unele exemple
semnificative?
Care considerai a fi cele mai bune oportuniti profesionale pentru un tnr psiholog si
ce recomandri i putei face pentru un bun nceput al carierei profesionale?

IV.
INTERVENII POSIBILE N CMPUL PROFESIONAL
- Daca ai amintit de unele disfuncionaliti n viaa profesionala a psihologilor, ce
considerai ca ar trebui ntreprins pentru remedierea acestora? Care ar trebui sa fie
principalele direcii de aciune sau modaliti de intervenie?
- La nivelul pregtirii profesionale?
- n asocierea si organizarea vieii profesionale?
- n plan politic sau la nivelul societii civile?
- n ciuda disfuncionalitilor amintite, nu regretai alegerea acestei profesii?
V.
DATE PERSONALE
- Anul naterii, principalele date familiale (prini, so/soie, copii)
- Daca face parte din anumite organizaii, asociaii (profesional, civic, politic), daca se
considera a fi membru activ al unei comuniti
*
Grila de analiz a unui document memorialistic (memorii, jurnal, interviuri biografice sau
documente cu caracter biografic din arhive)
1) Contextualizare
2

Prezentarea autorului documentului respectiv: statutul sau socio-profesional, poziia social a


acestuia n momentul redactrii documentului. Daca volumul a fost publicat n timpul vieii sau
este postum. Care sunt principalele date semnificative, cu caracter politic si social, din momentul
redactrii documentului si cele din momentul publicrii acestuia, n ce msur ele au avut un
impact asupra receptrii scrierii.
2) Proprietile documentului memorialistic si receptarea acestuia
Descriei principalele caracteristici ale documentului analizat: tipul documentului (memorii,
jurnal, interviu biografic...). Care sunt principalele etape ale vieii care fac obiectul documentului
respectiv, cum sunt reprezentate diferenele dintre aceste perioade.
Menionai daca documentul a fcut obiectul unor comentarii, recenzii, dezbateri, daca au fost
formulate critici privitoare la lacunele acestuia sau la modalitatea de redare a unor fapte istorice,
asupra stilului redactrii etc.
3) Memoria individual i memoria social
Situaia familial a autorului, n ce msur sunt prezentai membrii familiei, cine sunt acetia,
cum apar ei n procesul de socializare si cel al educaiei familiale. Atragei atenia asupra
principalelor lacune la acest capitol. Care sunt principalele elemente componente ale memoriei
familiale? n ce msur este posibil reconstituirea istoricului familiei? Ce credei ca ar mai fi
trebuit menionat? Ce este evocat doar cu subneles, care sunt principalele aluzii care figureaz
n document, este posibila o lectura printre rnduri si daca da, de ce credei ca a fost adoptat un
asemenea dublu discurs"?
ncercai sa alctuii un tablou contrastant al memoriei familiale, punnd n valoare att
elementele prezente, ct si pe cele absente, lacunele cele mai semnificative.
n ce msur pot fi distinse elementele componente ale memoriei familiale de cele ale memoriei
colective sau sociale? Care sunt principalele grupuri, comuniti, organizaii profesionale,
culturale, religioase, artistice, sportive... identificabile n documentul memorialistic si cum se
raporteaz autorul la ele? Care sunt frontierele sociale reperabile, n ce msur traversarea
acestora face obiectul reconstituirii memorialistice (schimbarea statutului social, relaiile cu
3

fostul mediu de provenien, noile medii frecventate...)? Este vorba de ascensiune sociala sau de
declin?
Care sunt principalele amintiri semnificative pentru memoria sociala care se desprind din
documentul memorialistic analizat si cum se situeaz acestea fata de reprezentrile sociale
curente sau de istoria sociala cunoscuta a perioadei n cauza?
Care sunt capitolele ghidului pentru interviul biografic (vezi supra) care pot fi transpuse n
analiza documentului memorialistic?
4) Concluzii privitoare la identitatea profesionala si prezenta psiho-sociologului n
comunitate
Descriei elementele definitorii pentru identitatea profesionala a autorului, lund n considerare
apartenenele sale multiple, transformrile intervenite pe parcurs, modalitile de identificare cu
diverse grupuri sociale, situaiile conflictuale i modalitile de rezolvare a acestora,
recunoaterea sociala la care poate contribui documentul memorialistic studiat.

Bibliografia recomandata (de completat)


1) Memorii
Nicolae Mrgineanu

Amfiteatre i nchisori, Editura Dacia, Cluj, 1991


Mrturii asupra unui veac zbuciumat, Bucureti: Editura Fundaiei Culturale Romne,
2002
Nicolae Mrgineanu. Un psiholog in temniele comuniste. Documente preluate din arhiva
CNSAS. Volum ngrijit de Cristina Anisescu, Polirom, 2006.

Tatiana Slama-Cazacu

Amintiri din vechiul Bucureti, Editura "DU Style", 1999

Mihai Beniuc [scriitor si psiholog]

Sub patru dictaturi - Memorii (1940 - 1975). Editura Ion Cristoiu, 1999.

Mihai Beniuc, nsemnrile unui om de rnd (fragmente din paginile de jurnal i


memorii) ; Ilie Rad, in Romnia literara, 1/2012 (document accesibil on-line)

Aurora Liiceanu

Aurora Liiceanu, Rnile memoriei. Nucoara i rezistena din muni [volumul folosete
paral materiale rezultate din cercetarea Mungiu-Althabe (i aflate acum n arhiva
Institutului Romn de Istorie Recent - IRIR). Polirom, 2003 Cf. si Alina MungiuPippidi i Gerard Althabe, Secera i buldozerul. Scorniceti i Nucoara. Mecanisme de
aservire a ranului romn, Polirom, 2002

Aurora Liiceanu, Prin perdea [Memorii], Polirom, 2009

Mihaela Miroiu & Mircea Miclea

R'Estul si Vestul. Ed. Polirom, Iai, 2005

Gina Stoiciu

Exilul. Viata in fragmente, Polirom, colecia Ego-grafii, 2014

2) Interviuri biografice cu psiho-sociologi


Adrian Neculau

Interviuri realizate de Septimiu Chelcea (,,Tot ce fac n ultimul timp este ndreptat spre
descifrarea mecanismelor inoculrii) si de Mihai Dinu Gheorghiu (Psihologia social i
contextul social) in volumul editat de Luminia Iacob si Dorina Slvstru, Psihologia
sociala si noua Europa (Polirom, 2004, pp. 20-65)

nsemnri autobiografice n volumele Psihologia servituii voluntare (Polirom, 2011), Un


psiholog n Agora (Polirom, 2010), Memoria pierdut (Polirom, 2008)

Stela Teodorescu & Luminia Iacob

Interviuri realizate de Adrian Neculau si de Mihai Dinu Gheorghiu, in revista Psihologia


Sociala, 33, 2014, pp. 11-40

Zoltan Rostas

De la istoria orala la istoria sociala. Interviu realizat de Mihai Dinu Gheorghiu, in


revista Psihologia Sociala, 34, 2014, pp. 13-30.

Monografia ca utopie, Interviu cu Henri H. Stahl, Paideia, Bucureti, 2000.


Secolul coanei Lizica, Convorbiri n anii 1985-1986 cu Elizabeta Odobescu-Goga.
Jurnalul din perioada 1916-1918, Editura Paideia, Bucureti, 2004