MONOGRAFIA ECONOMICA, STATISTICA Sl SOCIALA COMUNE! RURALE ,NICOLINTI: on BANATUL TIMISANEI (UNOARIA) Situatia geografied a comunci rarate Nicolingi In sudul Banatului Temisian se intinde un platou, format gi inconjurat in forma unui semicere de ramificajiunile Carpa- filor ce se pierd in gesul intins al Tisei, avand In hazi Duntrea gi la poriferie muntii padurogi ai Carpatilor. Acost platou 6 brazdat de dowd rauri mari, in spre Sud de Nera gi la Nord de Carasul, preeum si de afluonfii acestuia Vicinie si Vrani, Platoul acesta c una din regiunile cele mai frumouse si bogale ale comitatului Cara © ocupat in intregimo aproape nu- mai de comune romanegti In mijlocul acestui platou, pe malul stang al raului Viei- nie, ce izvoreste din munfii Hlidiei si curge dela risarit la apus, taind platoul in doui, ¢ situati comuna rarala romancasci Nicolinji a eirei monogralie ne-am propus a o serie. Comuna rurali Nicolinti se compuno din 299 de case age- zato in strizi regulate gi aliniate pe malul raului Vieinie gi pe platoul din stanga acestui rau. Terenul pe care e agezata vatra satului ¢ ondulat de albia raului si deo vale caro taic eomuna in dowd. Tn mijlocul comunei, se incrucigoash dows drumuri mari de piatrd; goseaua najionnli co duce dela Biscrica-albi. prin2 MONOGRATIA COMUNE: RURALE ,ICOLINEI4 Oravija la Lugoj si gosvaua judefeand dela Veryet, prin Sasca, Ta Garansebes, capitala jude(ului Severin, azi eontopit in comi~ tatul Oaray-Severin. Afara de aceste dout strizi, restul strizilor sunt nepavate. Comuna Nioolinfi e situati la 44.57? latitudine sndied ¢ila 99.13° lungime vestica dela Ferré, avand 0 inilfime de 104 m. deasupra nivelului marci, Istoricul comunel Nicolinti Comuna Nicolinfi e una dintre comunels cele mai vechi din aceasti regiune. Date positive ins& despre intemeierea ci bu avem, Cele mai vechi registre bisericegti (matricole) da- teaai din anul 1770, iar& ingeriptiile de pe crucile de piaira din veehiul cimitir, din jural biseriesi, ne arath. anul 1760, ceea co ne indroptiteste a crede ch comma trebuia si fl fost cons tituith anterior acostor date, probabil pe la inceputul secolalui al 18-lea. ‘Traditiile populare ue amintese de invaziunile turcestt yi de suferinta si fuga locuitorilor din comani ia mangit Alma fului, fapte cari confirm’ i mai mult existenja comunci po timpul invaziunilor turcesti. Ca pe timpul acestor invasiuni erau comune rurale populatiune romaneasch Ju acoasta rogiume, nu mai ineape © indoiala, gi de sigur ci o cerectare snrioasi in arhivele Sta- talui, a comitatolor si bisericilor din Ungaria ne-ar proeurh documente istorice pretioase, privitoare la comuncle romane din wcoste finuturi, Proclamatiunile, citre populajiunea roménd din Banat, ale pagalelor enre comandan armatele turcesti in rzboaele cu Ger- mnanii, gi rolul Chinezilor, eari prin meritele lor in luptele eu MPareii, sau ridicat la demnitatea de genorali, comiti, bani"), 4) To Banat, gi adi primarii so numese chiueri gi poporul nu le aiee mick odaia primar, 6f éliner, Reyole Ungariel Mutei Corvin numeste im anu 1478 pe, Bavel Chinen, somin din Papatal sane), pentru vitejia cu cure sia faptat coisa urcitor, eomite at ‘migane yl general al arinnt sale, Aouaty Inpiat conten Ta eP sara pe Mahomed al Ulex ta A7ba Talia, trece im 1483 SrlSecbia, bate pe Turct si aduce in gurk S00) SArbi, earl obutny 6a Seape fe jugal tuerso gf carl sau ajerat in. andul Ungariel ‘of al Byantuui Th raligiie 92 pocaille poporulut roman sa pusteat pnd eal faplele vie tojosti ale chinezulad Pavel; de aicoa gi oAntaren popelard: Clipttane Pavele, Unde'pi duc} eftanele? fa Ardeal, sirmancle..itoNOGKAFLS COMUNE RUKALE ,XICOLISTI 4 cam au fost Ioan Corvin Huniade, Pavel Chinezu gi altii, ne intilrese in stceast& convingere. Tot asemenea, adresele chinezilor romani din aveasti pro- vincie, catre comandantii si dregitoriile turcesti din cetitile gi oragele bindfene, constituess doverile istorice cele mai puter- nice despre oxistenta si rolul ce a jucat populajiuna rurali roman’ din aceasti provincie in dcoursul invaziunei turcesti TE adevirat, oii gi sub stApinirea turcoasct in Ungaria si fu deoursul razboaielor pentru dezrobirea {arei dela Turci, an yenit gi s’au stabilit in Banatul Timisanci mai multe mii do familit romanegti din Oltouia si Muntenia, inst acegtia s'au agezat gi constituit in coraunc deoxebite yi independete de cele existent; cle sian pastrat chiar pnd azi caracterul, obieciurile, portul si chiar dialectal lor propriu, firk ca 5% se fi contopit en elementul romanese autochton. Tn piirfile de sud ale Banntului preeum si pe malul Du- nivei, si in pirjile muntoase, s'au axezat gi infintat o eorie de comune de colonigti venifi din Oltenia yi Muntenia, colouii cari se Intind dela Orgowa Ia Moldova, Sasca, Ciclova, Rusova, Straja pani ln Temigoara gi cari, spre deoscbire de romani autochtoni, se nuniese ,bufeni® po eind roménii autochtoni se numese ,frittuyi* Gomuna Nicolinfi ¢ locuitt exculsiy de romani autoch- toni si nu de colonigti veniji din Oltenia, po etd in imediata apropriore, In distanja de o ord dela Rusova, este o colonic de ybufeni?, ceen ce dovedosto iarigi eb Nicolinti existh pe timpul veniroi gi stabilirei romanilor olteni in Banat *). Cu ineopere dela 1770 s’au tinut regulat registrele ma- tricole hisericesti, in cari s’au trecut si se tree inca gi pind ax toate notele do stare civil, agezate gi intocmite dupi familie in Limba romana, 1) Date positive despre voniren gi stabilicea in Banat a Romnilor din Oltenia gi Mumtenia nu ayers, samt nn sunt ined cunoscute. A. T. Lauran, tu scricren 3a «Fomiganay, din 1843, ne spuno ck Tureii in anu! 1716 sub sultant ‘Kakined al Liblea in lnpta conta imperiaillor san servit do cei 13.000 Ro- sian elugiagt tin (aa. Koméneaned, entra ona putea Sh tpliiease’ bi ‘zrelo impure de principele fauariot Stefan Cantacuzen, la ropararea gi Tatirirea cetitel ‘Pemigoure. Probabll ined o€ gt dapd aluagarea turcilor din Cngaria gf Banutal ‘i nagar, dupe peat doin Parsarowy say stam banat, ‘Tiniglan mat Hui eolonigtl straint, german, gvabl, allen}, fneoxi, pant at spaniel inet alor in Zadeh Tenfpal fend mpevia an gruel 9 re iin bac fatul Soverinulud, po eare au finet-o pind la pueca din Belrad, edtid aceasta parte a fost ode din now Munteniei- Ja Rusova, Hingi Nicolini sant coloniy’ romini venifi din eomuna Populaitinea eomu 180 | a | tae | 1a Ocapatinnes locuitorilor. Agricultura. Ocupatiunea priveipalé a locuitorilor c. agrieultura. Din 1.317 locnitori, 809 personne muncese pimintul gi 414 sunt copii gi bateani, infirmi, ete. Din cele 809 persoane cari muncose pamantul, 473 sunt Dirbali si 336 femei, ceea ce dovedeste ci la faranii romani femoia, pe laagit munca casnici trebuc si munceasea in rand cu Darbatol la lucrul cduupwlai. Din cei 414 nemunvitori, numai 143 sunt do sox munsculin, iar 271 adicd aproape de dout ori alata sunt de sex femenin. ‘Toritoriul comune Nicolin(i are o supralati total de 3074 pogoane, din cari 400 pogoane se stapanogte de cittre Societatea Gsilor ferate, care posed’ ine’ ti Ungaria domenii insemnate (Statul nu a rescumpiirat deeat chile forate), iarh restul de po- goane se stapanese de locuitorii comun Din cei 809 agricultori produestori, si anume 311 proprietari miei si 89 proprietari Incritori cu zina. Numirul neproprietarilor e do 388, din cari 89° sunt bir- iyi i320 femei, triind gi muncind in familiile micilor pro- prictaxi Numirnl gervitorilor agricoli ¢ de 19 iart al lucratorilor cu viva e de 31: acesti din urmit intret} Jueriiorii cu ziua, 6 au casele lor proprii, 26 persoane. Dintren MONOORAFIA COMUNE RURALE ,NICOLINEE Industria, Industria ¢ reprezentati prin 21 de persoane Iucrittoare gi 28 nelueritoare. Din coi 21 de industriagi, 19 sunt birbafi si 2 femei, Ou industria propriu zist se oenpi 15 birbaji gi 2 femei iar cu industria casnicd 4 birbati. Din aecstia 11 sunt patroni, 2 calfo. 2 Incr&tori §i 3 uconici. Ca personal auxiliar serves 4 darbati si 2 femei Tndustriile profesate in comuni sunt: ‘So coup cu dustria ea pro Din cei 17 meseringi propriu igi, 12 Increaz singuri flick lucritori, 5 en eéte un Iucritor si 1 eu 2 lncraturt Industria cojocarilor, mai ales in timpul din urma, a luat un ayant mare in comuna, preeum si tibtcitul gi coloratal peilor de miel. Confectionarea cojoncelor lungi gi brodate eu sireturi negre gi garnisite cu pici de astragan, pe cari le poarth atat barbafii cat i femeile iarna, sunt adeviirate Incrari attistice in genul_ lor. Ca industrio easnicd, inet din vechime, barbatii se ocupl, in timpul iornei, ou confeciionarca mitturilor, industeie pentru care locuitori an ajuns #4 aiba o mare indemanare, Femeile se ocups ea industria casnicd a linei sia canepel din cari jes panza neeesard pentrn tmbriciminte gi trebuinfele casei procuim 4i postavurile pentru sube, prishice gi covoarele frumonse, en cari igi impodobese odaile si isi acopere paturilo. Tot din lant iyi fac obielele xi ’si tmpletoso ciorapii, cu eari se incalth bitr-MONOGRAFIA COMUNEL RUEALE ,NICOLINGI* 1% bafii si femeile, precum gi braul (braciile), frumos colorate, cu cari se incing birbatii peste camAsile lungi ai albe ce poarti. Industria moriritului se face de citre cele trei mori de apt sitaate pe teritoriul comunei, Din acostea, dou sunt mori nemfesti, adic cu roata. verticala si una roméneasci sau cu roata orizontala, fiecare ou efte o singura piatra. Don& din aceste mori aparjin la cate o asociatie de loouitori, iar nna con- stitue proprietatea unei singure persoane, ‘Aceste mori ins&, din lipsi de apa, mai ales in timpul verei, nu pot satistace trebuingele locuitorilor, De cativa ani, sa infiingat in comund gi o instalafie pentru fabricarea uleiulai de simanji de floarea soarelui gi de sa- manfi de dovleci, pe care locuitori ‘I intrebuinfeazd la gitirea baeatelor in timpul posturilor celor mari. De cand situafia material a locuitorilor s’a imbunatiyit gi au incoput si’si facd case noi, mari i frumoase, de atunci ji industria a luat un avant inbucurator in comund. In deosebi, tamplaria si dulgheria rivolizeazd cu cele din oragole vecine. Pe cand inai inainte nu erh in comund nici un timplar, care sh fi invafat tampliria in orage, azi avem 3 témplari romani cari au invSfat gi Iucrat in oragele vecine gi azi_profeseazi accasti, meserie in comun’, Toate lucrarile de timplirie Ia constractiuni se fac azi in comuni dup’ modelul eclor din ova: Locuitorii construinda-si casele lor din lomn, inea din ve- chime, industria lemnului s'a desvoltat de timpuriu gi azi a ajuns la un grad de desvoltare foarte inaintat. Caso mari cu cite 3-4 gi mai multo odai, de 4-6 metri inalfime pani la streagind, ca o poartd In mijloc, acoperite cu figle gi agezate pe un socla do piatrh do 1-2 m. inalt, cu pivniti dedesubt, sunt construite din Iemn gi imbrécate in’ c&ramida gi tencuite cu var gi fimont. Casele avand toate formele de decoratii exterioaro, agezate in aliniera dan satului un aspect destul de esteti Megteri si Inerdtori dulgheri sunt i comund multi; in statistiea oficiala nu sunt treeu{i ins de oare-ce mulli sunt gi agrioultori, avind dulgheria ca o profesiune secundard, Croitoria. — Tardincile romano igi cos singure rufaria gi hainele ce poarta atat birbatii cit si cle. Ciimasile lungi si albe ou peptal, gulerul gi pumnasit (amansetele) cu broderii gi dantele sunt toarse, fesnte, croite gi lucrate de ele. Tot aga si ciimi- ile si ciupigarele (bluzele) co poarti femeile sunt Incrateiw hoxobraris comuNsi KURALE ,wiCoLINjT! de cle, Chifelele (eairingele) gi suenele co powrta, cole dintiit fetele mari la joc, cele de al doilea, toate fumeile, obisnnit, sunt feeute gi brodate artistic cu fir de matase de edtre tran ecle roman. Tn anit din urmé ini, s’a introdus gi in Nicolinfi anoda dela orase gi fetele mari, earora le geded agh do bine eu cos- tumul lor national, au inceput si imbraco In joe bluze do ms- tase, {esute gi cusute dupi modi, ca corsaj si mAnici lar; cu manusi si umbrele de miiase, imitand maimuteste capri ciurile modci care nu a ernjat decat suencle sau chitelcle din vechinl port national. La inliturarea costumului nafio- nal au contribuit foarte mult cei 2 croitort eari sau sta- hilit in comund gi cari au introdus moda si au corupt gistul estetic national al fArancelor din comuna. Pe langa cei 2 ecroi- fori de modi, mai multe firance posed masini de cusut pen= tru confectionarea gi cusutul imbric&émintelor trebuincioase lo- cuitorilor. Brutiria ¢ profesata de un brutar sfrb, stabilit de curind fa comund. Cu toate acestea, femeilo tsi fac si coc singure painea necesara-din fin’ micinati gi cernuta la moara cu val{uri. Desi au enptoare pentru coacerea painei, piranecle romine preferd si coaci pAinca sub fest (uu capac de ofel in forma unui cilindra) care @ agezat pe o vatri de exramida arsh gi sub care se “face focnl pan’ se inoilzeste bine gi vatea gi cilindru, apoi se mituri conusa gi eitrbnnii gi se pune pai- nea acoperindu-se cu festul; pe marginea si deasupra testului se inveleste eu cirbuni si cenuge caldé. Tot sub test se face gi milaiul (paine de milai) pe care loeuitorii romani "1 mi- nine cald gi rece si care 80 face gi conee intoomai ea pitinn de grau, cu deoscbire ec nu se last ca si so dospeased, ci se coace azima. Malainl astfel fiicut gi copt are coaja gross gi miez galben @ uscat, un gust plicut 9i duleo gi ¢ mult supo- rioard mizmiiligei, pe care locuitorii nu o mandncd decat calda. Painea do milai astfel calda gi coapth are avantagiul cit tino mai multe uilo ftiri si se acrease’ si e foarte gustosi. Caracteristic ¢ et, Romani din inuturile acestea, ou toate ci se hrinese in com mai mare parte en malai (pine de milai) coapti astfel, nu eunose pelagra care bantue cu atata furie pe jarani nogtrii din Regat. Consumarca mila- iului astfel pregiitit fereste oare pe tirani de acest teribil flagel ? Tnfiinjarea brutiriei in comuni nu a schimbat intra nimicModvonavia comm RIMALE ,NiCoLiNT(™ 18 obiceinl romancelor de a’si face gi conce singure painea, atat numai ca la stirbatori mari, In pomeni gi efnd tsi serbeazh lo- ouitorii patronnl casei, ,prazuicul® eum 4i zic firanii, si au trebuinfii de paine mai multé gi franaele, atunei se injeleg eu brutarul ca si Ie fabrice pAine, Comerful Comertul e profesat in comun’ de 6 persoano (cari in- trefin alte 5 persoane neproducitoare); din cei 5 oomorcianti, B ge cup cu comerjnl do b&cAnie, panveturi si miranfiguri si 2 eu circiumaritul Dintre comorciantii cari posed privalii, 2 an inviifat profesat comerful in orage, iark unul mumai in comundy cei doi careinmari no au inva{at gi profesat deeat in comun’. Tori sunt romani gi locuitori din comnnd. Comerciantii, pe lngh comerful de eoloniale, se oeupa gi ou comergul de cereale in misurt mai mica, In timpul din urmi, s’a introdus in comuna comer{ul de oni, cu care se ocupt 2 tarani romani din comuna. Miceliritul se face de cdtre 3-4 persoane, locuitori din comunt, numai foamna gi iarna cand se tae berbeci gi mik Pentra trebuinjele casei, fiecare familie taie 2-8 porei din cari se fac cArnatii si slinina care, dupa ce se sart gi afumi, s¢ pistreazé po tot timpul anului in conserve, Modul cum ge con- Serva chrnatii, carnca si costigele de pore de cdtre Iocuitori e original. Acestea, dup cc se sark si afumti, so taie in buci- ele ici, se fierb in unturd gi apoi, se ageazi in putini de lemn, se toarnd unturé peste cle si se pastreazt tot limpul anulut constituind mancarea principalé vara, Ja munca cimpului, so- eerig si trcerat. Cu_chipul acesta, firanul are in fieco moment earnea de pore atit de nutritoare si neeesart locuitorilor agrieoli. Culte. Organizarea bisericeascd. Biseriea romfn’ ortodoxé din Transilyania si Ungaria are © organizafic spocialé gi autonoma, sancjionati gi garantata prin Siatutul organic. . Accasti constitujie bisericeasct, datorita marclui mitropolitrn MONOGRAFIA COMUNEL RURALE ,.wIcOLaNpE Saguna, a asigurat Aecirei parohii bisericesti dreptal de a se guvern’ si administra in mod independent dupa statutal organic si interesind pe tofi credinciosii s&i la conducerea si adminis- trarea_ Disericei, Autonomiei bisoricoi ortodoxe romfne se datoreste starea iniloritoare la care au ajuns azi bisericile, gcolile gi clerul ro- anan din Ungaria. Statutul organic, uu numai ch a chemat pe credinciogi la organizarea gi administrarea bicericei lor, dar a dat elementului laic un rol preponderant tn organizatia si administragia bisericei ortodoxe romine. Astle], flecare parohio igi are adininistratia sa proprie, isi alege pe preofii si tavaiitorii sti, ingrijeste de biseriea gi scoala sa, tgi aleatuegte bugotul ycoalei si biserice! si se administreazt in mod independent, fiind supnse numai aprobirii gi controlulai conaistorului episcopici respective, ‘Tofi locuitorii romani ortodoxi din comuna Nicolinti for- meazi o comunitate bisericeasci compusi din dowi parohii de- pendinte de episcopia romani ortodoxt din Caransebes. Administratia hisericei se face de e&tre un ecomitet paro- hial compus din 16 membrii, din cari 15 sunt alesi de locui- tori gi al 16 © de drept parohul ecl mai in etate. Avest comitet ingrijeste de biscriel gi gcoali gi aledtuegts hugetele bisericei si scoaldi Pe lang comitetal parohial so mai aleg de cAtre cre- dinciogi si trei epitropi tnstreinati cu administratia bunuri hisericoi Epitropii se aleg din 3 in 8 ani dintre locuitorii fruntagi. Busurile bisericei 80 compun din cele 64 pogoanc, al chror usutruct ¢ destinat a servi la plata preotilor. Dooxebit de aceste pogoane, biseriea mai posed ca avero imobiliara 5 pogoane pimant in comund si 16 pogoane in izlaz ; ‘cence ¢o fed in total un numir de 85 pogoane evaluat In 85.000 coroane (4 1000 eoroane pogonul in mijlociu) Ca avere mobilt, biscrica mai are un fond de aproape 18,000 eoroane in numorar, Biserica mai poseda si un local de ycoali construit din nou in 1903 gi care a costat 8.500 coroane.MOSOGRAFIA COMUNET KURALE .NtCobDNTt* tr Rugetul bisoricel pe anul 1904. Venitur Voniturile biserieei se compun din: 1, Tobereve dup capitotal fmprumntat la particular (loon mam & tori din comunt : 2. Intereso dupa capital depus Ia. Casa’ de economi 8. Vonitari dela clopote, cuncnii, tnmormantari, 4. Veniturile tasnrilor qi colsctolor a rerhitor! gi prazaiee Total Coroane . . Chelineli. 1. Asiguraren biserieei. 5. 2 ee 12.66 2, Plata crasniculai, He Ua cera oe 8, Darile fisealo pentra imobilele bisericei | | 69.98 4 Cheltueli pentru material, ekrbuni, tamae, anafars, ete, 89.65 5. Cheltueli de intretinere si reparatii. . : 82.80 ‘Total Coronne . > BORE Din bugetul de venitari si cheltucli al biserice’ xemultt un eseedent de venituri de 1.836 coroane gi 25. bani, Dup& cum am aritat mai sus tofi locuitorii autochtoni ai comunei Nicolini sunt de religie ortodoxA a risiritulni, Din 1.317 locuitori, numai 14 persoane sunt streine gi eatolici, iar restul sunt romani ortodoxi Tori locuitorii romani din Nicolinti constituesc 0 comu- nitate bisericeascit si religioast dependinte crarhieeste de etre episcopia grece-orlentali a Caransebegulai gi eare comunitate & organizath gi se guverneazt conform statutului organie al Disericei ortodoxe romine din Ungaria yi Transilvania cu auto- nomia ei proprie iceascii gi gcolart. Pentru exercitarea cultului, comuna posed 0 biserie’ con- struiti ined dela 1842 din piateA si c&uimid’ si inveliti cu tabla, Biserica, ca toate bisericile ortodoxe din Ungaria si Tran- silvania, ¢ construitd in stilul bisericilor romano-catolice cu o singur eupold la intrare care serveste i ea clopotnita, pAs- teandu-si thsi impiirfiren gi forma intern’ neschimbat& a bise- yicei ortodoxe, precum gi agezarea altarulai spre risirit, Biserica din comuna Nicolin{i s’a sfingit in ziua de 21 Mai 1842, pe timpul imparatului Ferdinand I, de citre episcopul Ver-18 MONOGRAHIA COMUNET RURALE ,AICOLINTH getului Tosif Raiacici, de cara tineau bisericile romane din sa- dul Banatului pana la separatia erarhici a bisericei ortodoxe roméne de cen sirbeascé si infiinfarea episcopiei romanegti din Caransebes. Sfintirea bisericei s’a fieut eu mare solemnitate de c&tre Josif Raiacici, asistat de edtre protopopul cereului Ton Ivag- covici gi preotii comunei, Petru Avramovici, Matei Alexandrovici si capelanul Sofronie Avramovici, find epitropi al bisericei, Isac Fercea si Isac Petra. Pan& la separarea erarhie& a bisericei ortodoxe romane de patriarhia de Carlovet si reinfiintarea Mitropoliei romane din Sibiu, prootii bisericilor romanegti se numean direct de cittre episcopii sarbi din patriarhia Carlovetului. Dela sopararea erar- hic& gi retnfiin{area episcopiilor romaine autonome, preofii co- munei se aleg de cAtre comunitatea bisericeasei, conform sta tutului organic, cu concurs, Ei sunt inamovibili, Clerul, Astizi bisorica din Nicolinti are doi preoti, din cari unul e pret titular, paroh. Ambii preoti sunt titraji gi diplomati ai facultayei de te- ologie gi sunt platiti de comunitatea bisericeaset si de Stat. Plata preotilor const in folosinta unei sesiuni, de 32 po- goane painant (an pogou avind 1600 stinjini piteafi) co s'a dat ficodrui din cei doi preofi gi edte 580 coroane leaf fix8 anualit din parton Statului, “Aceasta leaf o serveste Statul dela iutroducerea cisitoriet civile gi infinfarea registrelor do stare civilé in Ungazia, drept compensatie (congrua) pentra pierderile eo au suferit preotii prin Iuarea din manile lor a registrelor de stare civil, a ciror conducore eri pin atunei incredingatit preotilor gi care Te adu- eel un insemnat ve Po lang aceste retribujiuni preofii mai primose: dela in- morméntiri doud eoroano pentru copii si 4—6 coroane pentra adulfi, la praaice ehte 40 bani de fiecars cast, Ia Ziua Crucii cate 10 bani de cast, pentru un parastas 80 bani, pentri un maslu 2 coroane, pentru sfinfiroa pomenci 40 bani, pent meniti in bisoricd, 2 coroane po an, la cimitir oto 10 bani, sfin- ease 1 coroanh, pentru elisitorie 1 coroand. Veniturile principale ale preofilor sunt folosinja sesiunei si leafa fixa ce le-o di Statul in suma de 580 coroane anualMONOGRAFIA COMUNET RERALE ,aireoLANTU 1 de fiveare proot, Venitul total al unui preot ay fi prin wrmare urmatorul : 580 coroane leaf fix plus arenda ce s’ar putea obfine pentru ecle 32 pogoane din sesinno, socotit a 60 co- roane cum se arendeazit in comunii pogonul de piimant, ne dau 1.920 ¢oroane sau in total 2.500 eoroane. La acestca, mai pu- tom adaug’ cate 100 coroane minimum, venituri dela inmor- mantiri, praznice ere, agi ci avem un total de lei 2.600 co roane anual, ceeace revine la mai bine de 200 coroane lunar. Cum inst prootii igi cultiva singuri in regie sesinnea, venita- rile lor sunt mult mai mari ca cele ardtate. Registrele bisericei ne-au pisiet, pe ling’ aetele de stare vila, regulat tinute, gi lista preotilor cari au slujit in eomunt Gola infiintarea parohiei si pana azi si anume : Constantin Avramoyici dela, 15 Ianuarie . . . . . 1777-1808 Petra Ayramovici > _ es 1807 —1342 ‘Trifon Toanovici > «+. . 1815-1886 Sofrenie Avramovici > . pes see 1831-1874 Matei Alexandrovici > > » * ss 1840—1884 ‘Toma Avramescu > a wee . 1855—1890 Vinea > 2 og TBE ‘ofronie Avramesen a > pater) Jnstructia Instractia in comnna Nicolinti se di inte’o gcoalt _pri- mara confesionala romanf, infiintatt inci. dela inceputul se- colului trccut, Data exacti a tnflinfirei scoalei_ nu ¢ cunos- cutit; dup& toate probabilititile ca s'a inflinfat pela sférsital secolului al 18-lea, sau In incopuinl seeolului trent. Un argument puternic, care si ne faeh si presupunem cad scoala trebue sa se fi tnfiinfat pe langS biseried inc& la datele de mai sus, ¢ ci in actele gi testamentele vechi serise in limba lating, dintre anii 1800-1828 gasim pe frantasii comunei som- udind aeeste acte cu fitere cirilice. Miri tudoiald ct aeei locuitori Au invdjat si serie gi sit citeased in geoala din comuni. 0 dovada siguri de existenta scoalei pe acele timpuri ¢ numele invala- torilor arftat atat in actele vechi ale bisericei cat si in testa- mentelo de pe acolo timpuri, ‘Toati instructia in timpal acola trebuo si fi constat din invitarea slovelor cirilice, in scricrea si citiren cdxilor biscri- costi, a bibliei si a eatechismalai, In curind ins ycoala s'a dez-io MoNOGRAPIA conte RiRALE weoLiNTe! voltat mult si deja prin ani 1840—50 0 gitsim bine orga- nigati, cu un program determinat xi aprobat do autoritaten Disericeasc’, cu invi{SmAntul obligatoriu si cu un numsr mare de elevi. Tn Ungaria, confesiunile s’au bucurat dela mceput de mari privilegii, intre cari gi dreptul de a ingriji de educatia credin- Gosilor #4i. Cele dinttiu gooli in Ungaria wu fost infiintate si sustinute de biscrici gi in mare parte si pau’ azi, sarcina educatiune’ publice a fost lasati de Statul ungar pe scama confesiunilor. Tn special, hiserica romaneascd din Ungaria gi inainte gi dupa dezbinarea ci s’a ccupat cu acelay zel de ridicaren bise- rice si a gcoalei romaine gi ci trebue si i se muljumasck pentru redestoptarea nofionala gi pentra pistrarea limbei gi na tionalitajei. Biserica xoman& din Ungaria gi Transilvania posed azi peste 4000 gcoli_primare, trei licee, dowd gimnasii, 0 scoali comerciali superioara. cinei fucultji de teologic gi tot ataten seoli normale de invafitori etc., toate sustinute eu propril Gi mijloace gi pentrn cari a ficut si face cele mai_ mari sacrific Scoala primari confesional din comuna Nicolinti © in! jntutd gi sus{inutt de comunitatea hisericeaset localit si © s¥- pustt autoritiitel superioare bisericesti, a Consistoriului Episco- pici din Caransebes. Statul nu are alt dropt, afard de dreptul do control pe care il exercazi prin un inspector scolar. Tastructia se face in limba roman’, dup& programul sta- pilit de autoritatea, bisericeasc aupcrioarts — Consistorial — in conformitate cu legile tnvafimantului public din yard, Pani in anil 1880, limba maghiara nu s’a props dz loc tn gcolile confesionale romano; dela aceasti dati tsi limba maghiard a fost impusd gi in geolile primate confesionale, ea studiu obligatoriu. Tmpunerca limbei maghiare in gcolile confesionale primare fa ingreviat programal gcoalelor primare confesionale, fir en aceasta sii poatd avea veri-un renultat vadit, eici, de 30 de avi de cand se invafi in gooala din Nicolinti si limba maghiars, la reconsimantul din 1900 nu s’a gasit nici un stitean roman care sit gtie serie sau yorbi ungureste.MONOGRAFIA COMDNET RURALE ,.COLINTI™ a Organizatia si adménistrafia gcoalei. Administratia si controlul gcoalei se fac de citre comi- tetul parohial care © chemat a ingriji de gcoala, de trebuinjele i do starea ei materiala, El aprobi bugotal gi cheltuclile geoalei Si ingrijeste de plata invititoralui, de imbunatairile ce trebuese hduse gi de bunul mers al geoalei. Dugetul gcoates. Bugetal scoulei o aledtuit in fiecare an de etre comitetul parohial gi supus aprobirei adunarei membrilor comuni- tijei bisericesti a parohici Bagetal scoalei se alimenteazt din darea de cult, pe care © plitese tofi loeuitorii romani din communi, de oarece gcoala aw are_avore propric inr instructia e gratuit pentru tofi romani cari tin de acea parohic. Tata gi bugetul gcoalei po anul gcolar 1904/905 Satariut invatatoratui. Leafa invipitoralai ees regan Toeninta Tibers in clédirea geoalei evalunti la |. . Felosinfa 3 gif; pogoane pimant de cultars evaluat Ia. Pontra lomne . PEERY art tt ee Cheitueli pentra eancelarie . 1. : Ditrne la conforingele iuviifiterilor 5. ‘Total Coroane . IL, Cheltuelé pentr material, mobilier yi rechisite geolare : onsane f a) Pentru facerea de bincl nowt.» 2. 2 ee ee BIO 3) Pentrn cumparacea u dowd sobo detach, - 2 ss 6. 100,— ¢) Pinta servitorului-gooalei. 2. ee BO 7) Reparatii gi cheltacli de intretinere. - . 0 ss ) Ponta rechisite goolare .. Bi. Se ‘Total Coroane Cheltuelilo totale alo ycoalei pe anul 1904/905 an fost de Coroane 1548 gi 92 bani,n MONOGKALEA COMUNE RURAL ,NIOOLINTE Toate aceste cheltucli sunt suportate de citre locuitorii comunei, cari platese po lauga celolalte dari gi o dare de ult in proporfie eu eontributiunile funciare dupa pimant. Tavafimantal o obligatoriu pentru tofi copii dela 6 —12 ani si primarii sunt autorizati a aplich, in urma ardtirei faonts de invatator, amenaile legale parinfilor cari nu gi-ar trimote eopii la gooal. Tnvijatorul se alege de etre sion’ in urma uani con- curs si, dup& co ¢ confirmat de consistoriu, © inamovibil. Alogorea @ procedata de publicafia concursului tn ,Foaia Diccesani*, organul oftcial al Episcopiei si de o proba. pra ticd cara consti sau din conducerca eintiilor biserioesti la li- turghie, do oarece invajatorii dela. gcolile confesionale an gi datorirea a condace cantirile bisericesti In sirbiitori cu clevi din gcoali san en efntireti siteni, cari -cunose sau po cari el fi invata glasurile si cAntrile biserieesti, Cunoayterea muzicei si ciintarilor hiserieesti © 0 conditie de edpetenio pentru un can- didat de invigitor In o geoalt eonfesionala. Biserica romana din Ungaria a dat dela inceput 0 dose- Dita atentiune muzicei bisericayti xi a reugit si so emancipeze de mult do muzica orientala greceased a cantiretilor nostri bi- sericesti din fara. Inva{iitorul pentru a fi admis la concurs trebue si posede diploma de capacitate, liberat de una din geolile normale eon- fesionale sau ale Statulu Leafa invatitorului din comuna Nicolingi ¢ platita de lo- cuitori si consti din 600 coroane in numa, 200 coroane pen- tru locuinta, 113.92 coroane indemnizatio pentru lemne 20 co- roane cheltueli pentra adunirile genorale si 40 coroane pentra conferinjele inviifitorilor gi din uznfructul a3 gi '/y pogoano mari depamant de cultura, evaluat In 120 coroane. Ceeace ar face un total de 1093 coroane, socotind arenda pamantului a 69 eoroane pogonutl Firi indoiali, ci acensti leafa ¢ prea mie’ pentra un in- vilitor care are peste 100 elevi de invajat. ‘findnd seama de mijloacele restranse de care disprme comunitaten scolar’ biseri- ceased si de imprajurarea cA invititornl so mai ocups in tim- pul liber si de agriculturs si de gospodaria sa, leafa aceasta ponte fi indestulitoare,MONOGRAPIA COMUNRI RURALE ,NICOLINGI' 2 Statistica tnvdfamantulut. Tnva{amantul primar fiind obligatoriu gi gratuit, aproape toti copii, cari au ctatea legala si sunt obligati a urm’ la eval, o frecuentearA, ‘Cu tonte ca gooala, din lips de mijloace, nu are decat un singur invitdtor, Ia ycoala urmeaz& atit bieyi oat gi fete. Dap lego, sunt obligati a urmi gconln primara tofi copii dela etatea dela 6—12 ani; iar& la gcoala de adulti copiii dela 12—18 ani. Prin legea gridinilor de copii, pitrin|ii, cari din causa ocupafitmei lor nu-gi pot ingrij) copii lor in 6taten dela 3—6 ani sunt finufi sa'i trimeati la gradinile de copii. Prin aceasta loge, oa gi prin tonic logile instruejiunci pu- blice votate de Camorilo ungare in cei din urmié 30 ani, s’a urmarit mvitarea Timbei maghiare, si maghiarizaren nafionali- tatilor, De accia Statul a si reat multe gradini de copii, mai ales in oragele cu populajiune mixt. Si confesinnile 1a raudul lor au infiinyat asemenea gradi In comunele romAne ins’, aceste gradini nu s’au putut infinth, fie din lips& de mijloace, fie ch nu s’a simfit nici 0 necesi- tate de a se infiin{h asemenea gradini, Pentru ca, si se satisfaci insh cerinfelo legei, scolilo confesi onalo primare dela sate au luat asupra lor sarcina de a inde- plini si atributianile gradinilor de copii in limitele posibile gi pe miisurd ce se va ivi necesitates. De aceia statistica invagiman- tului primar ne arati si numfral copiilor inserisi pentru gra- dinile de copii, cu toate et acostia nu frecuonteazd gridina de copii Pai copiilor inscrigi penten gridina de copii din Ni- colinfi pe anul 1903/4 era de 32, din cari 18 bitofi gi 14 fete. Tn anal 1904/5 numtrul lor s'a ureat la 60 yi anume 27 baefi si 28 fete, Numéarul copiilor inserigi in gcoalé dela 6-12 ania fost in anul 1903/904 de 112 din cari 5? baeti si 65 fete; iar’ nu- maral copiilor inserigi in geoala de adulti dela 12—15 ani a fost de 45 adich 20 baeti gi 24 fete, Din 112 copii inserigi, au frecuentat scoala in daul 1903/904 90 copii si anume: 54 biteti gi 36 fete in comuni; 5 copii, 3 Daeti si 2 fete in gcoala primarh giin liceul din Biserica-ATba, sat in total 95 copii. Nu au frecuentat gcoala, un numir de din cari numai 2 biteti si 15 foto. Aceasta se explici” MONOULAFIA COMUNEX RURAL ,RICOENTTI* prin faptal eh fetclo urmeazd do obieei numai primele 4 clase primare, gi apoi rimin acast spre a se a ocuph cu gospo- arin gi lucrul manual, pe cind bietii urmenzd toate gease clasele primare. Inscrisi in gcoala de adulti au fost in anul gcolar 1903/904 45 copii si anume 20 bacti si 25 fote gi statistion invajaman- tului ne arati ci ci au frecuentat toyi geoala, Statistica invajiimantulai primar din’ comuna Nicolini pe anul geolar 1904/905 ne arata un spor al copiilor de scoala. Tn adavar, po cand in anul 1903/904 aveam un total do 189 copii dela ctatea de 3— anul gcolar urmitor 904/905, puméral lor s’a urcat Ia 199, adieh un spor de 10 copii. Sporul acesta ni-l dan copii dela 3—6 ani inserigi Ia grit- dina de copii, Acegtia erau in numar de 82 in anul 1908) 904 si de 60 in anul scolar 904/905, adied un numitr aproape indoit, eviace ¢ un semn vadit c& natalitatea copiilor ¢’a mitrit in anii din urma foarte mult. Tn schitub insti, numaral copiilor inserigi 1a seoala dela 6—12 ania sefizat in anal gcolar 1904/906 dela 112 céfi eran in anul precedent la 102 gi anume 54 bieti si 48 fete; din acestia, au frecuentat In acest’ an $7 copii gcoala din comuna: 6 copii, 5 baoti gio fata, geolile din Biserica-Alba, sau, in total, 93, ew 2 mai putin ca anul precedent. Proportin inst intre mumarul copiilor inserigi gi intre eci ee au frccuentat geonla a fost mai favorabilé anal acesta, dup cum so poate veded din tabola urmatoare: TABLOU de memdrut copiilor obligati a frecuenta seoala confesimalt gr. or. din Nicolingi. ‘Seoala, primar “Vola 6—12 ant Geoala de adulti “dela 1315 ami |, Urmaasd Je Jscoli streine si se-| ‘eundare din Gray Aaul | goa] 8) 14 + 4 boraMONOGRAFIA COMUNE RURALE ,NICOLINTI" as Din aceasti tabelA si vede ci numirnl copiilor cari ur- meazi In geolile din’ oragul apropiat, Biserica-Alba, 0 in ¢rog- tere. Aceasta so explich prin imprejurarea cA in Biseriea Alba exists un liceu al statului en 8 clase gi taranii maicu dare de mani is? trimct copii lor ea si urmeze cursurile Ticeale la Ticcul din Biserica Albi iar majoritaten elovilor acestui Heew sunt fi de {arani roméni dia comunele romane din sudul Ba- natului, Commna Nicolinfi d situata la o depiirtare de 12 chilometri de Biseriea-Alba, fitranii romani au un mare avantaj de asi putod trimete pe copii lor, ea s& urmexe cur- surile liceale, la Tecul din acest oras, ftiri prea mari chelueli, Si pentru ca clevii yomani sa poata wma cu succes cursul liceal’ pirinfii lor ti trimet In ineeput in geoalaprimari a sta- tului din acest orag, ca si'si insugeascd limba maghiaré, care © limba de propunere in gcolile yi liceele Statului. Populaiunea orazului fiind in mare parte gormand, elevii yomani inyath pe langi limba maghiari in seoala gi limba germand. Fara indoialii c& clevii romani au de Juptat in primul rand cu necunoastorea limbei maghiare; eu toate acestea ei © invaff in scurt timp gi devin cei mai silitori gi buni clevi Liceul din Bisorica-Alba a dat dela infiingarea sa in 1870 gi pani azi un contingent Insemnat de absolyenti romani gi se ucurs de o bun reputatie. Fat cu numirul cel mare al copiilor de geoala din Nico- Jinti ar & neaparata trebuinja ined de un invajator, sau mai bine deo invagitonre, numarul fetelor care urmeaxi In sooald find aproape egal on al hietilor. Din lipsa de mijloace msi, parohia nu poate s& satisfach deo cam-daté accasti necesitate. Comuna ar puted ine si con- tribe din budgetul situ cu suma necesaré pentra plata unei inyAjatoare, noua eladire solaris find destul de inc&pAtoare pentru acest xcop. Ca local do geoala, parohia Nicolinfi posedt o clidire fra- moas construit abea de 2 ani, din cdrimids ars’, cu doud sili mari de invijfimant @ cn un apartament -pentra locuinga invagitorului, Cliidirea o situatS in strada principala gi a costat 8.000 de coroane, jars pentru mobilier gi material didoctic s'au cheltuit deosebit 1200 coroane. Acesto sume au fost acoperite, in cea mai mare parte din sumele adunate dela locnitori in decurs de mai mulfi ani, restul, din fondurile bisericegti, Pentru ca sh se poatA adun aceastd sma, comitetnl parochial a propus ca fiecare familie si pliteased, odata cu contributiunile fisealea6 MONOGRATIA COMUNE RUBALE NLEQLINT?* gio dare do cult, special si ‘proportional cu darile co dé Statului. Darea de cult se incaseazi odat% cu incasarea con- tributinnilor cdtre stat, do citre autoritigile administrative ine sircinate si cu serviciul de percepere, ‘Tofi locuitorii au suportat eu plicore cheltuelile facute pentrn construirea noului local de gooala si astazi comuna po- sedi un local framos si propriu pentru gcoali inzcstrat cu tonto cele necosare invéitimantului, $coala din Nicolingi a avut in totdeauna invéijitori de- votuti gi foarte harnici, cari au contribuit mult Ja raspandirea culture’ in popor, Starea culturala a populatiunes Dup& cum am aritat mai sus, scoala din comuna Ni Tinfi s’a infiinfat inci pela inceputul secolului treeut gi aceasta © confirma atat prin semniturile puse de locuitori po actelo si testamentele vechi cat si prin cunostinfa de carte a oameni- lor color mai bitrani din comuni, cari semnau si soriau cu litere cirilice si citean cu: az, huche. dverdi oto. Mulrumitd gcoalei si invagitorilor ci harnici. cunogtinga de carte s’a rispandit inca de timpuriu printre loouitorii bhrbati din comuna Nicolinti. Mai ales in a doua jumétate a secolului treeut, aceastit cunogtinfi s’a generalizat aga de mult inedt in le mai multe cago se giseau carti romanesti, parte eu litero cirilice, parte cu latine, Catechismul, biblia gi alto ebrti de goonla, ps i lurite cirti de literatura populart ca istoria lui Alexandru Mavhedon, a lui Arghir si Elena, a lui Tilu Buehoglind’ si mai ales literatura calendaristict, erau destul de raspandite in po- por i se citean mai ales iarna la geaXtori Manuserise cuprinzind colectii de cantari nationale, croice, colinde gi lumesti, eu cAutarea Ini Baba Novae, ete., se giseaa Ja mulfi ckrtuéari, Statistica ultimului recensimant din 1900 ue araté elt din 1317 locuitori, efti posoda comuna la acoa epoci, 596 sti serie si citi, ceeace face 45%, din numaral total al looui- torilor. Daci comparim inst numirul color co stiu serie si eitl en numaral barbatilor din comund — 664—atunci procentul celor co gtiu carte © de 90%.MONOORAFIA COMUNE AUBALE ,NICOLINTI 2 Urcatea procentului a birbati se explicd prin faptul, ¢& degi instructia. primar ¢ obligatorie pentra’ ambele sexe, totusi, din lipsa unsi invifatoare in comuna si din cauzd o& localul vechiu erk netnespitor, s¢ primean in yeoalé mai inti bietii gi mumai in numfr restrans fetele. De accea, pani co birbajit din comuni aproape tofi stiu carte, numai foarte pujine femei stiu serie si citi. De altfel, procentul birbatilor ce stin carte & in realitato mai mare ca 90%. In adevir, numirul total’ al baxbatilor_ din comand find de G64, din care inst trebuese seiauti copii pind la etatea de 6 ani, in nomar de 51, ar ramane numai 019 barbafi yi eum gtiutorii de carte din comuna sunt mai tofi barbati am avel 9G cunoscatori de carte In 613 birbati, sau 97%. Dupi cum am aritat mai sus inytifatorii dela gcolile con- fensionale romine sunt tot odata obligafi_ a condueo gi eéntirile in biscrich, Elevii pe lang’ cAntiri uationale invata gi toate cintitrile bisericosti obieinuite. $i e o deosebilé placere s& aseulli pe clevii scoalelor romaine edntand cu atata evlavie cutarile hisericegti In flecare duminic’ gi strbitoare. Prin aceasté m&- suri nemerité se ating doud scopuri de odat&: se d& in pri- mul rind o educagic religioasi gi so ridio’ la o evlavie deo- sebith slujba biscricoasca, Si 0 adevirath dragoste si mindrie pentru un inva{itor roman, cand elevii sti stin st einte bine in biserich xi locuitorii so filese cand au un invAfiitor care sh cunoascA bine muzica #i cAntirile bisericesti si mai ales eand poate sa condued si un cor, La multe concursuri de invatatori se pune ca conditie sii poati: conduee un cor, mai ales in partile binitene, unde corurile de plugari sunt foarte rispindite. Hlevii din seoali cari so disting in cdntirile bisericasti in- vata, dup co a terminat geonla, glasurile ca si poath cAnti toate cantirile isericesti si acestia devin apoi eantareti de strand, cari se bueuri de o deosobitt atentiune din partea lo- cuitorilor, In comuna Nicolinti s'a infiinfat ined in anul 1897 un cor fhrlinese care a avut suecese frumoase, att in cAntirile bise- ricesti, eat gi in cele Iumesti; din lipsii insd de conducttor a fost nevoit, dupa cafivi ani de existenja, s& se disolye. Muzica are o influenti foarte mare asupra educatiei unui popor si de aveea biserica romani din Austvo-Ungaria a dat deosebit atentiune muzicei religioase, Si precum muzica reli- gioasi ridic& sentimentul de evlavie ¢i moral al unui popor, tot* MONOGHAFIA COMURED RURAL ,.8ICOLINTH™ aga gi muzica national ridic& yi intireste sentimental, oonstiinta si mandria Iui_ nafionali. Tnvatitorii si corurile~roméne au chemarea a cultivd si nispindi muzica religioas’ si national printre massele mari ale poporului roman. Un alt element pentra rispndirea cultured. in popor @ presa si scrierile populare ‘Paranal roman citeste cu multi dragoste serierile si oar- {ile pe cari le poate intelege. Ziavistii 41 soriitorii romani din Ungaria gtin aceasta si de aceca, mai ales in timpul din urmé, au tnfiintat o serio de siaro populare, sau cu editii speciale pentra tirani; cum e ,Poporul Roman# din Budapesta, ,Foaia poporului* din Arad, ,Gaveta Transilvaniei* din Brasov, (uumerile de Damineca), eto. In comuna Nicolingi sunt peste 20 {rani cari sunt abo- nati Ia acoste ziare mai ales 1a ,Poporul Roman* yi Foaia Poporului, pe cari lo citese cu mult interes si pe cari le wee din mana in min’, Mulkamiti acestor ziare populare, firani romani sunt in eurent ct toate cestimile mari nationale gi au ajuns si aibi cunostinje gi sti so intereseze de tot ce se petreco in patric si in Tara. Dintre eartile gi soricrile populare cele mai raspandite in comuni sunt calendarele, eolectiunile de céntiri nationale, de povesti gi bazme. Pentru raspindirea literature’ populare in comunele romaine din Ungaria, unde situatia materiala a {aranilor ¢ infloritoare, ar fi de dorit ea s& se infiinteze cate o biblioteci geolard sau populara in aceste comune, 5 Tnitiativa ar trebu) si o ia fért indoialaé socivtdtile cul- turale. $i editorii de carti romane din Tard or trebul si xo pund in legituré eu cercurile romauesti din Ungaria, unde ou pufind stiirainja si reclam’ ar puted si-si desfac o mare parte din colectiunile si c&rtile ce editeaza, aducind astfel un ser- vicin insemnat si literaturei romane, poporului roman si au- torilor, Administratia In Ungaria atat comitatele cat gi cole mai multe orago ti-au pitstrat privilegiile si drepturile ce le aveau ined de pe timpul rogilor maghiari de a se guvern’ tn mod autonom gi in dependent de puterea regalt,ioNoGnAtIA coMENEE RURALE C01 T » Numai mulfamith acestei_antonomii a ¢omitatolor, in spe- cial Ungaria, iia pastrat organizatia, privilegiile gi dreptarile ci vechi, atat pe timpul ocapatiune! tnreesti, cand cea mai mare parte a farei a fost proficuti: in pagalac, cat si sub ab- solutismul austriac, cand Ungaria ort considerata $i tratati ca o provineie austrinet cucerith si nnexath imperiului Habs- burgilor. Drepturile comitatclor sia oragelor exh aga de mare, in cat ele eran representate direct prin deputatii lor proprii in Dieta Ungariei cu mandat imperativ. Oragelo mai mici, targurile gi sntele, dogi nn. se buewran de aceste privilogii si dropturi, totugi avean oarceare autonomie administrativi. si erau puse sub controlul direet al comitatelor. Legile voiate de Dietelo Ungariei dela 1868 au consa- crat si reglementat autonomia Comitatelor si a comunelor in general lisind comitatelor, orayelor si comunelor onganizatia Tor yeche ex coa mai mare parte din dreptarile gi privilegiile ce avean; inti prin legile posterioare s'a ciulat a so maghia- a administrafia acostora. Organizatia administrate: comunale Administratia comunclor, ca gi a comitatelor, xo compune din an corp reprezentativ, consiliu comunal sau judetian si din un corp exccutiy, prefectii si primarii. Comuna Nicolini se administreai de’ catre un corp reprezentativ, numit, repre- zentanta comumalé — consiliu comunal — gi de cAtre antistia co- amunali, corpul executiv compus din primar, jude san chinex, sub-jude sau ajutor do primar, notar, casier si patru jurafi comnnali Reprezontanta comunala ¢ compusi din 12 mombri din cari 6 viriligti, adich de dropt dintre locuitorii cei mai gren impusi, si 6 alegi de: etre obgtia locuitorilor pe timp de 6 ani, trei din acegtia, adic jumAtate se reinnoesc la fiecare trei ani. Po lang’ acestia se mai aleg si 2 membrii suploanfi aya ch introg consiliul so eompnne din 6 membri viriligti, din 6 mem- bri alegi gi 2 supleanti alegi de locuitori. Alegerea si atribufiunile personalului administratio al comuneé Alogoren roprozentantilor (consilieriloz) commnali se face de c&tre locuitori, cu vot secret gi prin serutin de lista. Sunt6 MONOGRAPIS COMOREL RURALE ,xICOLINTH alegitori tofi locuitorii b&rba(i gi majori din coun’ cari pla- tese un imposit fonciar oarceare. Atribufiunile roprozentantei comunale sunt: si conduct si 98 ingrijensos de toath gospodaria, bunurile gi averea comu- agi, sit voteze gi sh aprobe budgetele si toate cheltuclile co- munei, de ori co natura or fi ele, +8 ia masuri pentra paza jarinci (cdmpului),a islazurilor, pentra facerea gi intretinerea dru- murilor comunale $i a tuturor Inorarilor de edilitate comunala, ete. Pe lang’ aceste atributinni administrative, reprozentanja sau consilinl comunal avel dreptul a alege singurd antistia comunala, adiet po primar, ajutoral de primar, casier gi ju- raji. Acest drept al reprezentantei comanale a fost insd stirbit prin o lege ulterioard, Iuindn-se dreptul de a mai alege ea singurd pe primaral comunei, i s’a lésat inst dreptul de a alege pe ajutoral de primar, po easier si pe cei patra juraf Pentru a sporl puterca administratiei, guvermul ungurese a modificat competinja reprezentantei comunalo in ceeace pri- veste alegoréa primarului qi a atribuit pretoralui (solgabircului) aapistindes We rovtinel Simapae slintasomnaadiploy Seocpetasar, compus4 din trei locuitori eligibili din comuna, pe care o supune apoi reprezentanfei comunale, ea acestin si aleaga din cei trei candidati pe primarul eomunel, Daci ingh se preainta o petitio serisi gi somnats de 10 locuitori, prin care se cero ca ulegerea 68 se fact de etitre obstia locuitorilor, atunci yotarea se face direct de citre locuitori gi candidatal care imtrunogto majoritatea voturilor 6 proclamat ales de e&tre pretor. Pretorul e suyaran dea trece sau nu in lista ca prozinth reprezentanfei comunals pe unul sau altul din eandidagi de primar. Toate contestatiunile ce #8 ridieh contra alogerci trebuese adresat direct vieo-comitelui, iar recursurile, Ministerului de Interne. ‘Alegerea ajutoralui de primar, a sub judelui, a casierului sia jurafilor au rimas tot in competinja reprezentan{ei comu- nulo, ca gi mai tnainte, fiind alvsi direct i fark concarsul pre- torilor si al alegitorilor. Pentru a fi eligibil in antistia comunalé 1m se core nici 6 calificatic, © suficient @ fi alegittor gi a, gti serie gi cit). Singura execpfiune se face in cova co 'priveste pe notarul comune’ unde se cer anume condifiuni pentra a putch ocuph aceasti funetinne dupi cum yom veded mai jos.MONOGHAFTA coMtiset RERALE ,.SICOLINTI: a Alegeren notarului comunal se faco tot de ciitre represen- tanfa comunala (consiliul comunal), Postul de notar comunal ¢ inamovibil iar conditiunile ce- rute pentru ecuparea lui, atributiunile ¢i salarinl au fost regle- mentale prin o lege special Primaral, ajutornl, notarul, casiorul si jurafii formenztt dup’ cum am ardtat corpnl excentor, antistia comunali, care @ chematt a aduce la indoplinire toate deciaiile consiliului co- munal ca mandatari ai acestuia. Primarul, pe linga atributiunile cu caracter administrativ, i-s’a dat, prin diferite legi, si atributinni judecatoresti, fiscale si politienesti. Judecdtoria comunaid. Primarul, (chineul sau judele) comunal, tnpreuni eu doi jurati gi cu notarul, formeari judecitoria comunalé a chrei com- petinja © s4 judece in materie civila gi comercial orice pro- ten{iuni civil sau materiale precum gi stricdciunile aduso.{i- ranilor pant la suma de 20 florini, in prima instanti gi cu Aroptul de apel la judecdtoria corcual (de oeol), Judecitoria comunalé mai e competinte si judece si toate contraventiunile Ia regulamentele comunale eu dreptul de apel Ia protopretor si recurs la forul suprem administrativ. Chemarile gi citarile inaintea judociitoriei comunalo, so fae inseris; ear{ile de judecat& civile gi comerciale so redacteazh in Timba romana, iar cele do contraventie, in limba maghiara, Limba oficial a comunci Nicolingi ¢ limba romaneasea, in baza legei din 1868, dupa cum tot limba romana e limba o- ficiala. si a Comitatului Caray-Seyorin, a eBrui populatiuno dup statistica oficiala, e de 443.001 locuitori, din cari 369.865 sunt Romani. Degi dup’ legea din 1868 limba oficial’ ar trebui s& fio cea romineased, toate actele; preenm gi hartiile si corespon- denja administrativi se fac in limba maghiara. Toate cartile de judecata se dau fara drept de opozitie, dar cu dreptul de apel. Progedintele judecatorie’ comunale e primarul, iar grefierul © notarul. Primarul ¢ tot odati si executorul c&rtilor de judecata pronunfate de catre judceatoria comunala. Primarul imprevini cu notarul si casierul comunal fae gia HtONUGRALIA COMUNEL RURAL ,.NICOLINTIS servieul de perceptic, gi sunt insireinati cu urmarirea gi inea- sarea contributiunilor citre Stat, judet gi comunt, a dirilor pentru cult gi amenzi. El o gi progedintele consiliului orfanal care tngrij persoana si averea minorilor orfani din comuna Primarul e tot odat& reprezentantul puterci administrative a Statului, care aduce Ja indeplinire toate misurile administra tive de siguranfi, higiena, ete. Tn lipsa primarului, toate atribufiunile lui sunt exersate de ajutoral de primar sau de subjude. Juratii comunali ajur pe primar in executarea atribuyi- unilor lui, formeazi, impround ou primarul gi notaral, judecd- toria comunala xi sunt delegati de primar si constate i si ¢- valueze toate sericiciunile si dauncle aduse de oameni sau a- nimale féronilor, swpravegheaz’ Iucrivilo gi aduc la indeplinire exccutiirile si urmAririle pentra contribufiunile, darile gi. veni- turile de oriee naturi. ‘Atributiunile casierului sunt a primi yi incash toate darile si veniturile comumale gi a face in gencral serviciul de perceptio. Retributiunea antistie’ conuate, —Comunele avand autono- mia lor proprie, leginitorul din 1868, menqinand aceasta auto- nomie, uu s'a preocupat nici de recrutarea, dar nici de retri. butinnea antistie: comunale, lisind aceasta cu totul pe seama comunei, cara reeruteaz’ si plitegte pe primar gi personalul pri- miviei dup& putinfa si mijloacole de care dispune. $i com in genere venitul comunelor rurale © mie, cle nu pot plati lefari mari personalului primariei gj posturile sunt mai mult onorifice. Pentru. aceasta, lenfa primarului gi a Intro- galui personal al primirici © foarte cedush; a primaralui de 45 fl. po an plus 10 fl. diurne gi oareeari mici venituri din proceniele ce i se cuvine din oxcouthti. Subjadelo, casieral si jurafii nu primese decat 12 fl. fie- care pe an ca leaf, si diurne la expertizarea striciciunilor adusc Ia farine, Aceste posturi fiind insi mai mult onorifice, ele sunt de obicel ocnpate de fruntasii comunel. Postul cel mai important in comun’ il ocupa insd notarul. Acesta, deg subordonat in rang primarului, in&, att pentn eu- nogtinfole gi calitatile ce se cer pentrn acest post, e&t si pent cunoasteren limbei oficiale a administratiei, are cel mai in- semnat post in comund. Intr'un Stat poliglot cum ¢ Ungaria, péntra ea sit se poats te deMONOGRAYIA COMUNE! RUBALE ,NICOLINTL 2 unificd administratia, gavernele,respectand autonomia comumelor, a rougit ca #i maghiarizeze treptat administrajia gi s& inteoduch, contrar legei ¢ adevarat, limba maghiaré ea limba oficiala in toatd administratia Statului. finde primarii comnnali, alesi dintre locuitorii comu- cen mai mare parte nu cunose limba maghiar’ gi nici notarii comunali alesi dintre locuitori nu cunosteau limba ma- ghiara, prin diferite legi s'a introdus gi reglementat postul de notari comunali titrati gi inamovibili. Guvernnl s'a marginit a impune ca notarii si fie titrati si bacalaureati sau liecntiati, a stabi un minimum de salarii pe care commnele sunt obligate a le plati Si finded nn toate comunele puteau plat) acest minimum do salariu care este de 80 fH. pe an, comunele mai sérace s'au asociat mai multe pentru agi alege si plat un notar comunal. Aya, comuna Nicolinti tmpreun’ cu alte trei comune, au ales un notar titrat si salariat cu 800 4. iar de cajiva ani, au mai ales un vios-notar sau ajutor. Atributiunilé notarului sunt a conduce toate actele, cores- pondenta si toata arhiva comunei, a redacti cirtile de judecatt, toate actele, dovezile, ete., ce emani dola primirie, a face re- partijia’ dérilor gi cheltuclilor comnnale; eu un cuvant, a eon- duce cancelaria primtriei Dela introducerea actelor de stare civilé in Ungaria, no- tari comunelor rurale au fost in cele mai multe locuri, mai ales in finuturile romnesti, insiireinasi gi eu eonducerca actelor de stare civila, avand toate au nile de stare civila, Toate acestoa au contribuit ca functinnea de notar sh do- bandeasc& o importanti deosebita. Notaral, desi domiciliaz’ in comuna apropiati Cinchici, vine ori de cate ori @ trebuinfa in comund tn interesul servicinlui. Servicinl de siguranté al comune’ se Bech mai inainte de cAtro caranli formati din locuitori pe rand, iari azi se face de ciitre 3 piizitori de noapte pl&titi de comund cu cate 120 fl. pe an. Paza campului se face de citre patru pazitori, pandari pla titi eu edte 100 coroane anual, Plata celor dintai e suportatt de locuitori dup& darea pe case sau eastig, iar celor din urma dupa impozitul pe pamant (fonciar) Pentra servieal comunci, mai sunt numifi de e&txe primar Lecaprar platit ca 52 fi, gi patru strejari platigi cu cate 70 cre- igari de fiecare casi.Pn MONOGRAFIA COMUNET RURALE ,NICOLIITI* Acestia sunt totodati insizcinali eu indeplinirea gi imma narea tutulor procedurilor judecatoresti, cu transmiteren cores- pondentei comunalo, si cu distribuirea serisorilor si corespon- dengei_postale. Totci anunti si comunied in comunt toate cirenlarile, po- runcile si dispozitiunile administrative si comunale, Procedura publickriloy se face in sunetul tobel, anun- fandu-se poruncile cu voce tare, Ia fiecare respautio de strad& ineepindu-se en formula traditional , Ati auzit, mai, dot satu ete. Bugetul Comunei. Resursele financiare alo comunci fiind miei, natural ¢ ea gi bu- xetul ci sh fie fonrte restrdns. Veniturile proprin zis comunale se compun din arenda efrciumiritului, a consumului, a pagu- natului, a vanatuli si din partea ce se eavine comunei din a mensile in _materie de contraventinni, eari toate nn doplisesc suma_de 200 florini anual Cum inst cheltuelile comunei sunt mai mari, comuna ¢ evoitit a’si neoperi ebeltuelile din zecimile’comunale. Repartizarea tutulor cheltuelilor comunale se face pe basa, impositului foneiar al drei pe pimndnt, agi cd contribuabili sunt nevoiti a suporti, proportional en impozital fonciar, toate aceste cheltueli. Cheltelile comunale in raport cu veniturile comunei sunt fourto mari clici Statul, fix sii se preooupe de veniturile comu- nelor, a impus acestora obligatiuni peste puterile lor astfel ch pla tese destul de scump auionomia ce au. Cheltuelile comune: Nicolinti se repartizeazii tn felul ur- aniitor : 1. Plata personalutui comunal gi anume 4) Leal primarului 110 2) Leafa notarului (parieu en care contribae cumuna la plata notaralni) . : Bete. . 800 8) Leafa viee-notarahii (idem) | en? | ah 4) Leata a patra jaraji comanali, a 25 corcame. | 1 2) 1) 0 5) Leaia sub-judeluis ee 20 6) Leafa casierului lt 20 7) Plata a 8 pazitori ‘do noaptes, & 340 coroune 2 2 2 720MONOGRAPTA COMUNE RURALE ,NICOLINTT 35 onoana ‘Vrangport. . . 1.970 8) Plata a 4 pacitori de farini, a 4100 coromme.. .. . . . 400 9) Plate cipraralii: ese ws ss es 5 i ge 10) Plata a paten etrejari + 1s. le 1. 420 11) Conteibutinnea pentru plata doctoralui cerenal . 200 12) Tdem, pentra plata moagei comunale .. 2... 2... BO TE Cheltueli de intretinere, material si transport 18) Plata pentru intretinerea a 2 tauri ai comunci . . . . . a 14) Idem, pentru un vier. 2... eis 15) Pentra inetilait, luminat, ete. 2. 16) Pentea tranaportal primaral Cheltueli total. 4.344 Pentru acoporirea tuturor acestor cheltueli exagorate, Co- muna ou are decit maximum 400 coroane venituri proprii, iar restul de aproape 4000 cornane « suportat de cé&tre contri- Duabili direct proportional cu impositul fonciar. Orice cheltueli ar voi s& fack comuna pentru intretincrea localulni primérici, pontra cumpirtiri de tauri, etc., atrage dupa sine © sporire 4 contribujiunilor comunale. Cheltuelile cole mai mari pe care le suport comuna sunt: plata notarului, a ‘vieo-notarului si transportul lor, cari toate Ja olalta fac suma de 1240 coroana, gi ew toate aeatea comune hu’si are notaral ei propriu ci in comun eu alte tre comune dupa cum am ar&tat mai sus, Ori, dac& pe lanza suma aceasta sar mai adiugh suma de 360 coroane, spre a se completa leaf cerut& de lege pentru plata notarului, comuna ar aved cel putin notarul ei propriu care si domicilieze in comund si fiind doci la dispozitia loeuitorilor, nefiind acegtia nevoifi si umble dupa el tn alti comuna. De asemenea, guvernul a impus comunelor sarcina a avet pazitori de noapte salariati, cari sunt o sarcind pentru comuna, gi inutili, do onrceo furturi in comund nu se shvargiaw nici mai Tnainte de a sc inttoduce plitori de noapte. Contribuabilii trebue =% suporte toate aceste cheltueli pe langa divile fiseale si cele de cult (pentru gcoalé si biserich), Bugetul general al comunei Nicolinfi pe anul- fonciarEo MONOGRATA COMUREL RURALE ,NICOLINTT 1905 se soldeaxé la venituri gi cheltueli en suma de ¢oroane 4344 dupa cum se vede din bilantul de mai jos: Bugetul comunei Nicolinti pe anut 1805 commane YVenituri comunale directo 2 6... e eantnaeuste Zoci comunale (armicari) . . - ‘otal Vonituri. . . 7 Cheltaeli pentru plata personslulni comunal . ... . . . + SIde Cheltnali de Sntretineve, matarial gi transport 1200 ‘otal cheltueli . . 7 484E Contribufinné si imposile Contributiunile ce platese locnitorii, sunt de trei feluri si anume: I fiscale, TL. eomunale si judetene gi TI cultural Pentra agozatea impozitului fonciar, pamanturile au fost finpartite in doad clase, dupa ealitatca lor, tmpunandu-se elasa Fen 3 fl san 6 coroane de pogon si clasa UL eu 2*/. fl. saw 5 eoroane. Pentrn caso, avem impozital progrosiy dapi numéral odailor de locuit ce posed fecare; gi anume; peutra o odaie se pla- tegte 1 eoroana «i GO bani: pontra 2 odai, 4 coroane; pentru 3 odai, 8 coroane; pentru 4 odai, 16 coroane gi agh mai de parte, in mod progresiv Pe king’ impozitul foneinr de pamdnt yi case, Statul mai pereepe gi un impozit dup& venit si cagtig: precum si taxe mi- Titare pentra cei soutiti san dispensnti de armata ca neapti ete., proportional cu venitul ce are fecare coutribuabil. Tmpozitul personal e de 1 fl. sau 2 coroane de personnit; acest imposit este suportat de etitre tofi locuitorit de ambele soxe dela ctatea de 1h ani gi pani la etatea de 60 ani, Caile de comunicatic san robotele sant de 60 creijari sau L coroani si 20 bani de persoani pentru palmasi si 4 coroane pentru cei cu un car cu boi sau trasurh ex cai, Robotele ca impozitul personal sau pe eap, 86 plitese de asemenea de oti locuitorii unguri de ambele sexe, intre etatea de 15 gi pant 1a 60 ani. Copii mai mici de 16 ani gi persoanele peste 60 aniMONOGRAFT) COMUNE KUKALE ,NIGOLINGI" 37 implinigi, sunt dispensafi de plata etilor de comunicatie sia Imporitului personal sau de eap. Pentru plata acestor imporite, e (inut, impus gi urmuirit capul familiei pentru membrii fumiliei vale Locuitorii mai sunt jinufi a snporta, dupé cum am aritat mai sus, proportional cu impozital fouciar dupa pamant, toate surcinele si cheltuelile comunale cari nu pot fi acoperite din veniturile comunale proprin aise, si aceste sareini sunt foarte mari. Aga d. e: un contribuabil care plateste un iniposit fonciar apa pamant de 69 coroane, contribue la acoperirea cheltueli- lor comunale cu 52 covoane, deosebit dy rohule sua oti de comunicatie Piata iimpozitului fonciar pentru izlanuri se faeo de eatre comuni care repartizeazt aceste sume asupra locuitorilor, in ra- port cu numérul vitelor ce posed ‘ieeare, Comuna posedand 280 pogoane jugere izlaz in jural vetrelor satului_ gi locuitorii avand vite numeroase, ei pliitese relativ o sumi mie de vita, ani pentru o waic sau pore si 1 coroand pentru o vacd, wu eal, ce paguneaza la izle, ‘A treia categorie de eontributiuni co suport’ toti locuitorii romani din comuna, sunt cele eulturale. Romani avand biseriea si scoala lor confesionalé, pentra sustincrea accstor institu- fiuni enlturale si materiale contribuese proportional eu impozi- tul foneiar dupa pamant, care servat_ea baz la repartitia tutu- lor cheltuelilor att comunale eat si eulturale, Confesiunile, avind institutele lor eulturale proprii, intiin- jute si sustinute de comunititile respective, au ugurat anule sar- cina yuvernului si au degrevat cu catéva zeci de milioane bu- gota] Ungariei. In special, Romani, desi suport toate sarcinile Statului doo potrivi: eu celelalto nationalitati din (ara, guver- nul ungurese nu cleltueste un ban pontra seopuri culturale rominosti, Iistnd toath sireina pe seama contribnabililor ro- mani, Berviciul de pereepere a tutilor impositelor i contribu- finnilor in comuna, it face primaral impreun& cu notaral ¢ cnsierul. Pentra servielul de percepere, Statul tncasewsa xecimi de pereepere si dobanvi de intarziere la plata impozitelor fiscale. Impozitelo co se percap dela locuitorii eomanei Nicolingi, in coutul fisealui pe anul curont, se repartizess in felul urmiitor:aa MoNOGRASIA COMUNET RURALE ,xICOLINTI" Dare de pimant (fonciert). . ©. . . . coroane 11.649,50 Dare de wus ers i 840,— Dare de suflete (bir). | oe = 2.600, Impocitul pe venit. » . 2. tt i 480, — Peaimd a Pee eee we > 2.540, Tol... =, 1810050 Edilitatea comunald. Veniturile comunale propriu zise fiind foarte miei, comuna nu a putut si intreprindé pani acum nici o lucrare de edilitnte comunalé mai insemnati. Stviizile principale eari se wisese pe soseaua national si judejeank sunt bine goseluite; toate cole- lalte nu sunt nici pavate, nici goseluite. De asemenea, nici o stradi nu ¢ iluminati. Pentru scurgerea apelor din ploi si zit pada s'an facut ganfuri pe ambele parti ale stradelor gi s’a ridicat putin nivelul acestora. Casele sunt agezate pe aliniere gi trotuarele sunt ficute si intretinute de ciitro ficcare proprictar, attt oft gine propri tatea sa, Intrefinerea trotuarelor se face en pietriy sau nisip adus din raul de langa comuna, Ficcaro locuitor planteazd pe marginea trotuarului cat tine local stu, saleami, duzi, sileii, tei gi ulmi pentru umbrit gi pentru lemnele ce i le procurit acesti copaci. Maturatul gi curapitul stradelor e lisat en totul in grija locuitorilor gi fiecare faranca, matura si ridie& gunoiul din faja casei gi locului stu, pani la mijlocul stradei, in fiecare dumi- need si sixbitoare, dimincota. Pentru alimentarea comunei cu ap’ de baut, locuitorii au spat in comand mai multe fantini (pufuri) zidite eu pintra, Aceste famtdni sunt stipate de locuitori pe margines stradelor si sunt intrefinute gi curiitate in fiecare an, Tn anii din urma inst, de cand locuitorii au ineeput sti cxeasea gis ingrase vite mai multe, cei mai eu dare dintre oi gi-au sipat siz singuri fantani in curte. Pentru adapatul vitelor, pentru spfilat si alte trebuinte se gisejte api abondenti in raul din marginea satul In ceca ce priveste cladirile publies, eomuna Nieolinti foarte sbraci. Singura cladire comunali, localul primarivi, © 0 con- structie veche, de lann, cu dow odati si 0 sala, toate mici gi nco- perite cu sindrila, clidire en totul improprio pentra casa comu-MONOGRATIA COMHET RURALE ,AULCOLINTI" 29 nal, In budgetal comunei pe anul trecut s'a previizut insh 0 sum de 1.000 coroane, pentru construirea unui nou local de primirie. Comunitatea hisericease’. a comunii Nicolinti posed o biserica velo de zid gio clddire geolark modernd, construits, in apul 1902, dio c&rAmid, cu patru odai spationse gi inzes trati cu mobiler si tot materialul didactic cerut de regula- mont. Aceastt clidire a costat 8.500 coronne, iar mobilierul si materialul didactic 1.200 coroane, cheltueli acoperite, parte de catre biserict si, parte, de c&tre locuitori prin contribu- tiuni_annale. Pe cand edilitatea comunala a rimas pe loo, constrac- jiunilo particularo au Inat un avant din celo mai’ imbucura- toure. Din cole 286 do case cit are comuna, aproape */, an fost construite din nou gi mirite in cei din urma 10 ani, Pe cand mai inainte cele mai inulte case erau facute din lemn, cu cate o singura odaie, invelite ou sindrili, cu ferestre mici gi scunde; azi, straai intregi au fost din nou construite ou Case mari, frumoase, ou 2—3 odai, cu antreuri, porti la mijloe, cu ferestre mari, cu toate luerarile de zidirie moderni gi toate invelita cu tigls ars. Dogi po toritorial comunci nu se gisoste nici piatra, ni var, nici lemnfria necesaré. pentru elidiri, si locuitorii_ sun nevoiti a aduce aceste materiale din diferite localitati situate la 15—20 klm, departe de comuna, totus, siitenii se intrec in a’si face case mai mari gi mai frumoase. Acest stimulent © datorit stirii materiale bune Ja cari au ajuns locuitorii. In ceeace priveste felul de constructiune al easelor, lo- caitorii romfni nu numai ci au imitat in mare parte pe locui tori svabi (germani) din oragele vecine, oi i-au gi intrecut. ‘Toate easele noui sunt construite din Iemm, ageante pe un fun- dament de piatré ce se ridich Ia un mete deasupra solului Pe acest fimdament sunt agezato grinai groase de goran, pe cari se ridics stalpi de 4—5 metri innlfi si peste cari se ageaz alte grinzi paralcle on cele dedesupt. Stilpii sunt xeobili pe ambele laturi dealungul grinzilor gi intre cis? pun una pesto alta, cn capetele in. scobituri, bane sau lemno cioplite 1a- sindu-se loc pentro ferestre. Peste grinzile do sus se ayeazt transversal grinzile pentru ciiprioreali, Tot scheletul acesta de Jemn c lipit pe din afara cu piuuint amestecat eu pac, iar pe dinauntru se captugogte cu un zid facut din ciramidé nearsé, peste care so dé o tencuiala de pimant; peste tencuiala de ‘pa-ao MONOGRAPIA COMUNE RURALE ,NICOLINL* mint se di o tencujali de var eu nisip care acoperé toath casa pe dinafari si pe diniuntru, Pe jos, se ayeau dusumole de scénduri, jar tavanurile sunt fiente din scanduri acoperite cu © roten do trestio gi tencuialt do var, Fatadcle sunt lucrate in var negra gi ciment. Cascle construite in felnl acesta. din lemn ou 2—3 odai spationse, cu ferestre mari gi cu o intrare, eu poarté la mijloc sau la o margine, sub acelag acoperis, sunt foarte solide, ealde 4i higienice. Sub o odaie, « xidith o pivniga din piatri, Toata constructia @ acoperita cu figlt ars po cari loeut © cumpara din orascle veeine. Acoperigul de figla ¢ foarte practic gi rezistent contra intemperiilor gi nu necesitti nici o cheltuiala de intrefinere, cat dureart, 80—100 ani, iar podul casei, se poate intrebuing ca patul pentra porumb, griu, ete Case mari en 4—5 oddii, inalte de 5—6 metri, cu ferestre mari si duble, construite din lemn gi ciirimida si cari rivali- seazi cu multe constructiuni din orngo, atit in ceenee priveste soliditatea, cat gi forma lor exterioari, au fost construite in ultimii ani tn comuna Nicolinti. ‘Toate Iucririle de zidtiric, dulgherie si tamplirie smnt executate de chtre meseriagii_ romani din comand, iar materialele de constructie sunt aduse din ora- sole vecine, Numai cirtmida uearsi ¢ fabricat’ in comun’ de Iucratorii romani sau figani cn 6 coroane min Ca dependinie locuitorii au: grajduri tot de lemn sau ed- rimidi pentru vile, hambare de scindmi penta griu gi ¢ gare de lemn gi sipei pentru porumb (cueurua), magauie ai proane, toate agezate pe un fundament de piatra. Curtile locu torilor mai boguti sunt pavate cu piatra (lesperi) adusi de ei din comuna sirbeaset Calugitra unde o campira en 13 © roane stinjenul cub pe loc. Toate curtilo gi griidinile sunt in- gridite cu garduri inalte de nuele de salcie sim cu uluoi de seinduri, Protnl materialsior de constructie ¢ velativ destul de eftin, AAgn, Iomnole de construetic s¢ eumpiird de locuitorii din pa- durile vecine cu 6—6 florini carul, Cirtimida crudi so f bried in comund cu 2—# florini mia, iark cea ars& se cum- para in orage cu 14 ilorini mia pe loc, Tigla de acoperit se vinde cu 12 fl, mia loco in oray si varnl eu 7—8 Il, carul. Plata lucrStorilor construciori ¢ de 1 pan& la 2 eoroa pe ai gi mancare.MONOGEAPES COMONET RORALE , NICOTINTI™ 4“ Higiena. Comuna Nicolini find. sitaata, dup% cum am aratat, pe un platow inclinat ¢ are ca baad gosul Banatului gi ca vart vamifcafiunile Carpafilor, eari incoajoar’ acest platou in forma unui semi-cere, are o ¢limi desiul de dulee gi higenict. Uste ferith de orivate, cu o vegetalie bogata, cn vai pline de pa- duri si plantatii, ou o apa curgitoare dealungul satului, oa un aer curat 31 Sanatos, Tu vatra satului, eat sila cdinp, find numeroase fantini cu api de baut bun gi abundenta, higiena comunci a fort in totdeanna favorabilé i locuitorii feriti de epidemi. Comuna nu posedit nici serviein sanitar, nici farmacie, 1 medic comunal propriu; un medic al eereului din care face parte si Nicolinfi, mgrijeste de 12 comune. Ele obligat a in Spect odatt po lund fieeare comuna, dar, fiindes domieilinat la periferia cereului, locuitorii din Nicolini nw pred recurg le cunogtinjele gi ajutoral lui, et se canta, tn eas do boala, mai mult ca doctorii din oragul vecin, Biserica-albi. De asemenea, comuna nu poseda nici infirmerio gi nici baie populara, de alcfol m exista de acestea in tot judetul (comitatal) nici una i singurole bai pe eari le fae locuitorii, vara, sunt baile reei de rau. ‘Boalole contagioase in comund sunt foarte rari. Pelazea si conjuctivith sunt neeunosente; de asomenes, gi boalele lumesti sunt rari de tot. Mortalitaton in comma, pe anul 1904 a fost ile 36 persoane, Ia o populatiune de 1326 loenitori sau 2.7*/o: natalitatea a fost de 89 suflete, de unde vezalta un excedent pe anul treeut de 8 persoane, deptiyind astfel eu o unitate exes dental mijlocin al nasterilor, caro in ultimii cinei ani a fost de 2 unitag. Mortalitaten Ia birbati a fost aproape indoit mai mare ca In fomel anul trecut. In adevar, din ecle 36 persoane de- codate 23 au fost do sex birbitese gi numai 13 de sex emenin. Dard nu numai mortalitaten, ci si natalitatea a fost mai mare la barbati ca la femei, chci, din cole 39 persnane now nAscute, 21 au fost de sex masculin ei mma; 18 de sex femenin, Cu toate avesten nnmarul femeilor nu ¢ anult superior birbatilor din comuni, La sfirsitu) anului 1904 eraw in comund GDB bar-a MONOORATIA ComUNEL RUKATL ,WICOLINTIH bati si 667 femei, adech un plas de 9 fomei barbatilor. Numiarul cisétoriilor cari sau contractat in comuni anul treeut au fost de 11; iar numarul total al cAsatorijilor @ de 357 piirechi, Au fost si 85 de casAtorii jlegale san conen- binaje, Aceasta se esplieh prin faptal c& se contractearA cist tori de multe ori inninte de ctatea legala, care o de 18 ani pentru barbafi si inainte de reerutare, cind legile ungare nu permit c&sAtoriile decat eu dispensh ministerial. ‘Toate acoste Glisitorii insi se legitimeazt prin casitoria civil si religionsi, indata ce tinerii ajung Ia opoea legal sau satisfac obligatiunilo militare, Din aceste citsittorii s'au naseut amul trecut 7 copii ile- gitimi, peste numarul Economia agriceld. Ocupatiunea prineipala aproape a taturor locuitorilor ro- méni din comuna Nicolingi a fost sic agricultura, Accnsta inst pentru ca sa fie destul de rentabila trebue condusi in mod rafional si improunaii cu toute accesoriile ei, Locuitori romani, desi muneeau si Inainte foarte mult, totus, mult timp, munca lor nu a fost destul de spornica, din cauzi ca, pe d oparte, se fiicen in mod primitiv, iart pe de alta, locnitorii s murgincan numai Ja cultura grinlai sia porumbului. Th. ulti- mele decenii inea agriculiura a luat un avant imbucuritor #1 situaliunea materiali a locuitorilor s'a imbunatatit fourte mult, Pe cind mai inainte toatd munca caimpului se facea aproape esclusiv numai eu brafele sau on pluguri si instruments agricole primitive, trase de boi miei yi slabi, azi, locuitorii posed ina- trumente agricole modeme, masini, plaguri ete, iar boli au fost inlocuiti Ia munea cu cai mari, bine (inufi «i hriniji si en mult nai porniei Iu muncd ca boii. Instrumentelo modesne ai aplicarea cailor la munca agricola au adus jaranilor romani o mare econoniie de timp si de munes. Aga, pe o i inainte pentru pragitul unui pogon de porumb cu sapa trebuiau 6 per soane pe zi, astézi, aceay muned se face cu plugul eu cai in 3 coasuri. ‘Tot astfel, s'a fieut o mare cconomie de timp si de munea Ja arat, la sceoral, troerat si la toaté munea agricoli. Si aceasta econamie de timp side munc& a permis locuitorilor ca ei 8-3 poat& lucri yi la vreme si nai bine pamantul gi chiar #4 cul- tive un numiir indoit de pogoane cu acolas nusnity de brate gi viteMONOGRAYTA COMUNIL KUKALM .NICOLINTI “a Si tn privinta agriculturii ea si in alte privinje locuito romani au invi{at malt dela agricultorii gvabi (germani) din Banat. Po misurd ce munca a devenit mai spornict i situafiunea faranilor 'a Imbunatitit, a orescut si valoaren pAmtutului. Do unde neum 20 ani un pogon de pamant se vinded eu cel mult 100 florini, zi, pretul unui pogon s'a urcat la 600—800 flo- rini, Locuitorii tsi fac azi toati. munca edmpului aproape m- mai ou cai. Cu doi cai puternict 3i bine hraniti_o familie eom- pusi din patra persoane de munes lucreazi- bine qi la timp 20—80 pogonno de pimnint, Tovuitorii au adoptat de mult rotaginnea la semanituri, ingragatul pamantulai en gonoi, precum si cultivarea trifoiului (lucorne’).. Felul gi modul culturii. Seumiindturile priicipale co se cultiva in mod obicinuit de etre Iocuitori sunt: graul de toamna, porumbal, ovizul i Tu- cerna _(trifoiul). Grdul se seamAad prin Iunile Octombrie-Noombrie in o- goarele de porumb sau trifoi, Ariturile so fae adauci, ew plugari de fer cari intore bine brazdele, Samanta © mai intdin aleast cu triorul do corpuri striine si de boabele seci_ gi miei; ou dou’ trei vile inainte de a fi simanata e stropita bine eu o solutie de piatr& vanati gi apoi cu apa de var, pontru a-l feri do malura (taciune) si de soarcei. Saminatul se face c mana, iar grapatul eu grape de fier. Pyimivara se pliveste, jar in luna Innie tneepe secerigul. Secorigul gréului so ftieck in veohime eu secerA; acest mod primitiy a fost, inst de mult abandonat si astazi se face eu coasa previzuta cu o mich gre- bla la parton de asmprn, nomita earlig, penta a adundy gi caled bine griul in sir (otcos). Graul astfcl vosit so adnni cu grebla m copite mict cari aunt late de ettre luertitori cu secera 3i cu mina gi sunt a gerate bine, spie Ia spic, pe funii nnpletite din grin sau po Scoarje do tei si lognte im snopi, iar snopii sunt agezagi phat In treerat in cruel nnmite crastagi ‘Preeratul so face de obieciu in avie en cali, se faco ined cu maginele de treerat cu cai (manej) sau en aburi, Locuito a treeratul cu cai ca fiind mai economic, ciel muncessa“ HONOGRAFIA COMUNET RURALE ,SICOLINTL* ei si caii lor gi pentru ef paiele gi pleava sunt mai bine sfa- rimmte si ca atari mai bune pentru brana vitelor gi pentra ag- ternut in grajduri, Alegeren graului din ploavi sau vanturatal se facch in vechime en lopata in vant; ai fiscare locuitor are cate o moari de vanturat cu site de sarma moderne Productinnea solulni » hun gi pe un pogon serecolteazi 1012 heotolitrii grau, iar prefurile variazt intre 12—16 co- xoane de hegtolitru, Porumbul se cnltiva in aceiasi proportie ea gi graul. ménatarile se fac in lunile Aprilic -Maiu gi ariturile s6 fac tn mnirigtele de gran sau trifoi, sub brazde sau in enihori en gapa. Pragitul gi sipatul (ingropatul) se face ex pluguri-speciale trase de cai, earora li s¢ aplicd uigte botnite ea sii uu mindnce po- rumbul. Cuun plug cu 2 eai se prageste patra. pogoane pe zi, Sapatul sau prasitul ca plugul sc face de mai uulte ori la diferite epoce ; indat& ce a risiit_ porumbol, a dona oara prin Tuna Maiu, gi, dacd © trebuingi, gi in Tinie Pe marginea porumbulai, la ambele eapete 4i pe rizoare, s¢ seaminit cite o vrasti san dona de titar (mituni) atat pentra siman(a pe care © mananea deopotriva vitele gi pisirile. cat gi pentru coceni din cari locuitorii fabric tot felul de maturi de miturat. Fabricatiunea imiturilor se faee iarna. Se curhja mai intai manfa cu un pepten de leum de pe cneeni, apoi se cojese acestoa de frunze, se leneti cu nuole de richiti sau de singer in mimuchi miei din cari se fae maturile, Legarea minuchilor gia maturilor se face steangandi-se mai intain bine aceytia cu o franghie legati de o grindi si avind la capatul de jos © bucata de lemu luog, Se infayur’ cu (ranghin mitura af se apasa ea picioral lemoul de jos ca sh so stranga bine Ia o alta. Apoi se leagh en nucle despicate in dows, Méiturile se vind in orag cu 20—30 bani bucata, Prin porumb se mai seamant fasole urciitoare si dovleci galbeni pentru hranit poroli si vitele, Porumbul co se cultiva mai multe cel row, deo buna si care dio recaltt abundenti 10—12 hectolitrii de po- rumb (boabe) la pogon, inr profurile varinzi intre 10-16 co- roane suta de chilozrame, Clima eu tonmncle lungi si calde favorizeaza mult cultura si corcerea porumbului. Porumbul eri mai inainte principala hrani a locuitorilor ; astizi isa, lo- ii se hranese mai malt cu pine de griu, porumbul ser- vind mai mult pentru hrana si ingrdgatul vitelor gi a poreilor. calitateMONOGRAFIA COMUNE! KURATE .SICOLINTE® 4s Pe lingk griu i porumb, locnitorii mai cultiva in proportic mica, ovazul, si oraul pentra hrana cailor gi a porcilor. Ja plante furagere locuitorii cultivd pe o scart in inst tri- foiul, lucerna, care a tlucuit aproape eu totul liverilo de fan naturale. Trifoiul se seamiin primavara in locnrile semanate deja cu grau sam oviz ai in ogoare. Locuitorii prefer a semiinh trifoial prin grim din eauz& ca iw primal an recolta Gifofului fiind slab si nu ramaie locu- rile neproduetive. La un pogon xe intrebuinteant 13 chilograme de sAmanti dc trifoi pentra seminat gi pentru ca stimanta si se poati Imprfigtin peste tot loenl se amiestecd cu {frand sau nisip cernut mArunt. Seminarea trifoiului se face ca mana ¥ 6 grapa de fier. ‘Trifoiul se cosesto de 8 —4 oni pe an gi da © recolt& abundenté de nutret. Se intrebuinfeazi atét verde cat si ucat pontra hrana vitelor gi @ ws nutref excelent gi ingri- slitor. Tn anii-buni, trifoinl face siman{& abondenti. Un pogon de trifoi dd pant Ik 200 chilograme de siimanya, care ¢ foarte chutaté si se vinde eu 1—2 coroani chilogramul ‘Prifoiul verde ee dd yitelor in cantitate mai micd pentru ea sh nu xo Imbolnaveasea. Tn adevar din cauza gazurilor ce dcavolta din trifoiu, vitele se umfla si pot muri, Dacd o vith se umfla de trifoiu, atunei, ca un instrument chirurgical sau st cu tn cutit, se face o ttieturi in dreptul stomacului pentru ca gamrile si poata es afari. Aceasta operatio o tntotdeanna oficace "Trifoiul, pe langh et eo plantt furagera execlonti, mai are si proprietaten do a ingriish pamantul gi de aceea locuitorti ‘I cultiva foarte mult, Ca plante oleionso se cultiv’ iaragi mult pe teritoriul eo- munei floarea soarclui, din siimdnfa cirein locnitorii extrag ilefal pe care fl intrebuinjeaz pentru geititul bucatelor tn fimpul posturilor mari. Floarea soarclui se seamina mai mult pe marginea porum- Durilor si rioarclor unde reste foarte bine si face siimintt ogati in ulel. Tixtrageren sau fabricarea uleiului din floarea soarelui so face indatt dup& recolti. Saminfa dup ee se scoate din floare se usue bine la soare sau in pod, apoi so macini gi se cerne pontra ao curkta de coji. Paina ustfel obtinuth ge _moaie eu Ap’, feindo-se un fel de aluat core se pune intr'an tub ase- se grap apoi cu“6 MONOGRAMIA cosvET RURALE ,KiCoLINTE menea celui de priijit cafoaua si se prijeste pe foc ca gi ca- feaua fir a se arde. Cand aluatul e destnl do priijit xe scoate din tab si se pune pe o bucatd de panza tare si rard en care se acoperit ca un pachet gi se agoazii in un tens de fer unde © presiratit pind ee se stoarce (ot uleinl ec contine. Uleiul astfel Preparat inloeucyte untnra in timpnl posturilor gi o foarte sustos cu reaturile se ingrast vitele. Cultura zarzavaturilor se face do eXtra locuitori atat in yridinele co au pe Mint cage, eit sila camp, in apropicrea satubui si prin vii. Se cultiva, cartofii Yarza, ecapa, fasolea, urdeii ete. ins numai pentru trebuintole do. De asemenca, ficeare familie cultiva cdnepa de vari toamni, din cnre femeile jus panat pentru rufe. Canepa se seamanit primavara in locurile bine Iugengate eu gunoi iar pe la sfarsitul Ini Tulic se conce gi xe culege (smulge eu radacing). Canepa de vara se leagt in manuchi 4i se pune in apa girlei acoperindese cu putin piimant pentru ca eh se topeascs. Dupt 5—6 zile se sconte, se spala bine, se usuch Si se piistreazi pina toamnn sau iarna, cand tiraneele au vrome ca sii o bat, si 0 peptone, s& 0 toarch si si jensi apoi panza necesard, Cuttura vied. Locuitorii romani din comnnit, armAnd exemplul locuito- rilor gvabi din orase, s'ax ocupat inet din vechime cu cultura viei, cireia i-au dat o ingrijire si ntenjiune deosebita Clima si solul. im special regiunea dealurilor, find foarte priclniea pentru cultura vitoi, iar oragule yeeine oferind o piata de desfacere lesnicioasa, cultura viei a mers eeseand pana in ani 1880—-90 find filoxera a distrus toate viile din sudul Ba. natului sia nimicit cu totul cultura viei in comuna Nicolingi. Dupa introducoron vitei americane si replantarea villor du vid altoitt in sudul Ungariei do cdtre locuitorit wormant din orayele vecine au invafat yi loonitorii romini qi sau deprins 1a cultura vifo amerieane tneopind si replanteze din non vile ou vil american altoiti. Desi cultura vifei americans, altoirea gi intrefinerca ei ne- cesitea”@ o mune gi cheltaial mai mare ca vito indigent totugi, locuitorii nu sau oprit do a sidi tot mai multe vii ou vitd al- foita, cari sunt si mai productive si mai rentabile. Replantarea viilor merge progresiv ie de. sperat ea tn caiva ani toate ville si fie replantate cu vita americani alteiteMONOGRAWES COMUNET RURALE ,SICOLINEL* a Plantarea viet se face pe locurile deluroase gi expuse la soare pentru ca strugurii si se coact bine. Tnainte de plantare, se ingrase bine paméntal cu gunoi sau semindnd trifoi, toamna se destunda piimantul adane iar pri- miyara se planteaz® vita american’ (curpeni) in giruri regulate. Anul al doilea, prin luna Mai, cand vita e plina de sue se face altoirea. La vifa altoiti nu se last decit un singur ochiu care se dezvolta gi isi face coroani mare pinti toamna. Jn toamna ce urmeaza dupi altoire se ingroap& vila ame- rican in pAmant lasindu-se numai cea altoita afara, ‘Primavara se desgroapd numai coroana, se taic vita in mod obignuit Hisindu-se numai_ un ochiu la ficeare viti Indatiec las- tari au crescut qi sau format straguri, ins inainte ca acestio s& fi inflorit, se stropeste vija cu saramura de piatri vandta var gi apa in proportie do 1 kg. piatra vanit yi 2 kg. var stins la 0 100 kg. apa; mai tarziu prin luna Mai, dupa ce s'au format strugurii, se lag’ toate vitele de araci de 1.20 m. inal #0 supa via, se roteat (chrnese) varturile eu foarfeci de gri- dina si se stropeste din now cu saramura mai tare, de 2 kg. piatra vanata, 4 kg, var stins la 100 kg. apa. Stropirea se face cu o stropitoare de aram’ cn pomps. Daci timpul e ploios se stropeste via gi de trei ori. Sapatul so faco cu sapa ai cn plnguri speciale, de 2 si de 8 ori, daca a crescut iarb& prin vie. Cand se sap via, se rup sau so taie toate ridAcinile ce cresc din altoi, aya ef tot nu- trimentul si] primeasct numai din tranchiul de vit american’, Vita asitel altoitd ereste tare, este foarte productiva si in anul al troilea si al patrulea incepe si ded rod. Prin vie nu se sidese alfi pomi decdt persici, la distante mari ca si nu ombreasea. Se altoieste felurite soiuri de straguri atat de mash cat side vin. Soiurile obignuite cari se altoose mai mult pentru yin sunt strugurii rogii gi albi eari sunt fonrte roditori si dau un vin excelent. Viile dan 0 recolti abondenti, culesul se face in lima Octombrie. Parte din recolta se opreste de cdtre loenitori pentru faceroa vinului, restul so vinde ca straguri si must in oragul apropiat Biserica-Alba. Recolta unui pogon de vie alioith yaloreazi 1000—1200 coroune,a MONOGHAPIA COMUNE RURAL , COLIN Cultura pomilor. Pomii ce cultiva mai mult de etre locuitorii comune’ sunt prunii de vari gi de toamma, Livezi sntinse de pruni aco- pera toate vaile si dealurile co nu sunt proprii pontra agrionlturit ii. Deasemenea o buna parte din islazuri ¢ acoperita ii, im euprinsurile ce a ceupat Aproape toti lecuitoriii posed liveri mai mari san mai mici ao pruni, cari rodese foarte bine, atdt la ges, cat 4i la deal. Prunele sunt intrebuintate de cdtre locuitori pentra. mancare, pentru fabricarca quicci si a magiunului (strusic) Fabricarea {uicei se face in cazane sistematice, eu aparate de amestecat borhotul ca sa nu se ard si s& afume (uiea si eu gura speciala pentru introducerea gi scurgerea borhotuln), On toate taxele urcate ce se poreep de citre fixe ai dif cultitile puse de guvernul unguresc, totug fabricarea | tuieci se face pe o scar tntinst. Modul de perceperea taxclor fiscale In fabricarea {uieei a variat: mai inainte, sv plitteh taxa pe cantitatea de borhot, eon- stataté de agentii fiseului Ia fiecare locuitor. Acest mod. find nepractic si constataren. nnevoioasi g’a wodilicat gi s'a introdus taxa po eazan, ary deasemenca o fost abandonata si inloonitt eu taxa pe timpul de fabrieatiune. Proprietaral cavanului cere pormisiunsa de a fabried quick pe o zi, dowa, trei ete. Permisiunea si di pe eal putin 24 ore, incepand la 12 ore ziun gi terminandn-se tot la ora 12 din rina urmatoare Taxa pentru o zi de fabricatiuue ¢ de 10 cor. indiferent de numi&rul eazanelor ee se fierbo in o zi. Pentru a impiedicd con traventinnile, toate cazancle din comuna sunt pecetluite de eatre agen{ii fiscului, cari aplie’ un sigiliu cn coard rogic, atat + gora caldarei cét si po gura capneulai cazanului, Agentii f cului inspeeteazd tonte eazanele de mai multe ori pe an; jar cand sedi permisiune de a fabric fuick, tot ei ridica gi uplica igilele de pe cazan la orele fixate. Contraventinnile sunt pedepsite ca amenai mari binesti gi inchisoare gi de accia sunt foarte rari si chiar au inectat eu total. Tn comuna sunt 24 de cazane veehi, eu eate un tub spiral i 5 cazane noui sistematice si perfectionate cu aparate de introdus, amestceat yi seos borhotul, de o capacitate de 150MONOGRATIA COMENKE RUKALE ,MCOLINST! 0 litri fiecare, putand fabrick, pind Ia 450 litei quick flecare zi, pe cand cele vechi abih pot fabrich 200 litri (uied nul. Fiscal poreepe o tax de 10 eoroane pentru ficeare vi de fabricajiune, Pretul {uicii varinzi intre 30 si 40° coroane suta do litrii, Magiunul se face de cittre locuitori numai pentru trebuin- ele casei, mu gi pentru vanzare, Useatul prunclor, din lipst de uscAtorii speciale, se face in cuptoare si la soare, tot numai pentru trebuintele casei. Pe lang’ pruni se mai cultiva in comuna foarte multi cirogi gi porsici. Cirogii atit cimpli edt gi coi altoiti erose repade si rodese foarte bine pe locurile deluronse si expuse In soa Speciilo cele mai mult cultivate sunt ciresile rosii, e&rnoase pictroase, cari sc vind cu 25—80 bani kgr. in oragele vecine. Prin vii se cultivé tot felul de persici, tneepand dela eet mai timpurii si pand Ia cei tomnatici Persicii crese si se desvolti foarte repede in vii gi dau un rod bogat de fructe mari gi gustoase. Se cultiva mai mult persicile albe gi cele eu coaja rogic. Persicile se vind att in oragele vooina cat gi pe loc in comun&, 1a precupejii ce vin din aceste orage. Profuvile variaz’ intro 15 si 20 hani kg. Se mai cultivi in comunii, insii numai pentru trebuinjele casei, felurite soiuri de meri, peri, eaigi, gutui, visini, atat simpli cat i altoifi. Altoitul pomilor se face atit ‘in tranchin, eat si in ochiu de catre locnitori, eu toate speciile de altoi procurate din oragele vecine. Cultura duzilor. Odata cu cultura gandacilor de matase si cultura duzilor a luat un avant mare. Atét in comun& cit si pe marginea soselelor nationale gi judetene sunt plantaji duzi, pentra a procur’ populatinnii franza necesara pentru cresterea gindacilor de métase. Dar ni numai pe soselels publiee ci gi in curtile si gra- dinile locuitorilor se cultivé multi duzi, pentru fruotole lor cari constituese o rani excelent’ pentru pastirile de eurte Plantarea copacilor pentru constructie si pentru foc. nstructie gi le procuré locuitorii atat din apropiafi cat si din zabranele co au prin Lemnele de ce padurile din munji0 MONOGRATIA COMUSET RURALE ,SICOLINT vaile de pe texitoriul comunei i cari sunt compuse tn mare parte din goruni, frasini, tei, ulmi, saleami, plopi gi alte ¢ Ca lemne de foc, locuitorii g-au plantat saledmi si silei pe marginea girlei si in iclaaurile din jaral comunci Salcdmii i sileiile erose foarte repede gi loouito mese tot la 3—4 ani de craci, pe cari le intrebuinfenzi pen- tru facerea aracilor Ia vii gi pontra ars. Si zibranele se curiti gi clirnese de erdci tot la 8—4 ani, toma, pentru franzare de oi, iar ericile mai groase se ard. Locuitorii cari nu au zibrane igi procuri lemnele de foc din padurile muntilor din vecin&tate, plitind cite 2 eoroane de carul lung de lemne (trunchinri de 4—5 metrii useate). Lultura vitelor. Crosterea gi mai ales ingragatul vitelor a luat tn ultimele decenii un avant imbuenviitor in comuni. Dup’ cum am arstat mai sus, toaté munca cimpului se fied mai nainte umnai cu boii, iar cai abi se gisean perechi in comund, Ficeare faran tine gi astizi boi, seers pentra munca ci numai penten a-i ingrigh si a-i vinde. $i vitele fiind foarte bine plitite in Austro-Ungaria, locnitorii romani din comund si din imprejurimi gi-au faent un eastig framos din ingragatul vitelor. ‘Piranii cumplr’ primivara 0 poreche de boi, ew pre ferinja de rast elvefiand (cari se ingragi mai bine) ea 400--500 coroane, ti ine in grajd gi fi ingragt ou trifoi vorde, coceni de porumb versi si uruiali de griu sau poramb ; toamna vinde cu 600—R00 coroane, vealizind astfel fark multi munct si in timp de gease Tuni 200—800 coroane, cu cari isi pli- tose birurile gi-si acoperi cheltniala casei, fara si fle nevoit a-gi vinde griul sou porambul ce are. Gu restul igi cumpix& alti poreche de boi slabi pentra ingrligat peste iarna. Locuitorii mai avuji ingrasi cite 4 perechi de boi pe an si eagtiga cate 8001200 coroane din vanzarea lov. Boii destinati pentru ingragat nu se pun la plug ori Ia car si la nici o muned si nici Ia pigune nu se scot, ci se fin in grajd unde se hrlinese, se perie, se adapit si unde li se ayterne paie ca si se culee pe ele, Pe lang’ boi, aproape ficeae locuitor fine o vact sau dowd pentra lapte, din care face nntul si branza pentru trebuinfelo casei gi pentru vanzare. Viteli, de ol se ingrage ca gi boli gi apoi se vand.