Sunteți pe pagina 1din 19
Pentru anul vitor propunem ca directa liceull st dscute i cadrul Consiiului Pedagagic argit, Impreuné cu reprezentansiituturor claselor,posiiltatea stabil si aprobarié @trel statute pentru “objectele care se predow Ia lceu: obicct obligatory, obicct optional, obiec facultativ. Sperdimn ed solusionarea favorabilé a acestei probleme va contribu la sporirea interesulul fag de carte sila ridicarea nivelulu de cunostinge ale liceentor. Seful tase’ Diriginceteclaset Semnéturo ‘Semmitura Stela Vireosw Cloudia Vasilache 15 mai 1998 Tema 8: Comunicarea in grup 8.1, Puterea prezentirii in grup In cadrul uneiinstcugi, comunicatort sunt acele persoane desemnate s3inter-relationeze eu diverselecategori de publicur ints ale istiufiel.AStEl, ecare birou,serviciy sau depareament poste aves 0 persoand cu atribuyii de comunicare cu petengii sau cu funcyionari public din Intrirul sa din afara Institue! respective. Tn plus, a nivel ecarei institu exists o structurl care gestionea2S procesul de comunicare in ansamblul sau, Este vorba despre compartimentul de comunicare sau de rela public, care rupeati de obiei specialist a procesuui de comunicar. Rolul tutor acestor persoane, denumite generic comunicatori, este unl extrem de complex ‘cesta consti intr-o serie de acfuni sau atitudini care genereazd in final imaginea insttufiet respective Aste, comunicator (reea’ si consolideaed increderesintre membri organizate Ect membrit organtzaie! in sensulconstruii unulclimat organizational pozity Mediaz8comunicareas rela pe verticals oriontald; Faciteazs solusionarea problemeor Spend artiulara, reprezentarea si ajustarea iterselor personel ‘Se consulté cu managementul ofganizafici pentru a stabil de comun acord obiectivele strategice de comuntcare ale instit ‘Aleg mesaelepotivit In funche de publicurle vizate; {+ Selecteazd canalele de comunicare cele mai adecvate pentru receptarea optimS a mesajelor {formate si nfarmate); + Dovedese pro-actvitate in abordarea publcurilor- yin (antciparea unor reac prin prisma intereselor publicurilor int}; + Apeleaa la factor extern care pot ven Tn spejinal mesajelor formulate ~ tactica. 8.2. Organizarea unui seminar, conferinfe de presi Comunicatul de presi. Reprezintd 0 metoda activa de difuzare a informatie, a format scris, simpla si eficace, cu ajutorul cirela se transmite oficial presei o informasie despre instituyie, cu ‘scopul disemindrii unui mesaj citre publicu sint3. Comunicatul de presi: ¥ aduce la cunostinga mass-media producerea unul eveniment; instiingeaai cd se va produce un eveniment in vitor; ¥ aduce informarii suplimentare despre un eveniment deja relatat in presd. ‘inceea ce priveste comunicarea cu presa, aceasta poate lua urmétoarele forme: 2. Brifingul se refer la un singur subiect, n scopul prezentarli pe scurt a unor informatii sau de informare la 2 privind activititi, proiecte tn desfisurare, programe sau proceduri, Ca format, Driefingul este de abicei o comunicare intr-un singur sens, de la vorbitor spre auditor. Un. briefing se organizeaza de obicei in cazul unor evenimente aegative din evolutia institufiel cand exist riscul ca acestea si fie gresit prezentate si interpretate ir: pres . Discursul reprezints 0 modalitate de informare a publicului asupra rolulul, misiuni i specificuluiinstitutiei Este susfinut de catre conducatorul insttusiei sau 0 persoand desemnata de acesta . Interviul este 0 form’ pasivi de difuzare a informatillor, in care se rispunde intrebdiritor jurnalistuli. El pote avea ca destinapi: presa serisa; radiv-ul;televiziunea. 4s Interviurte se solicit cu scopul aprofundsrii de catre presi a unor informafitprimite eu ocazia ‘unor comunicate de pres sau si «.Conferinga de pres are ca scop: 7 popularizarea sau aducerea la cunostinga publiculu larg a unui eveniment care suscith interes; » Cednomisirea timpului, prin oerirea posiblitai jurnalisilor de a adresaintrebari conducerit instiutie: J fumaarea informayilor despre un anumit proiect de mare anvergura mai multor mijtoace de ‘comunicare in masi, simoltan Tema 9: Organizarea unei intilniri de afaceri 9.1. Etapa de pregatire a unei intitniri de afaceri, 1, Definirea scopului - stablirea obiectivelor 70a posiblitatea interlocutorilors& se cunoascS. Armonizeazd intereselecelor dou parti legate de timp, costuri ete. 2, Cercetarea In teren Vee ca scop gisirea problemelor 51 Wdentifcarea cailor si metodelor eficente pentru atingerea scopului. Are urmatoarelefuncfi ¥ Determinarea domenilor de unde trebule culeasinformaia: socal, politic, economic. Y Obyinerea unor date din surse credibile pentru formarea imaginii complete, reat personal, cifta de afaceri, calitatea produselor si servcilor, politica salarial, relat cu partenerii ete ¥ Mdentticarea problemelor esentiale care fac ea imaginea organizatel si nu fie cea dorit investigavea modulul de organizare 51 derulare a activitatlor pentru depistarea vectorilor care nu sunt flosifi cu mare effcentd si care greveaz8 asupra sistemlu Stadia mediului in care urmeazd si se implementeze protectul: modalitafi specifice de ‘irculatie 2 informaye, intoleranfa fap de structurile care pot produce blocaj. ¥ Stabilirea unei strategi de abordare a activitailor de relay publice: mumar de activity, calendarul desfigurari lor. ¥ Punerea in practich a activitsilo prin tehnici si metode specifie. 3, Elaborarea strategie! Tine seama de specificul acivitailor ce se desfisoara in organizatie, de circumstanjele Teale tn care igi realizeazA sarcinile profesionale persoanele care lucreaza acolo si de ‘modul in care se face, de obicei,comunicarea. ¥ Repere: idemtficarea publicului fint3, elsirea canalelor de comunicare performante, ccontinutal i calitatea mesajului de transmis capabil si formeze reprezentari fir tchivoc la publicul fintd, esantionarea actvitatilor, folosirea ecient’ a resurselor materiale i umame implicate, evaluarea adaptarea periodic a strateget folosite. 4. Implementarea activitatilor live drept scop identificarea canalelor de transmisie cele mai performante tn medivl espectiv $i urmirirea realizril, dup calendarul stabilt, a activitfflor hotirate - receptind ecoul acestora pentru evaluarea programului 5, Bvaluarea periodicd s final Se realizenza secvenfal (odat’ cu terminarea fleck strategil daci este cazal) final. i faze: pot duce la modified ale 9.2. Discutarea problemei. Metode de argumente ersuasiunea in eadrul relatilor din organizatit Prin persuasiune infelegem arta sau puterea de a convinge pe cineva,folosind argumente logice sau afective, i faci un anumit lucru, si adopte o anumita conduits. Orice om poate fi persuasiv in relayile cu cella, daca dovedeste capacitate profesionala si morals, si are talentul de 2 ansmite, de a implanta in mintea si suletul interlocutorului reprezentir, ide, principi, judeeaji de valoare, sentimente pozitive care si-i motiveze $i svi calduzeasca ganduril,faptele $1 trairile interioare pe olinie conforma cu ceringele de corecttudine si de civlizatie recunoscute fn societate 4“ Persuasiunea presupune cunoastere, argumentare si control. In situatii speciale se fine seama de ansamblul tuturor factorlor (demografici virsta, sexul, ocupatia; psihologici Temperamentul, caracterul; conjunctural), de opinille, prejudecitile, eredinfele, obiceiurile, trauipile, modelele socio-culturale, de greutayile economice si de opyiunite politice ale flecarut individ sau grup asupra carula se decide sa se acfioneze persuastv. Argumente persuasive “hrgumentarea presupune uncle procedee cu caracter pozitiy, profund motivayional sau unele mifloace de.a constrange individul, auditoril in scopul de a accepta punctul de vedere, delle, pirerlle altuia, desi acesta nu doreste si le accepte. Prezinté mare interes cunoasterea faetorilor care determin’ in fecare caz, modalitiji dferite de raportare la normativitatea socials. ‘hnumite particulary! individuale pot avea un rol important in a ealiuzi conduita individul Cunoscindu-le putem actiona preventiv, pentru. a Tndruma persoana respectiva pe drumul convieuiriciviizate. Recurgerea la unul sau altul dintre mijloacele disponibile este conditionata de priceperea proprie, de contextul dialogului saw a faptelor gi de gradul de culturd al partenerulul de dialog: emersul argumentirii porneste de la argumente mai slabe si se incheie cu argumente mal puternice, sind ch oamenil se aseamani si se deosebesc intr ei prin insusiri particular, prin Partculaiti ale gindin, prin grade diferite de dezvoltare a raspunderil i responsabiliti ‘Argument cu caracter negatly - sunt ineiciente pentru actiunea de convingere, de influentare pozitivs, ‘7 Tonulridica, atunci end persoana cu care discutam ne invinge in discues Y Insulta, cind o persoand nu are alte argumente; ¥ Ameninfarea sub diferite forme; % “Aluzia, rimiterea la un fapt, care are aceleasiefecte dauntoare ca siameningarea brutal; Y Utilizarea ca argument a propriel poztl functor situai ierarhices % Asocierea une idei cu o persoand~ presupune respingerea idei doar pentru cA apartine unel anumite persoane; ‘¥- Reducerea la ticere a interlocutorulu,cind doar argumentele propritconteazi. ‘Argumente cu caracter pozitiv ry explicata -argumentare foarte simpld care consti Tn expunerea clara faptelor, cu scopul ideale face injelese partenerului de dialog Se poate realiza pri: ¥ Naratiune. Consté in-povestirea eronologica a evenimentelor si presupune imaginati prezenfa de sprit, o bund cunoastere a fenomenului-evenimentului aflatn discuss Y bescriere, Prezentarea unor aspecte 51 caracteristic! ale unui fenomen, eveniment, fapt - {inten Hmbaj natural spre al face mal reprezentativ, mat credbil in fata auditoralul ¥ Organizare topica. Abordarea fenomenlui pe part, pe segmente, prin ordonarea propriet findiri, urmarind organizarea gindiri celui cu care dialogim, pundnd accentul pe acele pirgi care ar putea trezi cel mai mare interes. + Ghasifcare. Ordonarea faptelor, evenimentelor, a secventelor in conformitate cu criter dinainte stabilita cu care este de acord s partenerul de dialog ¥ Comparagie. Punem in eviden}i asemanirile 1 deosebirile dintre fapte, evenimente, fenomene, cu scopul de a usura cunoasterca, Injelegerea lor - largind orizontul partenerului ¥ Analogie- Analogia direct’ recurge la relatile directe, nemilocite,clar definite dintre fapte, tevenimente, opin fetomene. Analogia indirectd stableste raporturi sugestive prezentate funear! metaforicintre elemente din domenii diferite, dar cu asemara ale Insusiilor st Structurllor. Ajutd interlocutorul In restructurarea gindirit fn favoarea pledoariet ce 1 se face 1 inductie. Presupune parcurgerea drumulut de la singular ta plural, de la unul ta mat emul, dela concret la abstract, de fa particular la general. Foloseste numeroase exemple pentru 2 duce Ia concluaii cu valoare de adevar. ay ¥ Deduct. Miscarea gindirii are lac im planul conceptelor. Concluzia este categorical 31 reaulti din premisele respective. ¥ Ipoteza. Presupume angajarea gandirt pe calea ipotezelor, a presupunerii care pare a aves we de duce lao concluzie pertinent ¥ Aiternativa. Presupune libertatea de a prezenta interlocutorulul mai multe variante ‘onvenabile scopului urmirit, pentru al determina si aleag. ¥ Dilema, Se ofer’ interlocuterulul posibilitatea de a alege sub presiunea situatiet si a ‘imypului dintce dowd variante posbile, lecare cu avantaje si dezavantaje. ¥ Paradox. Const intr-un enung contradictoriy, dar demonstrabil care oferd multe posibiltsti subtle dea afta un advair in mod direct sau indirect. ¥ Demonstratie. Explicarea convingitoare prin exemple practice sau argumente teoretice, folosind propozii categorice despre adevarul sau falstatea unel afirmagi, a unei fapte, duce la rezaltate bune in munca de prevenire $n numeroase situati ¥ Reducere la absurd. Consta tn argumentarea adevarului unei teze prin demonstrarea faptului cd acceptarea teveiconteadictorii duce a consecinge absurde. 9.3. Luarea deciziet Procesul de comunicare manageriala este un proces decizional Proces decizional Comunicare Ftape ‘earacteristich Htape | _caracteristic, Pregatirea | Analiza situate Progatirea | Alegerea formel de deciziei | Stabile comunicarii | comunicare obiectivelor Stabiliea scopului legere ‘comunicarit informatiel Stabilirealocului si ‘momentului Cunoasterea receptorilor Taiarea declziel | Bleborarea _unor | Comunicarea | Formulare de masaje variante de decizii | mesajului | concise sila obiect Analiza Urmarirea indiilor din avantajelor st caresarezulte daca | dezavantajelor este inteles| Alegerea variantel | Usiizarea cu giiaa ‘optime limbajulué non-verbal sifolosire voc! in mod corespunzator Tmplementarea | Aplicareadecaiel | Contrulul | Realzare de feedback siconteolul | Controlu aplcart | intelegerit ‘aplicarii | Corectianecesara_| mesajulul us ‘Model de cerere depusi de o persoand juridicd: “Liceul romén-ltalian Dante Alighieri din Chisindw ‘str. Mitropolit Banulescu-Bodoni, nr. 14, tel 23-12-85 nr.4 18 aprilie 1996 (Catre Baza auto nr. 3 a Ministerului Transporturilor al Republicii Moldova or. Chisindu, st. Vilor, nr. 18 Va rug s8 repartizailceului nostru pentru zilele de 27 si 28 aprilie ac. dowd autocare Icarus, pentru a efectua cu liceeni ocalétorie la las. Va rugim si ne comunicati din timp, a telefon, despre posbilitatea solufiondriicereri noastre, pentru a fn siguranta Plata se a face din contul liceulu nr. 6432195 din Banca de Econom Directorulliceului Semnétura dr. lon Réileane Coneabit Semnitura Ana Alexandrescu Tema 3: Eticheta ca element principal al comunicarii umane 3.1, Cultura vorbii Orie activate mans, orci de simpl8 ar 8, presupune respectareaansmitor rel, mite norm, fir de care nse poate stinge Scop cont Comunicarea in general cea oral special, de asemenea se desfioart in cadral unor norma cor eespectae asigor buna inelegere. Normele elementare ce trebuie respectate in actlcomunicir tin de etic Pe de o parte cle ar putes f considerate elementare, pent ch sunt nse, n cadrol proces edcaional, nc din fageds copies inde clturacomportamentuli ecreipersoane side buna caingt fener Pe de ath parte, viaga demonstreaz, prin nenumrate exemple, cd mu este prea simp ca fcestenorme si fe respectate. Uneor face impresia cin socetatea noatr (ma ales cea intre Nisa Prt) una din eavzele rellor const fat eX amen nasi a combnica cz. ~ orma tics elementard a comuniciri orale prevede ascultarea pind la capita Imterlocutoras. Un om bine educat pascal atent interlocutor, dnd dovada de act 9 expect Pentru el In cazurile im care timp sau alte condi nus) permit sf fact im modul cert de hormele de polite, i cere scue, ragind ss comunice dar eens promifands8revins Insubiectlrespectiv cu a8 oes Tin aceatsordine de ie! Letitia Baldrige remare:“unul din cele mai importante secrete ale diplomagiet ese dente ardtainteresat de cee ce spune cnewn, chiar dct mu te intereseaz8 ct adevarat. Tending de amu acorda ntreaga eter persoane core vorbeste ete o frm comin de Inpottege tn sua de ast Probab ed nu prea multe ome cle cadrelr de cncereseau educate cpl pundit “Ascul ceeacespune el. i ctent Factor nocv ai acest frit de sel, nclisiv raba, Lau determinatpehamosopens 38 e nu numa grit i stresatnerSbdator,agitat nerves, intolerant fa de alte rer et Din aeste Inotive, preci idin multe altel, mel nostra iL ascula pin la capa (sau nul asus deel) peinterlocitorl su. Uneor i interupecuo daz de tact prin fer formile de exempl, mi era cb interup pardon dar.) leo mod impertinent sce. O face din motive c& nari si ssclte, ec se pictiseste, fee se pare c sti dela ce va spe interlotoral tte//inierentenre este moti nterfocutorl et nteruptreuind sii expund mesajel doar fragmentar sau nereupnd i formaleze cel payin tema. Uncazcind un diginte deca nceret car dela patronl une rme n tr fnancar pent abonareaelevilor sila revista Limba Romina Inelegand dupa primee cuvinte despre cee ‘ori, patron! a sps drgintlu cima esac produce boca et Apo a ma dat de Injles scuzinduse, tse ribeye lao intlnine cu ineva nu prea are timp Dindus seam ct epecl este totlaproape,drigntele ahs de i al caps, cxea ce arf trebuitde apt fact del incepat “Domnule Director, cere nie un bn. Va rog doar lings vt spun numa tee frase, pentru cd am aust multe "cuvinte fuioase despre Dmneavoastrd. S Desigur, productia, aga, desfacerea marflle m primul rnd, Ins ce ne vom face no, dacd si roductia, i profiul va fi pus pe roate, ne vor ven bani din toate pail, ne vom imbogati, iar din lirma noastrd vor veningte generafi de ignorafi si inculpi?Poate oare un adevérat proprictar, s3 se simti bine, end neamal este inineunertc In mlagtin8? Poate oare un crestin si fie mpcat, dacd) rua facut un bine atuncicind a avue ocazia st fad? Domnule director, stim ed suntet un mare patriot sun bun crestn.Elevil nostri va vor ft recunoscatori si vd vor mulfumi in presd pentru gutorul acordat. S-ar putea Intampla ca dupa multi ‘an uni lin eis va restituie inzecit acest mprumut. inflegetl..” Directorul sa vita la ceas, sa cerut scuze sa spus dirigintelul si vin alts dati cu un demers in scris, Dirigitele a revenit peste citeva zile impreund cu vreo zece din cei mai bunl elev, care i-au prezentat patronului un scurt recital poetic, reflectind in el realitatea trsta In care traiesc. Directorul a ramas coplest cucert,oferindu-le bani suficiensi pentru a abona toata casa la mai smulke publica Din cazul expus trebuie st tragem o concluzie flostoare sianume: Inainte de a aborda un subiect Important, e necesar a ne pregati bine, avind variante de rezervi pentru orice situatil care pot apices, 51 inca un detaliu care se Tnserie exact In aceastl ordine de Idet: ne-am nascut fntr-o societate ‘cu un nivel seigut al culturi comunicdrii/ Probabil af "avut destule ocazisi fifi martor la diferite discufi cu mai multi participangi,cind flecare crede ci opinia sa este cea mai indicata si trebuie spusi numaidecit peste rand sau chiar fn primul rind. Niment nu vrea si astepte, de ascultat nici vorbi si toi vorbesc In cor. in cazul in care am avea si nol un rispuns potrvit, pe care finem neapirat si-1 facem public, interventia am putea 5-0 facem numai cu permisiunea celui care a pus intrebarea sau a celui care tera vat si rispunda. Tnervenfia ar putea fi formulat fn felul urmator: Ma iertaide intervente. Dac fi permitetl, as ‘avea de completat ceva (sau: de precizat ceva; de oblectat ceva tic). Din cele de mai sus am putea deduce cin actul comunicirii ascultarea interlocutorulul are 0 importanga deosebia ‘Atuncl cind o persoand doreste si discute cu cineva un subiect important, numaidecdt incearcd tn prealabil si obfind asentimentul persoanel respective si se adreseazi de obicel cu o formuld de tip 15 dori s+ comunic ceva, am ceva Importan,trebuie si vorbim ceva, e necesar si abordaim un subiect ete Un adevirat defect de vorbire (aparut din neglijen) Hl constitule pronunfarea aproape Pir voce a unor silabe sau trunchierea unor cuvinte cum ar fi, de exemplu, dimneafa tn loc de dimineaga, vazt in loc de veut, Chisndu tn loc de Chisindw etc. In general, pronuntarea constitule fobiectul de cercetare al ortoepel, de aceea In cazul de fafa nu ne vom opr la legitaile gi normele el, atragind atentia, in contextul subiectulul dat doar asupra necesitatii unei pronungari corecte, luniforme, cu aceeasi intensitate a vocil, a tuturor silabelor din cuvant (evident, cu exceptia silabelor accentuate), Desigur, termenul pronungare uniforma trebule inteles aga cum s-a aritat mai ‘us, darn in sensul de"pronungare robotiza,ipsité de cunoscutu farmec al modulafiel voc E ov totul nerecomandabil a vorbi cu o voce prea ridicati sau, cu atdt mai mult, a striga, 0 asemenea "metoda” nu va da efectul scontat, ci mal degraba va declansa ridicarea voctt altor Vorbitorl provocind astfelzarva si tensiune, Unele persoane utilizea2i frecvent tactica vot ridicate, avind convingerea ci prin aceasta vor avea cistig de cauzi si vor rimlne invingitoare, Convingerea aceasta este ingelitoare, act totsisituatia ne obliga s8discutam cu asemenea persoane, arf bine si aplicdm o tacticd cu totul inversi ics cu edt mal puternicd arf vocea lor cu atat mai "slabs fie a noastra. Cand vor ajunge s8 vorbim aproape tn goapts, s-ar putea intampla ca interlocutorul nostru, dacd totusi are cei gapte ani de acasi, sine fnfeleagl gestl sisi revind la normal Tn general, vocea ridicati nu a contribuit niciodati la rezolvarea problemelor. Nu in zadar ‘expresia@schimbo tonul are sensul de "a-s schimba atitudinea, ar zicdtoarea tonul face muzica se foloseste pentru a sublinia importanfa felului fn care se spune ceva, “Avadar, tonul unel comuniedri trebuie si fle moderat, fra excese enervante, chiar dack acestea ar avea ocoloratur’ stlistcd In intervengi, trebuie respectate anumite norme, in primul rind, arf bine sine cerem scuze $i permisiunea de a intreba sau a interveni. Aceasta se face prin formule de tipul: ma ietati daca se poate; dact nu v8 supdrap, as avea seu de spus ceva. nal doilea rn, interventia nu se face atunci ‘Cand ne-o dicteazd doringa sau temperamentul nostru, cin momentul cind vorbltorul face o mica pauzd pentru ci a terminat o idee sau un gind, E absolut contraindica si- Intrerupem la jumatate fe faz, pentru a interven cu o intrebare sau cuo idee ie tot atat de urdt si-i anticipim cu voce tare spusele, pretinzind c¥ stim despre ceva vorbi el Intervengiile se fac in urmatoarele scopurri + intreba sau a clarifica un aspect din mesa}, care a fost desfigurat insuficient sau evaziv (acest tip de interventie echivaleaz3 cuo tntrebare); a completa mesajul audiat cu unele detalii suplimentare; + expuine punctul de vedere, indiferent daci el este compatibil sau nu cu opiniile formulate in ‘mesajul audiat Orice interventie,indiferent de caracterul ei trebule Ricuta tn limitele bunei cuviine. Chiat si tunel end suntem tn sitatia de a pune la indoial unele teze din comunicare, unele argumente ‘au chiar mesajul fatreg, trebuie $0 facem delicat, politicos, arétand mat tnt, dacd ne permite timpul, parle iudabile ale mesajulul s tezele pe care le susfinem. Nu este recomandabil, decat in cazuri cu totul exceptionale, a folosi calificative care ofenseaza de tipul: tezd proast, ratdcire, afirmagie indoielnicé, greseatd strigatoare la cer etc, Am putea face uz de cuvinte si expresil mai atenuante de tipul teed diseueabila,confundare, defciens, a ldsa de dort etc. 3.2, Stiluri de vorbire Prezenfa interlocutorlor la desfasurarea dialogului impune comunicdri doud earacteristicl importante, poate chiar definitori: spontaneitatea 5 afectivitatea. De reguli, mesajul comunicarii orale se genereaza in procesul comunicdri, in afi programat si ‘organizat din timp in structur logie si coerente, Tocmai in aceea in comunicarea oralé pot apare incoerente, sincope, repetae si alte inadvertenge care pot fi grave sau negijabile. insi ele pot ft Lusorreparate, ‘O alts rassturi a stlulul comuniciri orale, n afard de spontaneltate si ifectvitate, este expresivitatea, care se obsine In mare misura prin selectarea acelui material de limba care prin “haina” lui sonora contribuie la exprimarea mai accentuaté si mai afectiva a mesajulul. De ‘exemplu, e una si spui care ca ofeul si ecu totul alta si exclami ta-a-re ca ofe-e-ul inal doilea ‘az, in afar de sensul lexical obisnuit al cuvintelor, ml este exprimatd atitudinea subiectiva sinectivi a vorbitarulul.Alteori pronungarea afectva produce implica serioase asunpra sensulul Cuvintelor. De pld3, ma-a-re, ta-a-re,uso-o-r etc. Exprimi superlativul adjectivelor obignuite mare, tare, usor ‘Stilul comunicirii orale se mai caracterizeazd prin utilizarea preponderentd a structurilor analitice,in defavoarea celorsintetice (de exemplu, nu dau la nimeni tn loc de nu daw niménul), folosirea frecventa a interjectilor verbale (de exemplu, i atunci fi face poc! una tn cap)! O trisitura caracteristicd a sintaxel gi stilisticil comunicdri orale este prescurtarea frazelor si ‘mai ales a cwvintelor, deseor prin sincope, facindu-se astfel economie de timp si de energie. lar in ‘omunicarea orala cotidiand asemenea prescurtii sunt foarte dese: team stiug,nu-i adevarat,si- ‘am vézut, s-oi merge etc. Prescurtirile de acest tip sunt atit de frecvente Incdt au devenit acceptate de normele literare, Totusi, intr-o comunicare ofciald sau stiinifcd de Inala tinuta ele trebuie evitate, preferdnduse formele neprescurtate: nu am stiut, nu este adevarat, si am wazut, si voi merge ete Alte prescurtiri de asemenea au devenitfrecvente si chiar foarte obisnuite (datortd frecventel {nalte a cwvintelor respective), ins’ ele nu sunt acceptate de normele literare. De exemplu: stru’ména, donle, la anu’ vitor, ere'sd Iuerim ec. comusnicarea cult in locul acestor prescurtri vom utiliza formelelterare: sdrut mdna, dommule la anul vitor, trebuie a lucrdm ete Din cele expuse vom trage 0 concluzie esentiala: in comunicarea orala trebuie respectate tn toate cazurile normelelimbiiIiterare, cu atat mai mult in comunicarile oficiale sau stinyifice. Uneori ‘ns, dactsocietatea celor din jr teo permite, am putea utiliza sfapte de limba care sunt marcate In dlictionare cu mensiunile fori, regionalism, popular etc, ins fm nici un caz fapte care vin tn contradicge eu normele limbiiliterare 3.3, Normele de comunicare interumand in diferite situatii Despre ce vorbim in societate? In Europa nu vei trece drept un om cultivat daca te vei limita la discutia despre vreme, In schimb ,engleailorle-a intrat in singe acest subiect pe cared abordeaza ori de cite ori se intlnesc Coriversatia despre veeme are, sa recunoastem, anumite avantaje Este extrem de usor de intretinut,e agreabila si nu risca sa ofenseze pe nimenl.O rmultime de alte subiecte pot capta interesul a doi sau mai multi Invitat!, uneori a intregit asistente :arta, literatura, sportal-cu predilectie fotbalul,situatia politica interna sau internationala si repercursiunile sale asupra destinelor individuale ; ultima carte aparuta sau uktimal model de masina, calatorlle si proiectele de vacanta. ‘Cum se Intretine 0 conversatie? Vom avea grija sa nu plictisim pe Interlocutorul nostra cu 0 tema de care este strain. Daca nu a citit cartea despre care am Inceput sa vvorbim, nu vom insista la infinit povestindu-i sublectul ‘Ne vo reauma la a face citeva observatii pertinente recomandindu-/o cu caldura sau cu raceala, de la caz lacaz Este foarte neplacut sa te lansezi de asemena.,in comentarea ultimulul film vazut pe crane, daca nai retinut decit actiunea, Te vel descurca foarte greu cu formule de genul* El 0 lubeste pe ex,dar ea I-a parasit” sau" frumos film! M-a impresionat pina la lacrimi!*. Este important sa te interesezi si sa retii numele actorlorsi al regizorulul. Vel face o impresie excelenta si toata lumea va avea de cistigat. De obicet, in orice societate se ajunge si Ia anecdote. Sa fim atenti pentru ca exista riscul de a povesti aceeasi anecdota acelorasi persoane.O anecdota amuzanta poate sa relaxeze conversatla, cu condita sa stil cind si cum s-o spul. Mai mult! Pentru a fi savurata de cel prezenti,anecdota trebuie sa fie spusa cu mult talent si fara ..auita poanta! Unit aw tun talent deosebie de a plasa cind trebuie fraze de genul:" Acesta imi suna ca istoria Iu! Oscar Wilde care invitat la un banchet.." sau"I s-aintimplat ceva asemanator lui Mark ‘Twain cind..” Este suficient ca anecdatele sa se tina lant antreninduci pe totiintr-o adevarata competitie pe aceeasi toma. Si deodata vorbeste toata lumea, rumoarea este {generala, iar conversatiarisca sa moara.Este momentul in care socletatea se imparte in {grupuri. Unii damni sunt dispusi sa asculte anecdotele picante, de nepovestit in fata ‘doamnelor, dar un om bine crescut se va abtine sa spuna anecdote decoltate:Oricit de mult si-ar cere scuze, oricit de mult haz ar avea, persoana care le spune se compromite. Ni sar putea reprosa ca unorale sta bine", ca sunt" irezistibili".Cu riscul de a parea rigizi nu Suntem de acord cu vorbele tari intr-o societate aleasa Pentru buna reusita a petrecerii,conversatia trebulesa ramina antrenanta lar 0 gazda trebuie sa stie cum sa 0 faca~sa intervina in dialogul dintre dot interlocutori daca este nevoie,si uneori sa concilieze punctele de vedere divergente. ‘Un om care stie sa primeasca invitati nu va daniciodata nimanul impresia ca ba invitat pentru a propria lui cultura, Pentru toate receptile, Brillant Savarin a formulat 0 regula demna de a fi retinuta:" sa invitipe cineva inseamna sa-i asiguri o stare placuta pentru tottimpul cit va ramine sub acoperisul tau”, Se spune ca trebuie sa parasesti o petrecere in momentul in care @ ajuns In culmea stralucri Este cel mai bun mod de a pastra despre ea o amintire placuta. Constatarea e valabila si cind este vorba despre conversatie. Nu exista subiect pe care sa-l poti epuiza si tocmai in aceasta consta farmecul lui Problema inchelerii unel conversati - ceea ce ‘echivaleaza cu terminarea potreceril- este foarte importanta. a depinde de musafiri,nu de gazda. Dar din dorinta de a participa in sfirsit si ea la discutii,aceasta poate comite mat multe gresel Celelalte greseli care pot strca o reuniune reusita sunt comise de invitatiA-ti anunta dorinta de a pleca cuvoce tare si tinind mortis sa-t jel ramas bun de la toata lumea cind veal ca toti se simt foarte bine, este de nelertat, Sa te retragi discret,sa pleci neobservat, transmitind toate cele bune tutror prin amfitrion este formula ideala, La fel de neplacut este sa insist cu tot dinadinsul sa se prelungeasca petrecerea, chiar daca simti ca toti ar dori sa fle acasa in pat,sa se odihneasca in sfirsit.-ar putea sa ai succes, sa se ramina peste limita, dar amintirea acelet nopti pierdute va provoca multa vreme cosmaruri tuturor,inelusiv gaadel 3.4. Scrierea unui curriculum vitae, scrisoare de motivatie Curriculum vitae. Redactarea unui curriculum vitae Un curriculum vitae (CV) este o schita biografica intocmita de un candidat care olicita un post sau ‘ poaitie. In genera, informatia continuta de un CV trebule atent selectata, ordonata si inlusa in ‘sectiuni bine cintarite si anuntate de ttluri si subttiuri adeevate. Credem ca din aceasta persepectiva un CV trebuie safe o oglinda a spirtului tn compettie. Prineipalul factor de care trebuie sa tineti seama este obiectivul profesional si postul vzat Conteaza in mare masura si modul general de prezentare a documentului (Incadrarea in pagina, forma grafica,hirtia et). Pentru aceasta va trebui sa 1. cunoastet cit mai bine condi stagiu militar, personalitate ete, diferite abitatis 2 aleatuito lista cu punctele dumneavoastra forte din care sa nu lipseasca pregatirea scolara ‘sau universitara, califiarile detinute, calitatile s abiltatile care v-ar putea individualiza Fata de alti candidati si care va recomanda pentru postu dorit; 3, nu exagerati in prezentarea blografie sl incercat sa va limitati la doua pagini A¢; nu uitati ca (Cv-ultrebuie oricum insotit deo scrisoare de intentie unde veti avea prilejul sa creat! Jegaturile de fond care sa va puna si mai bine n lumina pregatirea si personalitatea 4, nu folosit foarte multe tipuri de caracteresinu abuzati de cele Ingrosate, pe care arf bine sa le folositi doar pentru anuntarea unel sectiun! informative; 5. utilizati hirtie normala si evitati hirtiacolorata side proasta caltate; 6. redactati CV-ul la un calculator pentru a putea sa- structurati mat bine, sal modifica ori de ite ori considerati necesar si pentru af mai usor de ctit cerute de respectivul post; conditile pot merge dela virsta, ina la pregatirea de specialitate experienta In domeniu, In conceperea unui CV trebuie sa porniti de a ideea cael nu este un simplu document, clun produs promotional care trebuie sa convinga. Acestatrebuie sa alba ocaritate grafica si structurala deosebita pentru afi scanat si parcurs cu rapiditate. Paduraru Adrian ‘Adresa permanent Strada Lalelelor Nr. 25, 5800 Suceava ‘Telefon: 030 214314 ‘e-mail: padurarua@eed.usv.r0 ‘Adresa curenta CComplexul Studentese “Titu Maiorescu” Camin 3, camera 25, 6600 last Referenti Profesor Dr ing Vasile Dragan Universitatea Tehnica “Gh. Asachi" Catedra de Masurari £6600 las, telefon 032 222333 emai: v.dragan@uta.ro Profesor Dr. ing Valentin Bradulescu Universitatea “Stefan cel Mare’ Blectrca, Catedra de Calculatoare, 5800 Suceava email: v.bradulescu@eed.usv.r0 Tncele ce rmeaza, va prezentam model de CV: Cu citeva luni inainte de absolvirea mea i lie 2000, am participat la concursul anual ACM Incernational Collegiate Programming Contest organizat de Microsoft la Bucuresti, unde, impreuna ‘ualti doi colegi sucevent, am abtinut locu al IV-lea din 12 echipaje. Proiectul meu de absolve a vizatrealizarea unui sistem de supraveghere video, avind drept suport reteaua Intranet. Acest sistem este operational si este utilizat in cadrul sistemului de securitateal Facultati de Inginerie Electrica, permitind oricarul client conectat la retea sa viaualizeze imaginile transmise Miar placea sa pot completa aceasta suecinta deseriere in cadrul unelIntrevedert, cind as putea dine! unele aspecte mentionate in CV-ul meu sl as putea raspunde pe larg intrebailor ‘dumneavoastra Pentru un eventual interviu ma puteti contacta prin telefon la numarul 092 977405 sau prin e- ‘mal la adresa: mihai.georgescu@ hotmail.com, Cu multumic si consideratie, Mihai Georgescu. Tema 4: Calitégi personale si comunicarea 4.1 Temperamentul si comunicarea Ineresul faa de personalitate este cauzat de mai mult obiective, principal find cel de producje.Cunoasterea personalitil este premisadirjri eficiente a ativti ek ‘rice persoana care ocupa o functe de conducere trebule sd posede un ansamblu de clita, ceunostinge,apitudini si deprinder|corespunzitoare, in urma Investigayillor efectuate, a schigat portretul psihosocio-profesio-nal al pesonalitaji conducitorulul care const th urmatoarele trasdtur:formarea profesional; cunostinfle in teoriaconduceri,experienti,trasaturi moral voltive, sprit intreprinzitor, novator,curajos: energie, perseverenta, mobilitate,robusteje fc 5 psihic,viune larga, atitudine umand,capacitatea de a infelege oamenii si dorinfa de aluera cu ei inteigent Nexibilitatea gindiri, motivate: orizontal cultural ete La cele mentionate mai sus se altura aspectele de esenja care definescrolul conduestorul i ‘coordonatele majore pe care el si desfasoardactvitatea, i anume: 1. Funcjia de conducere obligi Prin posiia sa conducdtorul este permanent in centrul atengiel, este continuu observa, tudiat i analzat,judecat si criticat. Prin comportamentul si react sale, conducitorul demonstreaza daa justified sperantee puse de el, daca actioneaza crect $1 competent in toate situatille, dacd rispunde cerintelor functiei pe care o ocupa. 2. Flecare conducitor are un stil personal de conducere, determinat de caracteristicle care formeara portretul sau psihosocioprofesiona 3.Conducdtoru consttuie ca adevarat modelul" profesional, comportamental si aitudinal pent foarte multi dintrecolaboratoi si 4. Munca de conducere presupune posedarea unorcalitti native, pre-cum si fnsusirea unor