Sunteți pe pagina 1din 27
Capitolul | . Executia suprastructurilor podurilor monolite pe dale sau grinzi din beton. 1.1. Esafodaje : Esafodajele sunt constructii provizorii care sustin betonul proaspat turnat in cofraje pana la atingerea unei rezistente suficient de ridicate pentru a prelua solicitarile. Esafodajele au o durata de serviciu de 40-60 de zile. Se calculeaza pentru a prelua solicitarile produse de: * greutatea proprie (7iem= 6+ 8 KN/m? ; /mota= 78.5 kN/m?) * greutatea betonului proaspat (/x=24 kN/m?; 7pa=25 kN/m*) ¢ incarcari tehnologice uniform distribuite (cai de circulatie + muncitori = 2.5 kN/m*) + vibrarea betonului (uniform distribuita: 1.2 KN/ m?) « incarcari tehnologice concentrate, provenite din greutatea oamenilor care transporta diverse materiale de constructie (P=1.3 kN) sau din greutatea mijloacelor de transport al betonului (P= 2.8 kN — pentru transport cu tomberonul de 0.175 m’ ; sub fiecare roata). O problema importanta la calculul si alcatuirea esafodajelor o constituie asigurarea unor deformatii reduse si a unei bune stabilitati. Este necesar ca esafodajele sa respecte anumite conditii : * sa prezinte scheme statice simple; « sa aiba o rezistenta si 0 rigiditate corespunzatoare; * sa se monteze rapid si usor; * sanu obtureze albia si sa asigure spatiile libere necesare sub pod. Esafodajele sunt alcatuite, in general, din: cofrajul (inclusiv sprijinirile necesare); traversele; elementele principale de rezistenta; infrastructurile; dispozitivele de descintrare. Materialele utilizate pentru esafodaje sunt: lemnul si otelul. Lemnul are ca avantaje greutatea mica si usurinta la punerea in oprera, iar ca dezavantaj major faptul ca gradul de refolosire este mic (15+ 30 refolosiri). In prezent exista multe firme de cofraje (Ulma, Doka, Perri) care au elemente de cofraj modulate, realizate din lemn, care au un numar de refolosiri pana la 200 si care sunt folosite in combinatie cu infrastructuri metalice si uneori cu elemente principale din otel. Otelul are avantajul unui numar de refolosiri de 100+300. Aceasta posibilitate impune modularea si tipizarea dimensiunilor principale si a unor parti de constructie (ex: consola trotuarului). Din ce in ce mai mult pentru infrastructurile esafodajelor se utilizeaza elemente tubulare, asamblate cu mansoane si coliere, care nu necesita o manopera_ speciala si permit recuperarea totala a elementelor esafodajului. In Figura 1.1 este prezentat esafodajul unui pod dalat realizat cu grinzi metalice si infrastructuri din lemn. {Jes Net \ \t Cofraj Traverse Elemente principale de rezistenta Babe Dispozitive de descintrare 6. Popi Contravantuiri x Figura |.1 Esafodaj pentru un pod dalat In Figura |.2 este prezentat esafodajul unui pod pe grinzi de cale ferata realizat cu grinzi metalice de inventar injuguite si infrastructuri din lemn. 1 - coftaj 2. —sprij rile cofrajului 3. — traverse 4. — grinzi metalice de inventar (h=650mm) 5,—umplutura 6.—pene din lemn de stejar__7.—baba_8.~ pop 9. - beton simplu sub talpa C6/7.5 10. —tirant 11. - distantier Figura |.2 Cofrajele esafodajelor: Se pot realiza din panouri din lemn sau metalice. Cofrajele se verifica din punct de vedere al rezistentei , stabilitatii si deformatiilor , ele trebuind sa asigure : rezistenta la actiunile la care sunt supuse; rezistenta la montari, demontari, manipulari; rezistenta la actiunea agentilor din atmosfera; redarea corecta a dimensiunilor si formei elementelor din beton in limitele abaterilor admise; etanseitatea in timpul betonarii pentru a se evita pierderea partilor fine si a pastei de ciment; deformabilitate minima; impiedicarea desfacerii elementelor componente in timpul betonarii si a vibrarii; transmiterea uniforma a vibrarii cu pierderi minime de energie in cazul vibrarii exterioare; siguranta din punct de vedere al respectarii NTSM si PSI; simplitate ( executie, montare, demontare, manipulare si transport). Toate cofrajele trebuie sa fie in concordanta cu modul de montare al armaturii si de betonare. In cofraje trebuie sa se prevada ferestre prin care sa fie posibila curatarea cofrajului inainte de betonare si accesul vibratoarelor. Suprafata interioara a cofrajului trebuie sa fie neteda si unsa cu substante speciale pentru a usura decofrarea (tip Decofrol). Aceste substante nu trebuie sa pateze betonul si cofrajul si este necesar sa se aplice usor. Succesiunea operatiilor pentru lucrarile de cofraje este : a) Trasarea pozitiei cofrajelor; b) Asezarea panourilor de cofraj in pozitie; c) Asamblarea si sustinerea provizorie a panoului de cofraj; d) Verificarea si corectarea pozitiei panourilor; e) Legarea, sprijinirea definitiva si inchiderea cofrajelor (se folosesc elemente speciale: tiranti, distantieri, spraituri, contravantuiri, juguri); f) Controlul si receptia lucrarilor de cofraje; g) Turnarea betonului; h) Demontarea cofrajelor (dupa intarirea betonului ). Abaterile la confectionarea cofrajelor nu trebuie sa depaseasca tolerantele admise : g Cofraj Element dupa decofrare 5 Tolarante adiise mm] 3 2 inolinare suprastuctur feta 2! Forma muchiei Poziia B| s}els z Vertcala | Orizontala ia din | saua suprafetel | olemontului 5) 2|2\8 3 ao 4) 3/2te8) § ledelalalaleles] ¢ [er 5 z| 25 & Se) 2 |e) 8 Fe) 2) EE] gs | van | corse e=| 8 lee Fle] 28 corizon | ni E zg Er| eer) ek ler} e | eg] & | om 2 2 7 & | ss * o E| 2 16 20 a| 2 5 ae 1 3| & | 10 : ey] s 3.9m 3 si_Js 29m | 10 2 . 18m £ EB. | <2ms20 & [2 Ee) Smaso 16 16 = 16 al 2 6m:425 2emt16 £ 2 3 6m:225, 6 - > e/ 2 “| 8 2 6mi225 8 = Blas -10m i : inadire prin sudare | innadire barelor | acoperire Fundatii | 210 #0 Pereti Fd Fs) Staipi . 23 #3 Grinzi Placi Fs 2 +5 | 420 | +30 43d 50 intre etrieri sila #10 pasul fretelor Inadirea armaturilor : In cazul cand este nevoie de armature cu lungimi mai mari decat se dispune , este necesara inadirea barelor de armatura. Acest lucru se face : — Prin suprapunere ( petrecere ) fara sudare , numai in zonele de beton compromate. — Prin sudare , la bare cu 6 > 10mm, la temperature 2 5°C. Sudura se poate face electric , prin presiune cap la cap sau prin sudare cu arc electric prin topire cu eclise. — Prin elemente de conexiune cu filet , omologate. Barele intinse vor fi inadite in zonele cu solicitari reduse. Inainte de turnare armaturile se curate cu perii de sarma de murdarie si de rugina neaderenta. rocesul de betonare: Betonul va fi pus in opera la un interval cat mai scurt de la aducerea lui la locul de turnare. Nu este admisa depasirea duratei maxime de transport si modificarea consistentei betonului. Durata maxima de transport a betonului cu autoagitatoare : Temperatura amestecului Durata maxima de transport [minute] de beton [°C] Cimenturi de clasa 32,5 Cimenturi de clasa 242,5 10°Cs t <30°C 50 35 t<10°C 70 50 Inainte de turnarea betonului , se va verifica functionarea corecta a utilajelor pentru transportul local si compactarea betonului. Reqguli generale de betonare © Cofrajele vor fi curatate de moloz ,impuritati si murdarie ( cu matura sau art comprimat ); © Cofrajele din lemn , betonul vechi si zidaria , care vor veni in contact cu betonul proaspat , vor fi spalate cu apa cu 2-3 ore inainte si imediat inainte de turnarea betonului , inlautandu-se apa ramasa in denivelari; Descarcarea betonului din mijloacele de transport se va face in : bene , pompe ,benzi , transportoare , jgheaburi sau direct in lucrare; Inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de : - 3.00 m, in cazul elementelor cu inaltime de cel mult 1.00 m; - 1.50 m, in cazul elementelor cu latime > 1.00 m, inclusive placi sfundatii etc. Betonarea elementelor cofrate pe inaltimi > 3.00 m se va face prin ferestre laterale ( figura 1.10 ) sau prin intermediul unui furtun sau tub , alcatuit din tronsoane de forma tronconica , avand capatul inferior situate la max 1.50 m de zona in care se betoneaza; Betonul se va raspandi uniform in lungul elementului , in straturi orizontale de max 50 cm , urmatorul strat fiind turnat inainte de inceperea prizei pentru cel turnat amterior; Se va urmari inglobarea completa in beton a armaturii , respectandu- se grosimea stratului de acoperire; Nu se vor ciocani sau scurta armature in timpul betonarii; Circulatia muncitorilor si utilajelor de transport se va face in timpul betonarii , pe podine astfel rezemate incat sa nu modifice pozitia armaturii; Este interzisa circulatia pe armature sau pe betonul proaspat turnat; Betonarea se va face continuu , pana la rosturile de lucru prevazute; Durata maxima admisa a intreruperilor de betonare , pentru care nu este nevoie sa se ia nici o masura speciala la reluarea betonarii , trebuie sa fie mai mica decat timpul de incepere a prizei betonului ( 2 ore de la prepararea betonului cu cimenturi cu adaosuri ; 1.5 ore in cazulcimenturilor fara adios ). Daca s-a produs o intrerupere de betonare mai mare , suprafetele rosturilor vor fi pregatite special ,inainte de reluarea turnarii; ¢ Nuse vor incarca suprafetele betoante (podine de circulatie ,schele , cofraje ,armature pentru continuizarea constructiei ) decat dupa 24+48 ore. Compactarea betonului : Betonul trebuie compactat in asa fel incat sa contina o cantitate minima de aer oclus. Compactarea betonului se poate face : a) Manual cu maiul , vergele sau sipci si/sau prin ciocanirea cofrajelor. Acest tip de compactare este permis daca : ¢ nu se poate introduce vibratorul in beton din cauza dimensiunilor sectiunii sau densitatii armaturilor , iar vibrarea externa nu este eficienta; vibratoarele nu mai functioneaza , betonarea realizanduse pana la primul rost de turnare posibil; se prevede prin reglementari ( in cazul unor betoane fluide sau monogranulare ). b) Mecanic : b.1 — vibrare interna cu pervibratoare; b.2 — vibrare externa cu vibratoare de cofraj; b.3 — vibrare de suprafata cu vibratoare placa sau rigle vibratoare. Durata de vibrare oprima este intre 5 si 30 secunde , in functie de tasarea betonului si de tipul de vibrator. Vibrarea se termina cand : - betonul nu se mai taseaza; - suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa; - nu mai apar bule de aer la suprafata betonului. - Distanta maxima intre doua puncte successive de introducere a pervibratorului este de 1.00 m. Vibrarea_externa este indicate pentru elementele prefabricate; in cazul elementelor de beton turnate monolit cu dimensiuni reduse si armature dese sau cand nu se pot folosi pervibratoare. Betoanele compactate extern trebuie sa aiba tasare minima 50 mm. Vibrarea de suprafata se utilizeaza la compactarea placilor cu grosimea de maxim 200 mm si pentru betoane cu tasare de minim 20 mm. Durata vibrarii este de 30+60 secunde. Pentru obtinerea unui strat final cu inaltimea h se va turna inainte de compactare , un strat de beton de ( 1.10 + 1.35 )h. Durata oprima de vibrare si inaltimea finala “h” a elementului finit vor fi stabilite pe baza determinarilor de proba , effectuate la lucrare , la prima ‘sarja de beton compactat. Placile compactante vor avea pozitii successive alese astfel incat sa asigure o suprapunere de cel putin 50 mm fata de precedenta. Etape de turnare a betonului in suprastructura : Betonarea suprastructurii dalate sau pe grinzi se face: a) in straturi orizontale pe toata lungimea suprastructurii , daca se poate asigura o viteza de betonare suficienta ca sa acopere stratul precedent inainte de inceperea prizei betonului. ( Figura |.9 ) Figura 1.9 b) in straturi inclinate , daca nu se poate asigura viteza de betonare (figura 1.10 ). on x lalallala a P L Fe =f - al NA N Figura 1.10 Betonarea se face pe intreaga sectiune transversala a suprastructurii. c) in etape , daca grinzile sunt inalte ( figura 1.11 ). In prima etapa se betoneaza grinzile si antretoazele iar ulterior se monteaza armature si se betoneaza placile si consolele de trotuar. Rostul de lucru se vat rata corespunzator. Betonarea se va face prin ferestrele din cofraj 1. Ferestre in cofraj 2. Cofraj 3. Platforme de lucru Figura 1.11 La podurile cu o singura deschidere si la care si esafodajul are o singura deschidere , betonarea se va face simetric de la mijlocul deschiderii spre reazeme. In figura 1.12 se prezinta ordinea de betonare a suprastructurii unui pod pe grinzi continui , cu infrastructure provizorii pentru esafodaje. In aceasta situatie exista incompatibilitati intre deformatiile essafodajului , calculate si gandit ca structura simplu rezemata ,si deformatiile structurii continui a podului. Din aceasta cauza , ultimele zone betonate vor fi pe reazemele definitive , asa numitele “pene de inchidere”, pentru ca betonul din aceste zone sa nu sufere deformatii si eforturi ulterioare , din turnarea betonului. Forma acestor pene de inchidere trebuie sa fie trapezoidala , laturile inclinate fiind paralele cu directia eforturilor unitare principale de intindere Gc ( figura 1.13 ). b, Diagrama de contrasageti Figura 1.12 Pf ft / Wy Pana de VJ peta I Fee eee EEE | Pila Figura 1.13 1.8. Decofrarea si descintrarea suprastructurilo! Suprastructurile podurilor din beton armat trebuie sa ramana pe esafodaje o durata de timp suficienta ca betonul sa ajunga la rezistenta prevazuta in proiect. Concomitent cu procesul de betonare se vor lua probe de beton ( epruvete , grinzi de proba )pe care se va stabili rezistenta betonului. Se recomanda urmatoarele valori ale rezistentei la care se poate decofra : — partile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dup ace betonul a atins 0 rezistenta de 2.5 MPa , pentru ca fetele si muchiile elementelor sa nu fie deteriorate; — fetele inferioare ale placii si grinzii vor fi decofrate , cu mentinerea sau remontarea unor popi de siguranta atunci cand betonul a atins urmatoarele rezistente fata de clasa prevazuta in proiect : * 70% , pentru elemente cu deschidere < 6.00 m © 85% , pentru elemente cu deschidere > 6.00 m — Popii de siguranta vor fi indepartati cand rezistenta betonului a atins urmatoarele rezistente fata de clasa prevazuta in proiect : * 95% , pentru elemente cu deschidere < 6.00 m * 112% , pentru elemente cu deschidere intre 6.00 si 12.00 m * 115% , pentru elmente cu deschidere > 12.00 m In tabelul urmator se dau termenele de decofrare , orientative , pentru fetele laterale , in functie de temperature mediului si viteza de dezvoltare a rezistentei betonului : Viteza de dezvoltare Termanul de decofrare in zile, pt temperature in °C a rezistentei +5°C +10°C. +15°C Lenta 2 15 1 Medie 2 1 ft Teremenele minime pentru decofrarea fetelor_interioare cu _pastrarea popilor de siguranta vor fi : Conditii tehnologice Termenul,in zile, de la turnare Viteza de dezvoltare a rezistentei Lenta Medie Temperatura °C +5 | +10 | +15 | +5 | +10 | +15 Grinzi cu L<6.00m 6 5 4 5 5 3 Grinzi cu L26.00m 10 | 8 6{6| 5 4 Termenele minime pentru indepartarea popilor de siguranta se recomanda safie : Conditii tehnologice Termenul,in zile, de la turnare Viteza de dezvoltare a rezistentei Lenta Medie Temperatura °C +5 | +10 | +15 | +5 | +10 | +15 Grinzi cu L<6.00m 18 14 9 10 8 5 Grinzi cu L=6.00+12.00m 21] 18 | 12 | 14] 14 7 Grinzi cu L>12.00m 36 | 28 18 | 28] 21 14 Observatie : Termenele prevazute sunt orientattive. Este obligatoriu sa se respecte prevederile referitoare la rezistente. Daca in timpul intarii betonului temperature scade sub +5°C , se recomanda ca durata minima de decofrare sa se prelungeasca cu perioada cat temperatura a fost < +5°C. Descintrarea este operatiunea de decofrare prin care se realizeaza intrarea in lucru , treptat , a structurii de rezistenta din beton armat sau precomprimat , permitand demontarea elementelor componente ale esafodajului de sus in jos , in ordinea inverse montarii. Operatiunea de descintrare se face lent , fara socuri , simetric , pana in momentul desprinderii constructiei de cofraj. De obicei , podurile pe dale , grinzi si cadre se descintreaza de la mijloc catre extremitati , cu exceptia grinzilor cu console , la care se descintreaza intai consolele si apoi deschiderile. Acest lucru contribuie la reducerea momentelor incovoietoare din camp si a sagetilor. Descintrarea se realizeaza prin intermediul dispozitivelor de descintrare : a) pene simple ( figura |.14 ) se confectioneaza din doua bucati de lemn de esenta tare ( stejar , carpen etc. )prelucrate cu pante de 1:6+1:10. In timpul executiei , penile sunt fixate in pozitie prin : sipci din lemn si cuie , battue in locul unde pana are tendinta sa alunece sau scoabe care fixeaza cele doua bucati din lemn una de alta. Penele simple se utilizeaza pentru descintrarea podurilor cu deschideri pana la 20.00 m , fiindca nu pot asigura o coborare simetrica si suficient de lenta. aA : 1 eee Berens ee! «| SPD 6. Sipca ce impiedica = ———_deplasarea ; a - inaltimea cu care coboara esafodajul Figura 1.15 — Pene din 3 sau 4 elemente b) pene din 3 sau 4 elemente , cu buloane ( figura |.15 ) , care asigura o coborare mai lenta si simetrica prin desurubarea controlata a buloanelor. c) Talpi Zuffer , realizate din elemente din lemn de esenta tare , de foarte buna calitate. Acestea au o scobitura pe fata inferioara ( figura 1.16 ), a carei inaltime trebuie sa fie cel putin egala cu inaltimea cu care trebuie coborat esafodajul. Talpa Zuffer sprijina initial pe cele doua “picioare”. Descintrarea se realizeaza prin taierea simetrica a lemnului , dupa planurile a-a si b-b. Astfel , se reduce sectiunile de rezemare , cresc eforturile unitare normale , lemnul se striveste si talpa coboara. Figura 1.16 d) dispozitive de descintrare cu nisip ( figura 1.17 ) sunt formate dintr-un cilindru metallic inchis la partea inferioara , care se fixeaza pe elemental pe care reazema si un piston din beton armat sau lemn de esenta tare , captusit cu tabla si avand la partea superioara un capac metallic pe care reazema elementele esafodajului. La partea inferioara a cilindrului exista 2+4 orificii cu diametrul de 30+40 mm , pentru evacuarea nisipului. Pistonul are diametrul cu 2-3 mm ami mic decat al cilindrului. Nisipul cu care se umple cilindrul trebuie sa privina din roci foarte dure sis a poata prelua presiuni de pana la 10 MPa si va avea granulatia 1-3 mm. Sectiunea cilindrului va fi dimensionata pentru o presiune efectiva pe nisip de maxim 5 MPa. Pentru a asigura functionarea buna a dispozitivelor de descintrare , inainte de introducerea in cilindru , nisipul va fi foarte bine uscat iar in timpul executiei se vor lua masuri impotriva patrunderii apei in interiorul cilindrului Orificille de la partea inferioara sunt obdurate cu suruburi prevazute cu sigurante pentru a nu permite golirea accidentala a dispozitivelor de descintrare si o coborare neprevazuta a esafodajului. Descintrarea se face lent si controlat prin evacuarea nisipului si masurarea volumului acestuia. 2 1. Cilindru metalic 2. Piston fn a 3. Nisip et 4. Suruburi cu sigurante il] h=deplasarea pe verticala a esafodajului 3 © \ i a 2H_____I»-4 Figura .17 Aceste dispozitive sunt des folosite pentru operatiunea de descintrare , datorita functionarii simple si sigure. e) vinciurile_mecanice ( figura 1.17 ) sunt dispozitive de descintrare simple , usor de realizat si durabile , putandu-se folosi de mai multe ori. Asigura o descintrare fara socuri , controlabila si cu o functionare silentioasa. Functioneaza prin infiletarea sau desfiletarea surubului 1 in piulita 2 , asigurandu-se coborarea sau ridicarea esafodajului. 5 1 i ~ 23 1, surub cu filet (fen 2. Piulita fixata pe corpul cricului Ui 3. Cric | a y ; 4. Manere de manipulare 5. Placa metalica fixata la partea superioara in care reazema surubul 6. Suruburi de fixare Figura 1.18 — Vinciuri metalice L.9. Tratarea si protectia betonului dupa turnare : Pentru a obtine anumite proprietati ale betonului , zona suprafetei trebuie tratata si protejata o anumita perioada de timp.Acest lucru trebuie facut cat mai curand posibil dupa compactare. Tratarea betonului este o masura de protectie impotriva uscarii prematura datorita soarelui si vantului . Protectia betonului este o masura de prevenire a efectelor : * scurgerilor pastei de ciment datorita ploilor sau apelor curgatoare; « diferentelor mari de temperature in interiorul betonului; * temperaturii scazute sau , eventual , a inghetului; * socurilor sau vibratiilor care ar putea provoca o scadere a aderentei intre beton si armature ( dupa ce betonul se intareste ). Mijloace de tratare si/sau protectie cele mai utilizate sunt : * mentinerea in cofraje; * acoperirea cu materiale de protectie , mentinute in stare umeda; e stropirea periodica cu apa; « aplicarea de pilicule de protectie. Acoperirea cu materiale de protectie trebuie sa fie facuta imediat ce betonul este suficient de intarit ca materialul de protectie sa nu adere la suprafata. Durata tratarii ( protecti 1. Sensibilitatea betonului_la tratare , in functie de compozitie ( raportul apa/ciment , tipul si clasa cimentului , tipul si cantitatea de aditivi ). Betonul cu un raport apa/ciment mic ( continut redus de apa ) si/sau care are in compozitie cimenturi cu intarire rapida ( R ) obtine un anumit nivel de impermeabilitate mai repede decat un beton care are raportul A/C mare si/sau cimenturi cu o durata mai mica de tratare. 2. Conditiile atmosferice in timpul si dupa turnare: In general , cu cat temperature exterioara este mai mica , cu atat durata tratarii betonului este mai mica , cu conditia sa nu se inregistrteze temperature sub +5°C. De asemenea , durata de tratare/protectie depinde si de umiditate si de viteza vantului. Cu cat umiditatea mediului inconjurator este mai mare si viteza vantului mai mica , cu atat durata de tratare va fi mai mica. 3. Temperatura betonului : Temperatura betonului dupa turnare depinde temperature mediului ambient , pipul si clasa cimentului , dimensiunile elementului structural si de proprietatile izolante ale cofrajului. 4. Conditiile de expunere ale structurii : Cu cat conditiile de expunere sunt mai severe , cu atat durata de tratare va fi mai lunga. In functie de raportul A/C si de clasa de rezistenta a cimentului , viteza de dezvoltare a rezistentei betonului poate fi rapida, medie sau lenta. Viteza de dezvoltare a Clasa de rezistenta a : Raportul A/C rezistentei betonului cimenturilor Rapida <0.5 42.5R - 52.5R 0.5+0.6 42.5R Medie <0.5 32.5R - 42.5R Lenta Toate celelalte situatii Durata ( orientativa ) a tratarii/protectiei betonului [zile]: Dezvoltarea rezistentei betonului Rapida Medie Lenta Temperatura betonului in timpul tratari'[°C] | 6 | 10] 15| 5 | 10] 15| 5 | 10] 15 Conditii de mediu in timpul tratari | Elemente expuse indirect razelor solare , 2)/2}1]3]}3}2|4]4a]j2 umiditates80% Elemente expuse direct razelor solare si vantului cu viteza medie, umiditate 250% Elemente expuse razelor solare intense si vantului cu viteza mare sau umiditate<50% Recomandarile din tabelul de mai sus se refera la durata de tratare a betonului pentru cimenturi de tip CEM | ( Portland ). La temperature ale betonului de 30°C , durata de tratare poate fi injumatatita fata de 20°C (izolarea termica prin cofraje poate duce la scaderea duratei de ttratare ). Pentru betoane cu cimenturi care contin si altceva decat clincher ( de tip CEM Il, Ill, IV ) sau cu adaosuri se recomanda ca durata de tratare sa creasca cu aproximativ doua zile fata de valorile din table; acestea fiind mai sensibile decat betoanele preparate cu ciment Portland. Daca betonul este supus uzurii intense sau conditiilor severe de expunere , timpul de tratare va creste cu 3-5 zile. Daca nu exista date referitoare la compozitia_betonului_si_conditiile de expunere , se va asigura umiditatea timp de minim 7 zile de la turnare pentru a asigura intarirea betonului in conditii bune_si a reduce deformatiile si fis din contractie. Protejarea betonului se va face cu : prelate , strat de nisip , rogojini etc. , mentinute permanent in stare umeda. Stropirea_cu_apa va incepe la 2+12 ore de la turnare , dar imediat ce betonul s-a intarit suficient ca sa nu fie spalata pasta de ciment. Se va repeat stropirea cu apa la intervale de 2+6 ore , in asa fel incat tot timpul suprafata sa fie umeda. Pentru stropire se va folosi apa cu aceleasi proprietati ci apa de amestec. Pe timp ploios suprafetele de beton proaspat turnat se vor proteja cu folii de polietilena sau prelate atata timp cat este posibila spalarea pastei de ciment. Daca elemental de beton urmeaza sa intre in contact cu apa curgatoare , va fi protejat cel putin 7 zile ( deviere provizorie a apei sau sisteme etanse de protectie — palplanse sau batardouri ). La temperaturi <5°C , nu se va stropi suprafata betonului , ci se va proteja cu prelate , nisip , rogojini sau pelicule de protectie , cel putin pana se obtine o rezistenta a betonului de 5 MPa.