FRANTA

Prezentarea generala
Denumirea oficiala:Republica Franceza
Diviziunea administrativa:
Frana este divizat din punct de vedere

administrativ n 26 de regiuni: 22 se gsesc

n cadrul Franei metropolitane (21 situate n
partea continental plus Corsica), iar patru
sunt regiuni de peste mri.

Prezentarea generala
Asezare geografica:In Europa de

Vest(Franta metropolitana) care cuprinde si

diverse insule si teritorii situate in alte parti
ale planetei(Franta de peste mari)
Vecini:Belgia(620km),Luxemburg(73
km),Germania(450 km),Elvetia(572
km),Italia(515 km),Monaco(4,5
km),Andora(57 km),Spania(650 km).Franta
de peste mari are frontiere cu Brazilia(700
km),Surinam(520 km),

Prezentarea generala
Suprafata:547.026 km2
Forma de guvernamant:republica
Capitala:Paris(aprox 9.319.000 locuitori)
Principale orase:Lyon,Marseille(Marsilia-

port),Bordeaux,Lile,Toulouse,Nantes,Nice,T
oulon,Strasbourg,Rouen(port),Le
Havre(port),Dunkerque(port)
Populatia: 65.102.719 ( Locul 20)
Densitatea populatiei: 92,86 loc/km

Prezentarea generala
Religia: cretin catolic : 90 % ; persoane de

alte religii : musulmani - 5% ; evrei - 1 %

protestani - 1 % ; adepi ai altor religii -2%
Limba oficiala:franceza
Anul aderarii la Uniunea
Europeana:25 martie 1957
Moneda:euro(de la 1 ianuarie 2002); 1 Euro
=6,55957 Franci Francezi
Ziua nationala:14 iulie-aniversarea cderii
Bastiliei 1789

Aspecte politice
CONSTITUTIA:
ACTUALA CONSTITUIE A FRANEI A FOST ADOPTAT
L A D A T A D E 4 O C T O M B R I E 1 9 5 8, I A F O S T A M E N D A T
DE 17 ORI, CEL MAI RECENT LA DATA DE 28 MARTIE 2003
. ESTE NUMIT N MOD TIPIC CONSTITU IA CELEI DE A
CINCEA REPUBLICI I A NLOCUIT CONSTITUIA CELEI
D E A P A T R A R E P U B L I C I D A T N D D I N 2 7 O C T O M B R I E 1 9 4 6.
CHARLES DE GAULLE A FOST PRINCIPALUL INSTIGATOR
IAR REDACTAREA A CZUT N SARCINA LUI MICHEL DE

Sistemul juridic:
Puterea judiciar este un sistem de drept civil organizat

sub form de coduri bazate pe Codul Napoleonian i

respectnd principiile Declara iei Drepturilor Omului i
ale Ceteanului. Sistemul juridic este divizat n dou
mari domenii: Drept public i Drept privat, dreptul privat
incluzndDreptul civil i Dreptul penal, iar dreptul public
incluznd Dreptul administrativ i Dreptul constituional .
n cadrul fiecrui jurisdicii, cu excep ia dreptului
constituional unde exist doar Curtea Constitu ional,
exist o serie de tribunale i curi organizate ierarhic.

Puterea executiva:

Seful
statului:Presedinte
Nicolas Sarkozy

Seful guvernului:
Primul ministru:
Franois Fillon

-Cabinetul:
Consiliu de
Minitrii ales de
ctre Preedinte la
sfatul Cancelarului

Alegeri:Presedintele este ales pentru un mandat de 5

ani(cu posibilitatea de prelungire pentru inca un

mandat) prin vot popular;ultimele alegeri
prezidentiale consumate:22 aprilie si 6 mai
2007(urmatoarele fiind progamate in primavera
anului 2012);prim-ministrul ales de presedinte.

Alegeri prezidentiale

Ultimele
alegeri
Prezidentiale
consumate

22 aprilie
2007
6 mai
2007

Urmatoarele
alegeri
prezidentiale
programate

Primavara
anului
2012

PUTEREA LEGISLATIVA:
P U T E R E A L E G I S L A T I V E S T E R E P R E Z E N T A T D E P A R L A M E N T U L F R A N C E Z [ 2 ],
BI CA MER A L , C OMP U S D I N A DU N AR E ANA I O NA L ( F RA NC EZ A S SE MB L E
NATIONALE) I SENAT (FRANCEZ: SNAT). DEPUTAII ADUNRII NAIONALE
REPREZINT CIRCUMSCRIPIILE LOCALE I SUNT ALEI PRIN VOT UNIVERSAL
UNINOMINAL PE O DURAT DE 5 ANI. ADUNAREA ARE PUTEREA DE A DEMITE
GUVERNUL, ASTFEL NCT ACESTA ESTE DETERMINAT DE MAJORITATEA
PARLAMENTAR. SENATORII SUNT ALEI PE O PERIOAD DE 6 ANI DE CTRE UN
COLEGIU ELECTORAL FORMAT DIN ALEII LOCALI DIN TERITORIU (CONSILIERI
M U N I C I P A L I , D E P A R T A M E N T A L I , R E G I O N A L I ) [ 3 ]. P U T E R I L E L E G I S L A T I V E A L E
SENATULUI FRANCEZ SUNT LIMITATE, AMNDOU CAMERELE TREBUIND S I
DEA ACORDUL ASUPRA LEGILOR, DAR N CAZUL DISCONCORDANELOR,
ADUNAREA NAIONAL ESTE CEA CARE DECIDE, CU EXCEPIA LEGILOR
CONSTITUIONALE

PARTIDE POLITICE SI LIDERI

PRINCIPALELE GRUPURI PARLAMENTARE SUNT ORGANIZATE N JURUL A
D O U G R U P R I P O L I T I C E O P U S E : G R U P A R E A D E S T N G A, O R G A N I Z A T N
JURUL PARTIDULUI SOCIALIST (FRANCEZ: PARTI SOCIALISTE) I
GRUPAREA DE DREAPTA ORGANIZAT N JURUL UMP (FRANCEZ: UNION
POUR UN MOUVEMENT POPULAIRE). PARTIDUL DE EXTREM DREAPTA
FRONTULNAIONAL (FRANCEZ: FRONT NATIONAL ) ESTE ACTUALMENTE AL
TREILEA PARTID FRANCEZ, CU O COT RELATIV CONSTANT DE PESTE 10%
DIN VOTURI. N CIUDA PROCENTAJULUI IMPORTANT AL ACESTUI PARTID,
EL NU ESTE REPREZENTAT N PARLAMENT DATORIT ALEGERILOR DE TIP
UNINOMINAL. ACTUALMENTE, PARTIDUL DE GUVERNMNT ESTE UMP
CARE ESTE SINGURUL PARTID REPREZENTAT N GUVERN.

Economia Frantei
FRANTA ESTE UNA DINTRE TARILE DEZVOLTATE ALE EUROPEI SI ALE
LUMII,AVAND O INDUSTRIE FOARTE DIVERSIFICATA,DE INALTA
TEHNOLOGIE,IN SPECIAL IN DOMENIUL AERONAUTICII.
FRANTA SE AFLA IN MIJLOCUL TRANZITIEI DE LA O ECONOMIE
MODERNA,BINE CONSTRUITA,CARE A REPREZENTAT PROPRIETATEA
GUVERNULUI LA UNA CARE SE BAZEAZA MAI MULT PE MECANISMELE DE
PIATA.
GUVERNUL A PRIVATIZAT PARTIAL SAU INTEGRAL MULTE COMPANII
MARI,BANCI,ASIGURATORI SI A CEDAT PARTICIPATII IN ASTFEL DE
INTEPRINDERI PRECUM: AIR FRANCE,FRANCE TELECOM,THALES.ACEASTA
SUSTINE O PUTERNICA PREZENTA IN ANUMITE SECTOARE IN SPECIAL
TRANSPORTUL PUBLIC SI INDUSTRIA DE APARARE.

LIDERII FRANTEI RAMAN ANGAJATI LA UN CAPITALISM IN CARE MENTIN

ECHITATEA SOCIALA PRIN MIJLOACE LEGISLATIVE,POLITICI FISCALE SI
CHELTUIELI SOCIALE CARE REDUC DISPARITATILE VENITURILOR SI
IMPACTUL PIETELOR LIBERE ASUPRA SANATATII PUBLICE SI BUNASTARII.
FRANTA A REZISTAT CRIZEI ECONOMICE GLOBALE MAI BINE DECAT
MAJORITATEA CELORLALTE ECONOMII MARI ALE UNIUNII EUROPENE,DIN
CAUZA REZISTENTEI RELATIVE A CHELTUIELOR DE CONSUM INTERNE,UN
SECTOR PUBLIC MARE SI MAI PUTINA EXPUNERE LA INCETINIREA
CRESTERII CERERII LA NIVEL MONDIAL DECAT IN ALTE TARI.CU TOATE
ACESTEA,PIB-UL REAL AL FRANTEI S-A CONTRACTAT CU 2,5% IN 2009 DAR
A RECUPERAT OARECUM IN 2010 ACEST PROCENT,IN TIMP CE RATA
SOMAJULUI A CRESCUT DE LA 7,4% IN 2008 LA 9,3% IN 2010.

Cu toate acestea,PIB-ul
real al Frantei s-a
contractat cu 2,5% in
2009 dar a recuperat
oarecum in 2010 acest
procent,in timp ce rata
somajului a crescut de la
7,4% in 2008 la 9,3% in
2010.

0
2004

Column2
2005

2006

2007

2008

2009

2010

-1

-2

-3

Evolutia ratei de crestere a PIB-ului

intre anii 2004-2010

3.5

Rata inflatiei a avut si ea

o dinamica destul de
atipica,in anul 2008 de
la 3,2% la 0.1 % in 2009
ajungand in final la 1.7%
in 2010.

2.5

2
Column2
1.5

0.5

0
2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

Evolutia ratei inflatiei intre anii

2004-2010

Conform Organizaiei pentru Cooperare i

Dezvoltare Economic, n anul 2004 Frana a
fost cel de al 5-lea exportator mondial i cel de
al 4-lea importator mondial de bunuri fabricate.

Exporturi

Importuri

Germania; 16%

Italia; 8%
Alte tari; 49%

Germania ; 19%

Alte tari; 42%

Belgia; 11%

Belgia; 8%
Spania; 8%
Olanda; 4%

M Britanie; 7 %

Italia; 8%
M Britanie; 5% Spania; 7 % Olanda; 8%

Indicatorii economici ai Frantei

PIB (miliarde )

197.748

Rata de cretere a PIB

1.5

PIB/locuitor

24.810

Ponderea sectoarelor economice n PIB

Agricultur 1,7 %
Industrie 18,6 %
Servicii 79,7 %

Deficit bugetar (% PIB)

-7%

Rata inflaiei

1,7 %

Poderea ISD n PIB

3,2%

Stocul ISD (milioane )

20.563

Fluxul ISD (milioane )

2.970

Datoria public (% PIB)

82,4%

Populaia ( 1 ianuarie 2011)

65,102,719

Populaia activ (milioane persoane)

54.5

Populaia ocupat (milioane persoane)

10,6