Sunteți pe pagina 1din 3

ROMANITATEA ROMANILOR IN VIZIUNEA ISTORICILOR

A.ROMANIZAREA
1.Caracteristici generale
Romanizarea populatiilor autohtone-un proces istoric comparabil cu indoeuropenizarea si cu migratia popoarelor din mileniul I d.Hr.
Romanizarea:
a inlaturat diferentele dintre localnici si romani pe planul:
-culturii materiale(uneltele de munca, inventarul arheologic al asezarilor),
-vietii politice,
-vietii religioase,
-s-a impus limba latina ca limba de comunicare;
graiurile autohtone au disparut, inclouindu-se cu limba latina populara.
Romanizarea este o mutatie lingvistica, etnica si spirituala.
Ritmul romanizarii popoarelor europene a depins de:
-stadiul de evolutie istorica a populatiei respective;
-sentimentul etnic de libertate;
-caracterul razboinic sau pasnic al populatiei;
-conceptiile lor religioase;
-traditiile locale etc.
2. Romanizarea in Dacia
Importanta: romanizarea populatiei geto-dacice sta la baza formarii si aparitiei
poporului roman.
Conceptul de romanizare include doua laturi fundamentale:
colonizarea teritoriului geto-dacic cu populatie romanizata latinofona
venita din toate partile Imperiului roman (informatie de la Eutropius)
- romanizare prin colonizare;
asimilarea bastinasilor geto-daci in masura in care ei au adoptat
limba latina, si-au insusit felul de viata roman provincial, au preluat
obiceiurile si civilizatia romana -schimbarea mentalitatii si chiar a
fiintei etnice.
Romanizarea este un proces istoric complex prin care civilizatia romana
patrunde in toate compartimentele vietii unei provincii, incat duce la inlocuirea
limbii populatiei supuse cu limba latina.
Deci componenta esentiala a romanizarii este cea lingvistica.
Cucerirea Daciei, urmata de colonizarea ei a fost impusa de:
crearea unei romanitati nord-dunarene puternice, care:
sa exploateze resursele noii provincii, ceea ce justifica:
prezenta unei armate numeroase (legiuni, trupe auxiliare),
construirea unei vaste retele de drumuri,
infiintarea unor:-asezari civile (orase),
-capitala - Colonia UIpia Traiana Augusta Dacica
Sarmizegetusa,
- asezari rurale (canabae, vicus, pagus),
-statiuni balneare,
-vile rustice (ferme agricole).
sa apere Imperiul Roman (fiind o provincie de frontiera), ceea ce justifica
stationarea trupelor (trei legiuni si alte formatiuni auxiliare) - aproximativ
55 000 de oameni.

Procesul de romanizare:
cunoaste mai multe etape;
presupune anumite conditii;
se realizeaza prin intermediul unor factori.
Etapele romanizarii In Dacia:
Prima etapa: precedenta cuceririi Daciei, de la mijlocul secolului al II-lea
i.Hr. - 44 i.Hr.
patrunderea unor aspecte materiale romane in Dacia pe cale neoficiala,
pasnica.
A doua etapa: 44 i.Hr. - 69 d.Hr.
relatii pasnice, de colaborare economica;
relatii politice si militare - pasnice si
-violente.
A treia etapa: 69 - 106 d.Hr.
la geto-dacii din Dobrogea - are loc o romanizare oficiala; aceasta zona
fusese inclusa in provincia Moesia in 46 d.Hr.
la geto-dacii din stanga Dunarii - are loc patrunderea unor elemente de
viata materiala si spirituala romana;
in timpul lui Decebal - utilizarea scrierii cu alfabet latin.
A patra etapa: 106- 271 d.Hr.
romanizarea organizata, masiva, rapida, ireversibila a spatiului dacomoesian
Conditii
esentiale:

ocuparea teritoriului unui popor antic;

integrarea acestui teritoriu in statul roman pentru cateva generatii;

existenta unei populatii neromane numeroase:

asigurarea de catre statul roman a evolutiei pasnice in toate


domeniile vietii materiale si spirituale.
neesentiale:

contactele anterioare;

existenta unui stadiu avansat al civilizatiei aurohtonilor care sa


permita acestora receptarea valorilor culturale si normelor juridice
superioare;

apropieri etnice sau rasiale.


Factori:
Administratia
factor principal cu actiune permanenta;
Dobrogea cucerita din 28 i.Hr., inclusa in provincia romana Moesia in 46 d.Hr.
Dacia - devine provincie romana in anul 106 d.Hr.
-de rang consular (imperial);
Capitala - Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa;
condusa de un guvernator de rang consular.
Armata
Armata romana, factor principal cu caracter oficial, era organizata in:
-legiuni;
-trupe auxiliare (cohortes, alae, numeri).
In Dacia au fost aduse trupe numeroase stationate in castre.

Legaturile dintre soldatii romani si autohtoni au fost esentiale pentru procesul


de romanizare.
Veteranii
Factor secundar, cu actiune importanta;
Se bucurau de respect prin spiritul de disciplina, stiinta de carte si ordine.
Erau latinofoni.
Iesiti din armata primesc bani si ocupa diferite functii.
Cei din trupele auxiliare primeau: cetatenie romana, pamant in proprietate,
dreptul de a se casatori in provincia respectiva.
Colonistii
In Dacia colonizarea a fost masiva, rapida, organizata de stat.
Erau latinofoni.
Actioneaza in toate domeniile economiei.
Urbanizarea
Urbanismul reprezinta o trasatura a noului mod superior de organizare a
societatilor din spatiile incluse in sistemul administrativ al Romei.
Aceasta trasatura este evidenta si in spatiul daco-moesic.
Exista o diferenta intre provinciile Moesia si Dacia:
In Moesia
-traditia urbana este anterioara cuceririi romane;
-orasele grecesti vest pontice isi mentin autonomia interna, institutiile,
magistraturile etc.
In Dacia civilizatia orasului incepe numai datorita cuceritorilor;
Orasele sunt:
municipia: Napoca, Drobeta, Romula;
colonia: Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, Apulum.
Activitatea edilitara - o alta trasatura generala a civilizatiei romane din spatiul
daco-moesic, are cateva caracteristici:
Forul si Amfiteatrul de la Ulpia Traiana;
Apeductele, sistemul de canalizare si cel de incalzire (cu
hipocaust), termele, depozitele, reteaua de drumuri -ilustreaza geniul
ingineresc roman;
Religia - ilustreaza convingator sinteza spirituala daco-romana.
Caracteristici:
varietatea divinitati lor: grecesti (predominante in Dobrogea), orientale
(egiptene, persane, siriene), romane;
predomina adorarea divinitati lor romane;
fenomenul interpretatio romana;
sincretismul religios;
se practica ambele rituri: incineratia si inhumatia.
Dreptul roman clasic favorizeaza intrepatrunderea etno-lingvistica.
Viata culturala romana a avut un rol decisiv in invatarea limbii latine (cultura
scolara).
Impactul asupra autohtonilor
Adoptarea modului de viata roman - dupa cucerirea unor zone ale spatiului
daco-moesic poate fi demonstrata usor .
Autohtonii isi asuma in mod constient procesul asimilarii civilizatiei romane.

S-ar putea să vă placă și