Rezumat Teza

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAOV
COALA DOCTORAL INTERDISCIPLINAR

FACULTATEA DE MECANIC
CENTRUL DE CERCETARE: PRODUSE I SISTEME HIGH TECH PENTRU
AUTOVEHICULE
ING. LEONARDO ERBINA

REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT :
Model pentru studiul rspunsului la excitaii periodice, seismice, a

instalaiei inta - Sursa de ioni pentru producerea de fascicole secundare din
produi de fisiune. Analiza modal
Model for studying the response to periodic excitations, seismic, the
Installation Target - Ion Source for Production of Secondary Beams
Produced by Fission. Modal analysis
Conducator tiintific :
Prof. Dr. Ing. Mihai Tofan
BRAOV 2011
1
MINISTERUL EDUCAIEI, CERCETRII, TINERETULUI SI SPORTULUI

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAOV
BRAOV, B-DUL EROILOR NR. 29, 500036, TEL. 0040-268-413000, FAX 0040-268-410525
RECTORAT
D-lui (D-nei)................................................................................
COMPONENA
Comisiei de doctorat
Numit prin ordinul Rectorului Universitaii Transilvania din Braov
Nr.4939din11.11.2011
Prof.Dr.ing. ANGHEL CHIRU

Prof. Dr. Ing. Mihai Tofan
Cercetator Principal I Veturia Chiroiu
Prof. Dr. Ing. Iuliu Negrean
Prof. Dr. Ing. Sorin Vlase
Preedinte, Universitatea Transilvania din Braov

Conductor tiinific, Universitatea Transilvania din
Braov
Referent oficial,Institutul De Mecanica Solidului,
Academia Romn
Referent oficial, Universitatea tehnic Cluj Napoca
Referent oficial, Universitatea Transilvania din Braov
Data, ora si locul sustinerii tezei de doctorat

Eventualele aprecieri sau observaii cu privire la coninutul lucrrii va rugam sa le transmiteti in
tim util, pe adresa serbina_leon@yahoo.com
Totodat v invitm s luai parte la edina public de susinere a tezei de doctorat.
V mulumim
2
CUPRINS
1
2.
3.
3.1
3.2
3.3
3.4
3.5
3.6
3.7
3.8
3.9
3.10
4.
4.1
4.2
4.3
4.4
4.5
Introducere
Obiectivele tezei
Stadiul actual i prezentarea versiunilor pregtitoare
Ce este EURISOL-Design Stady
ISOL(Isotope Separation On Line) arhitectura
i principiul de funcionare al instalaiei
Un tip de instalaie pentru extragerea
produilor secundari de reacie
Sistemul de vidare i de transfer a gazelor
Prima i a doua versiune
Noul Proiect Eurisol: consideraii generale despre
integrarea intei de fisiune tema de proiectare
Descrierea sursei de fisiune
Optica de fascicol
Alimentare cu energie electric
Integrarea tubului vidat i a intei de fisiune
in convertorul de neutroni
Prezentarea modelului mecanic al sistemului Eurisol
Versiunea 4
Modelul geometric 3D al instalaiei pentru
producerea de fascicol secundar de reacie (TIS)
Sistemul electric de alimentare cu nalt
tensiune. Modelul geometric i elastic
Sistemul electric de alimentare cu joasa
Sistemul de producere, extragere i conducere
a fascicolului secundar de reacie. Modelul
geometric i elastic
Sistemul de racire i vidare cu Heliu i Azot

lichid. Modelul geometric i elastic
4.7
Mantaua exterioara cu pereti dubli prin care
circula apa pentru racire
5.
Analiza seismologic a condiiilor de funcionare
a instalaiei Eurisol
5.1
Noiuni de inginerie seismologica
5.1.1
Naterea pamntului
5.1.2
Alcatuirea pamntului
5.1.3
Cutremurele. Cauzele cutremurelor
Pag
Teza
9
13
17
17
Pag
Rezumat
7
8
9
9
17
10
18
19
21
11
12
13
26
29
30
31
15
17
18
18
31
37
37
19
22
22
39
24
46
30
51
34
54
36
56
37
57
38
59
59
60
62
38
38
38
39
39
4.6
5.1.4
Mecanica producerii cutremurelor
67
42
5.1.5
Efectele cutremurelor
68
45
5.1.6
Caracterizarea cutremurelor
71
46
5.1.7
5.2
Zonarea cutremurelor
Analiza seismologica a instalaiei pentru
producerea de fascicol secundar de reacie
la vibraiile cutremurului din 4 martie 1977
Instalaia pentru producerea de fascicol secundar
de reacie - sistem oscilant
Efectele Vibraiilor asupra cladirilor i instalaiilor
exemlu de calcul al efortului unitar in cazul
in care se cunoaste marimea deformaiei
unui element (sgeata)
Studiul reaciei instalaiei pentru producerea
de fascicol secundar de reacie in fata unui
cutremur-etape
Alegerea metodei de calcul pentru instalaia
pentru producerea de fascicol secundar de
reacie- Metoda Elementelor Finite; Metode ce au
stat la baza metodei elementelor finite
Despre caracterul aleator al cutremurelor
Energia de deformaie i Puterea medie sau
Densitatea Spectrala de Putere
Raspunsul seismic al structurilor
Rspunsul seismic al sistemelor cu n GLD
O alta metoda: Raspunsul Seismic Normat in
Constructii
Algoritmul transformarii functiei x(t) in functia
Densitate Spectrala de Putere (PSD)
Grafice PSD pentru cutremurul din 1977
Analiza Modal i raspunsul seismic al Instalaiei
pentru producerea de fascicol secundar de reacie
Eurisol-DS Rezultate Finale
Frecvene modale calculate in intervalul de interes
0-80 Hz
Deformaii modale maxime corespunzatoare
frecvenelor modale calculate in intervalul de
interes 0-80 Hz
73
48
79
51
79
51
81
52
82
52
82
88
53
58
94
97
98
58
61
62
100
64
101
102
64
65
107
68
107
68
118
78
128
88
132
132
132
99
99
99
5.2.1
5.2.2
5.2.3
5.2.4
5.2.5
5.2.6
5.2.7
5.2.8
5.2.9
5.2.10
5.2.11
6.
6.1
6.2
6.3
6.4
6.4.1
6.4.2
Centralizator cu rezultate calculate privind:

Sgeata max, Epsilon Max, Sigma Max care ar
fi produse cu o probabilitate de 68.3% de
cutremurul din martie 1977 calculate cu ANSYS
Exemplu Analiza la vibraii a structurii de
sprijin i rezistenta
Structura de sprijin i rezistenta descriere
Date tehnice
6.4.3
Analiza modala Structura de sprijin i rezistenta
133
100
6.4.4
Grafice 3D pentru deformatele totale modale

Calculate
134
101
6.4.5
141
103
150
106
7.1
Analiza seismica grafice 3D pentru sageata,

epsilon i eforturi unitare calculate
Sageata max, Epsilon Max, Sigma Max cu
probabilitatea de a se intimpla de 68.3%
Concluzii finale, Contribuii originale,
Diseminarea rezultatelor i Directii viitoare de
Cercetare
Concluzii finale
151
151
107
107
7.2
Contribuii originale
154
109
7.3
Diseminarea rezultatelor i direcii de cercetare

154
109
Bibliografie
155
110
Scurt rezumat in limba romana si engleza

Curriculum Vitae al autorului romana si engleza
Lista de lucrari
161
163
167
112
113
116
6.4.6
7.
Ulterioare
CUPRINS
1
2.
3.
3.11
3.12
3.13
3.14
3.15
3.16
3.17
3.18
3.19
3.20
4.
4.1
4.2
4.3
4.4
4.5
Introducere
Obiectivele tezei
Stadiul actual i prezentarea versiunilor pregtitoare
Ce este EURISOL-Design Stady
ISOL(Isotope Separation On Line) arhitectura
i principiul de funcionare al instalaiei
Un tip de instalaie pentru extragerea
Sistemul de vidare i de transfer a gazelor
Prima i a doua versiune
Noul Proiect Eurisol: consideraii generale despre
integrarea intei de fisiune tema de proiectare
Descrierea sursei de fisiune
Optica de fascicol
Alimentare cu energie electric
Integrarea tubului vidat i a intei de fisiune
in convertorul de neutroni
Prezentarea modelului mecanic al sistemului Eurisol
Versiunea 4
Modelul geometric 3D al instalaiei pentru
producerea de fascicol secundar de reacie (TIS)
Sistemul electric de alimentare cu nalt
Sistemul electric de alimentare cu joasa
Sistemul de producere, extragere i conducere
a fascicolului secundar de reacie. Modelul
geometric i elastic
Sistemul de racire i vidare cu Heliu i Azot

lichid. Modelul geometric i elastic
4.7
Mantaua exterioara cu pereti dubli prin care
circula apa pentru racire
5.
Analiza seismologic a condiiilor de funcionare
a instalaiei Eurisol
5.1
Noiuni de inginerie seismologica
5.1.1
Naterea pamntului
5.1.2
Alcatuirea pamntului
5.1.3
Pag
Teza
9
13
17
17
Pag
Rezumat
7
8
9
9
17
10
18
19
21
11
12
13
26
29
30
31
15
17
18
18
31
37
37
19
22
22
39
24
46
30
51
34
54
36
56
37
57
38
59
59
38
38
38
39
39
4.6
60
62
5.1.4
67
42
5.1.5
68
45
5.1.6
Caracterizarea cutremurelor
71
46
5.1.7
5.2
Analiza seismologica a instalaiei pentru
producerea de fascicol secundar de reacie
la vibraiile cutremurului din 4 martie 1977
Instalaia pentru producerea de fascicol secundar
de reacie - sistem oscilant
Efectele Vibraiilor asupra cladirilor i instalaiilor
exemlu de calcul al efortului unitar in cazul
in care se cunoaste marimea deformaiei
unui element (sgeata)
Studiul reaciei instalaiei pentru producerea
de fascicol secundar de reacie in fata unui
cutremur-etape
Alegerea metodei de calcul pentru instalaia
pentru producerea de fascicol secundar de
reacie- Metoda Elementelor Finite; Metode ce au
stat la baza metodei elementelor finite
Despre caracterul aleator al cutremurelor
Energia de deformaie i Puterea medie sau
Densitatea Spectrala de Putere
Raspunsul seismic al structurilor
O alta metoda: Raspunsul Seismic Normat in
Constructii
Algoritmul transformarii functiei x(t) in functia
Densitate Spectrala de Putere (PSD)
Grafice PSD pentru cutremurul din 1977
Analiza Modal i raspunsul seismic al Instalaiei
pentru producerea de fascicol secundar de reacie
Eurisol-DS Rezultate Finale
Frecvene modale calculate in intervalul de interes
0-80 Hz
Deformaii modale maxime corespunzatoare
frecvenelor modale calculate in intervalul de
interes 0-80 Hz
73
48
79
51
79
51
81
52
82
52
82
88
53
58
94
97
98
58
61
62
100
64
101
102
64
65
107
68
107
68
118
78
128
88
5.2.12
5.2.13
5.2.14
5.2.15
5.2.16
5.2.17
5.2.18
5.2.19
5.2.20
5.2.21
5.2.22
6.
6.1
6.2
6.3
6.4

Sgeata max, Epsilon Max, Sigma Max care ar
fi produse cu o probabilitate de 68.3% de
cutremurul din martie 1977 calculate cu ANSYS
Exemplu Analiza la vibraii a structurii de
5
6.4.1
6.4.2
sprijin i rezistenta
Structura de sprijin i rezistenta descriere
Date tehnice
132
132
132
99
99
99
6.4.3
Analiza modala Structura de sprijin i rezistenta
133
100
6.4.4
Grafice 3D pentru deformatele totale modale

Calculate
134
101
6.4.5
141
103
150
106
7.1
Analiza seismica grafice 3D pentru sageata,

epsilon i eforturi unitare calculate
Sageata max, Epsilon Max, Sigma Max cu
probabilitatea de a se intimpla de 68.3%
Concluzii finale, Contribuii originale,
Diseminarea rezultatelor i Directii viitoare de
Cercetare
Concluzii finale
151
151
107
107
7.2
Contribuii originale
154
109
7.3
Diseminarea rezultatelor i direcii de cercetare

154
109
Bibliografie
155
110
Scurt rezumat in limba romana si engleza

Curriculum Vitae al autorului romana si engleza
Lista de lucrari
161
163
167
112
113
116
6.4.6
7.
Ulterioare
1.
INTRODUCERE
In cadrul lucrrii de doctorat, cu tema:
Model pentru studiul rspunsului la excitaii periodice, seismice, a instalaiei int - Surs de
ioni pentru producerea de fascicole secundare din produi de fisiune. Analiza modal
susinuta la Universitatea Transilvania din Brasov, autorul a propus dezvoltarea i analiza unei teme
aflata pe masa de lucru, in cadrul unui proiect internaional de cercetare, denumit EURISOL Design
Study, la care perticipa mai multe state.
Aceasta propunere ndeplineste urmatoarele caracteristici:
Are utilitate, pentru ca este parte dintr-un proiect internaional FP7, de care se ocupa
institute de cercetare din mai multe state.
Prezinta noutate, pentru ca este un experiment de cercetare i datorita conditiilor impuse
nu s-a mai realizat asa ceva inainte. Se bazeaza pe ncercari i documente referitoare la aspecte studiate
separat. De asemenea, se doreste realizarea unei instalaii i a unui laborator complex integrat care sa
asigure condiiile experimentale cerute.
Este un pas nainte, in raport cu ceea ce exista pentru ca este suma pailor mici
realizai pina in momentul declanarii activitailor proiectului Eurisol i complexitatea proiectului este
superioara a tot ceea ce s-a facut pana acum.
Rezulta ca in ansamblu, proiectul are un caracter inovativ. Pentru realizarea acestuia,
activitaile ce conduc la finalizarea fazelor din graficul de realizare, se impart in citeva tipuri de
activitai, dintre care se pot aminti: activitai obinuite, de rutina, cum ar fi de exemplu culegerea de date
i activitai cu caracter inovativ, care au la baza actiuni de documentare, analiza, deductie, modelare i
sinteza. Ambele tipuri de activitai insa conduc la un rezultat inovativ.
Realizarea practica a proiectului, va conduce la subansamble - unitati de lucru inovative
care vor desfasasura activitai de lucru inovative, cu solutii inovative i cu tehnologii inovative.
Tema proiectului EURISOL a fost realizarea unei instalaii pentru producerea i analiza
produilor secundari de fisiune. Desigur, aceasta in anumite condiii propuse de iniiatorii proiectului.
Doresc sa mulumesc din suflet celor care m-au ajutat in elaborarea lucrarii.
Exprim recunostinta mea, profesorului indrumator domnul Prof. Dr. Ing. Tofan Mihai,
profesorilor de la catedra de mecanica a Universitaii Transilvania din Brasov Prof. Dr. Mat. Vlase
Sorin ef de catedra i de departament, Conf. Dr. Ing. Teodorescu-Draghicescu Horia, care cu multa
rbdare i competena au reusit sa m ajute s structurez i s finalizez lucrarea de doctorat.
De asemeni, se cuvin mulumiri Dr. Fiz Luigii Techio de la Laboratorul Naional Legnnaro al
Universitaii Padova din Italia i Dr. fiz Negoit Florin care m-au ajutat cu sfaturile i inelepciunea
lor la elaborarea proiectului EURISOL.
Nu n ultimul rnd, se cuvine s aduc mulumiri soiei mele care m-a sprijinit fr rezerve pentru
ca aceast lucrare s aibe loc.
2.
OBIECTIVELE TEZEI
Obiectivele urmrite n cadrul lucrrii de doctorat, lucrare care este rezultatul unui proiect
internaional de cercetare tiinific, sunt urmtoarele :
Studiu al stadiului actual al cercetrilor n domeniul instalaiei de producere a fascicolelor

secundare de reacie ;
Analiza rspunsului la activitatea cutremurelor pentru a justifica metodele de calcul utilizate

i a modelului folosit;
Analiza, din punct de vedere mecanic, a instalaiei EURISOL pentru identificarea

solicitrilor la care va fi supus n exploatare ; identificarea riscurilor n funcionare pentru
ajustarea modelului mecanic ;
Analiza spectrului acceleraiilor care au aprut n cutremurul din 1977 ;
Modelarea cu ajutorul softului specific (INVENTOR) a structurii mecanice analizate ;
Analiza modala a unei structuri complexe cu ajutorul programului ANSYS i obinerea

frecvenelor proprii, a modurilor proprii de vibraie;
Analiza rezultatelor obinute pentru elementele care alctuiesc structura mecanic studiat ;
Aceeasi analiz construita pe ecuatiile de miscare si valorile proprii asociate, bazate pe

studiile facute la inceputul secolului XX :
Modalele lui Ritz ;
Flexibilizarea conductelor cu pereti subtiri circulare facuta de Von Karmann,

aplicata aici la conductele drepte scufundate in spatiile modale care au curburi
din ce in ce mai profunde, o data cu cresterea frecventelor proprii ;
Incercarea extensiei ipotezelor Cebev Von Karman, a invarianei lungimii conturului

transversal prin componente modale ale tensiunii tangeniale alungirii transversale Cebev
Cosinus, ce confera analizei o convergena rapida a determinarii factorului de flexibilizare, la
nivelul seciunii circulare, extinsa la elemente cu sectiune transversala patrate sau dublupatrate ;
Prin aceast analiza se va urmri care este raspunsul structurii de tip nuclear Instalaie inta
- Surs de ioni pentru producerea de fascicole secundare din produi de fisiune la actiunile
seismului din 1977, cu ajutorul inregistrarilor - diagrame acceleraie-timp puse la dispozitie
de Institutul de Fizic a Pmntului ; n acest scop, utilizand programul MathCad se va
analiza i aplica tranformarea Fourrier, rezultatele urmand a fi folosite ca date de intrare n
programul de element finit ANSYS. Pe baza acestor date de intrare reale se estimeaz c se
va obine un rspuns apropiat de realitate, n cazul unui seism major, pentru instalaia studiata
EURISOL DS.
Se va utiliza sistemul de analiz numeric pe baza unui model mecanic al instalaiei n faza
de proiectare pentru a evita necesitatea unor experimentri costisitoare i consumatoare de
timp. Pentru realizarea acestui scop, se utilizeaz experiena anterioar n domeniu;
Teza de doctorat i propune s rezolve o problem izvort din practica curent i

materializat n cadrul unui contract de cercetare internaional FP7, EURISOL DS.
3. - STADIUL ACTUAL I PREZENTAREA VERSIUNILOR PREGTITOARE

3.1 Ce este EURISOL-Design Stady
Eurisol DS, este proiectul la nivel de concept a unui accelerator de cercetare bazat pe studii
obinute ndiverse programe de cercetare anterioare.
3.2 ISOL(Isotope Separation On Line) arhitectura si principiul de funcionare al

instalaiei
Dupa cum se arata n [AFC2009], ISOL (Isotope Separation On Line) a fost dedicat productiei
de fascicole radioactive de ioni foarte intense (RIB).
Una dintre cele mai importante tehnici dezvoltate nproiectul ISOL a fost exploatarea unui flux
intens de neutroni rapizi, care induce fragmente de fisiune nurma reaciei cu inte de Uranium Carbite
(UC). Neutronii sunt obinuti prin bombardarea unei inte de mercur lichid,cu un flux de protoni care are
urmatoarele caracteristici: 1GeV, 4mA (4GW). Produii de reacie obinuti dninteracia cu inta de
Uranium Carbite, vor fi ionizati, extrasi, separati, formind un fascicol de izotopi de inalta calitate.
Izotopii vor fi extrai direct cu ajutorul unor instalatii experimentale cu energie joaa, sau postaccelerai. ninteriorul sistemului ncare se desfasoara procesul de obinere a fascicolului de izotopi, se
afla inta, moderatorul si sursa de ioni. Este de ateptat ca vacuumul sa fie contaminat cu produi
radioactivi rezultai nurma reaciilor nucleare care au loc.
Vaporii si gazele rezultate vor fi extrase si stocate intr-un container.ncamera principala, pentru a
se micsora radoactivitatea si pentru a evita contaminarea exteriorului, vor fi folosite tehnici de
decontaminare si se vor realiza diferene de presiuni intre exterior si interior, mai mare la exterior, mai
mica la interior.
Figura 3.1 [TNS2007], [ABT2007] reprezinta seciuni transversale prin modelul instaliei
experimentale ce a stat la baza realizarii proiectului EURISOL.
Conceptul de la care s-a plecat, este o instalaie de forma cilindrica, vezi fig. 3.2, ncare se gsesc cele
doua sisteme de inte : ncentru inta de mercur lichid, aflata intr-un cilindru izolat de exterior. Frontal,
se poate observa linia de deplaare a fascicolului de protoni, care este coaxial cu tubul intei de mercur.
njurul intei de Mercur, se afla intele de Uranium Carbite, de form paralelipipedic. Dupa cum
se observ, spaiul instlaiei este imprit practic ndoua zone, astfel nct n partea dreapt se afla intele,
iar npartea sting se afl dispozitivele de ionizare si de extragere a fascicolului de produi secundari de
reacie RIB. nfigura 3.1, este prezentat vederea de ansamblu a laboratorului ncare este montat
instalaia si se poate observa ca spaiul ncare au loc reaciile nucleare este vidat cu ajutorul unor pompe
turbomoleculare, ca pereii ncperii sunt practic ecrane de protectie, care prin compoziie, natura
materialelor, densitate si grosime izoleaza incinta pentru ca radiatiile sa nu treaca nexterior.
Se poate observa ca nvecintate exista mai multe incaperi, ce constitue depozite de surse,
laboratoare, zone de intreinere, ci de transfer al surselor, etc
Figura 3. 1 - Vedere de ansamblu asupra instalaiei si utilitatilor
10
Complexul arhitectonic ncare se va gasi instalaia EURISOL, va fi destul de amplu si va

constitui prin specificitatea sa teme de lucru pentru toate specialitatile ce se ocupa de proiectarea
reactoarelor nucleare pentru cercetare.
3.3
Un tip de instalaie pentru extragerea produilor secundari de reacie.
nfigurile 3.2 si 3.3, se vd detalii cu privire la constructia instalaiei de extragere a produilor

secundari de reacie.
Vasul exterior (de cloare gri ) este realizat dnoel inoxidabil AISI 304 si are un volum de 0.95
3
m , si o suprafata exterioara de aprox. 6 m3. Interiorul vasului este rcit cu He si opereaza la temperatura
camerei.
Fiecare inta de fisiune (vezi fig. 3 c), contine:
3.5 Kg de Uranium Carbite cu densitatea de 3g/cm3, distribuite pe 30 de straturi. Aceste straturi,
au dimensiunea de gabarit de 1x70x400.
UC este ncapsulat intr-un container de grafit de 2 mm grosime.
Containerul de grafit, este invelit la rindul lui intr-un strat de tantal, de 0.5 mm grosime.
Reacia de fisiune trebuie sa se desfasoare la temperatura de 2000 0C. Aceasta se realizeaza cu
ajutorul unei rezistene tot dntantal, care nveleste stratul descris anterior, si care asigur n acelasi timp
si procesul de degazare.
Rezistenta la rindul ei este nvelita cu un alt strat de tantal de 50 microni, care constitue un ecran
termic si folosete la pstrarea caldurii.
nexteriorul intei se realizeaza racirea cu He.
Fiecare inta, aa cum este prezentata n[TNS2007],[ABT2007] este cuplata cu cte o camer de
ionizare care ar putea fi de diferite tipuri: cu suprafaa de ionizare, RILIS, EBIS, cu plasm, etc.
Figura 3. 2
Figura 3. 3
Seciune longitudinala prin instalaia de
fisiune
Seciune transversala prin instalaia de

fisiune
Ansamblul intei i ansamblul sursei de ioni sunt izolate electric si opereaza la 60 kV.
11
3.4
Sistemul de vidare si de transfer al gazelor
Dupa cum se arata n [TNS2007],[ABT2007] gazele produse n urma reaciilor nucleare, vor fi
extrase prin sistemele de vidare, i se estimeaz c vor avea un debit de 10-1 Pa l/s.
Sunt folosite 11 pompe turbo moleculare cu un volum de pompare de 500 l/s. 3 pentru vidarea
vasului si 8 pentru vidarea liniilor de fascicol. Liniile de vidare sunt racite cu aer.
De asemeni, pentru a mri viteza de pompare, s-au folosit si pompe criogenice, care au o
suprafata de 1m2, iar viteza de pompare este de 105 l/s
Figura 3. 4 - Seciune longitudinal printr-un modul de int de fisiune + ansamblu surs

de ioni.
Figura 3. 5 [ABT 2007]

. Panourile criogenice sunt instalate n vecinatatea liniilor de vacuum, dup iesirea din camerele
12
de ionizare. Acestea sunt meninute la temperatura de 20 0K.

La aceasta temperatur presiunea de vapori a elementelor radioactive volatile este suficient de
scazut pentru ca acestia s se depun pe suprafeele pompelor criogenice.
Ar rezulta, n vas, un vid de 5 x 10-5 Pa.
Schematic, instalaia de vidare si de transfer a gazelor este prezentata nfigura 3.6.
Vidul de la 2 x 102 poate fi msurat cu ajutorul aparatului de msura de tip Pirani.
Pentru vidul inalt de la 10-1 la 10-6 se vor utiliza aparate de masura adecvate.
Toate componentele de vid utilizate sunt standardizate si tipizate, pentru sigurana montajului si
pentru beneficiul utilizatorilor statiei.
3.5
Prima si a doua versiune [TNS 2007]
nprima varianta vezi figura 3.6 si figura 3.7, materialul de fisiune este din tablete de Ucx
introduse n containere de 15 mm diametru si lungi de 200 mm.
Containerele sunt dispuse pe doua inele: un inel are 4 containere de 1,2 l (200x200x30), iar al
doilea inel este format tot din 4 containere, numai ca au capacitatea de 0,6 l (100x200x30 mm3).
Figura 3. 6 Prima versiune a proiectului

Diferena de volum, este impusa din considerente de natura tehnica i dimensionala.
13
Figura 3. 7 A doua versiune a proiectului

na doua varianta, dupa cum se observa n figura 3.7, s-a renuntat la distribuirea intelor de Ucx
pe doua inele, Au fost aezate pe un singur inel.
Dupa analize facute la nivelul stafului EURISOL, s-a hotarit sa se studieze experienta cistigata ncadrul
proiectului MAFF, si studiul acestuia a revenit pentru Task-urile 2-4 [ABT2007].
Lentilele extractoare, impreuna cu linia fascicolului secundar si lentilele electrostatice sunt
montate n interiorul canalului reactorului, spre capat.
Pentru a preveni dipersia gazelor si a produilor de reacie, se folosesc doua schimbtoare de cldura
prin care curge He lichid la 15 0C, la o presiune de 3 bar.
Schimbtoarele sunt facute din tuburi de aluminiu. Izotopii volatili, vor condensa pe aceste
schimbatoare. Cu alte cuvinte, schimbatoarele prin care circula He, sunt adevarate pompe de vid
criogenice.
Au fost discutate si solutiile propuse n cadrul proiectului PIAFE, proiect desfsurat n Institutul de
Cercetari de la Grenoble, n care au fost dezvoltate cercetari cu privire la obinerea produilor de fisiune
prin expunerea unei inte de Hg la un flux puternic de neutroni.
Figura 3. 8
14
Figura 3. 9
3.6 Noul Proiect Eurisol: consideratii generale despre integrarea intei de fisiune
tema de proiectare [ABT2007]
Pornind de la conceptul anterior adoptat de programele PIAFE si MAFF, datorit faptului ca
unele tehnologii si tehnici au fost rezolvate ncadrul acestor proiecte, s-a dorit aplicarea acestora si n
cadrul programului EURISOL.
Conceptual, o inta umpluta cu 235 U este introdusa intr-un canal creat intr-un convertor de
neutroni, a crui poziie ii confer un flux de neutroni de maxima intensitate. Energia neutronilor este
moderata, pentru a se obine o optimizare a numarului de fisiuni induse de sursa de 235U.
Se considera o soluie intermediara a convertorului. Fluxul de protoni care ataca tubul de Hg, are
o putere de 4 MW, cu un curent mediu de 4mA.
Figura 3. 10 - Integrarea conceptului MAFF - Introducerea intei de fisiune n convertorul

de neutroni.
15
Figura 3. 11 - Schema de principiu a mecanismului de realizare a

Figura 3. 12 - Schita conceptuala a statiei EURISOL Multi MW

Aezarea vertical a acestor ansamble (vezi Fig. 3.16 ) are unele avantaje.
Ecranul combinat de otel + beton are o grosime totala njur de 7m. n fig 3.14, cele 6 conducte
orizontale reprezinta liniile de productie a sistemului
Fiecare linie este compusa din: ansamblul inta de fisiune, asezat la unul din capetele liniei i n
16
continuare sistemul de extragere a fascicolului.

Combinnd cele doua subansamble n unul singur, se poate mri numrul de ciocniri intre
neutroni si casetele de 235UUnul dintre acestea il constitue alinierea mai buna a fascicolului, activitate
eseniala n extragerea si transportul produilor secundari de reacie.nfigura 3.16 [HER2007] este
prezentat punctul de plecare (tema de proiectare) pentru noua varianta de proiect EURISOL. Sunt
prezentate 6 inte de fisiune verticale, care incadreaza inta de Hg, astfel: 2 n dreapta, doua n stinga, 2
n planul intei de Hg, si 2 deasupra. Asezate astfel, exploateaza n cel mai fericit mod fluxul de
neutroni.
235
U, dispersat intr-o matrice de grafit produce intr-o secunda, njur de 1015 elemente de fisiune,
pentru fiecare inta. Aceasta contine o cantitate de 15 g de 235U.
Figura 3. 13 - Harta distributiei spatiale a neutronilor si modul de atac al intelor de fisiune.
3.7
Descrierea sursei de fisiune [ABT2007]
Figura 3. 14 - inta de fisiune EURISOL si electrozii de extractie

17
Cilindrul interior care contine incarcatura de grafit amestecata cu 235U, are 85 mm lungime, 45
mm diametrul exterior si 8 mm diametrul interior.
La exterior, inta este invelita cu o teaca dnmolibden, care joaca rolul unei surse de caldura.
Cilindrul interior care contine incarcatura de grafit amestecata cu 235U, are 85 mm lungime, 45
mm diametrul exterior si 8 mm diametrul interior.
La exterior, inta este invelita cu o teaca dnmolibden, care joaca rolul unei surse de caldura.
n mod normal ncalzirea nu este necesara, deoarece reaciile nucleare au loc cu emisie de
caldura.
Containerul albastru are rol de a disipa caldura printr-un anumit numr de aripioare radiale,
precum si rolul de a pastra materialul radioactiv n cazul n care sursa de grafit s-ar sparge accidental
(pentru a transforma sursa n sursa inchisa).
Toate aceste componente sunt conectate la inalta tensiune, si sunt separate intre ele cu ajutorul
unor izolatori (culoare galbena vezi figura 3.20).npartea de sus a containerului este realizata o mica
gaura prin care este extras fascicolul format din produi de reacie.
Concentric orificiului amintit mai sus, este conectata o sursa de ioni, care ionizeaza produii de
reacie incrcindu-i electric, dind astfel posibilitatea extragerii produilor de reacie.
Extragerea se realizeaza sub forma unui fascicol de produi de reacie, care are axa geometrica
verticala.
Se pot monta diferite tipuri de surse de ionizare, astfel incit deocamdata tipul nu este precizat.
3.8
Optica de fascicol
Structura electrozilor de extragere este inspirat din proiectul PIAFE.

Pentru Eurisol se va folosi o diferenta de potential de 60 kV.
Transportul fascicolului secundar se va desfaura pe 6 m lungime, si alinierea sa va fi facut cu
ajutorul unui cimp electrostatic diferenial produs de 3 lentile cu quadrupoli dublii, aflate la 2m distant
una de cealalta. Diametrul interior prin care trece fascicolul este de 60 mm.
n captul de sus al tubului liniei de fascicol, se afla o alta lentila electrostatica care va devia
fascicolul la un unghi de 90 0 . De acolo fascicolul se va deplasa nplan orizontal printr-un tub, pna la
destinaie. ungul tubului orizontal vor fi dispuse dispozitive electrostatice care vor purifica si vor
accelera fascicolul de produi de reacie, obinut la subsol
.
3.9
Alimentare cu energie electrica
Pentru a aplica o tensiune inalta diferitelor componente, si pentru a furniza curent rezistentei
electrice care trebuie sa incalzeasca inta, s-au folosit bare de curent concentrice si paralele cu tubul de
fascicol secundar.
Barele sunt legate electric la diferite nivele corespondente cu ajutorul unor conectori elastici,
pentru a compensa efectele dilatarii termice.
n figura 8, ansamblul int are nevoie de 7 bare alimentate la 60 kV.
Pentru fiecare quadrupol dublu, se folosec 4 bare alimentate la 10kV.
Pentru a schimba inta de 235U, este nevoie sa se extrg impreun ansamblul int, tubul i toate
barele de curent.
n partea superioara, barele de curent intra intr-un conector special, etajat, dotat cu conectori
18
mam.
Intreg subansamblul, este conceput n aa fel incit sa poata fi extras intr-un tub de transport
exterior ce va fi deplasat cu ajutorul unei macarale electrice pin la camera fierbinte, etc.
Legtura electric la retea se face printrun conector special mobil, cu actionare pneumatic, dupa
cum se vede n fig 3.20
Conectorul special este alcatuit dintr-un corp legat de tubul exterior al sistemului de extracie al
fascicolului secundar, un panou de conexiuni fix etan la vid, un panou de conexiuni mobil, 4 motoare
pneumatice si bare de curent telescopice corespunztor ca numar cu cele care se gasesc nRIB.
Panoul mobil, poart barele pline, care au n capatul dinspre RIB conectori de tip tat.
Barele de curent pline fixate n panoul mobil, culiseaza pe barele de curent n forma de eav,
care sunt prinse npanoul fix .
Din panoul special fix, se fac legturile electrice la retea.
3.10
Integrarea tubului vidat si a intei de fisiune n convertorul de neutroni.
Toate componentele amintite mai sus, sunt plasate intr-un tub vidat, introdus intr-un bloc de
beton. Tubul are perei dublii, prin care circula apa pentru rcire, pentru a evacua caldura produsa de
reaciile nucleare, astfel incit rezistenta mecanica a tubului sa se pastreze nparametrii normali.
Figura 3. 15 Aezarea schimbatoarelor de caldura

criogenice
n figura 3.21, se d dimensiunea ctorva componente : linia fascicolului secundar (RIB) are
diametrul = 60 mm, quadropolul are 80 mm, barele de inalt tensiune sunt de 10 mm si sunt asezate pe
un cerc de 160 mm, diametrul interior al schimbatoarelor de caldura criogenice este de 230 mm, iar
tubul exterior are diametrul exterior de 280 mm, iar diametrul interior de 250 mm
Gazele produse n timpul reaciilor nucleare vor fi evacuate de pompele de vid, si de asemeni vor
condensa pe suprafeele schimbatoarelor de caldura criogenice, aflate imediat n apropierea tubului
exterior, n partea de deasupra intei de 235U.
Dupa cum se observa nfigura 3.22, deasupra, si lateral fat de inta de Hg, sunt asezate intele de
135U. Distanta intre acestea este de 350 mm.
19
La 7 m inaltime fata de inta de Hg, exista o sala ncare se face schimpul traiectoriei fasciculelor
verticale n traiectorii orizontale, unde se gasesc pompele de vid care asigura conditii de extragere
adecvate, figura 3.22.
Figura 3. 16 -
Figura 3. 17 Aezarea intelor secundare de 235U nraport cu inta de Hg

n tuburi, sistemul de transport al ansamblului este alcatuit din: barele de alimentare, inta de
uraniu, tubul de transport, instalaiile de racire, panourile de conexiuni electrice la reteaua centrala etc.
Reaciile nucleare n inta de Hg (n poziie centrala si de culoare gri) au loc pe o lungime axiala
de 450 mm. Are loc o degajare de energie de 1 GeV,
20
Tot n sala liniilor de transport a fascicolelor orizontale, se gaseste instalaia de etanare a tubului
de transport, instalaia podului rulant, instalaia de introducere a sistemului vertical de extractie n
camerele fierbini.
n aceasta variant s-a preferat o sala principala de dimensiuni mari, existent ntr-un laborator
pentru experimentri nucleare, n care instalaia de susinere a podului rulant este demontabil si
reprezint o travee separat pentru EURISOL. Dupa terminarea experimentului, aceasta se poate
demonta, si pot fi ncontinuare montate alte tipuri de instalaii pentru urmatorul experiment.
Cu galben sunt marcati stilpii de sustinere ai cii de rulare pentru podul rulant de 5 tone. De
asemeni n figura 3.23 se observ platforma de introducere a sistemelor verticale de reacie (colorata
ncaramiziu.) Pe platform este asezata instalaia hidraulic pentru cuplarea si etanarea tubului de
transport. Acesta este colorat n maro inchis, si chiar la capatul de jos are montata o vana pentru
inchiderea si deschiderea tubului.
Dupa ce subansamblul amintit mai sus a fost extras, introdus n tubul de transport, se va merge
cu ajutorul podului rulant pina n dreptul unei camere fierbini, si se va demonta subansamblul intei.
Pentru aceasta se vor demonta conductorii electrici i conexiunea intre int si tubul de extractie
al fascicolului.
Figura 3. 18 detaliu sala principala
Camera fierbinte (denumit generic astfel), este dotat cu sisteme de radioprotecie adecvate, cu
sisteme de splare si de decontaminare, cu sisteme de scurgere a efluenilor radioactivi, cu sisteme de
manipulare robotice si cu sisteme de manevrare de la distana, camere de luat vederi, dispozitive de
apucare pentru inurubare deurubare, etc.
Se pot face foarte multe manevre n camera fierbinte, dar esentiale sunt trei:
1. schimarea intei din material radioactiv (una veche cu una noua)
2. intreinerea sistemului de extragere a fascicolului secundar de reacie.
3. pregtirea materialului radioactiv pentru transport n depozite
21
4. - PREZENTAREA MODELULUI MECANIC AL SISTEMULUI EURISOL-DS

[BAB2009],[NSU2009]
4.1
Versiunea 4
i, totui, studii de optimizare, calcule ulterioare realizrii proiectului pentru versiunea 3

prezentat succint n capitolul 2, a artat c este nevoie s se foloseasc spaiul din jurul intei de uraniu
mai judicios, pentru a crete gradul de inciden a neutronilor asupra intelor de 235 U.
Din nou s-a hotrt c trebuie s se adopte realizarea unei noi configuraii, care const n ase
containere modulare nclinate n jurul intei de Hg.
De asemeni, studiile de radioprotecie au evoluat, i au intervenit modificri la nivelul structurii
cldirii.
n concluzie, a fost creat versiunea 4, care n cadrul EURISOL DS va fi i ultima. Pe aceast
versiune a fost elaborat raportul final, i s-au fcut recomandrile de rigoare n ceea ce privete viitorul
proiectului EURISOL.
Instalaiile verticale de extragere a fascicolului secundar nu mai au n seciune form circular
aa cum s-a artat n versiunea 3, ci au seciune dreptunghiulara, mprit n dou compartimente, aa
cum se vede n figura 4.3.
Compartimentul intei i tubului de extragere al fascicolului secundar 1 i compartimentul de
alimentare cu energie electric i cu gaz 2. Aceste dou compartimente sunt desprite de un perete
despritor 3, care este o parte din structur de rezistent a ansamblului RIB.
Figura 4. 1- Modul de aezare al intelor secundare de 235 U faa de inta primara de Hg.
Compartimentul intei de 235 U este aa cum se vede orientat n Fig. 4.4. Modulele TIS au fost
nclinate, urmrindu-se dou motive principale:
1. intele de UCx trebuie s fie ct mai apropiate de int de Hg;
2. Fluxurile secundare de reacie s poat fi extrase orizontal pe direcii paralele (tuburile verzi, aa
cum se poate vedea n Figur 4.9, 4.10 )
22
3
Figura 4. 2 - Vedere 3D prin instalaia Figura 4. 3 - Sectiunea 2D prin instalaia
verticala de extragere a fascicolului verticala de extragere a fascicolului
secundar de reacie TIS
secundar de reactie TIS
Figura 4. 4 - Expunere maxima la fluxul de neutroni.
23
4.2
Modelul geometric 3D al instalaiei pentru producerea de fascicol secundar de reacie

(TIS)
Figura 4.5- Modelul geometric al modulului pentru producerea de fascicol secundar de reacie
(TIS)
n studiile ce se vor face n cadrul proiectului tiinific pentru doctorat, nu se va ine seama de
partea superioar ce este compus din sistemul de conexiune automat pentru ap i curent electric i
partea de etanare i prindere a sistemului acionat de aer comprimat, sau de prinderea i etanarea
tubului de transport.
24
Dup ce au fost nlturate elementele enumerate mai sus, n continuare va fi prezentat modulul care va fi
obiectul studiului de acum nainte.
Acesta se compune din :
1.
Sistemul electric de tensiune nalt;
2.
Sistemul electric de tensiune joas
3.
Sistemul de producere a fascicolului secundar
4.
Sistemul de conducere a fascicolului
5.
Sistemul de rcire i vidare cu Heliu i Azot lichid
6.
Structur de sprijin i rezistent
7.
Mantaua exterioar cu perei dubli prin care circul apa pentru rcire
n interiorul modulului se ntlnesc urmtoarele condiii de mediu:
n interiorul mantalei, se face vid foarte nalt.
n zona intei de uraniu a fost introdusa o surs de cldur, pentru c reacia trebuie s se
desfoare la 2000 de grade C
Barele de curent de nalt tensiune sunt evi cu seciune ptrat de 10 x 10 mm prin care circul
apa de rcire
Exist o conduct pentru gaz etalon, care merge pn n zona sursei pentru testarea funcionrii
sistemului
Pn deasupra zonei intei intr He i Azot lichid.
n fig. 4.5, 4.6 4.7, 4.8 sunt prezentate vedere general din profil stinga i dreapta a captului
superior i inferior al modelului geometric constructiv al modulului TIS.
S-a abordat aceast metod de prezentare, pentru c modulul are n jur de 7m lungime, i
prezentarea n totalitate s-ar face la o scar prea mare, iar cititorul nu va mai putea nelege mare lucru.
Iat cum sunt aezate modulele TIS n zona activ:
n figur 4.9, se poate vedea undeva jos n dreapta, reprezentat n culoare neagr subansamblul int de
Hg. Acest subansamblu este reprezentat la nivel de concept.
Modulul intei de Hg, este montat pe o platform mobil, pe care se afl ntreaga instalaie de
alimentare cu Hg, de rcire a mercurului, etc. Aceast platform, se poate retrage pentru ntreinere ntro camer alturat, de tip camer fierbinte, aflat la acelai nivel.
Datorit radiaiilor intense, ntreinerea se va face cu roboi i telemanipulatori, manevrai de
ctre oameni, din spatele unui ecran de sticl rezistent la trecerea radiaiilor.
Din sistemul de recirculare al Hg (circuit nchis),colorat n negru, ies dou evi care spal cutia intei
reprezentat n vedere n culoare crmizie.
inta de Hg, se afl introdus la rndul sau ntr-un convertor de neutroni rcit cu apa.
25
Figura 4. 5
Figura 4. 6
Figura 4. 7
Figura 4. 8
n convertor se degaja cldur produs de reaciile nucleare, care are un flux energetic n jur de 10
MWh.
Pe partea din stnga, simbolizat n culoarea roie, intr linia fascicolului primar de protoni de
putere foarte mare (MultiMWh), care atac inta de metal de nalt densitate, care este n cazul
nostru din Hg.
26
Figura 4. 9 - Vedere general asupra instalaiei de producere a fascicolelor secundare de

reacie
Din convertor, pe vertical, se ridica 6 module TIS. Acestea sunt introduse ntr-un bloc ecran de
beton.
Diferena ntre nivelul intei de Hg i nivelul superior al blocului ecran este n jur de 7 m aa
cum se vede n fig 4.5. i 4.10 .
Nivelul superior al blocului ecran este la nivelul podelei camerei principale de manevr vezi
figura 4.11.
Se poate face acum o descriere a fluxului tehnologic n vederea producerii fascicolelor de reacie
secundare:
La subsol, sunt amplasate 2 depozite, unul cu surse de UCx uzate, i altul cu surse UCx noi.
Sursele noi, sunt pregtite s fie montate pe subansamblul RIB.
Pe de o parte, se aduce n camera fierbinte, din depozitul de surse noi, o surs noua, cu ajutorul
unui crucior telecomandat care se deplaseaz pe ine. Cruciorul este reprezentat n fig 4.12 printr-un
ptrat de culoare galben
27
Figura 4. 10 - Seciune vertical prin cladirea EURISOL

Uile depozitelor i ale celulelor fierbini, se nchid i se deschid deasemeni telecomandat.
Pentru schimbarea de direcie a cruciorului, se folosesc platforme rotative, care n Figura 4.12
sunt reprezentate ca nite discuri verzi.
28
Hot-cell for
TIS exchange
TIS transport container
Hot-cell for
spent targets
conditioning
hot-cell
window
Rails
Transport
container
rotation
system
Spent targets
storage area
Figura 4. 12 Sectiune orizontala prin camerele fierbinti.

Pe de alt parte, montajul RIB fr surs se face la suprafa, ntr-un laborator obinuit. El este preluat
de containerul de transport, adus cu macaraua pn n dreptul unei camere fierbini i cobort.
n camera fierbinte, sursa i montajul RIB se vor monta mpreun.Se cupleaz barele de curent
pentru ca sursa s poat fi alimentat cu energie electric.
Se umbl la toate componentele instalaiei cu ajutorul telemanipulatorilor.
Omul nu are voie s ntre n interiorul camerelor fierbini, din cauza radiaiilor de intensitate
mare.
Telemanipulatorii, pot s lucreze ntr-o zon limitat cu acces direct (nu trebuie s aib nimic n
dreptul miinii mecanice), cam 700 x 700 x 500.
Subansamblul RIB are o lungime de 7 m, i pentru a ajunge n orice punct al instalaiei, se poate
roti cu ajutorul unui sistem special i poate cobor sau urca prin intermediul unui troliu izolat de
exterior, aflat n tubul de transport.
Dup ce a fost montat inta secundar noua, sistemul RIB se va transporta cu ajutorul tubului
de transport pn n dreptul unei alte ncperi aflate sub podeaua slii principale, denumit camer de
testare. Aici sunt testate la rece (fr fascicolul de neutroni) toate componentele.
Dac este bun, subansamblul RIB, se ridic n tubul de transport i se mut ntr-o camer de
ateptare liber
Dac subansamblul RIB pe care l-am avut n camera de test nu corespunde tuturor ncercrilor,
va fi scos i transportat napoi n camera fierbinte, pentru remedieri.
S-au prevzut 6 camere de ateptare, n aa fel nct s existe n permanen 6
29
Power supplies area
Laser optics
Lasers
rooms
Crane
Hot-cells entrance area
Laser beam
RIB lines
Laser mirrors
mounted on
the ceiling
Power supplies area
Waiting/cooling
pits
Entrance of testing tube
Figura
Vedere
de sus
n camera
de manevra
Figura
2. 194. 11
- Vedere
de sus
la nivelul
camerei
principale
Se reaminteste ca in studiile ce se vor face in cadrul proiectului stiintific pentru doctorat, nu se va

tine seama de partea superioara ce este compusa din sistemul de conexiune automata pentru apa si
curent electric si partea de etansare si prindere a sistemului actionata de aer comprimat, sau de
prindere si etansare a tubului de transport.
Descompunerea modelului geometric in module ce au caracteristici geometrice si fizice asemanatoare
Pentru a realiza modelul elastic al instalatiei, o descompunem in urmatoarele module :
1. Sistemul electric de alimentare cu inalta tensiune;
2. Sistemul electric de alimentare cu tensiune joasa
3. Sistemul de producere a fascicolului secundar, extragere si conducere
4. Sistemul de racire si vidare cu Heliu si Azot lichid
5. Structura de sprijin si rezistenta
6. Mantaua exterioara cu pereti dubli prin care circula apa pentru racire
4.3
Sistemul electric de alimentare cu nalta tensiune. Modelul geometric si elastic.

n figura 4.12 dreapta este prezentat o vedere asupra sistemului de alimentare cu energie
electric de nalt tensiune. n stnga sus, n fig 4.13, este prezentat un detaliu a modului de dispunere i
incastrare a barelor, iar n stnga jos, un detaliu asupra prii de jos a barelor.
Sistemul de alimentare cu tensiune este alctuit din bare drepte din Cu, prin care trece un curent electric
ce are o tensiune n jur de 50 kv i o intensitate n jur de 1000 A.
La nivelul intei de U235, adic n partea inferioar a barelor, reacia se desfoar la o temperatur n
jur de 2500 oc.
30
Figura 4. 13
Figura 4. 12
n partea superioar, barele de curent sunt ncastrate ntr-o flan, aa cum se vede n figura 4.2 sus, sau
n fig 4.4.
Barele sunt independente, nu au ncrcri suplimentare.
Seciunea barelor este constanta, i este de forma prezentat n fig. 4.14.
In mijlocul sectiunii, se observ bara de alimentare cu gaz de control, care are sectiune rotunda.
Restul barelor sunt in fascicol de cite 2, sudate intre ele spate in spate.
Barele sunt in forma de teava cu sectiune dreptunghiulara cu grosimea peretilor de 1 mm.
Barele perechi au la partea inferioara un capac sudat, si o deschizatura in peretele comun, astfel
incit sa formeze un circuit de apa pentru racire, ca in fig. 4.15 . Si bineinteles, cele doua bare sunt
alimentate cu aceeasi tensiune. In plus, acestea sunt conectate spre modulul tintei cu ajutorul unor
conectori flexibili, ca in figura 4.16 :
Figura 4. 14 Detaliu seciune transversal parial prin modulul TIS la nivelul flanei n care
sunt ncastrate
31
Figura 4. 15 Modul de intoarcere al curentului de apa

Barele de nalt tensiune, se leag fiecare de int, cu ajutorul conectorilor, aa cum este
prezentat n fig. 4.18 .
Datorit temperaturii, bara se dilat longitudinal. Asupra ei acioneaz din exterior numai fora de
gravitaie.Nu mai sunt alte fore exterioare.
Prin aceste bare, circul apa, care supune pereii interiori la o presiune de 6 bar.
La partea superioar, aa cum se vede n detaliul din fig. 4.4. stnga sus, fiecare fascicol de cte dou
evi, se despart, pentru a se putea suda tuuri de intrare i de ieire a apei de rcire, pe un panou
izolator vertical, ce face corp comun cu izolatorul colorat n galben, ncastrat n flana orizontal .
Lungimile prii de deasupra flanei n care sunt ncastrate barele, sunt foarte mici, i nu constitue o
problem de deformaii a barelor de alimentare cu energie electric de nalt tensiune.
Figura 4. 16 - Modul de transmitere prin conductor flexibil a curentului electric de la bare la modulul
intei.
32
Toate barele de nalta tensiune sunt paralele, si au acelasi model elastic ca si cel prezentat in fig
4.8. In momentul in care se tine seama de toti conectorii flexibili, atunci se poate considera ca acestia
duc la un fenomen de amortizare de intensitate mica al miscarii de vibratie.
Bara de alimentare cu gaz de control, este de sectiune circulara, este incastrata in izolatorul
galben, si paralela cu barele de sectiune dreptunghiulara. Si ea este alimentata la tensiune inalta, pentru
ca sa aibe acelasi regim electric ca si barele de sectiune dreptunghiulara.
Continua n partea inferioara, (spre deosebire de evile ce au sectiune dreptunghiulara), cu un cot la 90 o,
traverseaza peretele intermediar si se duce apoi pina in camera sursei de ioni, acolo unde trebuie sa fie
introdus gazul de test, i arata ca in fig 4.19.
Figura 4. 17 - Modelul geometric pentru o bara Figura 4. 18. - Modelul elastic pentru o bara
alimentata cu energie de nalta tensiune.
alimentata cu energie de nalta tensiune.
33
Figura 4. 19 forma evii prin care este introdus in zona intei gazul de etalonare
Nu este supusa la presiune interioara, pentru ca nu este racita cu apa. Alimentarea cu gaz se face pe o
perioada foarte scurta, numai atunci cind trebuie sa se etaloneze aparatele de masura. Asupra ei
actioneaza numai forta gravitationala. Nu este conectata la ansamlul intei.
In figura 4.23 si 4.24, este prezentat sistemul de alimentare cu energie electrica de joasa tensiune. Cu
acest fel de curent, este alimentat sistemul de control si aliniere a fascicolului de produsi secundari de
fisiune.
4.4
Sistemul electric de alimentare cu joasa tensiune. Modelul geometric si elastic.
Fig. 4.23
Fig. 4.24
.
Pentru fiecare etaj.se folosesc 8 bare, legate de sistemul de control i aliniere prin intermediul unui
singur conector gril. Barele de curent sunt egale ca lungime. Aceste conectoare au ax perpendiculara
pe barele de curent, trec prin peretele despritor al incintei vidate, i apoi din fiecare pornesc fire
elastice care ajung acolo unde trebuie, aa cum se vede n fig. 4.23 stnga jos i n fig 4.24.
34
Figura 4. 20 - Conector pentru barele de tensiune joasa
Figura 4. 21. - Reprezentare 2D - Modelul Figura 4. 22.-. Modelul elastic al barelor de

geometric al barelor de alimentare cu tensiune alimentare cu tensiune joas
joas
35
Firele flexibile fac ca barele de curent s se poat dilata liber doar axial, i n acelai timp s nu existe
constrngeri datorate acestor legturi.
Acestea au un factor de elasticitate, care influeneaz deplasarea vibratorie a barelor de curent de joas
tensiune. n acelai timp formeaz un sistem mpreun cu mecanismele de orientare a fascicolului i cu
elementele de prindere pe peretele despritor, aa cum se vede n fig. 4.24 .
Dup cum se vede n figura 4.11, modulele intelor secundare sunt dispuse nclinat fa de
vertical, dup cum urmeaz : dou module sunt aezate lateral dreapta, i nclinate spre dreapta, dou
sunt aezate n planul axei intei primare i sunt verticale, i ultimile dou sunt aezate lateral stnga i
sunt nclinate spre stnga, aa cum se vede i n fig. 4.10 .
Datorit nclinrii verticale, componenta gravitaional nu acioneaz pentru toate modulele n mod
axial
In continuare, a fost analizat doar modulul TIS aezat in poziie verticala, aflat de exemplu in camerele
de ateptare.
4.5
Sistemul de producere, extragere si conducere a fascicolului secundar de reacie. Modelul
geometric i elastic.
Figura 4. 23 - Modelul geometric al sistemului de Figura 4. 24 - Modelul elastic al sistemului de

producere, extragere si conducere a fascicolului producere, extragere si conducere a fascicolului
secundar de reactie
secundar de reactie
36
.
4.6
Sistemul de racire i vidare cu Heliu si Azot lichid. Modelul geometric si elastic.
Utilizat pentru curirea incintei de particule aparute in timpul reactiilor nucleare, acesta este
format din panouri prin care circula He si N lichid.
Este prezentat in figurile 4.30, 4.31, 4.32 Se intinde de la partea superioara a incindei vidate i pin
aproape de limita superioar a sistemului de extracie. Este format din 3 panouri pentru He asezate in
partea de jos a tubului vidat, i dintr-un panou pentru Azot, montat in partea de sus. Heliul i azotul
alimenteaz panourile prin dou perechi de conducte magistrale, care se conecteaz la instalaiile
corespunzatoare de depozitare a He si azotului lichid, aflate undeva in exteriorul cldirii.
Figura 4. 25 - Sistem de vidare Figura 4. 26 Sistem de vidare Figura 4. 27 - Vedere generala a

cu azot lichid
cu heliu lichid
sistemului de vidare cu azot i
He lichid
Sistemul de He i Azot din interiorul tubului, este mobil, i poate fi extras i transportat cu ajutorul
tubului de transport pn n camera fierbinte, pentru ntreinere.
Sistemul, are ghidaje verticale, reprezentate colorat n negru. Dup cum se observ n figura 4.33,
acestea culiseaz pe ghidaje fixe, montate pe pereii camerei vidate, care a fost reprezentata n culoare
gri.
37
Figura 4. 28 - Vedere de sus in

incinta vidata
Modelul elastic este alcatuit din mase concentrate ce stau in ghidajele camerei vidate.
Reprezentarea modelului elastic este facuta in fig. 4.36
4.7
Mantaua exterioar cu perei dubli prin care circul apa pentru rcire
Acest subansamblu este constituit din incinta vidat n care se desfoar reaciile nucleare.
Este construit din oel INOX. Are o seciune dreptunghiulara de 380 x 160 mm. n ea, intr toate
subsistemele care particip la buna desfurare a reaciilor nucleare, i acelea care particip la realizarea
mediului corespunztor: temperatur, presiune, astfel nct s se poat pstra integritatea structural a
materialelor componente (schimbtoarele de cldur).
5.
ANALIZA SEISMOLOGIC A CONDIIILOR DE FUNCIONARE A INSTALAIEI
EURISOL[www1,www02,www03,www04]
5.1
Notiuni de inginerie seismologica
Figura 5. 1 structura pamntului
38
5.1.2
Alctuirea pamntului
Pamntul are forma de par.

Raza pmntului variaz ntre 6357 i 6378 km.
Este stratificat, iar structura lui este alctuit astfel vezi fig.5.1:
Nucleul, ncepe la o adncime de 2890 de km, i are diametrul de 6800 de km. Este alctuit din
dou straturi, stratul interior solid, i stratul exterior lichid.
Se presupune c stratul interior al nucleului este alctuit n principal din: fier i nichel. Se
termin la o adncime cuprins ntre 5100 i 6371 km. Temperaturile ajung pn la 5000 grade Celsius.
Stratul exterior al nucleului este alctuit din fier topit. Este situat la o adncime cuprins ntre
2900 i 5100 km.
Presiunea din acest strat atinge milioane de atmosfere, au loc reacii de fuziune nuclear, cu
degajri uriae de energie. De aceea este o zon n care pmntul este ntr-o stare de agregare fluid. Aici
sunt temperaturi de circa 2900 de grade Celsius.Acest strat, este rspunztor de formarea magnetismului
terestru
Nucleul are 31,5% din masa pmntului i 16.2% din volumul acestuia.
Mantaua pmntului
a)
Mantaua intern Se ntinde ntre adncimea de 660 km i 2900 km Rocile sunt n stare
lichid i plastic. Sunt temperaturi de 2000 grade Celsius.
Zona dintre nucleul extern i mantaua intern este considerat zona de provenien a magmei
vulcanice.
b)
Mantaua extern - Este situat la o adncime cuprins ntre 660 i 40 km, Are o
consisten fluid viscoasa, i atenueaz viteza de propagare a undelor seismice de adncime. Pe suprafaa
ei plutesc i alunec plcile continentale. Mantaua reprezint 0.3% din greutatea pmntului.
c)
Scoar terestr - litosfera
Este stratul de la suprafaa pmntului, este solid, i are o
grosime de maxim 40 km.
Este alctuit din dou pri:
Scoara oceanic, care are o grosime de 5 la 10 km. - Este alctuit din plci, care sunt n
permanent micare, plutesc pe mantaua extern, i intr unele sub altele. Partea de dedesubt se topete,
iar n zona de crpturi este pompat magm bazaltica, astfel nct vrsta plcilor continentale oceanice
este ntotdeauna mai mic de 200 de milioane de ani.
Scoara continental - Este alctuit din blocuri separate numite continente. i ele plutesc pe
suprafaa mantalei, ca i plcile oceanice. Are o grosime ntre 30 i 60 Km, cu o grosime medie de 35
km. Este compus n special din minerale din grupa cuarului, feldspai i oxizi metalici.
Hidrosfera - Este stratul de ap care formeaz mrile i oceanele
Atmosfera - Este stratul de aer sau gazos al pmntului
5.1.3
Cutremur sau seism sunt termenii folositi pentru miscrile pmntului, ce constau n vibratii care
ii au originea n zonele interne ale pamintului, i care se propaga n form de unde prin roci. Aceste
vibratii rezult din miscrile plcilor tectonice, fiind des cauzate i de activitati vulcanice.
Legendele i povestirile orale care s-au transmis prin viu grai de-a lungul mileniilor, sunt
presarate cu evenimente ce descriu framintari majore ale pamintului.
Energiile uriae care se elibereaza datorita fierberii pamintului i care duc la micrile scoartei,
au produs atitea pagube, inct cutremurele reprezinta unele din cele mai de temut evenimente naturale.
39
Datorita faptului ca scoara pamintului plutete pe mantaua lichida, iar n interior au loc procese
de fierbere, buctile de scoar sunt in continu micare. Au fost cartografiate 7 plci tectonice
principale i multe altele mai mici.
Placile tectonice, au mase i grosimi uriae. Sunt trei posibiliti de micare a acestora. Micari
de indepartare, de apropiere, i de alunecare una pe linga cealalta.
De asemeni, in afara de micarile de-a lungul marginilor plcilor tectonice, exist i deformri ale
plcilor tectonice, sau rupturi, in interiorul plcii, in zone mai subiri, acolo unde partea de dedesubt, s-a
topit.
Figura 5. 2 - Tipuri de zone de confluenta ale placilor tectonice

Aa cum se prezint n figura 5.2, n cazul micrii de ndeprtare, zona respectiv se numete zon
divergent.
Pentru micarea de ntlnire a dou plci, n locul de ntlnire, este vorba de o zon de convergen.
Acolo unde plcile alunec una pe lng cealalt, se spune c este o zon de transcuren.
n cazul cnd dou plci tectonice se apropie una de cealalt i marginile se ncalec, o parte din
marginile n contact se distrug.
Chiar dac marginile sunt sufficient de rezistente s nu se rup, apar frecri uriae. Toate aceste
fenomene descrise mai sus, dau natere la cutremure.
n afar de micrile plcilor tectonice, mai exist i fenomenele de topire punctual ale scoarei
pmntului. Pe acolo, datorit presiunii foarte mari existente ntre manta i scoar, este injectat magm,
i astfel apare fenomenul numit Vulcan. n momentul strpungerii scoarei , au loc degajri masive de
energie, care se transmit pmntului sub form de cutremure. Vulcani pot fi i n zonele de vecintate ale
plcilor, dar majoritatea sunt n intraplaci.
Vulcanii, se mpart n dou categorii : vulcani activi i vulcani inactivi.
40
De asemeni, dup mrimea craterului, exist vulcani obinuii, cu diametrul craterului de cteva sute de
m ptrai care erup destul de des,care provoac pagube la nivel local, pe o raz de 20 Km, i
supervulcani, care erup o data la 6-700000 de ani, i care au diametrul craterului de civa zeci de km
ptrai. Un exemplu, este supervulcanul aflat pe teritoriul parcului Yelowstone. Supervulcanii atunci
cnd erup, provoac distrugeri i schimbri majore de clim pe o mare ntindere a suprafeei terestre.
O alt cauza posibil n ceea ce privete apariia vulcanilor este cderea unor meteorii. Aceast
posibilitate este rar, dar exist, pentru c n trecutul istoric al pmntului, la nceputuri, a existat un
bombardament intens de meteorii, care a produs framntri puternice ale scoarei, schimbri climatice,
etc. rile avansate din punct de vedere tehnologic urmresc cu ajutorul telescoapelor meteoriii ce
zboar n apropierea pmntului i dezvolt politici de ndeprtare sau de distrugere a acestora, funcie
de mrimea lor.
Pn acum s-a vorbit despre cauzele naturale ale cutremurelor, dar exist i cauze induse de mna
omului.
Se pot aminti cutremure datorate exploziilor atomice, sau cutremure datorate bazinelor hidroenergetice.
Datorit tensiunilor adugate de mas de apa, au loc reaezri ale scoarei, sau micri de redistribuire
ale tensiunilor existente n scoar, acolo unde a fost construit barajul.
Datorit faptului c procesele de fierbere din interiorul pmntului sunt continue, au loc cutremure pe
toat suprafaa globului, n mod permanent.
Fiind un potenial pericol pentru viaa oamenilor i pentru construciile i realizrile acestora, s-a
dezvoltat o ramur a ingineriei, i anume seismologia. Aceasta se ocup cu studiul tiinific al
cutremurelor.
Au fost cartografiate toate zonele seismice i potenial seismice ale globului, au fost plasate
instrumente de msur i detecie a cutremurelor.
Un cutremur, se nate printr-o eliberare de energie distribuit ntr-o zon volumic de pmnt.
Dar, este convenabil din punct de vedere tiinific s se considere un punct, s zicem ntr-un centru
energetic ipotetic al zonei considerate.
Acest punct se numete focar sau hipocentru i este prezentat n figura 5.3. Se obinuiete s se
reprezinte pe hart locul de unde a pornit cutremurul respectiv, i de aceea se face proiecia focarului pe
scoara pmntului. Acest punct poart denumirea de epicentru. Funcie de adncimea focarului, un
cutremur de aceeai intensitate are consecine devastatoare diferite.
Figura 5. 3 Reprezentarea schematic a Hipocentrului i a Epicentrului
41
Figura 5. 4 - Distributia mondiala a cutremurelor (Bolt 2001)

Cu cit hipocentrul este mai la suprafat, consecintele sunt mai grave. De aceea, oamenii de tiinta, au
imparit cutremurele funcie de adincimea la care se produc:
Cutremure de suprafa hipocentrul este la o adincime mai mic de 70km
Cutremure intermediare - hipocentrul este la o adincime cuprins intre 70 i 300 km
Cutremure de adincime - hipocentrul este la o adincime > de 300 km
Majoritatea cutremurelor sunt urmate de replici, adic scoara pmntului nu se aeaz o singur data.
Dar n 99% din cazuri, replicile se produc dup cutremurul care are intensitatea cea mai mare. De aceea,
nu se poate prezice un cutremur dup replicile sale.
n Romnia, n zona Vrancea, se produc cutremure de adncime medie i mare. Astfel de tipuri de
cutremur, se mai produc n: Marea Egee, Spania, Anzii din America de Sud, insulele Tonga, Samoa,
Noile Hebride, Marea Japoniei, Indonezia i Insulele Caraibe.
Studiul cutremurelor se face cu ajutorul unor aparate numite seismografe
5.1.4
n momentul n care se produce un cutremur, din epicentru, se transmit unde de oc.

Primele unde se numesc unde primare, sau aa numitele unde P. Acestea sunt unde longitudinale, de
compresie-dilatare, care se transmit n lungul direciei de propagare. Amplitudinea undei este
proporional cu magnitudinea (energia) cutremurului. Nu este periculoas pentru structuri datorit
42
faptului c transport circa 20% din energia cutremurului. Este perceput de ctre oameni ca pe o sltare
n plan vertical.
Urmeaz unda S. Care este o und transversal de forfecare pe direcia de propagare i, aa cum se vede
n figura 5.5, se produc distrugeri semnificative ale structurilor intilnite.Este resimit la suprafa ca o
micare lateral de balans, i este periculoas pentru structuri pentru c transport 80% din energia total
.
Figura 5.5 Modul in care se propaga undele de tip P i S pe verticala i pe orizontala
a cutremurului. Vor avea loc prin urmare, distrugeri proporionale cu magnitudinea cutremurului i cu
durata de aciune. Dac frecvenele proprii ale cldirilor se potrivesc cu frecvenele oscilaiilor
cutremurului, atunci apare fenomenul de rezonan i distrugerile vor fi majore Deplasarea undei S este
asemntoare cu deplasarea unui arpe (micri ondulatorii sting dreapt fa de direcia de naintare)
43
Figura 5. 6 - Incendiul din San Francisco 1923
Figura 5. 7 Alunecri de teren in La Conchita, California (sursa USGS)

n figura 5.5 sunt prezentate modul n care oscileaz unda S i unda P, dac direcia de propagare este
vertical (n partea de sus) , i deasemeni dac direcia de propagare este orizontal (n partea de jos).
Structurile sunt reprezentate sub forma unor elemente de cub suprapuse.
44
5.1.5
Instalaiile de ap se fisureaza i au loc inundaii. In larg, la ape adnci, valul mareic prezint viteze de
300 pina la 700 m/s i se propag in toat masa apei (pe toat adncimea oceanului) . nlimea valului
variaza ntre ciiva cm, pna la civa m. n momentul n care ajunge n apropierea malurilor, valul se
nal si se transform ntr-un zid care mtura rmul pe citiva Km.
Figura 5. 8 mecanismul de formare al unui tsunami (sursa USGS)

Dac panta malului este abrupt, atunci valul va fi nalt, i va avea un potenial energetic distructiv
foarte mare.
Figura 5. 9 - Tsunami pe pant abrupt. Potenial distructiv mare (sursa Wikipedia)

n Japonia, cutremurul din 2011, a produs un tsunami care a afectat Noua Zeeland, Australia, Rusia,
Guam, Indonezia, Papua Noua Guinee, Nauru, Hawaii, Marianele de Nord i Taiwan.
nlimea valului a fost de 10 m. Viteza de propagare a valului a fost de 700-800 km/h
d.
Modificarea proprietilor fizice ale terenului. Un exemplu l constitue lichefierea terenului
de fundare al construciilor Se produce urmtorul mecanism :
Datorit undei de oc, apa
freatica iese din subteran, nmoaie terenul de fundaie, i atunci cldirea se nclin i chiar se
rastoarn.
45
Figura 5. 10 - Lichefierea solului produs de cutremur (sursa Berkley.edu)

5.1.6
Caracterizarea cutremurelor :
Intensitatea seismic
n Romania se foloseste scara MSK-65. Intensitatea seismica este cea mai veche unitate de masura a
cutremurelor.
Magnitudinea unui cutremur
Este o msur a energiei unui cutremur. Are o valoare unic. Se bazeaz n exclusivitate pe msurtori,
i de aceea nu conine o doz foarte mare de subiectivitate incorporata in msura intensitii seismice.
n 1931, Wadati n Japonia, apoi n 1935 Beno Gutenberg (1889-1960) i Charles Richter (1900-1985)
n California au definit noiunea de magnitudine local ML ca fiind logaritmul n baz 10 a amplitudinii
maxime nregistrate la 100 km de epicentru (punctul A care este o distan ipotetic), cu un seismograf
Wood Anderson. A0 este un coeficient care depinde de distana real la care a fost amplasat aparatul,
dar nu mai departe de 600 de km de A.
M L = log10 A log10 A0
Pentru creterea cu o unitate, energia cutremurului crete de aproximativ 30 de ori. Dei limita
teoretic superioar nu exist, cutremurele nregistrate pn acum nu au depit valoarea de 9.5. Acesta
s-a nregistrat n Chile n 1960. n Japonia, anul 2011, s-a nregistrat valoarea de 9. Doar 4 cutremure au
avut valoarea de 9.
46
Figura 5. 11 Scara MSK-64
47
Cutremurul din 2004, din Sumatra, a avut valoarea de 9.1, i vlul mareic tsunami, a produs
moartea a peste 200000 de personae.
Folosit azi pe scar larg, msura magnitudinii unui cutremur, a fost introdus n 1935 de
seismologul american Beno Gutenberg (1889 - 1960) i Charles F. Richter (1900 - 1985).
S-au dezvoltat i alte scri:
Magnitudinea de suprafaa introdus de Gutenberg pentru nregistrri la distante mai mari de
2000 de km.
Magnitudinea undelor de volum care msoar cutremurul dup unda seismic P. Amplitudinea
undelor P nu este afectat de adncimea hipocentrului.
Amlitudinea de moment Este cea mai sensibil scar pentru cutremure foarte puternice. Acesta
depinde n mod direct de momentul seismic , aflat n relaie direct cu dimensiunea sursei seismice.
In tara noastra, asa cum se observa din figura 5.13, epicentrele cutremurelor se concentreaza mai
ales in zona Vrancea. i sunt cutremure de adincime.
5.1.7
Zona seismogen Vrancea este situat la curbura Carpailor, avnd, dup datele din acest
secol,un volum relativ redus: adncimea focarelor ntre 60 i 170 km i suprafaa epicentral de cca.
40x80 km2.
Sursa Vrancea este capabil s produc mari distrugeri n peste 2/3 din teritoriul Romniei i n
primul rnd n Bucureti: pagube de 1.4 Miliarde USD numai n Capital din totalul de peste 2 Miliarde
USD n Romnia n 1977.
Cutremurul Vrncean cel mai puternic este considerat a fi cel din 26 Octombrie 1802, cu
magnitudinea Gutenberg-Richter 7.5 i 7.7, Cutremurul Vrncean cu cea mai mare magnitudine din
acest secol a fost cel din 10 Noiembrie 1940, avnd magnitudinea Gutenberg-Richter M=7.4 i
adncimea de 140-150 km.
Cutremurul Vrncean cu cele mai distrugtoare efecte asupra construciilor i primul cutremur
puternic pentru care s-a obinut o accelerogram nregistrat n Romnia a fost cel din 4 Martie 1977 cu:
magnitudinea Gutenberg-Richter M=7.2, adncimea focarului h=109 km, distana epicentral fa de
Bucureti 105 km. n Bucureti acest cutremur a cauzat peste 1400 pierderi de viei omeneti i
prbuirea a 23 construcii nalte din beton armat i 6 cldiri multietajate din zidrie realizate nainte de
cel de al doilea rzboi mondial precum i a 3 cldiri nalte din beton armat construite ntre anii 1960 1970
In normele de proiectare din punct de vedere al riscului la cutremur P100-2006, Romania a fost
zonata ca in figura 5.13
Despre cutremurul din 1977 (sursa Wikipedia)
Cutremurul din 1977 s-a produs la orele 21:22 n data de 4 martie 1977, cu efecte devastatoare asupra
Romniei.
Magnitudinea a fost de 7.2 grade pe scara Richter i a durat 56 de secunde.
Au fost 11300 de raniti, 1578 de morti. 1391 de victime s-au nregistrat numai in Bucureti.
S-au prabuit circa 35000 de locuine in intreaga ara, dintre care 33 de cldiri i blocuri numai n
Bucuresti.
.
48
Figura 5. 12 - Zonarea Romaniei (P100-2006)
Figura 5. 13
49
Figura 5. 17 nregistrri pentru componentele NS ale acceleraiei, vitezei i deplasrii effectuate

n staia NCERC Bucureti n timpul cutremurului din 4 Martie 1977
Un instrument ca cel prezentat in fig 5,17, are de obicei trei senzori: doi pentru nregistrarea
componentelor orizontale (nord-sud i est-vest), i un al treilea pentru componenta vertical a micrii
seismice.
50
Acceleraia este uzual exprimat n cm / s 2 , fie este raportat la acceleraia gravitaional g=981
cm / s 2 .
Valorile vitezei i cele ale deplasrii terenului n urma unei micri seismice se pot obine
ulterior prin integrarea acceleraiei.
5.2
Analiza seismologica a instalaiei pentru producerea de fascicol secundar de reacie la

vibraiile cutremurului din 4 martie 1977
5.2.1
Instalaia pentru producerea de fascicol secundar de reacie - sistem oscilant
Dupa cum se arata in [BFR1979],[BMR1979],[HBU1956]
Vibraia este caracterizat prin aciunea asupra sistemului a forelor care determin deplasarea
(oscilaia) elementelor componente, msurat n puncte caracteristice, a forelor elastice i a forelor de
amortizare.
Un sistem oscilant, aa cum este modulul Eurisol pentru extragerea produilor secundari de
reacie, i care constitue obiectul de studiu al temei de doctorat, poate fi excitat de forele produse de
energia dezlnuit n momentele producerii cutremurelor de pmnt.
Un sistem care vibreaz, poate fi caracterizat de anumii parametrii. Studiul acestor parametrii,
nseamn determinarea valorilor acestora, i interpretarea rezultatelor att din punct de vedere cantitativ,
ct i calitativ.
A face aceste studii, nseamn a studia rspunsul sistemului la excitaia dat.
Rspunsul sistemului depinde de dou categorii de factori:
Caracteristicile ansamblului studiat : Fizice, chimice, dinamice, de form elementelor din care
este constituit sistemul, de modul n care elementele se mbin ntre ele, deci de tipul cuplelor
cinematice.
Caracteristicile excitaiei externe ale sistemului
Eforurile, deformaiile i tensiunile variabile n timp, reprezint rspunsul seismic al
sistemului.
Tipuri de micri vibratorii Intotdeauna, forele de acceleraie, de amortizare, elastice, i de
excitatie sunt in echilibru.
Rezultanta compunerii acestora, va determina raspunsul sistemului. Adica amplitudinea
vibratiilor sistemului se va atenua, va ramine constanta in timp, sau se va amplifica.
Inginerul care proiecteaza structuri noi sau analizeaza solutii construcive materializate sau nu,
incearca sa determine comportamentul acestora la vibratii.
Dupa cum se stie, vibratiile sunt de doua tipuri: vibratii produse de cauze naturale, cum ar fi
miscarile tectonice, etc. i vibratii produse de miscarea unor masini i utilaje construite de mina omului,
cum ar fi de exemplu vibratia caroseriei unei masini atunci cind se deplaseaza pe sosea..
Pe de alta parte, vibratiile pot avea un caracter daunator sau un caracter benefic. De exemplu,
dac ne referim la vibratiile produse de un ventilator asupra carcasei unui aparat electronic care masoara
ceva, atunci acestea pot fi considerate daunatoare pentru scopul propus, iar dac ne gindim la o sita cu
ajutorul caruia se face o selectie dimensionala granulara, atunci vibratiile ramei sunt produse intentionat
i pot fi considerate benefice.
Trebuie mentionat ca studiul vibratiilor se face pentru a vedea dac integritatea structurala a
masinilor sau a construciilor va rezista, in doua momente de timp : la aparitia vibratiilor, i dupa o
peroada de timp, adica se spune ca se face calculul la oboseala.
De asemeni, studiul comportarii la vibratii, se face nu in ultimul rind i pentru a vedea dac omul
are de suferit sau nu. De exemplu, dac o casa se darima, atunci cineva care se afla in momentul t0 (la
aparitia vibratiilor) in interior, ar putea fi zdrobit sub greutatea caramizilor. Acelai lucru se va intimpla,
51
adica cineva i-ar putea pierde viata, dac cladirea se va prabui dupa o perioada mai lunga de timp. De
asemeni, vibratiile actioneaza i asupra fizicului i psihicului uman.
Asa cum s-a aratat mai sus, se poate construi un model matematic pentru un sistem, dac acel
sistem nu este foarte complex. Dac nivelul de complexitate este ridicat, atunci trebuie sa se treaca la
masurarea vibratiilor fie pe sistemul real, atunci cind exista o sursa de producere a vibratiilor, sau pe
modele construite la o scara cit mai apropiata de scara reala.
Desigur, sunt importante i verificarile facute unor construcii tip, atunci cind s-a produs un
cutremur de exemplu poduri, cladiri cu multe etaje. Dac previziunile construcorilor s-au adeverit,
adica dac cladirea sau podul a rezistat, atunci se va trece la tipizare i standardizare.
Se vor putea trage concluzii i dac integritatea structurala a avut de suferit.
5.2.2
Efectele Vibraiilor asupra cldirilor i instalaiilor -exemlu de calcul al eforului

unitar n cazul n care se cunoate mrimea deformaiei unui element (sgeata)
Cunoscnd amplitudinea vibraiilor, se cunoaste ia elementului elastic i deci se poate face o verificare a
acestuia. De exemplu, dac sistemul este format dintr-o bara ncastrata, de masa m care oscileaza, i
dac amplitudinea vibraiei forate este x0, iar asupra captului acioneaza o fora care deformeaza bara
cu o sgeata statica fst atunci sgeata totala este :
f = fst + x0
Aceasta sgeat poate fi produs de o fora Q, aplicat in captul barei.
Ql 3
de unde rezult
Dupa cum se stie, din mecanic, pentru o bar incastrat f =
3EI
3EIf
3EIf
Q = 3 momentul maxim n ncastrare este M = Ql = 2
l
l
Rezult c efortul unitar calculat maxim in bar va fi :
M 3EIf 3EI ( f st + x0 )
cal =
= 2 =
W
lW
l 2W
Bineineles, cal admis pentru materialul i pentru modulul de rezisten W din care este facut bara
5.2.3 Studiul reaciei sistemului instalaiei pentru producerea de fascicol secundar de reacie in
faa unui cutremur-etape
Studiul reaciei sistemului EURISOL in fata unui cutremur, se face in trei etape:
1. Analiza modala a structurii, prin determinarea vibraiilor proprii i a deplasrilor proprii;
2. Studiul rspunsului structurii sub aciunea vibraiilor pmntului n timpul unui cutremur
cunoscut;
3. Interpretarea rezultatelor obinute la punctele 1 i 2.
52
5.2.4
Alegerea metodei de calcul pentru instalaia pentru producerea de fascicol

secundar de reacie - Metoda Elementelor Finite, Metode ce au stat la baza
metodei elementelor finite[CAI2002]
Datorit complexitii modulului TIS, a fost preferat metoda de analiz cu elemente finite, pe
care cei de la compania ANSYS au ridicat-o la standarde foarte nalte.
La baza aparitiei metodei elementelor finite, a stat Metoda deplasrilor:
Sistemul de ecuaii are ca necunoscute deplasrile sau rotirile nodurilor elementelor structurii
(articulaii, zone de rigidizare, capetele unor tronsoane, puncte de aplicaie ale forelor sau cuplurilor
exterioare, etc.
Metoda const n exprimarea forelor din noduri pentru fiecare element, funcie de deplasrile nodale i
scrierea ecuaiilor de echilibru ale forelor nodale corespunztoare fiecrui element.
Prin asamblarea ecuaiilor de echilibru corespunzatoare fiecrui element, se obine matricea
global de echilibru, care este singular.
Pentru ridicarea singularitii matricei, se introduc condiiile la limit globale(deplasri nule sau
impuse).
Practic, pentru fiecare element se va obtine :
K * e = Fe
Unde:
K e este matricea de rigiditate a elementului e
e este matricea coloana a deplasrilor nodale pentru elementul e
F e este matricea forelor din noduri pentru elementul e
[ ]{ } { }
e
[ ]
{ }
{ }
Se asambleaz ecuaiile mtriceale obinute pentru fiecare element n parte prin nsumare, obinndu-se o
matrice global de forma:
[K ]* { } = {F }
n care:
[K ] este matricea de rigiditate a ntregului model
{ } este matricea coloan a deplasrilor nodale a intregului model
{F } este matricea forelor din noduri a intregului model (pentru sarcinile direct aplicate)
[K ] este o matrice singulara de dimensiune N x N

Pentru a ndeparta singularitatea (linii si coloane 0 sau proportionale), se elimina liniile i coloanele
corespunzatoare reaciunilor necunoscute ,sau corespunzatoare blocajelor sau deplasrilor impuse
nodurilor-cunoscute . Se obine astfel o matrice patrat nesingular.
53
Metoda deplasarilor Algoritm de calcul :

Se consider un element de tip bar ce are seciunea constant Ae i de lungime Le delimitat de nodurile i
i j
Se noteaz :
ui i uj deplasrile din nodurile i i j
Fxie i Fxje forele nodale din i i j
N i i N j eforurile secionale din i i j.

Rezulta ca : Fxie = N i i Fxje = N j
Se exprim deformaia elementului e ( Lij ) i forele nodale in funcie de deplasrile nodale ui i uj.
e
N i Le N j L
EA e
Lij = u j u i =
=
=
=
N
N
(u i u j )
i
j
EA e
EA e
Le
EA e
EA e
e
F = N i = e (u i u j ) i Fxj = N j = e (u i u j )
L
L
e
xi
Relaia dintre forele nodale i deplasri se mai poate scrie sub form matriceal astfel :
EA e
Le
e
1 1 u i Fxi
1 1 = F e
u j xj
Se exemplific pentru o bar alcatuit din mai multe elemente ca n figura urmatoare :
54
In continuare, sunt reprezentate relaiile de echilibru dintre fore in fiecare nod :
Se scriu relaiile ntre forele nodale funcie de deplasri pentru fiecare element in tabelul urmator :
Element
1
2
3
4
Nodurile
elementului
i
j
0
1
1
2
2
3
3
4
Le
Ae
a
1.5a
2a
2.25a
4A
3A
2A
A
Fexi
4EA(u0-u1)/a
2EA(u0-u1)/a
EA(u0-u1)/a
4EA(u0-u1)/a
55
Fexj
-4EA(u0-u1)/a
-2EA(u0-u1)/a
-EA(u0-u1)/a
-4EA(u0-u1)/a
Se vor scrie ecuatiile de echilbru pentru fiecare nod :

4 EA
(u0 u1 ) = H 0
a
4 EA
2 EA
Fx11 Fx21 + 3P = 0
(u 0 u1 )
(u 2 u1 ) = 3P
a
a
2 EA
EA
Fx22 Fx32 + 2 P = 0
(u1 u 2 )
(u 2 u 3 ) = 2 P
a
a
EA
4 EA
Fx33 Fx43 + P = 0
(u 2 u 3 )
(u 3 u 4 ) = P
9a
a
4 EA
Fx44 + H 4 = 0
(u 3 u 4 ) = H 4
9a
Nodul 0 Fx10 + H 0 = 0
Nodul 1
Nodul 2
Nodul 3
Nodul 4
A rezultat un sistem de ecuaii cu 5 necunoscute: H 0 , H 4 , u1 , u 2 , u 3 , care matriceal se poate scrie sub

forma :
4
0
0
0
4
4
u 0 H 0
6
2
0
0
u 3 p
3
2
1
0 1
EA 0
*
=
2
13
4 u 2
a 0
0
1
9
9 u 3 p
4 H
4
0
0
0
4
u 4
9
9
Dac in ecuaii se introduc condiiile la limit u 0 = u 4 = 0 , atunci se suprima liniile 1 i 5, respectiv

coloanele 1 i 5, pentru a obine o matrice nesingulara.
6
2
0
u1 3P
EA
* u = 2 P
3
2
1
Rezult :
2
a
13
0
1
u 3 P
9

Sub form general [K ]* { } = {F } unde :
0
6 2
[K ] = EA 2 3 1 este matricea de rigiditate a sistemului

a
13
0
1
9
Dac se inmuleste la stinga cu inversul matricei de rigiditate,
[K ]1 * [K ]* { } = [K ]1 * {F } { } = [K ]1 * {F }
56
Rezulta :
10
3
u1
9 a 26

u
2
EA
128
9
u
3
2
26
2
9
P
1.25

26
Pa
6 * 2 P =
2.25
3

EA 2.25
6 14 P
Din sistemul:
u0 = u4 = 0
4 EA
(u 0 u1 ) = H 0
a
4 EA
(u3 u4 ) = H 4
9a
Rezult H 0 i H 4
Datorita faptului c metoda poate fi algorirtmizat relativ uor, aceast metoda sta la baza rezolvrii
problemelor oricit de complexe, acolo unde structurile pot fi imparite in elemente finite.
Modelarea cu Elemente Finite Metoda elementelor finite este un caz particular de rezolvare al
ecuaiilor al metodei Ritz
Conform celor care au dezvoltat teoria elementelor finite:
- Din punct de vedere geometric, lementul finit care este un corp tridimensional, modeleaz corpul prin
muchii, suprafee i volume avnd form geometric ideal n spaiul tridimensional Euclidian;
- Din punct de vedere al proprietilor fizice, elementului finit I se pot asocia proprieti ideale de
material: continuitate, izotropie, densitate, constante termice, etc.
- Din punct de vedere funcional, modeleaz evoluia variabilei de cmp a problemei i derivata
acesteia pn la un anumit ordin, funcie de condiiile la limit a domeniului analizat funcie de
condiiile iniiale ale problemei studiate.
Metoda de analiz cu elemente finite este o metod matematic i se desfoar pe parcursul
urmtoarelor etape:
1.
Crearea modelului geometric
2.
Discretizarea lui n elemente finite
3.
Obinerea formei variaionale corespunztoare fenomenului studiat i minimizarea formei
ptratice associate
4.
Asamblarea matricei de rigiditate global din matricele de rigiditate a elementelor finite:
Pentru fiecare element se formeaz o ecuaie variaionala
K e * { e } = {F e }
Prin asamblarea tuturor ecuaiilor variaionale ale elementelor finite in una singur, rezult o ecuaie
matriceal globala de forma :
[ ]
[K ]* { } = {F }
57
1.
Rezolvarea numeric a sistemului de ecuaii liniare sau a ecuaiei matriceale globale cu
impunerea condiiilor la limit globale (noduri fixe, deplasri cunoscute, fore de legtur cunoscute.
2.
Post procesarea rezultatelor - calculul variabilelor secundare, trasarea graficelor de variaie a
variabilelor secundare (deplasri, tensiuni echivalente, deformaii elastice, verificarea seciunilor
periculoase, etc)
De fapt, mare parte din comunitatea internaional folosete ANSYS pentru cele mai importante
proiecte.
Pentru a face analiz modal, se va descompune sistemul TIS n elemente de sine stttoare.
Unul din cele mai importante principii n mecanic, este Principiul suprapunerii efectelor.
Se poate studia separat, care sunt frcventele i deplasrile proprii, ale fiecrui subansamblu n
parte. tiind caracteristicile cutremurului de pmnt, putem anticipa care sunt reaciile ansamblului TIS
.
Vibraiile unui cutremur se ncadreaz n categoria VIBRAII ALEATOARE.
Funciile de timp ce vor caracteriza aceste tipuri de vibraii, nu sunt cunoscute. Pentru un
fenomen cu evoluie aleatoare n timp, nu se poate cunoate, dect evoluia anterioar momentului
actual.
Nu se poate cunoate evoluia n timp a micrii maselor unui sistem dac ne gndim la un
cutremur din anul viitor, indiferent de gradul acestuia.
5.2.5
Despre caracterul aleator al cutremurelor[BFR1979]
Dup cutremur, oamenii de tiin au fcut o analiz a pagubelor suferite, i au fost luate msuri
n consecin.
Ansamblul datelor obinute n urm realizrii unui eveniment (cutremur de grad 5 de exemplu)
formeaz o realizare a fenomenului. Ansamblul datelor obinute n experimente distincte, petrecute n
aceleai condiii (aceleai aparate amplasate n acelai loc i care au msurat cutremure de grad 5),
definesc un proces aleator. Practic, un proces aleator este dat de un numr finit de realizri finite.
Funcia aleatoare va fi notat cu x(t), dar, dup cum s-a artat mai sus, nu are o reprezentare
analitic, cu ajutorul creia s s determine precis valoarea lui x la momentul t.
Att excitaia ct i rspunsul (micrii vibratorii) sunt aleatoare.
Att excitaia ct i rspunsul au o anumit amplitudine instantanee la un moment dat.
Amplitudinea la momentul t1 este o variabil aleatoare i este caracterizat de ansamblul statistic
al valorilor la momentul t1 pe axa timpului, pentru toate realizrile anterioare.
Mrimile de ansamblu definite pentru funcia aleatoare (timp, vitez, acceleraie, etc.) a
amplitudinilor vor permite caracterizarea n timp a excitaiilor i a micrilor aleatoare (sau echivalent
n frecven) i n mrime, pentru un moment al micrii.
Pentru caracterizarea oscilaiilor structurilor, datorit caracterului aleator al comportamentului
mediului de propagare al cutremurelor, se folosesc mrimi statistice - media geometric i funcia de
autocorelaie
Se consider c procesul aleator are T secunde.
5.2.6
Energia de deformaie i Puterea medie sau Densitatea Spectrala de Putere

Un sistem elastic liniar, are energia de deformaie acumulat intr-o perioad :
58
1 01
kx(t ) x(t )dt
T0 0 2
Din mecanic : Fe * deplasarea = Lucru mecanic
Wp =
(5.10)
T0
prin analogie, se consider
x (t )dt
2
masur a energiei funciei x(t) pe o perioada, indiferent de natura
funciei x(t) (poate sa fie deplasare, vitez, acceleraie, etc.)

T0
2
x (t )dt = T0
0
n =
(5.11)
Dac se imparte energia la T0 , atunci se obine media ptratic a funciei x(t), adic puterea
medie pe o perioad
x 2 (t )
1
T0
T0
2
x (t )dt =
0
T0
T0
cn =
2
n =
n =
(5.12)
Reprezentarea grafic a lui cn ( ) d spectrul puterii funciei x(t) figura 5.25.
Figura 5. 14
O funcie neperiodic x(t) poate fi privit ca un caz limit de funcie periodic ale carei valori se
repet dup o durat infinit de mare. T0 . In acest caz, pulsaia fundamental 0 este infinit mic
2
pentru c : 0 =
0 pentru ca T0 . Spectrele de frecvena, i de putere se vor transforma din
T0
spectre discrete in spectre continue ca in fig 5.25 .
Densitatea spectral de putere se mai poate scrie :
2

cn
2
(5.13)
x (t ) =

n =
cn
reprezint puterea coninut in unitatea de band de pulsaii i se va numi densitate
spectral de putere i se va nota cu S (n ) unde = n +1 n = 0 0 . Deci spectrul discret se va

transforma in spectru continuu, pentru c liniile spectrale se vor succede la intervale infinit mici. Se
i
59
poate spune c o funcie neperiodica se poate descompune in functii periodice (armonice) de intervale
infinit mici.
Figura 5. 15 - Evoluia undei seismice a cutremurului din 1977 componenta EW(scara zecimala)
Prelucrarea diagramei a(t) masurat de un seismograf in timpul unui cutremur.
Dupa cum se tie, pentru a calcula efectul cutremurului asupra unei structuri, trebuie s se ina
seama de diagrama a(t), obinut de la un seismograf. De exemplu, se d diagramele obinute in timpul
cutremurului din 1977 , i din 2004, prezentat in figurile 5.16, 5.17.
Unele aparate, moderne, dau direct densitatea spectral a puterii pentru acceleraie (PSD) ca in
figura 5.17, iar altele mai vechi, dau x(t), ca in figura 5.16. In calcule se foloseste densitatea puterii
spectrale.
60
Figura 5. 16 Evoluia undei seismice a cutremurului din 2004, componenta EW (scara

logaritmica) - grafic PSD
5.2.7 Rspunsul seismic al structurilor[HAC1970], [IFR1984][ION2004]

Eforurile, deformaiile i tensiunile variabile in timp, reprezinta raspunsul seismic al construciei.
Pentru a afla raspunsul seismic al unei construcii, trebuie sa se modeleze din punct de vedere geometric,
fizic i matematic structura construciei, iar pentru a anticipa forele induse de un seism de o anumita
magnitudine, trebuie s se modeleze din punct de vedere geologic, geotehnic i dinamic amplasamentul
structurii. De asemenea trebuie sa se modeleze din punct de vedere istoric, cinematica cutremurului
respectiv, s se studieze parametrii inregistrati de aparatura de msura in cazuri de cutremure similare,
anterioare.
Ecuaia de echilibru seismic pentru sisteme cu un grad de libertate, a cror baza rigida este supusa unei
miscri seismice caracterizat prin deplasri u(t) are urmatoarea form analitic :
m[ &x&(t ) + u&&(t )] + cx& (t ) + kx(t ) = 0
61
Dac se noteaz :
v=
c
- fraciunea din amortizarea critic
cr
k
- pulsaia proprie a sistemului
m
Pentru a determina soluia general a ecuaiei in condiii iniiale nule, se va discretiza accelerograma
cutremurului ntr-un numr de impulsuri, dup care se suprapun efectele. Rspunsul seismic total
instantaneu se va determina cu relaiile:
t
1
DRI = u&&(t )e v ( t T ) sin (t T )dT
VRI = u&&(t )e v ( t T ) cos (t T )dT

0
ARI = u&&(t )e v ( t T ) sin (t T )dT

0
Unde :
DRI reprezint deplasarea relativ instantanee
VRI reprezint viteza relativ instantanee
ARI reprezint acceleraia relativ instantanee
Se noteaza valorile maxime care se manifest pe durata unui cutremur pe directia gradelor de libertate
ale DRI, VRI sau ARI ca valori spectrale notate SD(u&&, T , v); SV (u&&, T , v); SA(u&&, T , v )
Reprezentarile grafice ale valorilor spectrale se numesc spectre seismice de rspuns.
Ficare spectru este specific unui cutremur i unui amplasament pe care s-a facut inregistrarea.
Cunoscind rspunsul spectral, se poate evalua fora seismic maxim notat cu FSM, pe o directie data
pe care s-a facut masuratoarea: NS, EW, Verticala
Aceasta se determina cu relatia :
FSM = m * SA(u&&, T , v)
5.2.8
n vederea aflrii rspunsului seismic al unui sistem cu n GLD se folosete analiza modal. Aceast
metod const n exprimarea ecuaiilor de micare prin intermediul a n ecuaii independente, obinute
prin decuplarea sistemului de ecuaii de echilibru.
Fie un sistem vibrant cu n GLD. Sistemul de ecuaii care exprim echilibrul seismic al sistemului sub
form matriceal are forma:
[m]{&x&(t )} + [c]{x& (t )} + [k ]{x(t )} = [m]{1}{u&&(t )}
(3.8)
Pentru a decupla sistemul de ecuaii se efectueaz o transformare de variabil:
62
{x(t )} = [X ]{ (t )}
(3.9)
n expresiile de mai sus s-au efectuat urmtoarele notaii:

[m] - matricea de inerie a sistemului vibrant;
[c] - matricea de amortizare vscoas a sistemului;
[k ] - matricea de rigiditate determinat n coordonatele dinamice ale sistemului;
[X ] - matricea modal normalizat a sistemului;
[u&&(t )] - acceleraia terenului;
[i (t )] - coordonat generalizat care precizeaz valoarea amplitudinii modului i de vibraie pe
direcia GLDj.
Se introduce expresia (3.9) n ecuaia (3.8), iar rezultatul se premultiplic cu matricea modal transpus.
Rezult:
[X ] [m][X ]{&& (t )}+ [X ] [c][X ]{& (t )}+ [X ] [k ][X ]{ (t )} = [X ] [m]{1}{u&&(t )}

T
Deoarece s-a demonstrat c:
[X ] [m][X ] = [1] i [X ] [m][X ] = [2v ] i [X ] [m][X ] = [ ]

T
atunci ecuaia matriceal (*) se decupleaz n n ecuaii independente. Ecuaia modal independent
corespunztoare modului i de vibraie este urmtoarea:
n
2
&& (t ) + 2v
&
&&
i
i i i (t ) + i i (t ) = m j X j ,i u (t )
j =1
Deplasarea relativ modal instantanee pe direcia gradului de libertate j, n modul i de libertate, n

coordonatele dinamice originale, conform relaiei (3.9), se calculeaz cu relaia:
x j ,i (t ) = j ,i
u&&(T )e
v ( t T )
sin (t T )dT
unde j,i reprezint coeficientul de form i se determin cu relaia:

n
j , i = X j ,i
m
j =1
m
j =1
X j ,i
X 2 j ,i
63
Deplasarea relativ modal maxim i acceleraia absolut modal maxim se calculeaz cu relaiile:
x j ,i (t )
max
= j ,i SDi
x j ,i (t ) + j ,i u&&(t )
max
= j ,i SAi
unde: SDi i SAi reprezint valorile spectrale modale maxime, exprimate n deplasri relative, respectiv
n acceleraii absolute ale rspunsului seismic al unui sistem cu 1GLD ale crui caracteristici dinamice
proprii coincid cu cele corespunztoare modului i de vibraie.
Valoarea forei seismice, care se aplic static pe structur, n dreptul masei i pe direcia GLD
corespunztor, n vederea aflrii rspunsului seismic n eforturi sau deplasri, n coordonate dinamice
originale, se determin cu expresia:
S j ,i = m j j .i SAi
5.2.9
O alt metoda: Rspunsul seismic normat in construcii [P100-92]
In mecanica construciilor, se foloseste o metoda de calcul simplificat. Proiectarea antiseismic a

construciilor presupune, n primul rnd, determinarea forelor seismice (ncrcrilor seismice), n mod
simplificat, conform normativului P100-92.
5.2.10 Algoritmul transformarii funciei x(t) in funcia Densitate Spectrala de Putere (PSD)
Pentru c subiectul tezei se refer la cutremurul din 1977, va fi prezentat algoritmul transformarii
x(t) in PSD, unde x(t) este o acceleraie.
Se utilizeaza programul Mathcad. Microsoft Office Xcell .Algoritmul este urmatorul:
1.
Se introduc acceleraiile obinute prin digitizarea diagramei din figura 5.26, intr-un fiier xl
cu denumirea cutremur_77_ew_a.xl.
2.
Se introduc timpii corespunztori acceleraiilor obinuti prin digitizarea diagramei din figura
5.8, intr-un fiier xl cu denumirea cutremur_77_ew_t.xl, in ordine crescatoare.
3.
Se d o dimensiune 2m pentru ca intervalele considerate dintre doi timpi consecutivi sa fie
foarte mici.
4.
Se calculeaza pasul de timp corespunzator dimensiunii de la punctul 3.
pas :=
(tmax tmin)
m
5.
6.
8.
Se calculeaza valorile vectorului t. Acestea se vor depune intr-un fiier xx.xl.

Se calculeaz valorile acceleraiei corespunzatoare vectorului xx, prin interpolare, cu ajutorul
funciei interp(x,y,xx)
Se aplic transformata Fourier acceleraiilor vectorului yy. Se obtine un vector cu valori
numere complexe.
2
2
2
Se calculeaz modulul vectorului yy. Se obtine ck = Re k ( yy ) + Imk ( yy )
9.
Se calculeaza vectorul , unde i =
7.
2k
tmax tmin
64
10.
Se calculeaza vectorul densitate spectrala a puterii pentru acceleraie cu formula : S k =
ck
Se introduc valorile vectorului in fiierul _EW.xl i valorile vectorului S in fiierul

S_EW.xl
In acest fel au fost obinuti vectorii S_EW(), S_NS(), S_z(), i .pentru cutremurul din
1977.
11.
5.2.11
Grafice PSD pentru cutremurul din 1977 (INCERC i Institutul de Fizic a

pamntului)
Figura 5. 17 a(t) pentru unda seismic pe EW a cutremurului din 1977
Figura 5. 18 - a(t) pentru unda seismic pe NS a cutremurului din 1977
65
Figura 5. 19 a(t) pentru unda seismic pe z (verticala) a cutremurului din 1977
200
150
Sk
100
50
10
20
30
40
50
Figura 5. 20 Densitatea spectrala de putere a acceleraiei pentru unda seismica din 1977
componenta EW
66
15
10
Sk
5
10
15
20
componenta NS
30
20
Sk
10
20
40
60
80
100
componenta z (verticala)
Aplicind algoritmul prezentat mai sus, au fost obinute graficele densitilor spectrale de putere ale
acceleraiilor pe trei direcii in figurile 5.21, 5.22, 5.23:
Din grafice, rezulta ca frecventele interesante, sunt urmatoarele :
EW 20 Hz
NS 7 Hz
Ver 65 Hz
67
6.
ANALIZA MODAL SI RASPUNSUL SEISMIC Al INSTALAIEI PENTRU PRODUCEREA DE
FASCICOL SECUNDAR DE REACTIE EURISOL DS- REZULTATE FINALE
6.1 Frecvene modale calculate in intervalul de interes 0-80 Hz
CENTRALIZATOR CU REZULTATE CALCULATE PRIVIND FRECVENELE MODALE ALE INSTALAIEI eurisol N
INTERVALUL 0 80 HZ
FRECVENE
Structura
rezistena
Bare Cu
Etaj 1
Bare Cu
Etaj 2
Bare Cu
Etaj 3
Bare Cu
Etaj 4
Bare Cu
Etaj 5
Bare Cu
Etaj 6
sistem He
+N
Mod de
vibraie
Frecvena
[Hz]
Frecvena
[Hz]
Frecvena
[Hz]
Frecvena
[Hz]
Frecvena
[Hz]
Frecvena
[Hz]
Frecvena
[Hz]
Frecvena
[Hz]
2,904
3,8511
3,0736
1,7698
0,8119
0,79029
572,48
3,7045
4,6894
8,11E-04
3,2441
1,8416
1,0012
0,86321
593,41
18,913
13,959
1,15E-03
3,6139
1,8553
1,0057
0,87006
633,71
23,177
15,591
1,1987
3,6327
1,8555
1,0082
0,87056
658,36
53,716
15,887
1,2145
3,685
1,8562
1,0097
0,87182
966,99
61,465
15,951
6,3415
3,6998
1,8563
1,0114
0,87212
1010,9
96,902
16,11
6,691
3,7215
1,8566
1,0118
0,87239
1036,5
16,243
6,699
3,748
1,8569
1,0122
0,87248
1544,5
16,415
6,701
3,7768
1,8575
1,0122
0,87257
1658,5
10
16,513
6,7018
3,8248
1,8578
1,0123
0,87264
1744,5
11
16,629
6,7024
3,8711
1,858
1,0123
0,87266
1768,6
12
16,75
6,7029
3,9083
1,8581
1,0124
0,87272
13
16,879
6,7038
3,9456
1,8582
1,0124
0,87402
14
16,977
6,7063
4,0192
1,8584
1,0133
0,87507
15
17,045
6,7068
4,1097
1,8589
1,0142
0,87555
16
17,127
6,71
4,1524
1,8592
1,0146
0,87703
17
17,177
6,7108
4,2881
3,1749
1,0156
0,90475
18
17,443
6,7114
4,5421
4,3778
1,7503
1,7643
68
Bare Cu
Etaj 1
Frecvena
[Hz]
Bare Cu
Etaj 2
Frecvena
[Hz]
Bare Cu
Etaj 3
Frecvena
[Hz]
19
25,871
6,7117
9,0718
4,9017
2,7268
2,3531
20
26,286
6,7156
9,874
5,0859
2,7788
2,3974
21
39,178
6,8258
9,9503
5,1137
2,7829
2,3997
22
41,5
17,052
10,043
5,1146
2,7838
2,403
23
42,278
18,166
10,176
5,1163
2,7878
2,404
24
43,167
18,273
10,232
5,1166
2,7892
2,4047
25
43,446
18,437
10,375
5,1175
2,7901
2,405
26
43,813
18,463
10,485
5,1183
2,7902
2,4052
27
44,195
18,469
10,651
5,1199
2,7904
2,4054
28
44,907
18,472
10,73
5,1209
2,7905
2,4055
29
45,437
18,473
10,768
5,1213
2,7908
2,4057
30
45,874
18,475
10,844
5,1216
2,7908
2,408
31
46,093
18,477
11,032
5,122
2,7931
2,4094
32
46,357
18,484
11,436
5,1225
2,7957
2,4136
33
46,476
18,485
11,729
5,1238
2,7977
2,4138
34
46,837
18,495
11,818
5,1248
2,7995
2,4195
35
46,896
18,497
18,153
9,6132
5,3321
4,6031
36
47,367
18,498
19,255
9,9252
5,4316
4,6856
37
47,54
18,499
19,481
10,024
5,4476
4,7025
38
47,575
18,51
19,649
10,026
5,456
4,7042
39
70,804
22,319
19,955
10,029
5,4652
4,7112
40
71,271
22,927
20,093
10,03
5,4675
4,7127
41
78,623
33,878
20,222
10,032
5,4697
4,7143
42
79,236
35,742
20,333
10,033
5,4699
4,7147
43
36,122
20,568
10,036
5,4702
4,7152
44
36,189
20,758
10,038
5,4704
4,7156
FRECVENE
Mod de
vibraie
Structura
rezistenta
Frecvena
[Hz]
69
Bare Cu
Etaj 4
Frecvena
[Hz]
Bare Cu
Etaj 5
Frecvena
[Hz]
Bare Cu
Etaj 6
Frecvena
[Hz]
Bare Cu
Etaj 2
Frecvena
[Hz]
Bare Cu
Etaj 3
Frecvena
[Hz]
Bare Cu
Etaj 4
Frecvena
[Hz]
Bare Cu
Etaj 5
Frecvena
[Hz]
Bare Cu
Etaj 6
Frecvena
[Hz]
45
36,202
20,791
10,039
5,4709
4,7157
46
36,207
21,104
10,04
5,4711
4,716
47
36,21
21,18
10,041
5,4755
4,7233
48
36,213
21,38
10,042
5,4804
4,729
49
36,217
22,03
10,044
5,4832
4,7315
50
36,232
22,421
10,046
5,4881
4,7396
51
36,234
22,514
15,902
7,3546
7,4673
52
36,252
23,007
16,348
8,862
7,7239
53
36,256
30,254
16,565
8,9356
7,7602
54
36,259
31,753
16,572
9,0046
7,7723
55
36,261
32,098
16,578
9,0189
7,7759
56
36,283
32,521
16,579
9,0338
7,7877
57
39,888
33,169
16,582
9,0378
7,7902
58
42,304
33,239
16,585
9,0414
7,7927
59
55,887
33,553
16,589
9,0418
7,7936
60
57,963
33,656
16,593
9,0423
7,7943
61
59,628
34,391
9,0427
7,7949
62
59,812
34,745
16,595
9,0435
7,7952
63
59,833
35,026
16,597
9,0438
7,7957
64
59,842
35,066
16,598
9,051
7,8078
65
59,847
35,27
16,603
9,0596
7,8169
66
59,852
35,682
16,605
9,0633
7,8218
67
59,859
36,744
22,032
9,0721
7,8342
68
59,883
37,066
23,575
10,91
10,915
69
59,887
37,266
23,9
13,194
11,376
70
59,919
38,656
24,645
13,42
11,603
71
59,924
44,183
24,741
13,45
11,615
FRECVENE
Mod de
vibraie
Structura
rezistena
Frecvena
[Hz]
Bare Cu
Etaj 1
Frecvena
[Hz]
70
Bare Cu
Etaj 2
Frecvena
[Hz]
Bare Cu
Etaj 3
Frecvena
[Hz]
Bare Cu
Etaj 4
Frecvena
[Hz]
Bare Cu
Etaj 5
Frecvena
[Hz]
72
59,93
46,964
24,754
13,473
11,63
73
59,933
48,064
24,763
13,495
11,637
74
59,969
48,81
24,765
13,501
11,638
75
71,141
49,316
24,769
13,506
11,641
76
72,003
49,436
24,773
13,507
11,642
77
49,982
24,78
13,507
11,643
78
50,095
24,786
13,508
11,644
79
50,617
24,788
13,509
11,644
80
51,174
24,789
13,51
11,645
81
51,77
24,791
13,521
11,663
82
51,852
24,794
13,533
11,68
83
52,293
24,8
13,54
11,684
84
52,559
24,804
13,552
11,705
85
53,521
33,257
17,316
15,825
86
54,314
33,827
18,588
16,079
87
55,451
34,543
18,61
16,215
88
56,296
34,571
18,783
16,222
89
59,258
34,583
18,816
16,248
90
65,992
34,587
18,847
16,253
91
66,569
34,592
18,856
16,258
92
67,852
34,598
18,863
16,26
93
68,407
34,607
18,864
16,262
94
68,989
34,615
18,865
16,263
95
69,297
34,619
18,866
16,263
FRECVENE
Mod de
vibraie
Structura
rezistena
Frecvena
[Hz]
Bare Cu
Etaj 1
Frecvena
[Hz]
Bare Cu
Etaj 6
Frecvena
[Hz]
96
69,768
34,62
18,868
16,265
97
70,213
34,623
18,868
16,289
98
72,008
34,627
18,884
16,308
71
FRECVENE
Mod de
vibraie
Structura
ezistenta
Frecvena
[Hz]
Bare Cu
Etaj 1
Frecvena
[Hz]
Bare Cu
Etaj 2
Frecvena
[Hz]
Bare Cu
Etaj 3
Frecvena
[Hz]
Bare Cu
Etaj 4
Frecvena
[Hz]
Bare Cu
Etaj 5
Frecvena
[Hz]
Bare Cu
Etaj 6
Frecvena
[Hz]
99
72,428
34,636
18,901
16,318
100
72,775
34,641
18,908
16,344
101
72,94
34,641
18,928
16,344
102
73,845
38,718
20,724
17,952
103
74,752
40,126
24,606
20,928
104
76,651
44,352
24,823
21,267
105
77,286
44,888
24,875
21,582
106
78,863
45,973
25,01
21,594
107
79,243
46,023
25,051
21,631
108
46,039
25,092
21,638
109
46,044
25,103
21,645
110
46,051
25,113
21,647
111
46,059
25,114
21,65
112
46,07
25,116
21,651
113
46,082
25,117
21,652
114
46,087
25,119
21,653
115
46,089
25,12
21,687
116
46,093
25,14
21,709
117
46,097
25,164
21,725
118
46,109
25,174
21,756
119
46,117
25,199
22,138
120
56,729
26,65
24,979
121
56,969
28,747
26,991
122
59,018
31,602
27,246
123
59,108
31,741
27,581
124
59,13
32,127
27,727
125
59,136
32,175
27,763
72
Bare Cu
Etaj 4
Frecvena
[Hz]
Bare Cu
Etaj 5
Frecvena
[Hz]
Bare Cu
Etaj 6
Frecvena
[Hz]
126
59,144
32,228
27,783
127
59,155
32,242
27,792
128
59,169
32,256
27,801
129
59,186
32,257
27,805
130
59,191
32,259
27,807
131
59,193
32,26
27,809
132
59,199
32,263
27,81
133
59,205
32,264
27,812
134
59,221
32,29
27,854
135
59,23
32,32
27,888
136
69,43
32,332
27,904
137
70,843
32,365
27,95
138
73,645
34,657
29,402
139
73,828
39,401
33,842
140
73,854
39,787
34,046
141
73,862
40,127
34,628
142
73,874
40,189
34,649
143
73,887
40,255
34,703
144
73,902
40,274
34,715
145
73,925
40,29
34,727
146
73,932
40,292
34,73
147
73,934
40,294
34,734
148
73,942
40,296
34,737
149
73,95
40,3
34,738
150
73,969
40,301
34,74
151
73,98
40,333
34,793
FRECVENE
Mod de
vibraie
Structura
ezistenta
Frecvena
[Hz]
Bare Cu
Etaj 1
Frecvena
[Hz]
Bare Cu
Etaj 2
Frecvena
[Hz]
Bare Cu
Etaj 3
Frecvena
[Hz]
73
FRECVENE
Mod de
vibraie
Structura
ezistenta
Frecvena
[Hz]
Bare Cu
Etaj 1
Frecvena
[Hz]
Bare Cu
Etaj 2
Frecvena
[Hz]
Bare Cu
Etaj 3
Frecvena
[Hz]
152
Bare Cu
Etaj 4
Frecvena
[Hz]
Bare Cu
Etaj 5
Frecvena
[Hz]
Bare Cu
Etaj 6
Frecvena
[Hz]
78,07
40,372
34,828
153
40,387
34,854
154
40,427
34,904
155
41,064
35,269
156
42,182
40,717
157
46,808
41,757
158
48,15
41,863
159
48,448
42,26
160
49,014
42,308
161
49,093
42,327
162
49,174
42,393
163
49,197
42,406
164
49,217
42,421
165
49,219
42,425
166
49,222
42,43
167
49,224
42,433
168
49,229
42,434
169
49,23
42,437
170
49,269
42,503
171
49,316
42,551
172
49,333
42,577
173
49,385
42,644
174
49,722
46,959
175
51,185
49,754
176
51,824
49,946
177
57,729
50,086
178
57,839
50,744
74
Bare Cu
Etaj 5
Frecvena
[Hz]
Bare Cu
Etaj 6
Frecvena
[Hz]
179
58,79
50,77
180
58,887
50,85
181
58,984
50,866
182
59,011
50,884
183
59,035
50,889
184
59,039
50,895
185
59,041
50,899
186
59,044
50,9
187
59,05
50,904
188
59,051
50,981
189
59,098
51,038
190
59,155
51,069
191
59,173
51,15
192
59,237
51,489
193
61,486
52,051
194
62,357
58,708
195
66,6
59,083
196
68,491
59,948
197
69,45
59,974
198
69,57
60,075
199
69,684
60,095
200
69,715
60,116
201
69,745
60,122
202
69,749
60,128
203
69,753
60,133
204
69,756
60,135
FRECVENE
Mod de
vibraie
Structura
ezistenta
Frecvena
[Hz]
Bare Cu
Etaj 1
Frecvena
[Hz]
Bare Cu
Etaj 2
Frecvena
[Hz]
Bare Cu
Etaj 3
Frecvena
[Hz]
75
Bare Cu
Etaj 4
Frecvena
[Hz]
Bare Cu
Etaj 5
Frecvena
[Hz]
Bare Cu
Etaj 6
Frecvena
[Hz]
205
69,763
60,139
206
69,765
60,231
207
69,82
60,296
208
69,851
60,337
209
69,886
60,43
210
69,983
61,977
211
69,993
64,638
212
73,355
67,945
213
78,422
68,908
214
79,295
69,919
215
79,706
69,946
FRECVENE
Mod de
vibraie
Structura
ezistenta
Frecvena
[Hz]
Bare Cu
Etaj 1
Frecvena
[Hz]
Bare Cu
Etaj 2
Frecvena
[Hz]
Bare Cu
Etaj 3
Frecvena
[Hz]
Bare Cu
Etaj 4
Frecvena
[Hz]
216
70,068
217
70,091
218
70,116
219
70,124
220
70,131
221
70,137
222
70,139
223
70,144
224
70,251
225
70,326
226
70,374
227
70,479
228
72,805
229
73,392
230
76,96
231
79,45
Tabel 6.1 Frecvene proprii pentru structura cu bare cu sectiune circulara
76
FRECVE
NE
HW1
HW2 gaz
etalon
HW3
HW4
HW5
HW6
HW7
HW8
HW9
HW10
HW11
HW12
HW13
Mod de
vibraie
Frecvena
[Hz]
Frecvena
[Hz]
Frecvena
[Hz]
Frecvena
[Hz]
Frecvena
[Hz]
Frecvena
[Hz]
Frecvena
[Hz]
Frecvena
[Hz]
Frecvena
[Hz]
Frecvena
[Hz]
Frecvena
[Hz]
Frecvena
[Hz]
Frecvena
[Hz]
5,3031
0,7593
2,867
3,34E-04
1,8793
5,4993
1,7346
5,5469
0,79271
1,18E-02
2,22E-03
2,9724
6,52E-04
4,29E-04
1,14E-03
1,09E-03
2,2294
6,0993
1,7761
2,04E-03
6,871
2,138
1,49E-02
1,31E-02
12,295
1,22E-03
1,27E-03
1,67E-03
1,29E-03
7,7613
7,3558
1,9536
2,25E-03
7,3699
2,3261
0,73614
1,041
14,59
1,0946
1,0803
0,63138
1,3276
8,2946
7,7343
2,3521
0,61126
16,947
3,8244
0,76086
1,0632
19,37
1,1152
1,0919
0,70158
1,54
12,289
16,949
11,072
0,63459
20,28
3,9738
6,3562
10,421
19,564
11,121
12,041
8,3295
15,522
14,55
20,621
11,396
7,8029
30,55
4,4624
6,8832
12,618
29,317
13,944
13,946
8,649
21,402
22,55
28,76
12,652
8,0188
31,315
4,7488
9,0359
16,812
36,782
17,06
17,161
12,467
22,319
26,404
30,837
15,141
12,255
32,152
6,3474
10,072
17,812
38,445
18,046
18,154
12,95
23,635
30,376
32,799
25,472
12,824
10
41,919
7,9973
18,103
17,936
48,884
18,78
19,523
17,296
24,934
32,335
44,018
25,665
17,582
11
50,226
9,5246
20,758
26,73
58,369
28,148
32,825
26,264
39,594
38,557
50,593
31,094
23,517
12
52,878
12,12
21,309
34,83
59,741
35,385
35,436
26,797
39,752
43,714
51,756
32,443
24,129
13
53,424
13,72
22,941
37,168
69,407
37,805
37,926
30,659
42,04
49,004
55,465
34,382
30,379
14
72,212
17,081
24,888
43,06
75,291
47,67
48,666
31,947
64,609
55,958
75,423
35,466
32,354
15
78,745
18,815
31,267
54,575
76,611
54,518
54,531
44,127
76,932
68,86
44,643
42,545
20,484
32,391
57,901
57,353
57,934
45,45
73,218
48,207
43,993
16
17
21,207
34,782
60,636
68,65
68,666
48,628
49,431
48,397
18
22,962
45,97
77,873
77,473
77,848
56,217
58,087
49,106
71,752
66,317
71,003
19
24,832
49,524
79,304
79,626
79,225
20
29,701
55,776
74,6
71,634
71,813
21
31,755
57,818
79,186
73,078
79,2
22
36,347
73,073
75,178
77
FRECVE
NE
Mod de
vibraie
HW2 gaz
etalon
Frecvena
[Hz]
HW3
Frecvena
[Hz]
23
37,29
76,737
24
37,395
77,988
25
39,66
26
45,709
27
48,206
28
55,048
29
57,743
30
65,172
31
67,975
32
76,157
33
79,406
HW1
Frecvena
[Hz]
HW4
Frecvena
[Hz]
HW5
Frecvena
[Hz]
HW6
Frecvena
[Hz]
HW7
Frecvena
[Hz]
HW8
Frecvena
[Hz]
HW9
Frecvena
[Hz]
HW10
Frecvena
[Hz]
HW11
Frecvena
[Hz]
HW12
Frecvena
[Hz]
HW13
Frecvena
[Hz]
Tabel 6.2 Frecvene proprii pentru structura cu bare cu sectiune dreptunghiulara
6.2 Deformatii modale maxime corespunzatoare frecvenelor modale calculate in intervalul de interes 080 Hz
CENTRALIZATOR CU REZULTATE CALCULATE PRIVIND DEFORMATIILE MAXIME CORESPUNZATOARE
FRECVENELOR MODALE ALE INSTALAIEI EURISOL IN INTERVALUL 0 80 HZ
SGEI
structura
rezistena
Bare Cu
Etaj 1
Bare Cu
Etaj 2
Bare Cu
Etaj 3
Bare Cu
Etaj 4
Bare Cu
Etaj 5
Bare Cu
Etaj 6
He+N
Nr.modala
[mm]
[mm]
[mm]
[mm]
[mm]
[mm]
[mm]
[mm]
9,1021
6,8459
3,829
22,068
22,779
6,7394
12,401
12,553
9,5271
7,1184
3,829
16,857
24,871
20,472
25,102
9,6666
10,481
46,049
3,829
62,762
45,885
20,029
41,72
7,2846
10,896
81,587
6,1925
59,762
46,424
29,274
26,002
7,4322
11,892
72,912
6,1861
52,511
43,511
31,022
38,181
14,476
11,375
76,782
30,675
46,845
51,369
34,824
28,065
12,723
10,423
75,065
48,599
51,648
41,97
32,717
26,518
12,894
62,603
45,877
60,319
52,473
31,606
36,512
20,682
78
72,009
54,312
61,439
34,076
36,155
36,028
16,833
10
56,612
62,752
54,14
43,732
35,711
39,808
15,883
11
84,411
73,818
65,002
42,604
39,24
38,564
15,734
12
69,541
47,968
51,033
44,541
38,469
37,188
13
69,001
64,162
62,492
50,641
38,404
45,339
14
89,397
58,82
37,574
52,74
34,76
47,157
15
68,502
71,855
48,591
56,462
39,119
46,477
16
72,867
61,224
59,603
59,003
35,197
48,875
17
87,199
56,882
65,147
6,8675
38,789
14,476
18
93,897
52,185
6,8663
7,1777
7,7985
7,6885
19
10,301
56,334
27,663
21,703
18,108
17,68
20
9,7593
75,279
51,809
24,072
26,629
46,068
21
41,561
32,803
50,94
44,943
33,608
24,776
22
20,823
29,39
52,404
46,47
35,885
31,374
23
20,569
30,489
46,463
37,955
32,553
26,957
24
74,057
12,883
52,402
47,341
28,86
29,39
25
65,745
45,966
58,356
40,127
30,337
34,615
26
59,934
43,67
51,435
51,391
35,506
34,211
27
74,464
48,987
44,696
33,563
33,714
37,952
28
50,864
58,938
49,421
41,354
37,685
36,861
29
47,122
70,008
54,951
38,904
35,926
35,477
30
66,971
46,202
62,053
45,198
36,684
24,431
31
62,314
63,253
55,799
49,669
32,107
44,107
32
76,23
54,652
53,288
49,438
37,249
42,942
33
61,695
66,095
45,757
53,498
37,555
43,67
34
81,908
59,525
53,319
56,265
38,749
47,055
35
60,508
52,8
30,3
21,816
18,04
17,642
36
56,42
50,429
40,519
23,344
20,574
31,106
37
71,618
52,457
41,411
43,91
26,761
34,411
38
70,329
72,523
42,613
47,913
29,887
24,92
39
312,01
6,8905
44,493
39,157
32,463
37,191
79
SGEI
structura
rezistena
Bare Cu
Etaj 1
Bare Cu
Etaj 2
Bare Cu
Etaj 3
Bare Cu
Etaj 4
Bare Cu
Etaj 5
Bare Cu
Etaj 6
Nr.modala
[mm]
[mm]
[mm]
[mm]
[mm]
[mm]
[mm]
40
318,87
7,199
44,964
49,575
30,836
27,062
41
114,93
29,541
54,815
41,323
31,174
25,209
42
69,862
31,204
36,943
50,608
34,596
34,889
43
45,877
13,458
33,088
34,455
34,136
44
43,448
47,704
39,065
37,705
37,969
45
47,889
53,009
40,13
36,654
36,779
46
59,234
51,051
43,712
36,848
35,333
47
69,681
60,386
49,105
31,573
44,185
48
47,734
49,854
49,301
37,075
46,088
49
65,165
51,962
53,313
34,555
45,473
50
54,681
50,872
56,017
37,368
47,242
51
65,74
25,203
21,848
7,1247
12,49
52
58,953
62,327
22,968
18,083
25,648
53
51,312
32,003
43,616
19,264
14,101
54
51,378
30,143
47,975
26,818
38,565
55
53,269
50,341
37,338
29,513
24,983
56
72,703
42,363
49,026
32,45
36,555
57
9,3062
34,051
41,62
31,186
26,922
58
8,8244
47,402
50,8
30,415
25,132
59
29,505
45,818
32,445
34,787
34,682
60
30,373
40,025
37,852
33,681
34,283
61
45,879
50,331
38,311
37,578
37,876
62
42,909
36,227
43,142
36,754
36,959
63
46,934
51,376
49,309
36,619
35,417
64
59,698
25,417
49,067
31,92
44,865
65
68,495
48,379
53,218
37,133
45,451
66
48,2
50,449
55,838
33,359
46,038
67
66,751
49,31
10,202
36,93
46,85
68
55,639
12,925
12,91
7,4807
7,4061
69
66,409
54,709
20,921
18,099
17,652
80
SGEI
structura
rezistena
Bare Cu
Etaj 1
Bare Cu
Etaj 2
Bare Cu
Etaj 3
Bare Cu
Etaj 4
Bare Cu
Etaj 5
Bare Cu
Etaj 6
Nr.modala
[mm]
[mm]
[mm]
[mm]
[mm]
[mm]
[mm]
70
56,789
66,55
21,136
20,678
46,62
71
49,325
48,053
43,507
26,754
24,882
72
52,507
108,98
47,726
30,012
33,974
73
52,468
55,523
35,742
32,46
26,998
74
72,333
64,152
48,807
30,674
41,882
75
12,677
96,817
40,514
30,417
30,747
76
13,061
42,569
51,305
34,544
34,413
77
68,257
32,701
33,556
34,164
78
220,35
39,726
37,409
37,901
79
260,73
39,65
36,638
36,757
80
47,089
44,431
36,74
35,217
81
184,28
49,834
31,998
44,152
82
169,43
49,381
37,178
47,734
83
52,751
53,215
33,927
45,609
84
226,96
56,146
36,678
47,959
85
184,7
21,933
7,0172
17,265
86
58,356
22,582
19,046
23,675
87
59,091
41,291
17,422
39,693
88
54,42
47,89
26,786
24,83
89
67,137
35,977
29,394
36,16
90
112,8
49,222
32,6
27,067
91
93,047
41,764
31,15
25,55
92
70,591
50,389
30,312
35,011
93
213,75
32,506
34,354
34,131
94
232,85
36,736
33,901
37,883
95
126,35
38,925
37,477
36,805
96
166,21
43,227
36,709
35,403
97
116,61
49,737
36,655
43,985
98
153,73
49,274
32,159
45,011
99
65,271
53,16
37,177
45,321
81
structura
rezistena
Bare Cu
Etaj 1
Bare Cu
Etaj 2
Bare Cu
Etaj 3
Bare Cu
Etaj 4
Bare Cu
Etaj 5
Bare Cu
Etaj 6
[mm]
[mm]
[mm]
[mm]
[mm]
[mm]
[mm]
100
321,83
55,315
32,559
46,491
101
48,875
55,315
36,56
46,49
102
225,24
10,768
9,3695
7,0091
103
55,868
10,5
17,75
15,316
104
71,746
22,064
20,456
17,647
105
53,68
22,468
19,512
41,893
106
42,722
39,998
26,78
24,839
107
46,62
47,806
29,663
35,288
108
34,499
32,411
26,822
109
49,219
30,951
26,21
110
41,996
30,357
34,967
111
50,396
34,449
34,408
112
32,478
33,735
37,93
113
36,635
37,434
37,017
114
38,522
36,834
35,348
115
42,134
36,651
44,269
116
49,205
32,318
42,557
117
49,171
37,441
45,682
118
53,126
33,595
44,191
119
55,319
36,897
14,266
120
23,368
11,158
20,946
121
23,605
7,6373
10,165
122
39,135
18,181
17,682
123
47,786
18,603
24,971
124
34,882
26,842
38,879
125
49,806
29,35
24,374
126
42,413
32,427
36,831
127
50,286
31,048
27,114
128
32,21
30,246
25,163
129
37,138
34,287
34,128
SGEI
Nr.modala
82
SGEI
structura
rezistena
Bare Cu
Etaj 1
Bare Cu
Etaj 2
Bare Cu
Etaj 3
Bare Cu
Etaj 4
Bare Cu
Etaj 5
Bare Cu
Etaj 6
Nr.modala
[mm]
[mm]
[mm]
[mm]
[mm]
[mm]
[mm]
130
36,884
33,478
34,171
131
41,515
37,337
37,98
132
49,366
36,734
36,535
133
48,641
36,389
35,456
134
52,961
31,6
44,245
135
55,063
36,899
45,258
136
27,189
32,886
45,368
137
61,999
36,897
46,818
138
37,417
16,304
7,0869
139
47,322
17,736
16,556
140
33,73
18,937
17,7
141
49,499
26,801
42,62
142
42,621
29,445
24,842
143
49,916
32,371
35,208
144
31,262
31,106
26,896
145
35,994
30,179
26,188
146
37,214
34,571
34,958
147
40,602
33,165
34,288
148
48,786
37,389
37,948
149
48,713
36,676
36,816
150
52,75
36,325
35,411
151
54,585
31,677
44,233
152
10,728
37,041
42,285
153
33,4
45,523
154
37,104
43,959
155
9,7681
14,645
156
32,364
8,9926
157
23,681
19,962
158
17,783
15,915
159
18,817
28,252
83
SGEI
structura
rezistena
Bare Cu
Etaj 1
Bare Cu
Etaj 2
Bare Cu
Etaj 3
Bare Cu
Etaj 4
Bare Cu
Etaj 5
Bare Cu
Etaj 6
Nr.modala
[mm]
[mm]
[mm]
[mm]
[mm]
[mm]
[mm]
160
26,878
36,703
161
29,372
24,229
162
32,408
36,21
163
31,219
26,897
164
30,276
25,497
165
34,463
34,972
166
33,368
34,295
167
37,386
37,876
168
36,853
36,801
169
36,657
35,438
170
31,769
44,339
171
37,085
44,636
172
32,994
45,618
173
36,962
46,246
174
20,973
23,298
175
9,9882
16,35
176
18,058
17,226
177
18,914
17,903
178
17,763
41,341
179
26,81
24,798
180
29,257
35,73
181
32,378
26,873
182
31,411
25,809
183
30,329
34,937
184
34,103
34,286
185
33,725
37,829
186
37,417
36,78
187
36,806
35,396
188
36,613
43,806
189
31,872
44,095
84
SGEI
structura
rezistena
Bare Cu
Etaj 1
Bare Cu
Etaj 2
Bare Cu
Etaj 3
Bare Cu
Etaj 4
Bare Cu
Etaj 5
Bare Cu
Etaj 6
Nr.modala
[mm]
[mm]
[mm]
[mm]
[mm]
[mm]
[mm]
190
37,168
44,895
191
33,095
45,843
192
37,315
9,5062
193
10,121
16,429
194
12,69
20,088
195
15,696
17,753
196
18,086
41,669
197
26,844
24,862
198
28,736
35,519
199
32,327
26,866
200
32,297
26,013
201
30,583
35,18
202
33,527
34,291
203
33,429
37,956
204
37,388
36,798
205
37,259
35,412
206
36,735
44,269
207
31,819
43,786
208
21,371
45,558
209
37,085
45,613
210
41,524
10,316
211
37,222
15,716
212
9,7117
19,271
213
17,284
17,831
214
13,129
41,958
215
24,896
216
35,352
217
26,867
218
26,141
219
35,094
85
SGEI
structura
rezistena
Bare Cu
Etaj 1
Bare Cu
Etaj 2
Bare Cu
Etaj 3
Bare Cu
Etaj 4
Bare Cu
Etaj 5
Bare Cu
Etaj 6
Nr.modala
[mm]
[mm]
[mm]
[mm]
[mm]
[mm]
[mm]
220
34,297
221
37,927
222
36,842
223
35,398
224
44,288
225
43,347
226
45,544
227
45,238
228
11,214
229
9,702
230
17,781
231
17,694
Tabel 6.3 Sgeti pentru structura cu bare cu sectiune circulara corespunzatoare frecvenelor proprii
SGEI
HW1
HW2 gaz
etalon
HW3
HW4
HW5
HW6
HW7
HW8
HW9
HW10
HW11
HW12
HW13
Nr.modala
[mm]
[mm]
[mm]
[mm]
[mm]
[mm]
[mm]
[mm]
[mm]
[mm]
[mm]
[mm]
[mm]
18,9150
30,61
3,6525
6,9213
3,644
3,6493
3,6638
3,6609
6,8543
18,573
25
3,6619
11,577
31,007
3,5083
3,6519
7,0184
3,644
3,6493
3,6638
3,6609
7,0416
18,253
25,006
3,6619
17,206
29,281
3,5084
3,6511
17,087
3,644
3,6493
3,6638
3,6609
19,533
7,7793
7,0553
3,6619
7,647
30,3
5,6052
5,7853
18,609
5,7716
5,7595
5,7752
5,7992
19,978
8,7114
7,2707
5,7719
18,945
6,805
5,6347
5,7722
5,9304
5,7902
5,7854
5,7705
5,8276
5,9192
19,925
26,683
5,7693
20,184
33,245
18,665
16,566
5,918
16,398
16,308
18,835
16,131
6,3535
19,844
28,442
20,28
16,049
8,0651
19,655
19,017
29,244
19,037
18,759
19,363
14,538
19,291
27,313
6,0277
20,376
15,652
30,397
5,6246
6,666
8,373
6,2592
5,8416
5,8066
9,6401
20,276
14,737
6,0116
5,8766
24,501
46,428
5,7049
9,5349
9,3491
5,6231
5,7377
6,0895
11,579
10,216
19,592
107,63
5,976
10
19,895
30,364
17,864
6,8438
17,907
11,257
10,711
11,17
12,566
10,224
19,942
78,936
11,713
11
30,288
48,157
9,2764
29,629
12,052
29,123
28,452
18,527
13,442
31,666
32,062
55,95
20,23
12
13,401
30,573
11,974
8,5368
11,655
8,9001
9,0886
19,163
10,469
13,339
10,301
9,4891
20,239
86
SGEI
HW1
HW2 gaz
etalon
HW3
HW4
HW5
HW6
HW7
HW8
HW9
HW10
HW11
HW12
HW13
Nr.modala
[mm]
[mm]
[mm]
[mm]
[mm]
[mm]
[mm]
[mm]
[mm]
[mm]
[mm]
[mm]
[mm]
13
9,9983
46,33
14,655
9,2385
28,236
9,0646
9,3985
10,171
21,908
12,633
10,512
9,8156
10,267
14
19,976
30,809
12,091
17,725
19,258
18,539
18,804
9,5018
18,494
19,848
20,311
47,877
9,4646
15
31,844
44,526
14,622
12,574
20,633
12,444
12,528
13,328
11,856
27,548
13,689
12,077
16
10,603
12,553
12,136
11,896
12,019
12,528
10,499
119,04
12,246
17
10,533
26,121
27,116
27,111
27,196
24,699
13,01
15,978
18
30,232
19,623
18,322
17,727
18,064
20,031
90,149
19,054
19
44,086
12,393
17,907
16,844
17,511
10,741
27,632
25,754
20
30,165
22,873
31,944
104,78
14,265
21
43,131
11,004
11,44
10,642
11,43
22
10,439
16,573
23
10,557
11,274
24
30,465
10,954
25
42,806
26
31,917
27
42,215
28
31,203
29
43,011
30
31,339
31
42,145
32
30,181
33
142,66
43,648
Tabel 6.4 SGEI pentru structura cu bare cu sectiune dreptunghiulara corespunzatoare frecvenelor proprii
87
6.3 Centralizator cu rezultate calculate privind: SGEATA max, Epsilon Max, Sigma Max care ar fi produse cu
o probabilitate de 68.3% de cutremurul din martie 1977 calculate cu ANSYS
STRUCTURA
STRUCTURA DE
SPRIJIN SI
REZISTENA
HW1
HW2
PARAMETRUL
(VALORI
MAXIME)
Direcia EW
Direcia NS
Direcia VERTICALA
COMPONENTA
SGEATA[mm]
639,11
8,1524
11,938
2,57E-03
1,49E-01
2,06E-03
2,41E-02
1,0803
1,49E-02
EPSILON [mm/mm]
5,03E-03
1,27E-03
4,87E-03
5,22E-07
7,53E-07
1,68E-06
3,77E-06
5,43E-06
1,21E-05
SIGMA MAX
calculat[MPa]
1355,8
565,31
1011
9,34E-02
1,95E-01
5,53E-01
6,74E-01
1,4131
2,553
SGEATA [mm]
194,92
5,7593
4,0382
5,15E-03
0,13177
1,90E-03
5,36E-03
1,73E-04
1,11E-04
EPSILON [mm/mm]
3,97E-03
2,36E-03
5,86E-03
9,99E-07
8,73E-06
9,16E-06
1,10E-07
6,44E-08
1,62E-07
SIGMA
calculat[MPa]
1206,3
708,91
1424,9
0,45049
1,5106
1,4948
0,0333
0,0196
0,0393
SGEATA [mm]
1,74E-06
1,57E-06
3,22E-08
1,45E-02
2,00E-01
1,04E-02
5,04E-03
9,22E-04
1,25E-04
EPSILON [mm/mm]
4,41E-11
1,89E-11
2,38E-11
1,42E-05
8,12E-06
6,87E-06
5,99E-07
2,08E-07
3,53E-07
SIGMA
calculat[MPa]
6,33E-06
2,69E-06
3,39E-06
1,542
0,9989
0,7102
9,09E-02
3,16E-02
5,02E-02
88
STRUCTURA
HW3
HW4
HW5
HW6
HW7
HW8
PARAMETRUL
(VALORI MAXIME)
Direcia NS
Direcia EW
Direcia VERTICALA
COMPONENTA
SGEATA [mm]
93,808
0,93039
1,7115
9,39E-04
9,64E-02
1,33E-03
0,91185
1,40E-02
1,64E-02
EPSILON [mm/mm]
4,63E-03
1,36E-03
2,27E-03
1,64E-06
1,16E-05
4,95E-06
4,28E-05
1,20E-05
1,95E-05
SIGMA calculat[MPa]
640,57
293,56
296,84
0,5494
1,5223
0,68034
5,7698
2,6827
2,5802
SGEATA [mm]
905,72
1,5976
16,469
3,22E-04
0,13167
1,81E-03
1,07E-02
1,90E-05
1,95E-04
EPSILON [mm/mm]
2,25E-02
5,76E-03
1,89E-02
9,49E-07
5,39E-06
3,28E-06
2,68E-07
6,87E-08
2,22E-07
SIGMA calculat[MPa]
3767,6
1936,3
2802,6
0,4711
0,909
0,472
4,48E-02
2,30E-02
3,29E-02
SGEATA [mm]
622,29
104,29
11,396
2,54E-02
0,122
1,74E-03
8,06E-03
1,60E-03
1,48E-04
EPSILON [mm/mm]
1,37E-02
8,06E-03
11,396
1,23E-06
8,05E-06
9,03E-06
1,79E-07
1,15E-07
2,32E-07
SIGMA calculat[MPa]
1986,2
1347,5
2394,7
0,347
0,794
0,822
2,56E-02
1,73E-02
3,07E-02
SGEATA [mm]
655,47
112
12,047
2,66E-02
1,25E-01
1,79E-03
8,31E-03
1,60E-03
1,53E-04
EPSILON [mm/mm]
1,60E-02
9,61E-03
1,79E-02
1,54E-06
8,55E-06
8,16E-06
2,02E-07
1,25E-07
2,26E-07
SIGMA calculat[MPa]
2038,3
1256
2362,7
0,491
0,895
0,792
2,60E-02
1,69E-02
2,96E-02
SGEATA [mm]
637,21
85,587
11,723
2,10E-02
0,1208
1,74E-03
8,06E-03
1,32E-03
1,48E-04
EPSILON [mm/mm]
1,63E-02
7,18E-03
1,71E-02
1,14E-06
8,22E-06
8,39E-06
2,06E-07
1,02E-07
2,18E-07
SIGMA calculat[MPa]
2324,5
1163,5
2189
0,323
0,638
0,808
2,95E-02
1,50E-02
2,75E-02
SGEATA [mm]
193,11
0,25
3,677
1,91E-04
0,121
1,69E-03
6,59E-03
6,51E-05
1,26E-04
EPSILON [mm/mm]
3,54E-03
8,41E-04
5,12E-03
3,95E-07
1,70E-06
2,82E-06
1,18E-07
2,81E-08
1,70E-07
89
SIGMA calculat[MPa]
STRUCTURA
HW9
HW10
HW11
HW12
HW13
BARE ALIMENTARE ETAJ 1
605,77
PARAMETRUL
(VALORII MAXIME)
362,63
780,69
0,214
Direcia EW
0,29
0,447
2,00E-02
Direcia NS
1,21E-02
2,59E-02
Direcia VERTICALA
COMPONENTA
SGEATA [mm]
236,43
10,423
4,986
2,74E-03
4,53E-02
6,66E-04
3,28E-03
1,29E-04
6,88E-05
EPSILON [mm/mm]
1,09E-02
2,94E-03
1,34E-02
1,29E-06
2,61E-06
2,61E-06
1,52E-07
4,07E-08
1,85E-07
SIGMA calculat[MPa]
1154,3
803,12
1656,8
0,203
0,234
0,38
1,60E-02
1,11E-02
2,30E-02
SGEATA [mm]
1,436
3,43E-03
2,77E-02
4,82E-04
0,121
1,70E-03
6,86E-03
8,67E-05
1,33E-04
EPSILON [mm/mm]
2,70E-05
4,56E-06
3,82E-06
5,18E-07
1,76E-06
2,64E-06
1,26E-07
2,12E-08
1,77E-07
SIGMA calculat[MPa]
4,595
2,903
5,572
0,172
0,291
0,392
2,13E-02
1,35E-02
2,59E-02
SGEATA [mm]
21,955
0,656
0,308
3,83E-04
1,22E-02
1,64E-04
2,69E-03
3,77E-04
6,30E-05
EPSILON [mm/mm]
7,01E-04
2,70E-04
6,06E-04
5,62E-07
2,25E-07
2,69E-07
1,06E-07
4,30E-08
3,59E-08
SIGMA calculat[MPa]
137,98
61,225
82,588
7,31E-02
2,14E-02
3,88E-02
1,25E-02
2,98E-03
4,66E-03
SGEATA [mm]
213,72
43,154
6,978
5,11E-02
0,163
2,74E-03
7,12E-03
1,94E-03
1,86E-04
EPSILON [mm/mm]
4,22E-03
8,95E-04
2,29E-03
7,32E-07
7,15E-06
2,43E-06
1,41E-07
2,98E-08
7,64E-08
SIGMA calculat[MPa]
788,2
480,35
471,7
0,627
1,205
0,605
2,62E-02
1,56E-02
1,57E-02
SGEATA [mm]
148,65
3,374
2,898
7,61E-04
0,138
1,92E-03
7,97E-03
2,18E-04
1,53E-04
EPSILON [mm/mm]
2,71E-03
6,77E-04
3,61E-03
1,00E-06
1,98E-06
2,96E-06
1,41E-07
3,53E-08
1,87E-07
SIGMA calculat[MPa]
496,15
354,4
634,36
0,227
0,329
0,469
2,57E-02
1,83E-02
3,29E-02
SGEATA [m]
0,1572
1,48E-02
2,91E-03
9,56E-06
3,99E-05
5,48E-07
5,41E-06
5,16E-07
1,43E-07
EPSILON [m/m]
5,68E-03
1,24E-03
4,59E-03
6,03E-07
9,34E-07
1,67E-06
1,96E-07
4,29E-08
1,59E-07
SIGMA calculat[Pa]
8,78E+08
3,93E+08
6,69E+08
7,99E+04
1,47E+05
2,25E+05
3,03E+04
1,37E+04
2,31E+04
90
STRUCTURA
PARAMETRUL
(VALORII
MAXIME)
COMPONENTA
SISTEM DE RCIRE SI VIDARE CU HE SI

AZOT LICHID
Direcia EW
X
Direcia NS
Direcia VERTICALA
SGEATA [m]
3,49E-01
7,06E-03
6,81E-03
2,66E-06
9,13E-05
1,26E-06
6,65E-06
1,68E-07
1,30E-07
EPSILON [m/m]
8,09E-03
3,32E-03
9,25E-03
8,62E-07
5,03E-06
2,73E-06
1,54E-07
6,33E-08
1,76E-07
SIGMA calculat[Pa]
1,31E+09
7,54E+08
1,20E+09
4,79E+05
8,26E+05
6,23E+05
2,49E+04
1,44E+04
2,28E+04
SGEATA [m]
1,048
2,29E-01
1,33E-01
1,11E-04
2,00E-04
1,67E-06
5,21E-03
1,12E-03
6,58E-04
EPSILON [mm/mm]
5,38E-02
1,72E-02
1,91E-02
1,09E-06
1,49E-06
2,45E-06
2,67E-04
8,52E-05
9,50E-05
SIGMA calculat[Pa]
7,23E+09
3,17E+09
3,20E+09
1,69E+05
2,37E+05
2,99E+05
3,59E+07
1,57E+07
1,59E+07
SGEATA [m]
1,42E-01
4,91E-03
1,11E-03
6,04E-06
6,61E-05
6,26E-07
3,10E-06
2,61E-07
3,29E-08
EPSILON [m/m]
2,51E-03
1,10E-03
1,73E-03
2,12E-06
3,56E-06
6,26E-07
7,43E-08
3,29E-08
4,99E-08
SIGMA calculat[Pa]
3,16E+08
1,28E+08
1,87E+08
2,41E+05
4,64E+05
1,56E+05
9,41E+03
4,39E+03
4,37E+03
SGEATA [m]
5,79E-02
4,73E-04
1,13E-03
1,00E-06
2,86E-05
7,72E-08
2,12E-06
1,21E-07
4,23E-08
EPSILON [mm/mm]
1,11E-03
3,47E-04
1,24E-03
5,62E-08
6,81E-08
1,41E-07
4,14E-08
1,10E-08
4,64E-08
SIGMA calculat[Pa]
2,90E+08
1,16E+08
2,91E+08
5,17E+03
4,62E+03
1,33E+04
1,09E+04
4,32E+03
1,09E+04
SGEATA [m]
9,77E-02
5,89E-04
7,46E-04
4,74E-07
2,62E-05
6,59E-08
2,65E-06
2,28E-08
2,02E-08
EPSILON [m/m]
8,59E-04
3,40E-04
6,88E-04
4,18E-08
4,99E-08
1,07E-07
2,32E-08
9,19E-09
1,86E-08
SIGMA calculat[Pa]
1,85E+08
8,74E+07
1,58E+08
4,46E+03
4,03E+03
1,28E+04
5,01E+03
2,36E+03
4,27E+03
SGEATA [m]
2,63E-10
2,75E-09
3,44E-10
4,79E-11
9,79E-10
1,39E-11
3,06E-12
2,72E-11
2,99E-12
EPSILON [m/m]
1,14E-08
1,09E-08
1,49E-09
4,11E-09
4,11E-09
2,21E-10
7,05E-11
9,19E-11
1,50E-11
SIGMA calculat[Pa]
3,53E+03
2,86E+03
1,97E+03
1,22E+03
1,42E+03
8,20E+02
2,21E+01
2,33E+01
1,14E+01
Tabel 6.5 - SGEATA max, Epsilon Max, Sigma Max care ar fi produse cu o probabilitate de 68.3% de cutremurul din martie 1977
91
6.4 Exemplu Analiza la vibraii a structurii de sprijin si rezisten

6.4.1 Structura de sprijin si rezisten - descriere
Este compus, din:
Flana colorat n galben, incastrat n pereii modulului TIS, aa cum se vede n fig 4 i 5. Este
executat din material izolator, Al2O3
Peretele despritor colorat n negru, ncastrat n flans aa cum se vede n fig 4 i 5 executat din
INOX
Tubul de extracie prin care trece fascicolul de produi secundari de reacie este montat pe
peretele despritor prin intermediul mai multor console tot din INOX, aa cum se vede n fig 4.
6.4.2
Date tehnice
Date tehnice pentru INOX

Structural
Module de Young
Coefficient de Poisson
Masse volumique
Dilatation thermique
Limite lastique en traction
Limite lastique en compression
Rsistance en traction
Rsistance en compression
1.93e+005 MPa
0.31
7.75e-006 kg/mm
1.7e-005 1/C
207. MPa
207. MPa
586. MPa
0. MPa
Unitati de masura
Systme d'units Mtrique (mm, kg, N, C, s, mV, mA)
Angle
Degrs
Vitesse de rotation rad/s
Geometrie
Nom de l'objet
Bote englobante
Longueur suivant X
Longueur suivant Y
Longueur suivant Z
Proprits
Volume
Masse
Statistiques
Corps
Corps actifs
Noeuds
Elments
Gomtrie
366. mm
146. mm
7020. mm
7.1768e+006 mm
56.62 kg
10
10
112079
53739
99
6.4.3 Analiz modala. Structura de sprijin si rezistena

Numar moduri proprii de vibraie analizate 7
Graficul frecvenelor proprii
Tabel 6.1 Frecvene proprii

Mode
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
Frquence [Hz]
2.904
3.7045
18.913
23.177
53.716
61.465
96.902
100
6.4.4 Grafice 3D pentru deformatele totale modale calculate

Exemplu : Deformata totala 1 Structura de sprijin si rezistena
Figura 6. 1
101
Exemplu: Deformata totala 7 Structura de sprijin si rezistena
Figura 6.. 7
102
6.4.5 Analiza seismic grafice 3D pentru SGEATA, Epsilon si Eforturi unitare

calculate
Pentru Analiza seismic, dupa cum s-a observat in capitolul anterior, s-au utilizat date obinute de la
Centrul de Fizic a Pamntului Magurele .
S-au obtinut 3 diagrame, a 3 componente :
1. Componenta dupa EW;
2. Componenta dupa NS;
3. Componentra verticala.
Dupa ce a fost facut analiza modala, s-a trecut la analiza pentru vibratii aleatoare Pentru componenta
EW,ca rezultate, au fost obinute deformate directionale (SGEI), dupa x, y, z in figurile 6..8, 6..9,
6..10 :
Figura 6.. 8
Figura 6.. 9
103
Figura 6.. 10
Deformatii elastice (epsilon) dupa x, y, z in figurile 6..11, 6..12, 6..13 :
Figura 6.. 1
Figura 6.. 2
104
Figura 6.. 3
Eforturi unitare (Sigma) pe directiile x, y, z, prezentate in figurile 6..14, 6..15, 6..16.
Figura 6. 4
Figura 6. 5
105
Figura 6. 6
6.4.6 Centralizator cu rezultate calculate privind: SGEATA max, Epsilon max, Sigma max cu probabilitatea de a
se intimpla de 68.3%
STRUCTURA
STRUCTURA
DE SPRIJIN SI
REZISTENA
MARIMEA
SGEATA MAX
[mm]
EPSILON
MAX[mm/mm]
SIGMA MAX
calculat[MPa]
Direcia EW
Y
Direcia NS
Y
Direcia VERTICALA
Y
Z
639.11
8.1524
11.938
2.57e-3
1.49e-1
2.06e-3
2.41e-2
1.0803
1.487e-2
6.03e-3
1.27e-3
4.87e-3
6.22e-7
7.53e-7
1.68e-6
3.77e-6
6.43e-6
1.213e-5
1356.8
566.31
1011
9.34e-2
1.95e-1
6.53e-1
6.74e-1
1.4131
2.553
S-au utilizat frecvenele proprii pentru domeniul de pina la 80 Hz
106
CAPITOLUL 7 - CONCLUZII FINALE, CONTRIBUII ORIGINALE,

DISEMINAREA REZULTATELOR I DIRECII VIITOARE DE CERCETARE
7.1 CONCLUZII FINALE
Instalaia de extragere a fascicolului de electroni are 7m lungime. Din flana superioar care este
considerat ncastrat n structura fundaiei, pornesc bare de alimentare cu energie electric.
Structura de rezistent a instalaiei este aceeai n toate cazurile analizate. ns, forma barelor de
alimentare cu energie electric, realizate din Cu difer prin forma geometric a seciunii transversale
i lungimea lor.
Conform rezultatelor calculelor fcute n domeniul 0 -80 Hz care intereseaz, (pentru c aici poate
rezona cu oscilaiile cutremurului din 1977 cu structura propus spre analiz, conform diagramelor
date de centrul de fizic a pmntului (prezentate n capitolul 4), structura are un numr variabil de
frecvene modale:
numele structurii cu bare cu sectiune ptrata (10x10x1)
Nr frecvene proprii
HW1
15
HW2
33
HW3
24
HW4
19
HW5
15
HW6
19
HW7
19
HW8
21
HW9
15
HW10
16
HW11
14
HW12
22
HW13
21
Tabelul 7 1 Nr frecvene proprii pentru barele cu seciune ptrat, goale in interior
107
Numele structurii cu bare cu
Nr frecvene proprii Lungimea barelor
seciune circular (cite 8 bare d=6)
(mm)
Etaj 1
42
1305
Etaj 2
76
1654
Etaj 3
107
2804
Etaj 4
152
3144
Etaj 5
215
4284
Etaj 6
231
4620
Tabelul 7 2 - frecvene proprii pentru barele cu sectiune circulara, pline in interior
Posibilitatea ca o structur s rezoneze este cu att mai mare cu ct numrul de frecvene proprii este
mai mare.
Rezult c atunci cnd exist bare subiri de form circular, structura este mai sensibil la
producerea unui cutremur.
Din tabelul 6.6 reiese c nr. de frecvene proprii este cu att mai mare cu ct lungimea barelor este
mai mare. De fapt, dac se coroboreaz observaia 2 i 3, barele de aceeai form cu ct sunt mai
lungi, n mod generic cu att sunt mai subiri.
Are utilitate, pentru c este parte dintr-un proiect internaional FP7
Prezint noutate, pentru c este un experiment de cercetare i nu s-a mai realizat aa ceva nainte.
Se bazeaz pe ncercri i documente referitoare la aspecte studiate separat
S-a dorit realizarea unei instalaii i a unui laborator complex nou care s asigure condiiile
experimentale cerute.
Este un pas nainte, n raport cu ceea ce exist n prezent pentru c este o sum a pailor mici
realizai pn acum
Complexitatea proiectului este superioar a tot ceea ce s-a fcut pn acum.
A fost calculat sgeata maxim a fiecrui tip de element al modelului structurii ales pentru aceast
tez i cu ajutorul programului ANSYS s-au trasat diagramele pentru deformatele structurii funcie
de frecvenele proprii.
11. S-au fcut filme ale oscilaiilor, i au fost studiate formele i modul n care s-ar produce
oscilaiile barelor de alimentare cu energie electric. S-a observat c structura oscileaz n general
dup toate cele 3 direcii, i este funcie de amplasarea barelor.
108
12.
Pentru frecvenele proprii calculate, s-a
determinat cu o probabilitate de 68.3%
deformaia max, alungirea relativa maxim, i efortul unitar maxim al structurii dac ar exista un
cutremur de gradul 7, cu caracteristicile asemntoare cutremurului de pmnt din 1977.
13.
Rspunsul structurii, adic Deformaiile, Eforturile unitare i Alungirile specifice s-au
determinat pe fiecare component a cutremurului n prte. EW, NS i Vertical.
Datorit caracterului aleatoriu al vibraiilor pmntului datorat neomogenitatii scoarei , a grosimii

diferite, a densitii diferite, a obiectelor amplasate care amortizeaz sau amplific diferit undele
cutremurului, etc, calculul se face cu probabilitate de 68.3 %.
Datelor din tabelului 6.5 se poate determina dac elementul din structur rezist sau nu n cazul unui
cutremur. De asemeni , putem afla ct se alungete, sau cum o face.
Se poate afla dac forma structurii este corespunztoare sau nu n cazul n care un cutremur de
gradul 7 se produce.
Se poate determina cu probabilittea de 68.3 % dac se vor produce fisuri i dac fluxul de radiaii se
rspndete n afar structurii sau nu.
Se poate determina dac trebuie gndit altfel form geometric a structurii.
7.2 Contribuii originale
Contribuii la proiectarea instalaiei Eurisol n cadrul proiectului internaional EURISOL-DS
Modelarea i calculul frecvenelor proprii n vederea studiului r spunsului la excitaii periodice,

seismice, a instalaiei a
Tinta - Surs de ioni pentru producerea de fascicole secundare din produi
de fisiune.
Calculul parametrilor rspunsului la aciunea cutremurului din 1977 asupra instalaiei a
Tinta -
Surs de ioni pentru producerea de fascicole secundare din produi de fisiune
7.3 Diseminarea rezultatelor si direcii de cercetare ulterioare
Publicarea rezultatelor calculelor fcute n cadrul proiectelor naionale i internaionale, a

cercetrilor, n reviste de specialitate i prezentarea la conferine, congrese i mitinguri
internaionale;
Instalaiile nucleare pot fi analizate pe componente tip i pot fi trase concluzii referitoare la modul n
care s fie proiectate
Se pot analiza din punct de vedere seismic diferite tipuri de structuri pe care s se monteze tipurile
de instalaii nucleare cunoscute
109
n cazul unui cutremur, din punctul de vedere al pierderii de radiaii, se poate stabili dac este nevoie
de ecrane suplimentare i ce tipuri de ecrane trebuiesc folosite.
La Fukushima, instalaiile de rcire au cedat. Se poate studia cum s se fac cuplajul ntre instalaiile
exterioare i cele interioare .
Studiul izolrii mediului n care se propag vibraiile cutremurelor fata de structura instalaiei(lor).
Studiul momentului n care s se fac izolarea mediului prin care se propag vibraiile cutremurului
fata de structura instalaiei.
BIBLIOGRAFIE
[OBL2009] A. Olivier-Kaiser, F. Le Blanc, C. Lau Design of 1+ Ion Source Coupling First Design of
the Resonant Ionization Laser Ion Source For the Multi-Mega Watt Target Station Institut de Physique
Nuclaire dOrsay, 91406 Orsay Cedex, France
[Fed00] V.N. Fedoseyev et al., Hyp. Int. 127 (2000) 409.
[Mis93] V.I. Mishin et al., Nucl. Instr. and Meth. B 73 (1993) 550.
[Moo05] I.D. Moore et al., J. Phys. G : Nucl. Part. Phys. 31 (2005) S1499.
[Kud03] Y. Kudryavtsev et al., Nucl. Instr. and Meth. B 204 (2003) 336.
[Yi03] J. Yi et al., Jpn. J. Appl. Phys. 42 (2003) 5066.
[Las09] J. Lassen et al., AIP Conf. Proc. 1104 (2009) 9.
[Fed09] V.N. Fedoseyev, private communication, sept. 2009.
[Ks00] Kster and al., Nucl. Instr. and Meth. B 160 (2000) 528-535
[***ISO] http://isolde.web.cern.ch/isolde/
[BFI2007]
A.E. Barzakh, D.V. Fedorov, A.M. Ionan, V.S. Ivanov, M.P. Levchenko, K.A. Mezilev,
F.V. Moroz, S.Yu. Orlov, V.N. Panteleev, Yu.M. Volkov,
PNPI , Leningrad district, 18850 Gatchina, Russia
O. Alyakrinskiy, A. Andrighetto, A. Lanchais, G. Lhersonneau*, V. Rizzi, L. Stroe#, L.B. Tecchio,
INFN-LNL, viale dellUniversita` 2, 35020 Legnaro (PD), Italy
O. Bajeat, M. Cheikh Mhamed, S. Essabaa, C. Lau, B. Roussire,
IPNO, bat-106, F-91406 Orsay, France
M. Dubois, C. Elon, G. Gaubert, P. Jardin, N. Lecesne, R. Leroy, J.Y. Pacquet, M. -G. Saint Laurent,
A.C.C. Villari.
GANIL (IN2P3/CNRS DSM/CNRS), BP 55027, 14076 Caen CEDEX 5, France
* now at GANIL,
# and NIPNE, POB MG-6, 077125 Bucharest, Romania.
Report on the R&D of Uranium Carbide targets by the PLOG
collaboration at PNPI-Gatchina
[TNS2007] L. Tecchio (INFN-Legnaro)F. Negoita, L. Serbina, E. Udup (NIPNE-Bucharest) Fission
Target Design
[ABT2007]
O. Alyakrinskiy, M. Barbui, L.B. Tecchio (INFN-Legnaro), F. Negoita, L.
Serbina, E. Udup (NIPNE-Bucharest) EURISOL Fission Target Design adapting MAFF concept
[www2009a] http://www.eurisol.org/site02/fission_target/- Choice of final target design parameters
110
[BABJ. Bermudez, O. Alyakrinskiy, M. Barbui, L.B. Tecchio

Laboratori Nazionali di Legnaro I.N.F.N.Legnaro (PADOVA) ITALY.
F. Negoita, L. Serbina, E. Udup Ifin Magurele Romania
Fission Target Design And Integration Of Neutron Converter For Eurisol-Ds Project
[ROT1986]A. Roth; Vacuum Technology, North Holland 1986.
[BLI1996]
A. Blin; La Recuperation et Stockage des Gaz, CERN 1996.
[MEU2003]S. Meunier ; Systme de Recuperation et de Stockage des Gaz a ISOLDE, Vacuum
Technical Note 03-11, June 2003.
[www01]
MAFF : Physics Case and Technical Description, http://www.ha.physik.unimuenchen.de.
[YOS2006] D. Yosifov and I. Sekachev; J. Vac. Sci. Technol. A 24(4) (2006) 1601.
[HUC1991] D. Hucknall; Vacuum Technology and Applications, Butterworth-Heinmann, Oxford,
1991.
[CFH1989] A. Chambers, R.K. Fitch, B.S. Halliday; Basic Vacuum Technology, Adam Hilger,
Bristol and NewYork, 1989.
[AIH1984] C.B. Alcock, V.P. Itkin and M.K. Horrigan; Canadian Metallurgical Quarterly 23 (1984)
309.
[HAI2000] J. Haines; Graphite / Carbon Carbon Composite target R & D, Neutrino Factory and
Muon Collider Collaboration Targetry R & D Meeting, Dec. 15, 2000, Brookhaven National
Laboratory,Tandem Library, Bldg 901A.
[PUT1997] J. C. Putaux et al. ; Graphite Target for the SPIRAL Project, Nuclear Instruments and
Methods in Physics Research B 126 (1997) 113-116.
[ABL1999] G.D. Alton, J.R. Beene, Y. Liu, Nucl. Instrum. And Meth. In Phys. Res. A 438 (1999)
190-209.
[RMA2000] 1- D. Ridikas, W. Mittig and N. Alamanos; RNB production with a powerful proton
accelerator, report DAPNIA-SPHN-2000-59, CEA Saclay (2000).
[UKP1998] 2- PIAFE; Project Report, Ed. By Ulli Koester and Jean-Alain Piston, March 1998.
[MAI1999] 3- H.J. Maier et al., Nuclear Instruments and Methods in Nuclear Research A 438
(1999)185.
[ABN2007] 4- O. Alyakrinskiy, M. Barbui, F. Negoita, L. Serbina, L.B. Tecchio, E.
Udup;EURISOL Fission Target Design adapting MAFF concept,http://www.eurisol.org.
[BMS2007] 5- G. Battistoni, S. Muraro, P.R. Sala, F. Cerutti, A. Ferrari, S. Roesler, A.Fasso`, J.
Ranft; FLUKA: a multi-particle transport code", Proceedings of the Hadronic Shower Simulation
Workshop 2006,Fermilab 6--8 September 2006,M. Albrow, R. Raja eds.,AIP Conference Proceeding
896, 31-49, (2007).
[FFR2005] 6- A. Fasso`, A. Ferrari, J. Ranft, and P.R. Sala; "The FLUKA code: Description
and benchmarking", CERN-2005-10 (2005), INFN/TC_05/11, SLAC-R-773.
[VLA2009] 7- V.Vlachoudis "FLAIR: A Powerful But User Friendly Graphical Interface For
FLUKA" Proc. Int. Conf. on Mathematics, Computational Methods & Reactor Physics (M&C 2009),
Saratoga Springs, New York, 2009.
[NSU2009] F. Negoita, L. Serbina, E. Udup Horia Hulubei - National Institute for Physics and
Nuclear Engineering (IFIN-HH) Romania
O. Alyakrinskiy, M. Barbui, J. Bermudez, L.B. Tecchio
Laboratori Nazionali di Legnaro I.N.F.N. Italy.
Y. Kadi, C. Kharoua C.E.R.N.
Y. Romanets Instituto Tecnologico et Nuclear Portugal
111
Improved Design of EURISOL Fission Target Systems and Handling

(ionizarea cu laseri)
[OBL2009] A. Olivier-Kaiser, F. Le Blanc, C. Lau
Institut de Physique Nuclaire dOrsay, 91406 Orsay Cedex, France Design of 1+ Ion Source Coupling
First Design of the Resonant Ionization Laser Ion Source For the Multi-Mega Watt Target Station
SCURT REZUMAT
Prin lucrarea Model pentru studiul rspunsului la excitaii periodice, seismice, a instalaiei inta
- Sursa de ioni pentru producerea de fascicole secundare din produi de fisiune. Analiza modal , a
incercat sa afle care este raspunsul structurii de tip nuclear Instalaie inta - Sursa de ioni pentru
producerea de fascicole secundare din produi de fisiune la actiunile seismului din 1977, cu ajutorul
inregistrarilor - diagrame acceleraie-timp puse la dispozitie de Institutul de Fizica a Pamintului. S-a
realizat modelul elastic, si s-au obtinut : frecventele proprii ale instalatiei pentru o plaja de 0-80 Hz,
graficele 3D ale comportarii instalatiei deformatele - in cazul frecventelor proprii, deformata maxima,
locul in care se produce aceasta si s-a aflat ce se intimpla daca se produce un cutremur : SGEI,
eforturi unitare, alungiri specifice grafice 3D si SGEI maxime, eforturi unitare maxime, alungiri
specifice maxime, localizarea lor cu ajutorul graficelor 3D. S-a lucrat pe un subansamblu al proiectului
EURISOL-DS, care este o instalatie nucleara, la care autorul a facut parte din echipa de proiectare.
Metoda de lucru si rezultatele vor fi aplicate in urmatoarele proiecte internationale la care autorul va
participa.
BRIEF SUMMARY
Through the "Model for the study response of periodics excitations, seismals, of the Installation TargetIon Source for the production of secondary beams of fission products. Modal analysis ", tried to find out
which is the answer" type structure nuclear Installation Target-Ion Source for the production of
secondary beams of fission products from earth actions in 1977, with the help of record-charting
acceleration-time provided by the Institute of Physics of the Earth. Elastic model has make, and earned:
frequent's own system for a beach 0-80 Hz, 3D graphs of system behaviour - deformations -in case of
frequent their own maxim deformed, where production occurs and found out what happens if an
earthquake occurs: arrows, specific efforts, uniform elongation and arrows-3D graphics, the maximum
unit maximum efforts, and specific maximum elongation location, with the help of 3D graphics. He
worked on a subassembly of the EURISOL-DS project, which is a nuclear installation, in which the
author was part of the design team. Method of work and the results will be applied in the following
international projects in which the author will participate.
112
CURRICULUM VITAE
1. Nume: Serbina
2. Prenume: Leonardo
3. Data i locul naterii: 23.03.1955, Ploiesti, jud. Prahova, Romania
4. Cetenie: Romana
5. Stare civil: casatorit, 1 copil
6. Studii:
SCOALA TEHNICA DE
INSTITUTUL POLITEHNIC
Instituia
TEHNOLOGIA
BUCURESTI FACULTATEA
MECANICII FINE SI A
TEHNOLOGIA
OPTICII
CONSTRUCTIILOR DE
MASINI SECTIA
TEHNOLOGIA
CONSTRUCTIILOR DE
MASINI
Perioada: de la (luna, anul) pn 1975-1976
1977-1982
la (luna, anul)
Grade sau diplome obinute
DIPLOMA
DIPLOMA DE INGINER
7. Titlul tiinific: Cercetator stiintific principal grad III, doctorand
8. Experiena profesional:
Perioada:
1982-1988
1988-2011 (prezent)
de la
pn la
BUCURESTI, ROMANIA
INSTITUTUL NATIONAL DE
CERCETARE-DEZVOLTARE
PENTRU FIZICA SI
INGINERIE NUCLEARA
HORIA HULUBEI (IFIN-HH)
INGINER
INGINER, INGINER
Funcii detinute:
TEHNOLOG NUCLEAR,
CERCETATOR PRINCIPAL
III, SEF DEP. PROIECTARE,
TRANSFER TEHNOLOGIC SI
MARKETING
PROIECTARE
PROIECTARE TEHNOLOGII,
Descriere:
TEHNOLOGII,
PROIECTARE INSTALATII,
PROIECTARE MASINI, APARATE SI DISPOZITIVE
UTILAJE, S.D.V-URI
IN DOMENIUL NUCLEAR,
PENTRU PRELUCRARI TRANSFER TEHNOLOGIC,
MECANICE,
BAZE DE DATE,
ADAPTARI DE
CERCETARE
MONTAJ, PROFESOR.
9. Locul de munc actual i funcia: IFIN-HH, DEPARTAMENTUL DE FIZICA NUCLEARA (DFN), Cercetator
stiintific principal III
10. Vechime: ICNUT TULCEA 6 ani, IFIN-HH: 23 ANI, DFN lucrez de 4 ANI (vechime totala in munca 29 ANI)
11. Membru al asociaiilor profesionale: ASOCIATIA GENERALA A INGINERILOR DIN ROMANIA (AGIR),
SOCIETATEA ROMANA DE RADIOPROTECTIE (SRRp)
12. Limbi straine cunoscute: FRANCEZA
13. Alte competene: PROIECTARE ASISTATA, AUTORIZAT AUTODESK, INVENTOR, MATHCAD,
ANSYS,CATIA, ACCES, E-BUSINESS, MANAGER PROIECTE CU FINANTARE EUROPEANA
Locul:
Instituia:
TULCEA, ROMANIA
INTREPRINDEREA DE
CONSTRUCTII
NAVALE SI UTILAJ
TEHNOLOGIC
113
14. Specializri i calificri: MANAGEMENTUL PROIECTELOR CU FINANTARE

EUROPEANA,MANAGEMENTUL SISTEMELOR INDUSTRIALE, TEHNOLOG NUCLEAR, ROBOTICA,
CURSURI POSTUNIVERSITARE DE PROIECTARE ASISTATA, E-BUSINESS
15. Experiena acumulat (inclusiv experienta manageriala) n alte programe/proiecte naionale/internaionale:
Perioada: de la... pn la...
Programul/Proiectul
Funcia
ORIZONT
RESPONSABIL
1988-2000
TEME
CEEX COMPMEF PROIECT 42
RESPONSABIL STIINTIFIC 2005-2008
PARTENER IFIN-HH
CEEX IMAGID PROIECT 212
PARTENER IFIN-HH
CEEX ADEL PROIECT 61
PARTENER IFIN-HH
CEEX PROECO - 220
PARTENER IFIN-HH
HCALL (ROMANIA, RUSIA,CERN PROIECTANT, TEHNOLOG
2001-2002
ELVETIA)
DIRAC (ROMANIA, CERN - ELVETIA)
FP6 EURISOL-DC (ROMANIA,
PROIECTANT
2007 -2008
ITALIA,ELVETIA,POLONIA)
SPIRAL 2
PROIECTANT
2009-2011
(ROMANIA,ITALIA,FRANTA,
ELVETIA,POLONIA)
ELI - THE EXTREME LIGHT
PROIECTANT
2010-2011
INFRASTRUCTURE
16. Alte meniuni: Doctorand in Mecanica (din 2006), Universitatea Transilvania, Brasov, Romania
CURRICULUM VITAE
1. Surname: Serbina
2. First name: Leonardo
3. Date and place of the birth: 23 March 1955, Ploiesti, Prahova county, Romania
4. Nationality: Romanian
5. Marital status: Married, one child
6. Education:
TECHNICAL
POLYTECHNIC
Institution
SCHOOL OF
INSTITUTE OF
OPTICS AND
BUCHAREST,
FINE
FACULTY OF
MECHANICS
MACHINE
MANUFACTURIN
GTECHNOLOGY,
DEPARTMENT OF
MACHINE
MANUFACTURIN
GTECHNOLOGY
Period: from (month, year) to (month, year)
1975-1976
1977-1982
Title of qualification awarded
DIPLOMA
ENGINEER
DIPLOMA
7. Scientific title: Senior Research Scientist of 3rd degree (CS III), PhD student
114
8. Work experience:
Period:
From ...
To ...
1982-1988
1988-2011 (present)
Place:
Institution:
TULCEA, ROMANIA
THE FACTORY OF
SHIPBUILDING AND
TECHNOLOGY
EQUIPMENT
Position:
ENGINEER
BUCHAREST, ROMANIA
HORIA HULUBEI
NATIONAL INSTITUTE FOR
RESEARCH AND
DEVELOPMENT IN PHYSICS
AND NUCLEAR
ENGINEERING (IFIN-HH)
ENGINEER, NUCLEAR
TECHNOLOGY ENGINEER,
SENIOR RESEARCH
SCIENTIST III, HEAD OF
THE DESIGN,
TECHNOLOGY TRANSFER
AND MARKETING
DEPARTMENT
TECHNOLOGY DESIGN,
DESIGN OF
INSTALLATIONS,
MACHINES AND DEVICES
FOR THE NUCLEAR FIELD,
TECHNOLOGY TRANSFER,
DATABASES, RESEARCH
TECHNOLOGY
DESIGN, DESIGN OF
MACHINES,
EQUIPMENTS, TOOLS
AND DEVICE
CHECKERS FOR
MECHANICAL
PROCESSING,
ASSEMBLY
ADAPTERS, TEACHER
9. Occupation and position currently held: IFIN-HH, THE DEPARTMENT OF NUCLEAR PHYSICS (DFN), Senior
Research Scientist III
10. Current employment seniority: ICNUT TULCEA - 6 years, IFIN-HH: 23 years, from which 4 years in DFN (total
employment seniority 29 years)
11. Member of the professional associations: THE GENERAL ASSOCIATION OF ENGINEERS IN ROMANIA
(AGIR), THE ROMANIAN SOCIETY FOR RADIATION PROTECTION (SRRp)
12. Foreign languages: FRENCH
13. Other skills and competences: ASSISTED DESIGN, AUTHORIZED BY AUTODESK, INVENTOR, MATHCAD,
ANSYS,CATIA, ACCES, E-BUSINESS, MANAGER OF EUROPEAN FUNDED PROJECTS
14. Specializations and qualifications: MANAGEMENT OF EUROPEAN FUNDED PROJECTS, MANAGEMENT
OF INDUSTRIAL SYSTEMS, NUCLEAR TECHNOLOGY SPECIALIST, ROBOTICS, POST-UNIVERSITARY
COURSES OF ASSISTED DESIGN, E-BUSINESS
15. Work experience (including management experience) in other national/international programs/projects:
Period: from... to...
Program/Project
Function
ORIZONT (HORIZON)
TASK RESPONSIBLE
1988-2000
CEEX COMPMEF PROJECT 42
SCIENTIFIC RESPONSIBLE 2005-2008
PARTNER IFIN-HH
CEEX IMAGID PROJECT 212
PARTNER IFIN-HH
CEEX ADEL PROJECT 61
PARTNER IFIN-HH
CEEX PROECO - 220
PARTNER IFIN-HH
HCALL (ROMANIA,
DESIGNER, TECHNOLOGY
2001-2002
RUSSIA,CERN SPECIALIST
Description:
115
SWITZERLAND)
DIRAC (ROMANIA, CERN SWITZERLAND )
FP6 EURISOL-DC (ROMANIA,
ITALY,SWITZERLAND,POLAN
D)
SPIRAL 2
(ROMANIA,ITALY,FRANCE,
SWITZERLAND,POLAND)
ELI THE EXTREME LIGHT
INFRASTRUCTURE
DESIGNER
2007 -2008
DESIGNER
2009-2011
DESIGNER
2010-2011
16. Other mentions: PhD Student in Mechanics (since 2006), Transilvania University, Brasov, Romania
Lista lucrarilor publicate

1
Title: Finite element method analysis of some fibre-reinforced composite laminates

Author(s): Teodorescu-Draghicescu H.; Stanciu A.; Vlase S.; et al.
Source: OPTOELECTRONICS AND ADVANCED MATERIALS-RAPID
COMMUNICATIONS (ISI) Volume: 5 Issue: 7 Pages: 782-785 Published: JUL 2011
2
Title: Hysteresis effect in a three-phase polymer matrix composite subjected to static cyclic
loadings
Author(s): Teodorescu-Draghicescu H.; Vlase S.; Scutaru L.; et al.
COMMUNICATIONS (ISI) Volume: 5 Issue: 3-4 Pages: 273-277 Published: MAR 2011
3
Title: Behavior of multiphase fiber-reinforced polymers under short time cyclic loading
Author(s): Vlase S.; Teodorescu-Draghicescu H.; Motoc D. L.; et al.
4
Title: Simulation of the elastic properties of some fibre-reinforced composite laminates under offaxis loading system
Author(s): Vlase S.; Teodorescu-Draghicescu H.; Calin M. R.; et al.
5
Title: A VERSATILE COUNTER FOR CONVERSION MOSSBAUER SPECTROSCOPY
Author(s): Bibicu I.; Nicolescu G.; Ciolacu L.; et al.
Source: ROMANIAN JOURNAL OF PHYSICS (ISI) Volume: 56 Issue: 1-2 Pages: 150-157
Published: 2011
6
Title: Alpha Decay Fine Structure as a Dynamical
Author(s): E M. Mirea, N. Nica, L. Serbina
Source: Romanian Journal of Physics (ISI) Volume: 44, Pages: 65-70 Published: 1999
116
Conferinte, congrese, mitinguri internationale

Title: NEW INTELLIGENT MONITOR FOR TRITIUM IN AIR MEASUREMENTS EXPERIMENTAL
MODEL
Author(s): L. Purghel, M.R. Calin, D. Bartos , L Serbina , A. Lupu, F. Lupu, D. Lupu ( IFIN-NH Bucharest, ROMANIA)
Conference: CIEM 2005 The International Conference on Energy and Environment Location: Bucharest 20 22
Date: Octobre 2005
Adresa web:
http://www.hydrop.pub.ro/section8.htm
1
2
Title: Calculul prin modelare cu elemente finite a tensiunilor i a temperaturilor produse ntr-o instalaie experimental pentru
produi secundari de reacie

Author(s): Serbina,L., Udup, E., Vlase,S.
Conference: The 2nd International Conference Computational Mechanics and Virtual Engineering, COMEC 2007, Braov,
11-13 oct. 2007.
Adresa web: http://sites.google.com/site/mecanica1statica/autorul-1
Date: 11-13 oct. 2007.
3
Title: Stiffness Evaluation Of Some Advanced Composite Laminates Under Off-Axis Loading System.
Author(s): H. Teodorescu-Draghicescu, S. Vlase, M.L. Scutaru, A. Stanciu, L. Serbina
Conference: The 2nd International Conference Advanced Materials Composite Engineering, COMAT 2008, 9-11 october
2008, Brasov.
Adresa web: :
http://sites.google.com/site/mecanica1statica/autorul-1
Date: 9-11 october 2008
4
Title: Large Research Facilities and PSI-XFEL Project/The Multi MegaWatt target station, integration of the MAFF/PIAFE
fission target design
Author(s): C. Kharoua, R. Rocca, O.Alyakriskiy, M. Ashrafi-Nik, M. Barbui, J. Freibergs, F. Groeschel,M. Gross, A.
Herrera-Martinez, Y. Kadi, J. Lettry, M. Lindroos, F. Nebel, F. Negoita, Y. Romanets,
K. Samec, L. Serbina, L. Tecchio, P. Thirolf, P. Vaz, L. Zanini
Conference: The 3rd High-Power Targetry Workshop 2007, Bad Zurzach, Switzerland,
PSI Proceedings 07-01, ISSN 1019-0643, 85 (2008)
Adresa web:
http://gfa.web.psi.ch/publications/list_of_publications/2008/PUBLICATIONS_2008.pdf
Date:2007
5
Title: Testing Stand for Antifriction Bearings with Applications in Biomechanics
Author(s): Diana L. Cotoros, Member, IAENG, Mihaela I. Baritz, Member, IAENG,Constantin M. Opran, Serbina Leonardo,
Stanciu Anca
Congress: the World Congress on Engineering 2009 Proceedings of the World Congress on Engineering 2009 Vol II WCE
2009, July 1 - 3, 2009, London, U.K.
Adresa web:
http://www.iaeng.org/publication/WCE2009/WCE2009_pp1763-1765.pdf
Date: July 1 - 3, 2009
6
Title: NEW INTELLIGENT MONITOR FOR TRITIUM IN AIR MEASUREMENTS EXPERIMENTAL MODEL
Author(s): l. PURGHEL, M. R. CLIN, D. BARTOS , L. SERBINA ,A. LUPU, f. LUPU, D. LUPU
Conference:SDIC 2004 Bucharest 10-13 Nov
Adresa web:
http://www.hydrop.pub.ro/papers1.htm
Date: Bucharest 10-13 Nov
117
TITLE: EURISOL FISSION TARGETS DESIGN: INTEGRATION WITH MULTI-MW TARGET AND HANDLING
POSTER AUTHOR(S): L. SERBINA, E. UDUP, F. NEGOITA
MEETING: FINAL EURISOL TOWN MEETING 2009 (PT15)
ADRESA WEB: http://www.eurisol.org/meetings.php?nID=202&page=1
DATE: PISA, 30 MAR 1 APR 2009
8
Title: FISSION TARGET DESIGN
Author(s): L.B. Tecchio L. Serbina E. Udup F. Negoita
Meeting: EURISOL-DS Joint Meeting, Bucharest, 31/05 -01/06, 2007

Adresa web:
http://www.eurisol.org/site02/meetings.php?nID=148&page=2
Date: 31/05 -01/06, 2007
9
Title: FISSION TARGET DESIGN
Author(s): L.B. Tecchio L. Serbina E. Udup F. Negoita
Meeting: EURISOL-DS Task 4 Meeting, Legnaro, 07/09/2007

Adresa web:
Date: 07/09/2007
10
Title: EURISOL Fission Target Design adapting MAFF concept
Author(s): O. Alyakrinskiy, M. Barbui, L.B. Tecchio (INFNLegnaro), F. Negoita, L. Serbina, E. Udup

(NIPNE Bucharest)
Meeting: EURISOL-DS Joint Meeting, CERN, Switzerland , 14/11/2007
Adresa web :
Date: , 14/11/2007
11
Title: EURISOL Fission Target Handling system
Author(s): L. Serbina, E. Udup, F. Negoita (NIPNE-Bucharest),L. Tecchio (INFN-Legnaro)
Meeting: EURISOL-DS Task 4, Legnaro, 19/09/2008
Adresa web:
Date: , 19/09/2008
12
Title: FISSION TARGET DESIGN AND INTEGRATION OF NEUTRON CONVERTER FOR
EURISOL-DS PROJECT
Author(s): J. Bermudez, O. Alyakrinskiy, M. Barbui, L.B. Tecchio INFN Legnaro ITALIA ;F. Negoita,
L. Serbina, E. Udup NIPNE Bucharest
Meeting: EURISOL-DS Task 4, Saclay
Adresa web: http://www.eurisol.org/site02/fission_target/index.php
Date: , 08/07/2009
118

Rezumat Teza

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rezumat Teza

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAOV

COALA DOCTORAL INTERDISCIPLINAR

ING. LEONARDO ERBINA

Model pentru studiul rspunsului la excitaii periodice, seismice, a

MINISTERUL EDUCAIEI, CERCETRII, TINERETULUI SI SPORTULUI

Prof.Dr.ing. ANGHEL CHIRU

Preedinte, Universitatea Transilvania din Braov

Data, ora si locul sustinerii tezei de doctorat

Sistemul de racire i vidare cu Heliu i Azot

Mecanica producerii cutremurelor

Centralizator cu rezultate calculate privind:

Analiza modala Structura de sprijin i rezistenta

Grafice 3D pentru deformatele totale modale

Analiza seismica grafice 3D pentru sageata,

Diseminarea rezultatelor i direcii de cercetare

Scurt rezumat in limba romana si engleza

Sistemul de racire i vidare cu Heliu i Azot

Mecanica producerii cutremurelor

Centralizator cu rezultate calculate privind:

Analiza modala Structura de sprijin i rezistenta

Grafice 3D pentru deformatele totale modale

Analiza seismica grafice 3D pentru sageata,

Diseminarea rezultatelor i direcii de cercetare

Scurt rezumat in limba romana si engleza

Studiu al stadiului actual al cercetrilor n domeniul instalaiei de producere a fascicolelor

Analiza rspunsului la activitatea cutremurelor pentru a justifica metodele de calcul utilizate

Analiza, din punct de vedere mecanic, a instalaiei EURISOL pentru identificarea

Analiza spectrului acceleraiilor care au aprut n cutremurul din 1977 ;

Modelarea cu ajutorul softului specific (INVENTOR) a structurii mecanice analizate ;

Analiza modala a unei structuri complexe cu ajutorul programului ANSYS i obinerea

Aceeasi analiz construita pe ecuatiile de miscare si valorile proprii asociate, bazate pe

Modalele lui Ritz ;

Flexibilizarea conductelor cu pereti subtiri circulare facuta de Von Karmann,

Incercarea extensiei ipotezelor Cebev Von Karman, a invarianei lungimii conturului

Teza de doctorat i propune s rezolve o problem izvort din practica curent i

3. - STADIUL ACTUAL I PREZENTAREA VERSIUNILOR PREGTITOARE

3.2 ISOL(Isotope Separation On Line) arhitectura si principiul de funcionare al

Figura 3. 1 - Vedere de ansamblu asupra instalaiei si utilitatilor

Complexul arhitectonic ncare se va gasi instalaia EURISOL, va fi destul de amplu si va

Un tip de instalaie pentru extragerea produilor secundari de reacie.

nfigurile 3.2 si 3.3, se vd detalii cu privire la constructia instalaiei de extragere a produilor

Seciune transversala prin instalaia de

Sistemul de vidare si de transfer al gazelor

Figura 3. 4 - Seciune longitudinal printr-un modul de int de fisiune + ansamblu surs

Figura 3. 5 [ABT 2007]

de ionizare. Acestea sunt meninute la temperatura de 20 0K.

Prima si a doua versiune [TNS 2007]

Figura 3. 6 Prima versiune a proiectului

Figura 3. 7 A doua versiune a proiectului

Figura 3. 10 - Integrarea conceptului MAFF - Introducerea intei de fisiune n convertorul

Figura 3. 11 - Schema de principiu a mecanismului de realizare a

Figura 3. 12 - Schita conceptuala a statiei EURISOL Multi MW

continuare sistemul de extragere a fascicolului.

Figura 3. 13 - Harta distributiei spatiale a neutronilor si modul de atac al intelor de fisiune.

Descrierea sursei de fisiune [ABT2007]

Figura 3. 14 - inta de fisiune EURISOL si electrozii de extractie

Structura electrozilor de extragere este inspirat din proiectul PIAFE.

Alimentare cu energie electrica

Integrarea tubului vidat si a intei de fisiune n convertorul de neutroni.

Figura 3. 15 Aezarea schimbatoarelor de caldura

Figura 3. 17 Aezarea intelor secundare de 235U nraport cu inta de Hg

Figura 3. 18 detaliu sala principala

4. - PREZENTAREA MODELULUI MECANIC AL SISTEMULUI EURISOL-DS