Sunteți pe pagina 1din 8

Vacuol

De la Wikipedia, enciclopedia liber

Structura celular la plante

Structura celular la animale

Vacuola este un organit celular, specific mai mult celulelor vegetale, dei sunt prezente i n unele celule animale. Sunt forma iuni
pline cu suc vacuolar, delimitate de o membran simpla.

Rol

Depoziteaz substane de rezerv;

Particip la meninerea echilibrului osmotic;

Pot pstra n cadrul structurii lor deeuri metabolice, pe care ulterior le elimin din cadrul lor;

Pot conine diferite enzime, coenzime, substane organice i anorganice. pigmen i neasimilatori i fermen i, necesari unei
bune funcionri a celulei.

Mentinerea compozitiei constante (homeostazie)

Structura
Sunt alctuite dintr-o membran subire, numit tonoplast, ce nconjoar sucul vacuolar.
http://ro.wikipedia.org

Vacuola
Organit important al celulei delimitat de o membrana plasmatica numita tonoplast, care isi mareste volumul periodic,
umplandu-se cu apa, iar apoi se contracta brusc, eliminand continutul in afara celulei. Sub actiunea diferitilor factori, forma
si distributia vacuolelor in celula pot varia. Vacuolele, dupa rolul fiziologic si consistenta lor, pot fi grupate in: vacuole
neuronare, vacuole digestive, vacuole gazoase si vacuole propriu-zise care au in interior suc celular care este un
produs metabolic al protoplastului.

http://www.sfatulmedicului.ro

Vacuolele incluziuni ergastice lichide - celula vegetala


Incluziunile ergastice lichide sunt date de vacuolele celulare, care la un loc for meaz vacnomul
celular, caracteristic regnului vegetal. n 1858, cnd vacuolele au fost descoperite, Hugo de Vries le-a
numit tonoplaste", ulterior, ali cercettori denumindu-le hidroleucite din cauza coninutului apos. Astzi se accept
noiunea de vacuole.
Vacuolele se evideniaz la nceput n celulele tinere ca nite minuscule picturi, cu vscozitate mare, care mai trziu,
odat cu maturizarea celulei, devin mai fluide i se unesc ntre ele. La celulele btrne, se constat numai o vacuol
mare, central, care m pinge citoplasm spre periferie .
Se pare c vacuolele rezult n urma schimbului de substane din tre celulele vegetale i mediu.
Vacuolele conin un suc celular (vacuolar), care este o soluie cu diverse substane anorganice i or ganice, nc
incomplet cunoscut datorit marii variabiliti a orga nismelor vegetale, a esuturilor i a celulelor n cadrul aceleiai
plante, a mediului nconjurtor etc.
La exterior, vacuolele sunt aco perite de o pelicul lipoproteic numit tonoplast.
Sub raport chimic, sucul celular este deosebit de bogat n substane. Se pun n eviden acizi organici (formic,
ascorbic, malic din mere, afine etc. , citric din lmi, portocale etc. , oxalic la fami liile Oxalidaceae,
Polygonaceae etc), liberi sau combinai, care determin n mod obinuit un pH acid. Aceste substane au fost primele
principii active izolate din plante, aa cum s-a mai artat.
Acizii organici se pot utiliza ca mordani, reactivi etc.
O pondere important o au glucidele, destul de variate n funcie de specie sau la aceeai plant n funcie de perioada
de vegetaie (glucoza, fructoza care este izomerul glucozei, evideniabile n fructele coapte, zaharoza, diza-harid, care
se gsete n sfecla de zahr sau trestia de zahr i inuiina, poli-zaharid, ntlnit la familiile Compositae,
Campanulaceae, Lobeliaceae, Umbel-liferae i Liliaceae).
Glicozizii, cunoscui i sub denumirea de heterozide, sunt substane formate dintr-o component zaharat
glucona care poate fi glucoza, digitoxoz, ramnoz, zaharoza etc. i aglucona sau genina, cu o structur chimic
foarte diferit (fenoli, alcooli, antrachinone, steroli etc).
Tot n celula vegetal exist i enzime specifice glucozidaze care se gsesc n celule separate de cele care conin
substanele heterozide, asupra crora pot aciona ; prin punerea n contact, ele determin hidroliza glicozi-zilor ; de
exemplu, prin triturarea seminelor de mutar negru Brassica nigra , se obine o fin care se utilizeaz n medicin
sub forma de sinapism (fina de mutar se amestec cu ap cldu nici fierbinte, nici rece care activeaz
mirozina glucozidaz , la rndul ei descompunnd prin hi droliza sinigrina glicozid , lund natere izotiocianatul
de alil, principiu activ cu aciune rubefiant). n medicin, glicozizii sunt frecvent utilizai pentru aciunea lor cardiotonic, purgativ etc.

http://art-zone.ro
http://tagtag.com
La procariote exista doua tipuri de vacuole: vacuole propriuzise si vacuole cu gaz.
Vacuolele sunt formatiuni sferice cu diametru intre 0, 3 si 0,5 microni ami putin refringente decat citoplasma si
care apar in celula bacteriana in perioada de inmultire activa. Numarul este variabil in raport cu mediul de
cultura. Contin diferite substante dizolvate in apa si sunt inconjurate la periferie de un invelis hipoproteic
unistratificat numit tonoplast. Dupa unii autori vacuolele ar constitui o cantitate constanta necesara celulei
bacteriene si dupa altii ar fi o structura temporara care ar aparea in functie de conditiile din mediu.
Vacuolele cu gaz se mai numesc si corpi de flotatie, sunt prezente numai la procariote si fiind intalnite la
bacteriile imobile acvatice. La microscop ele apar ca un organit compus dintr-o serie de vezicule cu gaz.
2

Bacteriile care contin vacuole cu gaz prezinta o densitate globala mai mica decat apa si de aceea plutesc la
suprafata apei. Vacuolele cu gaz joaca un rol protector, de ecran avand rolul de dispersie a luminii aparand
astfel structurile fotosensibile de radiatiile daunatoare ale luminii.

Vacuomul
Vacuomul este alcatuit din totalitatea vacuolelor dintr-o celula.
Vacuolele sunt vezicule de dimesiuni diferite separate de citoplasma printr-o singura
endomembrana tonoplast.
Vacuolele isi au originea in vezicule ale reticulului endoplasmatic si vezicule golgiene care
fuzioneaza.
Vacuolele contin suc vacuolar suc celular.
Sucul celular este un lichid incolor cu o compozitie chimica foarte complexa in care gasim
apa, substante organice si anorganice.
Sucul vacuolar poate fi colorat in nuante de rosu-violet in functie de Phul celulei atunci cand
contine antociani.
Functii ale vacuomului :

Un spatiu de acumulare a apei ;

Un spatiu de stocare ptr nutrienti metaboliti si alte substante .


Substante organice prezente in vacuole :
1. Glucide (glucoza, fructoza, zaharoza) ;
2. Acizi organici (malic, citric, tartric etc) ;
3. Glucozide derivati ai monozaharidelor (amigdalina, cumarina) ;
4. Alcaloizi- sunt substante azotate. Exista in jur de 5000 de alcaloizi in lumea vegetala.
Exemple :solanina la Solanum tuberosum, nicotina la Nicotiana tabacum, cofeina la coffea arabica,
opium la Papaver somniferum, colchicina la Colchicium autumnale (brandusa de toamna).
5. Aminoacizi (glicorolul la Phaseolus vulgaris si valina la in si canepa) ;
6. Taninuri- sunt substante antiputrescibile perzente in vacuolele taninifere ;
7. Uleiuri vegetale prezente in vacuole grase;
8. Uleiuri eterice (volatile, esentiale).
http://sites.google.com

Vacuolizare
Proces distrofic, caracterizat prin formarea de vacuole in protoplasma sau in nucleul celulelor.
Se intalneste mai frecvent in distrofia hidropica (vacuolele contin lichid citoplasmatic) si in distrofiile lipidice parenchimatoase (vacuolele
contin grasimi).

Pinocitoza
Procesul de ingestie de catre o celula a unui lichid si a substantelor dizolvate in el prin invaginarea suprafetei celulare, formarea
ulterioara a unor vacuole, care transporta lichidul ingerat din portiunile superficiale ale celulei in cele profunde.

Degenerescenta vacuolara

Umflarea celulelor asociata cu cresterea numarului si marimii vacuolelor.

Distrofie hidropica
Distrofie proteica parenchimatoasa, manifestata prin aparitia in celula a unor vacuole, umplute cu lichid citoplasmatic. Reflecta
modificarile metabolismului hidro-electrolitic si proteic, care duc la dereglarea presiunii coloid-osmotice in celula. Este un proces
ireversibil, care se termina cu necroza de colicvatie a celulei.

Digestie intracelulara
3

Degradarea chimica si consumul substantelor ingerate de catre celule (ex. bacterii, virusi) ce are loc in vacuole citoplasmatice.

Vacuol

Vacuola este un spaiu fr citoplasm n interiorul unei celule, nvelit ntr-o membran i plin cu lichid. Mai ales la
protozoare, vacuolele au funcii de depozitare, ingestie, digestie, excreie i eliminare a apei n exces. Vacuolele centrale
mari din plante fac ca aceste celule s ating dimensiuni mari fr s ngreuneze metabolismul.

Vacuolele cu gaz (aerosomii)


Vacuolele cu gaz sunt structuri refringente cu aspect ovalar, ce se gasesc la bacteriile
fotosintetzante imobile din mediile aquatice. Se identifica usor, deoarece dispar dupa exercitarea unei
presiuni asupra recipientului in care se afla suspensia celulara.
La nivel ultrastructural s-a evidentiat ca vacuolele cu gaz sunt structuri compuse, adica
sunt compartimentate (fig.32). Atat membrana periferica a vacuolei cat si cele de compartimentare au o
structura monostratificata (non unit membrane) si contin numai proteine hidrofobe. Lipsesc lipidele si
glucidele.
Vacuola cu gaz are un aspect striat (cu nervuri) si este formata din cel putin doua tipuri de
proteine: a)proteina majora (A), foarte hidrofoba si rigida. Rigiditatea este esentiala pentru ca structura
6

veziculei sa reziste la presiunea care se exercita asupra ei. Moleculele proteinei majore sunt aliniate ca
benzi paralele si formeaza o structura impermeabila pentru apa; b)proteina minora (C), cu rolul de a
consolida structura veziculei gazoase. Benzile proteinei A sunt consolidate de proteina C, care le leaga
transversal.
Vacuola cu gaz este liber-permeabila pentru gaze si nu se deformeaza sub presiunea lor.
Spatiul plin cu gaz rezulta din modul in care se asambleaza moleculele proteice.

Fig. 32. Sectiune printr-o celula de Microcystis sp. in curs de diviziune. Veziculele gazoase de forma cilindrica
sunt orientate trasversal si longitudinal (dupa Walsby, 1994).

Compartimentele vacuolei se umplu rapid cu gaze, provenite din mediul extern, prin difuzie
libera. Membrana unistratificata este impermeabila pentru lichide. Daca presiunea ce se exercita pe
suprafata vacuolei depaseste presiunea atmosferica (egala cu a gazului din interior), vacuola se sparge
si elibereaza continutul.
Semnificatie functionala. Vacuolele cu gaz au rolul unor corpi de flotatie. Cand compartimentele
ei sunt pline cu gaz, densitatea celulei scade sub nivelul densitatii apei si astfel celula urca spre
straturile superioare. Dupa pierderea continutului gazos, celula devine mai densa si coboara spre
straturile mai profunde ale apei. Compartimentarea vacuolei permite eliminarea fractionata a aerului si
in consecinta, reglarea pozitiei celulei pe verticala, in functie de conditiile de mediu. Astfel se realizeaza
deplasarea celulelor fotosintetizante imobile, ce traiesc in apele stagnante. Cand intensitatea luminii
scade, celula urca spre suprafata apei, iar daca intensitatea luminii este prea mare, celula coboara in
straturile mai profunde.
Vacuolele cu gaz protejeaza celula fata de efectul nociv al radiatiei UV, deoarece formeaza un
ecran ce disperseaza energia luminoasa. Vacuolele regleaza raportul suprafata/volum celular. Ele sunt
foarte numeroase la cianobacteriile care cresc cu o rata foarte mare si produc fenomenul de inflorire a
apelor.

Studenta: Vaic Cristalina,


gr. BC31Z, an. III,
spec. Chimie i Biologie

Bli, 2012
8