Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bibliografie:
Dragos Alexandru Sitaru, Drept International Privat, Editura CH Beck,2013
Cartea VII-a Noul Cod Civil - Dispozitii de drept international privat
Regulamentul (CE) nr.593/2008 al Parlamentului European si al Consiliului [rivind
legea aplicabila obligatiilor contractuale (Roma I)
Regulamentul (CE) nr.864/2007 al Parlamentului European si al Consiliului privind
legea aplicabila obligatiilor necontractuale (Roma II)
Regulamentul (CE) nr.44/2001 al Consiliului privind competenta judiciara,
recunoasterea si executarea hotaratilor in materie civila si comerciala
Regulamentul (CE) nr.2201/2003 al Consiliului privind competenta, recunoasterea si
executarea hotararilor judecatoresti in materie matrimoniala si in materia
raspunderii parintesti, de abrogare a Regulamentului (CE) nr.1347/2000
Noul Cod de procedura Civila - Cartea a VII a - Procesul civil international
1 Lista Subiectelor
Deosebiri:
1. normele conflictuale sunt norme de trimitere (care nu ofer soluia pe
fond, ci doar plaseaz raportul juridic de drept internaional privat n
sfera unui anumit sistem de drept);
2. normele de aplicaie imediat sunt norme materiale, care conin ele
nsele soluia pe fond i se aplic cu prioritate fa de orice alt norm
incident n cauz, nlturnd astfel, posibilitatea aplicrii unui drept
strin n cauz;
Justificarea aplicrii normelor de aplicaie imediat
Aplicarea normelor de aplicaie imediat se justific prin gradul lor nalt de
imperativitate ce determin ca statul forului s nu accepte aplicarea n cauz a unei legi
strine, dei acel raport juridic are element de extraneitate.
Normele de aplicaie imediat sunt excepii de la regula aplicrii normelor conflictuale.
4. Prezentati si explicati diferitele feluri de aplicare a legii straine.
Norma conflictual romn poate trimite fie la sistemul de drept romn fie la unul
strin. n cazul n care norma conflictual strin se aplic cu precdere, statul romn va fi
obligat s aplice normele conflictuale din acel sistem, spre exemplu n cazul n care dreptul
strin este lex voluntatis.
Pentru aplicarea legii strine trebuie s cunoatem:
- titlul cu care aceasta se aplic.
condiiile cerute n acest sens de legea francez), ci are numai un domiciliu de fapt.
Conform legii franceze, FORGO era cetean bavarez, cu domiciliul legal n Bavaria. La
moarte las o succesiune mobiliar important, iar rudele colaterale dup mam (FORGO
fiind copil in afara cstoriei) introduc n faa instanei franceze o petiie de ereditate.
Potrivit normei conflictuale franceze, lex patriae, succesiunea mobiliar era guvernat de
legea naional a defunctului (respectiv cea bavarez), care acorda drept de succesiune
rudelor colaterale dup mam. Instanele franceze au constat ns c norma conflictual
bavarez privind succesiunea mobiliar trimitea napoi la legea francez. Aadar, norma
conflictual bavarez nu accepta trimiterea ci retrimitea la dreptul francez. Acceptnd
retrimiterea, instana francez a aplicat legea succesoral francez, conform creia rudele
colaterale dup mam nu aveau drept la motenire i, n acest fel, succesiunea a devenit
vacant i a fost culeas de statul francez, pe teritoriul cruia se aflau bunurile respective
Felurile retrimiterii
Retrimiterea este de dou feluri:
-retrimiterea de gradul I (simpl) = cnd norma conflictual strin retrimite la
dreptul forului.
-retrimiterea de gradul al II lea (complex) = cnd norma conflictual strin
trimite la dreptul unui stat ter.
Retrimiterea n dreptul intern roman
-
n dreptul romn, retrimiterea de gradul al II lea nu este admis - dac s-ar admite
retrimiterea de gradul al II-lea s-ar putea ajunge la situaii absurde i anume cnd norma
conflictual a statului ter ar trimite, i mai departe, la un al patrulea sistem de drept, ceea ce
ar duce aa cum se exprim literatura de specialitate la nconjurul (teoretic)lumii.
10
11
11. Titlul cu care este aplicat dreptul strain in Romania - regimul juridic,
invocarea legii straine in fata autoritatilor forului, sarcina probei legii straine
Dreptul strain este aplicat in Romania cu acelasi titlu ca si dreptul national, insa,
datorita naturii sale extranee, acesta nu poate fi asimilat total dreptului forului, aplicandu-se
cu anumite exceptii.Aplicarea legii straine este independenta de conditia reciprocitatii.
Legea romana nu impune conditia reciprocitatii in privinta normelor conflictuale
(astfel legea straina se va aplica chiar daca in sistemul de drept din care face parte nu exista
o norma conflictuala identica cu regula din dreptul forului). Legea romana nu impune
conditia reciprocitatii in privinta normelor materiale.Invocarea legii straine in fata
autoritatilor forului instanta de judecata sau de arbitraj poate invoca din oficiu si pune in
discutia partilor aplicarea legii straine la care trimite norma conflictuala romana ce nu are
caracter imperative.
Daca este imperativa, instanta are obligatia sa o aplice.
De asemenea, partea interesata poate invoca din oficiu dreptul strain indiferent de caracterul
normei conflictuale romane. Sarcina probei legii straine dreptul juridic roman consacra
sistemul mixt al colaborarii dintre instanta si parti in privinta dovedirii continutului legii
straine, solutie deopotriva aplicabila si in litigiile supuse arbitrajului comercial
international.
14
- ordinea public de drept intern este dat de ansamblul normelor imperative ale
sistemului de drept respectiv, are ca scop mpiedecarea producerii efectelor actelor juridice
care sunt contrare acestor norme, deci ea exprim limitele autonomiei de voin a prilor n
raporturile juridice interne.
- ordinea public de drept internaional privat are scopul de a mpiedica aplicarea, pe
teritoriul statului forului, a efectelor unei legi strine, dei normal competente s se aplice
raportului juridic respectiv, deci, ea exprim limitele aplicrii legii strine n ara forului.
2. au sfere de aplicare diferite:
- n sensul c ordinea public de drept intern este mai larg dect ordinea de drept
internaional privat. Aadar, nu tot ceea ce este de ordine public de drept intern este de
ordine public i n dreptul internaional privat.
Efectele aplicrii ordinii publice de drept internaional privat
Ex. de situaii n care legea strin este nlturat de la aplicare de ordinea public
1. o cstorie ntre o cetean romn i un cetean strin (libian) care mai este cstorit n
ara sa nu se poate ncheia n Romnia, chiar dac legea naional a ceteanului strin
permite poligamia. Dar, dac aceste persoane s-au cstorit n Libia, iar soia (cetean
romn) solicit ulterior s i se recunoasc n Romnia efectele acestei cstorii, ele vor fi
recunoscute pentru c se pune problema recunoaterii drepturilor dobndite de ceteana
romn n strintate.
2. o cstorie ntre un cetean romn i unul strin, dintr-o ar n care cstoria religioas
produce efecte juridice, nu se poate ncheia numai religios n
Romnia,
deoarece
sistemul nostru de drept prevede c doar cstoria civil produce efecte juridice. Dar
efectele unei cstorii religioase, ncheiate n strintate, ntr-un stat, n care aceasta
produce efecte juridice (ex. Grecia) ntre 2 ceteni ai statului respectiv, vor fi recunoscute
n Romnia, dei o cstorie ncheiat numai religios n Romnia nu produce efecte
juridice.
3. o hotrre judectoreasc pronunat n strintate, prin care se face discriminare ntre
copilul din cstorie i cel din afara cstoriei nu poate fi recunoscut n Romnia.
15. Fraudarea legii aplicabile in dreptul international privat. Comparatie cu
frauda la lege in dreptul intern
15
- exist fraud la lege n dreptul internaional privat atunci cnd prile unui
raport juridic folosind n scop fraudulos, ilicit un mijloc de drept internaional privat au
fcut aplicabil acelui raport juridic alt sistem de drept dect cel normal competent s se
aplice.
Modalitile de fraudare a legii n dreptul internaional privat
ntr-un raport juridic de drept intern se introduce n mod fraudulos, ilicit un element de
extraneitate ce declaneaz artificial un conflict de legi, iar prin aplicarea normei
conflictuale normal competente s se aplice pentru ipoteza creat se trimite la un alt sistem
de drept dect dreptul intern (care ar fi fost n mod firesc aplicabil acelui raport).
Ex. La o societate comercial legat, n mod normal, prin elementele ei definitorii
(naionalitatea sau sediul asociailor, proveniena capitalului social etc.) de dreptul
romn, prile prevd sediul n strintate, n scopul de a eluda legile fiscale romneti.
ntr- un raport juridic ce are deja un element de extraneitate prile schimb n
scop fraudulos punctele de legtur iar prin intermediul normelor conflictuale
aplicabile pentru noul punct de legtur vor aplica un alt sistem de drept dect cel
normal competent conform normelor conflictuale iniiale.
Condiiile fraudei la lege n dreptul internaional privat:
1. s existe un act de voin a prii (prilor) n sensul deplasrii punctului de
legtur privitor la un raport juridic.
2. prile s foloseasc un mijloc de drept internaional privat care prin el nsui este
licit. De pild, persoana fizic i schimb legal cetenia sau domiciliul dintr-un stat
n altul, persoana juridic i mut sediul ntr-un alt stat, toate acestea fiind, prin ele
nsele operaiuni juridice licite, ce fac incident o norm conflictual care, prin
punctul su de legtur, atrage aplicarea n cauz a altui sistem de drept dect cel
normal competent.
3. scopul urmrit de pri s fie ilicit. Deci frauda la lege presupune existena acestui
element subiectiv i anume intenia frauduloas a prilor.
4. rezultatul realizat de pri s fie ilict. Caracterul ilicit al rezultatului este dat de
caracterul ilicit al scopului urmrit pentru realizarea lui.
16
Comparaie ntre frauda la lege din dreptul internaional privat cu frauda la lege din
dreptul intern
1. Asemnri:
condiiile de existen sunt aceleai: o activitate volitiv frauduloas a prilor,
folosirea unui mijloc licit, un scop ilicit i urmrirea obinerii unui rezultat ilicit;
2. Deosebiri:
n dreptul intern se fraudeaz o lege intern n favoarea altei legi interne;
n dreptul internaional privat se fraudeaz norma conflictual a forului i prin
aceasta un sistem de drept n favoarea altuia;
16. Conflictul de legi in timp si spatiu. Conditiile recunoasterii in Romania a
unui drept dobandit in strainatate
Conflictul de legi in timp si spatiu apare in situatia in care efectele unui raport
juridic nascut, modificat sau stins sub incidenta sistemului de drept al unui stat, se cer
ulterior a fi recunoscute intr-un alt stat. Conflictul de legi in timp si spatiu mai poarta si
denumirea de teoria recunoasterii drepturilor dobandite.
Conditiile necesare recunoastere unui drept dobandit in strainatate sunt
urmatoarele:
-
fie
legea
straina a statului unde s-a dobandit dreptul; fie legea competenta desemnata de norma
conflictuala a statuluiunde se invoca dreptul.
-dreptul sa fie valabil dobandit potrivit legii straine competente efectele acestui
afiind structurate de doua reguli, si anume: dreptul dobandit va produce in statul in care se
invoca toateefectele prevazute de legea straina competenta; dreptul dobandit nu poate
produce mai multe efecte in alt statdecat cele admise de legea straina sub incidenta careia saconstituit.
-dreptul dobandit sa nu fie contrar ordinii publice in dreptul international privat
altarii solicitate - drepturile castigate in strainatate sunt respectate inRomania, afara numai
daca sunt contrare ordinii publice de drept international privat.
17. Conditiile recunoasterii si executarii in Romania a unei hotarari
18
recunoaterii
hotrrea
este
definitiv
prin
hotrre
potrivit
legii
judectoreasc
statului
unde
fost
sunt:
pronunat;
instana care a pronunat-o a avut, potrivit legii rii sale, competena s judece procesul
(att
de
drept
internaional
privat,
ct
de
drept
intern);
exist reciprocitate n ceea ce privete efectele hotrrilor strine ntre Romnia i statul
instanei
care
pronunat
hotrrea;
dac hotrrea a fost pronunat n lipsa prii care a pierdut procesul, trebuie s se
constate, de asemenea, c i-a fost nmnat n timp util citaia pentru termenul de dezbateri
n fond, ct i actul de sesizare a instanei i c i s-a dat posibilitatea de a se apra i de a
exercita calea de atac mpotriva hotrrii. Caracterul nedefinitiv al hotrrii strine,
decurgnd din omisiunea citrii persoanei care nu a participat la proces n faa instanei
strine,
poate
fi
invocat
numai
de
ctre
acea
persoan.
Instana poate s refuze recunoaterea unei hotrri strine pentru urmtoarele motive:
(1) Recunoaterea hotrrii strine poate fi refuzat pentru oricare dintre urmtoarele
cazuri:
a) hotrrea este manifest contrar ordinii publice de drept internaional privat romn;
aceast incompatibilitate se apreciaz inndu-se seama, n special, de intensitatea legturii
cauzei cu ordinea juridic romn i de gravitatea efectului astfel produs;
b) hotrrea pronunat ntr-o materie n care persoanele nu dispun liber de drepturile lor a
fost obinut cu scopul exclusiv de a sustrage cauza incidenei legii aplicabile conform
dreptului internaional privat romn;
c) procesul a fost soluionat ntre aceleai pri printr-o hotrre, chiar nedefinitiv, a
instanelor romne sau se afl n curs de judecare n faa acestora la data sesizrii instanei
strine;
d) este inconciliabil cu o hotrre pronunat anterior ei n strintate i susceptibil de a fi
recunoscut n Romnia;
e) instanele romne aveau competena exclusiv pentru judecarea cauzei;
f) a fost nclcat dreptul la aprare;
g) hotrrea poate face obiectul unei ci de atac n statul n care a fost pronunat.
19
(2) Recunoaterea nu poate fi refuzat pentru singurul motiv c instana care a pronunat
hotrrea strin a aplicat o alt lege dect cea care ar fi fost determinat de dreptul
internaional privat romn, afar numai dac procesul privete starea civil i capacitatea
unui cetean romn, iar soluia adoptat difer de cea la care s-ar fi ajuns potrivit legii
romne.
Detalii: http://legeaz.net/noul-cod-de-procedura-civila/art-1096
Dac se dorete obinerea recunoaterii unei hotrri strine trebuie s fie depus o
cerere la instana sau autoritatea competent, la care se va anexa un certificat completat n
prealabil de instan sau de ctre autoritatea competent care a emis hotrrea, actul
autentic sau tranzacia judiciar. Potrivit art. 1098 C.proc.civ. cererea de recunoatere se
rezolv pe cale principal de ctre tribunalul n circumscripia cruia i are domiciliul sau,
dup caz, sediul cel care a refuzat recunoaterea hotrrii strine. n cazul imposibilitii
de determinare a tribunalului potrivit dispoziiilor anterioare, competena aparine
Tribunalului
Bucureti.
21
arbitral.
Detalii: http://legeaz.net/noul-cod-de-procedura-civila/art-1120
Sunt hotrri arbitrale strine orice sentine arbitrale de arbitraj intern sau internaional
pronunate ntr-un stat strin i care nu sunt considerate hotrri naionale n Romnia.
Orice hotrre arbitral dintre cele prevzute la art. 1.123 este recunoscut i poate fi
executat n Romnia dac diferendul formnd obiectul acesteia poate fi soluionat pe cale
arbitral n Romnia i dac hotrrea nu conine dispoziii contrare ordinii publice de drept
internaional privat romn.
* n relaia dintre Romnia i statele care sunt parte la conveniile multilaterale n materia
recunoaterii i executrii sentinelor arbitrale, dar cu care au fost ncheiate i
tratate/convenii bilaterale n domeniul asistenei judiciare n materie civil sau comercial,
transmiterea cererilor de recunoatere i executare se efectueaz:
- fie n baza Conveniei Naiunilor Unite de la New York din 1958, fie n baza
Conveniei europene de arbitraj comercial international, incheiata la Geneva, la 21
aprilie 1961
- fie n baza conveniei/tratatului bilateral (n funcie de opiunea statului parte), dar
cu respectarea ntocmai a procedurii prevzute de convenia/tratatul respectiv.
hotrrile pronunate n baza Conveniei pentru reglementarea diferendelor relative la
investiii intre state si persoane ale altor state, incheiata la Washington la 18 martie
1965, sunt de plin drept recunoscute i executate (suprimarea procedurii de exequatur).
http://www.just.ro/Sectiuni/Cooperarejudiciar%C4%83interna%C5%A3ional
%C4%83/Ghiddecooperare%C3%AEnmateriecivil%C4%83%C5%9Ficomercial
%C4%83/Recunoa%C5%9Fterea%C5%9FiExecutareaHot%C4%83r
%C3%A2rilor/RECUNOA%C5%9ETEREA%C5%9EIEXECUTAREAHOT%C4%82R
%C3%82RILORARBITRALE/tabid/760/Default.aspx
22
23
26
termenul de intentare a acesteia nu a expirat. n acest din urmcaz, instana poate acorda un
termen pentru intentarea respectivei ci de atac.
n cazul n care s-a pronunat o hotrre cu privire la mai multe capete de cerere
i executarea nu poate fi ncuviinat pentru toate, instana judectoreasc ncuviineaz
executarea pentru unul sau mai multe dintre acestea. Reclamantul poate cere o executare
parial.
21. Conflictul mobil de legi. Solutionarea conflictului mobil pe legi in dreptul
roman
Din punctul de vedere al dreptului international privat, exista conflict mobil de legi in
situatia in care raportul juridic este supus succesiv, datorita schimbarii punctului de legatura
al
normei
conflictuale
aplicabile,
la
doua
sisteme
de
drept
diferite.
conflictului
mobil
de
legi
in dreptul
roman
se
face
conform
normelor sistemului de drept roman (mai exact normele conflictuale ale forului).
Legislatia romana cuprinde mai multe solutii in aceasta materie , si anume:
- in orice situatie, se da prioritate legii vechi (anterioare)
- in alte situatii are prioritate legea noua exemplu: in material mostenirii
testamentare in privinta bunurilor mobile;
- in alte situatii se aplica fie legea veche, fie legea noua exemplu:in materie de
testament ori in cazul admisibilitatii divortului;
- intr-o alta situatie se aplica principiul legii mai favorabile exemplu: in cazul
filiatiei copilului din afara casatorie.
22.
Comparati
reglementarea
28
privind
competenta
exclusiva
Potrivit Legii nr. 105/1992, instantele romane sunt exclusiv competente sa judece
procesele privind raporturi de drept international privat referitoare la (art.151):
-
incuviintarea adoptiei, daca cel ce urmeaza sa fie adoptat are domiciliul in Romania
si este cetatean roman sau strain fara cetatenie;
desfacerea, anularea sau nulitatea casatoriei, precum si in alte litigii dintre soti, cu
exceptia celor privind imobile situate in strainatate daca, la data cererii, ambii soti
29
domiciliaza in Romania, iar unul dintre ei este cetatean roman sau strain fara
cetatenie;
-
cazuri
in
care competenta
este determinata
de alte
dispozitii
aleRegulamentului 44/2001, instanta din statul membru in fata careia se infatiseaza paratul
este competenta (art.24). Insa , aceasta regula nu se aplica in cazul in care infatisarea are
caobiect contestarea competentei sau o alta instanta are competentaexclusiva.
24. Litispendenta si conexitatea conform dispozitiilor Regulamentului 44/2001
Litispendenta si conexitatea potrivit Regulamentului 44/2001
daca exista cereri avand acelasi obiect si cauza sunt introduse intre aceleasi parti inaintea
unor instante din state member diferite, instanta sesizata ulterior suspenda actiunea pana
se stabileste competenta primei instante sesizate.
-daca se stabileste ca prima instanta sesizata este competenta,instanta sesizata ulterior isi
declina competenta in favoarea acesteia;
- daca actiuni conexe sunt in curs de judecare inaintea unor instante din
state
membre
- daca actiunile intra in competenta exclusiva a maimultor instante, orice instanta, alta decat
cea care a fost sesizata initial, isi declina competenta infavoarea acesteia din urma.
2201/2003
privind
competenta, recunoasterea
si executarea
recunoscuta.
Daca
hotararea
este invocata
pe cale incidentala
inaintea
unei instante a unui stat membru, aceasta din urma este competenta in materie. De
exemplu : ca si in cazul Regulamentului 2201/2003, o hotarare nu este recunoscuta daca
recunoasterea este vadit contrara ordinii publice a statului membru solicitat.
32
cauzele
privind
raporturi
cu
element
de
extraneitate
aflate
pe rolul
contractul este guvernat de legea aleasa de catre parti, alegere care trebuie sa fie
expresa sau sa rezulte din clauzele contractuale sau din imprejurarile cauzei. De precizat :
- prin alegerea lor, partile pot desemna legea aplicabila intregului contract sau
numai unei parti din acesta;
partile pot conveni, in orice moment, sa supuna contractul altei legi decat cea care il
guverna anterior, iar aceasta modificare ce intervine ulterior incheierii contractului nu
adduce atingere validitatii formei contractului si nu afecteaza in mod negativ drepturile
tertilor;
-de asemenea , daca, in momentul in care are loc alegerea,elementele
relevante pentru situatia respectiva se afla in alt stat decat acela a carei lege a fost aleasa,
alegerea facuta de parti nu aduce atingere aplicarii dispozitiilor legii acelui alt stat, de la
care nu se poate deroga prinacord.
31. Legea aplicabila in absenta alegerii partilor conform dispozitiilor
Regulamentului Roma I.Criteriile generale prevazute de Regulament
Criteriile generale prevazute de Regulament.
Legea aplicabila in absenta alegerii partilor potrivit Regulamentului 593/2008 (ROMAI)
in cazul in care legea aplicabila contractului nu a fost aleasa de catre parti, criteriulgeneral
de aplicare a legii il constituie legea statului in care isi are resedinta obisnuita partea
contractanta care efectueaza prestatia;-de asemenea , in cazul in care legea aplicabila nu
poate fi determinata, contractuleste reglementat de legea statului cu care are cele mai
stranse
legaturi;-
34
- contractul de prestari servicii este reglementat de legea statului incare isi are
resedinta obisnuita prestatorul de servicii;
- contractul privind un drept real imobiliar sau privind dreptul delocatiune asupra
unui imobil este reglementat de legea statului incare este situat imobilul;
- contractul de locatiune avand drept obiect folosinta privata sitemporara a unui
imobil pe o perioada de maximum sase luniconsecutive este reglementat de legea statului in
care isi areresedinta obisnuita proprietarul (cu conditia ca locatarul sa fie o persoana fizica
si sa aiba resedinta obisnuita in acelasi stat);
- contractul de franciza este reglementat de legea statului in care isiare resedinta
obisnuita beneficiarul francizei;
- contractul de distributie este reglementat de legea statului in careisi are
resedinta obisnuita distribuitorul;
- contractul de vanzare-cumparare de bunuri la licitatie estereglementat de legea
tarii in care are loc licitatia, daca se poatestabili care este acest loc.
32. Normele de aplicare imediata conform reglementarii
Regulamentului Roma I
Potrivit Regulamentului 593/2008 (ROMA I), normele de aplicare imediata
sunt normea caror respectare este esentiala pentru un anumit stat in vederea salvgardarii
intereselor sale publice, precum si pentru organizarea politica, sociala sau economica,
intrucat aceste norme sunt aplicabile oricarei situatii ce intra in domeniul lor de aplicare,
indiferent delegea aplicabila contractului, in temeiul acestui regulament;
-este posibila aplicarea normelor de aplicare imediata cuprinse in legea statului in
care obligatiile ce rezulta din contract trebuie sa fie sau au fost executate, in masura in care
acesteaantreneaza nelegalitatea executarii contractului;
- pentru ca aceste dispozitii sa poata fi puse in aplicare se tine contde natura si de
obiectul acestora, precum si de consecinteleaplicarii sau neaplicarii lor.
33. Reglementarile Regulamentului Roma I
privind validitatea de forma a contractului
Contractul incheiat intre persoane sau reprezentanti ai acestora care se afla inacee
asi tara in momentul incheierii este considerat valabil din punct de vedere al formei
35
partile
contractelor
Realizarea
unui
echilibru
intre
interesele
victimei
si
cele
- legea statului in care s-a produs prejudiciul, indiferent in ce taraare loc faptul cauzator de
prejudicii si indiferent de tara sau tarilein care se manifesta efectele indirecte ale
respectivului fapt;
- sau in cazul in care partile isi au resedinta obisnuita in aceeasi tarain momentul producerii
faptului cauzator de prejudicii, se aplicalegea respectivei tari;
- sau in cazul in care reiese clar, din toate circumstantele referitoarela caz, ca obligatia
necontractuala rezultata din intelegerile la carese ajunge inainte de semnarea unui contract
are in mod vadit maimulta legatura cu o alta tara decat cea prevazute anterior, se aplicalegea
acelei alte tari
in care persoana a
carei
raspundere
este
invocata
si
persoana
care a
acesta
este
reglementat
de
legea
care
reglementeaza
raportul
vizat.
Daca legea aplicabila nu poate fi stabilita in temeiul prevederilor anterioare, iar partile
isi
Norma conflictuala cu privire la bunuri statutul real este supus, de regula, legii locului
situarii bunului (lex rei sitae);
-
de precizat: in principiu, norma conflictuala a locului situarii bunului (lex rei sitae)
este imperativa;
Noul Cod Civil prevede in cadrul art. 2613 acelasi lucru privitor la legea aplicabila
bunurilor.
41. Dispozitiile Noului Cod Civil privind legea aplicabila conditiilor de fond ale
actului juridic. Potrivit Noului Cod Civil, conditiile de fond ale actului juridic sunt
stabilite de legea aleasa de parti sau, dupa caz, de autorul sau (art.2637);
-
alegerea legii aplicabile actului trebuie sa fie expresa ori sa rezulte neindoielnic din
cuprinsul acestuia sau din circumstante;
o partile pot alege aplicarea legii privitor la intregul act juridic sau
numai la o anumita parte a sa.
40
42. Dispozitiile Noului Cod Civil privind legea aplicabila conditiilor de forma ale
actului juridic Potrivit Noului Cod Civil, conditiile de forma ale unui act juridic sunt
stabilite de legea care ii carmuieste fondul (art.2639);
-
actul juridic este valabil din punct de vedere al formei daca indeplineste conditiile
prevazute de una din legile urmatoare:
o legea locului unde a fost intocmit;
o legea cetateniei sau legea resedintei obisnuite a persoanei care l-a
consimtit;
o legea aplicabila potrivit dreptului international privat al autoritatii
care examineaza validitatea actului juridic.
in cazul in care legea aplicabila conditiilor de fond ale actului juridic impune, sub
sanctiunea nulitatii, o anumita forma solemna, nici o alta lege dintre cele mentionate
nu poate sa inlature aceasta cerinta, indiferent de locul intocmirii actului (anume
chiar daca acesta a fost intocmit in strainatate).
aplicabile
dispozitiile acestui cod privind legea aplicabila actului juridic (anume legea aleasa de parti
sau de autorul sau), daca nu se prevede altfel prin conventii internationale sau prin
dispozitii speciale
44.Dispozitiile Noului Cod Civil privind legea aplicabila obligatiilor
extracontractuale
Dispozitiile Noului Cod Civil privind legea aplicabila obligatiilor extracontractuale.Potrivit
Noului Cod Civil, legea aplicabila obligatiilor extracontractuale se determina potrivit
reglementarilor dreptului Uniunii Europene (art.2641);-in materiile care nu intra sub
incidenta reglementarilor Uniunii Europene se aplicalegea care carmuieste fondul raportului
41
juridic preexistent intre parti, daca nu se prevede altfel princonventii internationale sau prin
dispozitii speciale.
42
romn din acest stat, fie de ctre misiunea diplomatic sau oficiul consular n Romnia ale
statului de origine i, n continuare, n oricare dintre cele dou situaii, de ctre Ministerul
Afacerilor Externe.Scutirea de supralegalizare este permis n temeiul legii, al unui tratat
internaional la care Romnia este parte sau pe baz de reciprocitate. Supralegalizarea
actelor ntocmite sau legalizate de instanele romne se face, din partea autoritilor romne,
de ctre Ministerul Justiiei i Ministerul Afacerilor Externe, n aceast ordine.
47. Recunoasterea si executarea hotararilor straine, conform dispozitiilor
NCPC
RECUNOASTEREA HOTARARILOR
n sensul prezentului titlu, termenul de hotrri strine se refer la actele de jurisdicie
contencioas sau necontencioas ale instanelor judectoreti, cele notariale sau ale oricror
autoriti competente dintr-un stat nemembru al Uniunii Europene.Hotrrile strine sunt
recunoscute de plin drept n Romnia, dac se refer la statutul personal al cetenilor
statului unde au fost pronunate sau dac, fiind pronunate ntr-un stat ter, au fost
recunoscute mai nti n statul de cetenie al fiecrei pri ori, n lips de recunoatere, au
fost pronunate n baza legii determinate ca aplicabil conform dreptului internaional privat
romn, nu sunt contrarii ordinii publice de drept internaional privat romn i a fost
respectat dreptul la aprare.Hotrrile referitoare la alte procese dect cele prevzute la art.
1.094 pot fi recunoscute n Romnia, spre a beneficia de autoritatea lucrului judecat, dac
sunt ndeplinite cumulativ urmtoarele condiii:
a) hotrrea este definitiv potrivit legii statului unde a fost pronunat;
44
b) instana care a pronunat-o a avut, potrivit legii statului de sediu, competena s judece
procesul fr ns a fi ntemeiat exclusiv pe prezena prtului ori a unor bunuri ale sale
fr legtur direct cu litigiul n statul de sediu al respectivei jurisdicii;
c) exist reciprocitate n ceea ce privete efectele hotrrilor strine ntre Romnia i statul
instanei care a pronunat hotrrea.
Dac hotrrea a fost pronunat n lipsa prii care a pierdut procesul, ea trebuie s
constate, de asemenea, c prii n cauz i-a fost nmnat n timp util att citaia pentru
termenul de dezbateri n fond, ct i actul de sesizare a instanei i c i s-a dat posibilitatea
de a se apra i de a exercita calea de atac mpotriva hotrrii. Caracterul nedefinitiv al
hotrrii strine, decurgnd din omisiunea citrii persoanei care nu a participat la proces n
faa instanei strine, poate fi invocat numai de ctre acea persoan.Recunoaterea hotrrii
strine poate fi refuzat pentru oricare dintre urmtoarele cazuri:
a) hotrrea este manifest contrar ordinii publice de drept internaional privat romn;
aceast incompatibilitate se apreciaz inndu-se seama, n special, de intensitatea legturii
cauzei cu ordinea juridic romn i de gravitatea efectului astfel produs;
b) hotrrea pronunat ntr-o materie n care persoanele nu dispun liber de drepturile lor a
fost obinut cu scopul exclusiv de a sustrage cauza incidenei legii aplicabile conform
dreptului internaional privat romn;
c) procesul a fost soluionat ntre aceleai pri printr-o hotrre, chiar nedefinitiv, a
instanelor romne sau se afl n curs de judecare n faa acestora la data sesizrii instanei
strine;
d) este inconciliabil cu o hotrre pronunat anterior ei n strintate i susceptibil de a fi
recunoscut n Romnia;
e) instanele romne aveau competena exclusiv pentru judecarea cauzei;
f) a fost nclcat dreptul la aprare;
g) hotrrea poate face obiectul unei ci de atac n statul n care a fost pronunat.
45
46
Actele prevzute la alin. (1) vor fi nsoite de traduceri autorizate i vor fi supralegalizate,
cu respectarea dispoziiilor art. 1.092. Supralegalizarea nu se cere n cazul n care prile
sunt de acord cu depunerea de copii certificate pentru conformitate.n cazul neprezentrii
unora dintre documentele prevzute la alin. (1), instana poate fixa un termen pentru a fi
prezentate ori poate accepta documente echivalente sau, dac se consider suficient
edificat, s dispenseze partea de producerea lor.Cererea de recunoatere a hotrrii strine
ntrerupe prescripia dreptului de a obine executarea silit.Cererea de recunoatere a
hotrrii strine se soluioneaz pe cale principal prin hotrre, iar pe cale inciden prin
ncheiere interlocutorie, n ambele cazuri dup citarea prilor.Cererea poate fi soluionat
fr citarea prilor, dac din hotrrea strin rezult c prtul a fost de acord cu
admiterea aciunii.
EXECUTAREA HOTARARILOR
Hotrrile strine care nu sunt aduse la ndeplinire de bunvoie de ctre cei obligai a le
executa pot fi puse n executare pe teritoriul Romniei, pe baza ncuviinrii date, la cererea
persoanei interesate, de ctre tribunalul n circumscripia cruia urmeaz s se efectueze
executarea.Hotrrile strine prin care s-au luat msuri asigurtorii i cele date cu executare
provizorie nu pot fi puse n executare pe teritoriul Romniei. Executarea hotrrii strine se
ncuviineaz cu respectarea condiiilor prevzute la art. 1.095, precum i a celei ca
hotrrea s fie executorie potrivit legii statului de sediu al instanei care a pronunat-o.
Dispoziiile art. 1.096 i 1.097 sunt aplicabile n mod corespunztor i cererii de
ncuviinare a executrii.Cererea de ncuviinare a executrii, ntocmit n condiiile
prevzute la art. 1.099, va fi nsoit i de dovada caracterului executoriu al hotrrii strine,
eliberat de instana care a pronunat-o.Cererea de ncuviinare a executrii se soluioneaz
prin hotrre, dup citarea prilor. n cazul n care hotrrea strin conine soluii asupra
mai multor capete de cerere, care sunt disociabile, ncuviinarea poate fi acordat separat.
Executarea hotrrii strine stabilind o obligaie alimentar prin vrsminte periodice se
ncuviineaz pentru vrsmintele scadente i cele subsecvente. Prin hotrrea de
ncuviinare a executrii hotrrii strine de condamnare la plata unei sume n moned
strin se va dispune conversia n moned naional la cursul de schimb al zilei cnd
hotrrea a devenit executorie n statul unde a fost pronunat. Pn la data conversiei,
dobnda produs de suma stabilit n hotrrea strin este guvernat de legea instanei care
47
48