Sunteți pe pagina 1din 66
MINISTERUL EDUCATIEI $I CERCETARII = 2 iologie Manual pentru clasa a XI-a lonel Rosu CAlin Istrate Aurel Ardelean sprobat cu Ori eaistulel Educa Corel nr 46 din 1.052006 fy ura eval fe cire Cansal Natal petra Evaharea sf Difezatea Manualer este real bats prin Ordinal mista Educa Creel e328 dia 13022 Die des etn Avie ARDS — potent Unnersn de Vest ase Goi" in Aarau coat 8300 det (Caegr detest de aber, nana de Bip: prniu cals Va sta Da ane ives) Toxet Royo — pot i 1s Cole! Naja loa Chiba Bins in Ara, costcr manera eG (mans Biolog pene cas a Da, Atlan lie aman” maalrgater eat sinter final {Chu ome — po ga Liceul wot Vale Gli" nA estore sts (mama de Bi Feri cam 3 1a Atfove t ilogie wae” — mt prego pe ate otal aps frat til ror 1 Sorina Gavrlsc, inspector Scola Jue Arad [ot Er nea Lazra Pesca, Colegial Noon Een Ghia Bit" .Meise Noo", Aad eds: Rode Lam Telmorenctre compete: Mi Dsee: Petra Serb Capers: Valeria Molva os, fo gies mame peat tsa a Xe fne Ro, iin rae, el ‘ten tage co 208 REN ly rnin rears Be ate omit tara CORINT Reda sinistrain: Sto ia Eminescu nr A sete I Buses Tel 31947 98 tla 319.820 Ditaare: Si Spal ndepenons 202A tr 6, Bucs ‘els M0822, 3198833; 39.8855, 319.8856: 3108.77 [ma vaaanizadteracria 10 ISHN 10): 975-655-9268 ISBN (13) 978973-655.928-2 ‘oasis et ere sat esate Edith CORINT, arte component a Grp Earl Cosi Save | ‘Tiree a FED PRINT SA, Casi aie Present manual repo programe de bolote ponte claa a NE, ell perfor a leu, aprobata ‘i Minister Eco 5t Corea pri din $282 dia 1.022006, {in elahorarea mana am port de a wmatarele cosiderent: iste 13 prsinte rela ogee continua fasd de materia stdin las X03 sige infraria neces fermi conceptual de cltrd general, bace nel vie sdtoase si asigine acunareaexpeviontelor necesere intr pe poja mime si pernitaabordarcadferena a prevederlor programs. mei de lend, pof i specalzare — ed asigre dobindirea competentlor necesars cantar etuilor fx is atiméntal peri sd cree pombiitateaobfnertt nor performantessperioare. Pour realizar obiectvlorpropase an considera necerer 2 itrducem Ia fccare capil scheme $i nun necesare rei rectal a prielpaelor srwcneyanetomee care sa la Baza proceselorfilolec destubat Noite exemplifies pf wicate partial au negra. fice de nivel de cog este sae dort. ‘Cunestnee de folie, presente confirm progranel ot fs acestea abode diferetat ait a nivel le clasd ed Invi Text ene exemplfca si completat eu mumeroase imag s ables cw un glsar eu ermeni explicate cesta sunt menite a sting door didace pr ereorea pow de a fee compara da sub ke "ara i ordne de mime sx dea nr persistent fe menavie a oftntor prevents. TInformaia careuncort poste para complex fod deta dedecongesionare materiel, eonslderdn cd este mocesra cel carers a bin perforant spertoare te seopal accel i face une se prac= fied examane de admire Autos Studiacit 1 ori: wlio tort — praia rea, spcilizarca matematcd—byfrmaticd — flora vocational profil uric, speiaizarea coregrafis — profil sporty, toate special prof ilar, specalzarca matematte)— iformatid; ~ flora tolagiet —profl reuse nenwale 6 protecfia media 2 retain flor weoretid— profil rea, speclallzare sintele nati, ‘a profiad reat, specializareaglnele none congnuculle se stu lntegrl. La prof arise, specalzaen coregrafe,conjnuturte e studi integral pe porewsul easton a XF-a sla XT-a. La celelate profile speclalldet, ew 1 oraslpedndna, se seudacd numel confnutarile rnemarcte eu steric op 3 Bibliografe selectiva Ardelean, A Roy, Istate,C, Vesloba, V. atom liotage umn ata Coin, Ducaret, 1999, “Anthony, CP, Kotholl, NS. Fondament li anatemia efitolagie det'uomo, Casa Edie Amtuosina, ‘Mila, 1977 Avilla, Vi- Biology Human Endeavor Bookmark Publishers, Chula Vista, Califia, 1982, Baciv Fcologie ED.P Bucuresti, 1977, ‘Carnac, Necuiscu,C, Torn, L, Anatomie fiolgia om. D.P. Bucuresti, 1983 CCamoioson, $. Mites N, Metodelefaboratorata clini, Ediura Medical, Bueuret, 1964 Be 5, Sunde Gh, Cstilace, Gh, Manual penirclasa a Na. Editura LVS Crepuseul, Phi, Fox St Perspectives on Human Biology Wan. C. Beowe Publishers, Dubuque. 191. ‘ule, | Fiioogle wnuan Edita Medical, Bucur, 197, ‘Mattn. Elizabeth (i) Osford Dicfonar de Medicind el» 6a, Eaura ALL, Busurel 2008. ‘Mol, MOI M, lla de anaroria omulud Winerthar, Ears ALL, Buciret 1987. Papin: V-V.- Rosca, Oh. Prat elementar de hstloge, Etara Dacia, Cli-Napoes, 1977 Pots, E. Homenstaca. Pataca Sunil gi EnciclopedkeS, Bueurey, 1981, Ranga. V. Dini Rls de anton onda. Sistema nerves cena E.D.P., Bucure 195, Rust. V, Diejonar medal, ca, Edara Medical, Bucuresti, 208, Stora Ml, Mikes, Laerdr practice de anaunne fifo wnand. f.D.P. Bucuresti 18 “Ture, L, Ungentle mediconchinagiate. Etuta Medial, Bucazet 2000, Vincent, Le Corps human. Libra Vuiber. Pai, ORS. Se ante dé anata, Geen Gropp Edel, ienze, 2000 ‘*4Lexicon de siaptome yi sindromme Elia Medial, Buca 1887, Bibliograffe indicat pentru elevi Ardley A Rost Le sae, C, Mic alas de anarone. Eitura Corn, Bucaret, 2002 ‘Rena E LaamenDnvibit © init eitoie fu uterioral corp omenese. Eaiura Teor, Bucur 1958 CCriciun. 7, Crciun, V. Mle leona de biofoe Editar Altos, Bucuresti, 1975 Toan, C. Biefoge fu inagin i scheme, Edita Studecasc, Bucuct, Vel. 1998, Vl. 111999 Pot EO eltore fr eorpal amu Eitsa Toa Crean, Bucuresti, 1985. “Theodore, D Mie atlas de anatomix onl E.D.P. Bucuet, 1582. “Tea, Fs Anatomie mul, Alls sco. Ediura Corin, Bucuresti 1999. SERCH DE NENTS 2 rela pom om = Cuprins AU SRST ce "FONPAMENTALE ALE Fee erni | ieee = 4 eanee Potence sea =3 ———— Seapine ota ttre ee a rincHink BEND Tenchi SaanonTA sen i Sic soe Vit Dosti mens, 13 Be ee ee ae: citi, Tah 2 pe mie +23 Hemowar gi conrlaen sips 2 Alena LESTE ake 2S eee “Ace iene iin ener i a Er = seu sie Si Meal Baste {Essien (ST Stes cir am 9 2h Mame fil a ats gare ALCATUIREA CORPULUI UMAN ALCATUIREA CORPULUI UMAN : 1.2. REGHUNI §1 RAPORTURE ANATOMICE ALCATUIREA CORPULUI UMAN 1, PLANURI §I RAPORTURE ANATOMICE, ee LLL PLANURI $I AXE Corp unan exe consti din pasa segments ‘9p, et rue 9 mere et Fons ‘Capat cuprinde neuereniul (ia raion) st 2 (rn tot -viseerocraniul (fata). Gitul(repiunea cervical) lag capel de tne Preznt © regne cervical posterior (cea) i 0 ‘repane cervical anterior (gu popes) ‘Tranchisl esl format din tonee, abdomen si pele. Aeeste ruta anatomsice peezint Is interior fuvitles tonics, cavitates abdominal i eaiates pelvans In cole ii eaiig se alt visesrle. Cav {ate loreid ste separa do eavitates abdominals de cite dsfogm’. ‘iccae membra are is component sa conta i ‘enbal ibe Ceatraleagl nem iber de tuneli ‘Membrele superioare sunt constinite din contra scapular si membraliber eu bra (sepmen proximity apropiat de centr, antera msn (Segment distal, Indepit de cent ‘Membree inferioaresurtconstiite din conura pevian si merbral ber eu coapss (segment proxi- ‘el, gamba 5 pion (segment distal). Ponta sepmentloreompului se descrie ta fncie de elemertele de orienta, ax planus ‘ase oe bul longiuinl venta, ages cori, ‘ © \wiseosiocs a , looser) eter ‘ge un pol cranial (superior i un pol eadal (inferior). Sel sagt vores, sleropestere, ste bn pol anterior ga pl pester. bud ansvera, eign re wn pt ing ga mst pol dpe atin Plante 1) saat Planul sagia spate corp in dou jum si- mete tw gi dress, Planul froma copane compat dou pi asime- ‘rice, anterioar (ventas poserioars (dorsal). ‘Plana ransversal imparc corp in dou pi asime= oe Ig I Sete eet ‘sce, una supeioara (cranial) i una nfeicars (exude. ae LO Pol ena ‘Se mai utilizeazS termenti: superficial (Ia supra- CASHES mo ae ee eae sat nt ie nnd OSES Fig. Panu ese ale corpo aman. Asta (ncepaet. Fig 2. Regia corpus we 6 ALCATUIREA CORPULUI UMAN 2, NIVELURI DE ORGANIZARE, set Wh a lnicaga materie este organiza tn sistem. Dine sisteme, cle mai complete sunt sistemele vi, i= ‘emelebielgice Unsistembiologicare o organizare specie, ae siz pri srctra 6 ane a prezi cones ‘unl intenoare eu extesiomt de maturématerl, ene set infomation. Tnsigiste unui sistem biologi sn —caractorl informations tegen, — ech nami; — auowegarea Caraetorul informational e refers fle sis temele bilogice mostenese un anim bags infor ‘majonal, la care se adauga informaia propo dosa- isn elie cu media TIntegralitatea. Un stem Biolog mu ve rede su infor pislor sale component, ch preci Ins strate Ranctionale mo, cactrsieine- ull, pe caren lea ple componerte hate zo Echillbrl dinamlerepezintt stares stionara a sisemului tn condi periment sein de sb- ‘ant energe informatie ale acest eu sistemele Inconjurteare Autoreglarea ese capactate de recep a infor ‘mate de acumulire si preherae a atest, de select a rispunsal opi 5 de efesture a spe Sal ade (ig 3). Exist o iertie a sstemelo i funetie de nivel fein de erpanizne. Oe sistem ast ales ain suhsiteme —nivelar de orgaizare iferioare — la inl ives parte componer a uausistem mai com- ple, care repens un sve de organzae supe Simpliia, a cazl organi uaa, pte a In considerare unnitoareaerathic sstemelor clu, {est organ, sistem (ara), organism fig 4) ‘Celuin ete wiaten feadamcitlsmorfofinctio= al i genetic onginsmear vi, Ex este egal de mctabolism, excitable, crests, diereere, ato- reproducere si sutreyiace. 1 Toe ele oryatsnullprovn dines ui. fn wm proceselr de disclose se dfn pe Ducal dezvoldst ongensie’, fonr exer se \Uvesifi neonconhg ex farce inte, ig 3. Arete senor agi. 8 Pe parcursul dervolt! ontogenetic se dstigoara 9 evoluie canta, matrliats prin reyerea undo de celui, evolie enlist — histo- senez. Hisiogoneza este progesul de diferentes si spe- inlizae a celulalor care doce I api color pala "pus fandamentale de jsut: eptlil,conjetv ruseular gi nerves. Forms ve exntni cella in omal mas ext est. ‘Fesutl ste o grupae de eeu diferent sie terdependene, care a aceeai srt indeplines cease. ‘istogenect este rma de asambare fesutrior im ongine, organogeneza. Tnaletnuine organclorpartcps una sau ma multe pus de esutur. Aces estar sigs att struc otganolirespeci, ct gi fopevonare acest TRETINETT ups capaciatea de regenorare, esutuile po 5: «sib specalizat, capable de regeete (es ‘url epitliai gi conjanctives, ‘© puteric spocializae, ei capactate de regenerare(jesuturile muscular gi nen0s) ‘Nami celuele nematirzats, embrionars, sunt apabile de diferente, Celulele mate dierent fend acest capstte Uno, in esti ei teil su conjunctive rims elle nematrizate —| ‘elule Ue tp embrionar —. care se divi haotc si ‘rode noi generat de eee care mu se mai die Fema, Jn acest mod pot reat tor maligne Organcle sunt grip de tesa, entice sx iter, eare sjonez23 imprewnh pont ndepiniren ‘net anamite Fane. Organle cae indepliaes: Toni simile sunt gropate in sstome de organe. Un sistem reprezitS un ansambla de clement fn Iterdependeaf, cae funcjionenzi co we integ. Un stam de organ reprezint ansamblul de organe care ‘contuiuie Ws realizrea umes din fancileeseniale are asiguel vai organismal ums, Funepil organismull uma te pot gropa in: —funoi pete sie", are sigue’ supeavitsires individu ta ediul de vind, adicd autconsrvaren (Gunei de rele gi fet de nui, — fine pentru speie,cae assur perpeturea specie (als de reproduc) ALCATUIREA CORPULULUMAN Secttle Tipe | cre see - Fig Nias d pana 9 ALCATUIREA CORPULUI UMAN A. Exccutalcoreet un preparat inal etre cae Sata baza deci. Ideiicai componente fest fle pivteure Ia organele cor RARE PRACTICE rascapic ew eae din mucoass bucali. Recolts et un ac spatula, ua fagment de smcossi buealé pein rauiea persilor Isteal ai os ‘HG bueale. Ageza pe lami intro pitta de ‘aria aete sa lbs de matilen. Acoperi-l eu 0 Tamel, poi obvervai prepara! la mioseop, ines pind eu abjecval 10s. “Apreciali in eteva cuvine calitstes prepara objnt, prin compari ev imagines altura eset apnea dia eSmpl microscopic iden sileatcompanentele esiulare vibe lls eaportarite lor anatomic. ila plansele si mule adevat,exstente Intoratoml de biologie, presium 31 imagines art penta deseriere, i ennen anatomic stadia a 4 topogatie rgansor compu D. Alte ner recomandate L.Obserajh mierseopice pe seciun! (prepare segments ale tabula digest, glance, te sangvine, miocard, much scheletic, 2. Observail micrescopice pe propaateproaspete in seh tit 3, Examinarea struct intestinal sbjire ross. pide pore. "4. Observea clementslor fgurte pe frsia de 5, Disectiainimi de mami. 6 Disectainchiul de mami. {7 Obeervai macroscopie supa enna de mani, ALCATUIREA CORPULUI UMAN I FUNCTIILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN A. FUNCTIILE DE RELATIE 1. SISTEMUL NERVOS REACTUALIZARE, Oreanele nervoase sunt fommate din fest ner= vos (neuron i ceule sil), est conjunti st ‘ase sangvine.Tesutul ners Fomeaz ait ss- ‘emul nervas central et ce peter Fig §.Nvurena: rows? arp 3. es ig. 6. Stractora stmt nervos tetra na pine 2 bulb rads. pane, 4 mezenectll | Sconbela 6 luna 7. pif, 8, hts 5 pots 10. fer ceca 1. ra LT (al aleensfecor tbe : Ww 10 SISTEMUL NERVOS Zonele de asccai ale neaconexi ai con- sme inc un subiect de ceestare pei file ‘ipsinlog,prezentind multe ecunorcute cae ih vleopa ezlvarea in vitor. ig. T-Seefuaein madras A. Saban cent ae ‘en somtesceivi 2- meen soit ace ‘orescence carmatr 5 cael ep ‘nc B Sabai lb 6 cobs ater 7 condo al Sa: 8, cowos poaunor 9. fr modland steroars 10st oti ster Neuronii_ motor! medulari_ indeplinese Fane de cote nerveg, ig 9, Eusfere cereale — Toa tral 1 oa as sl yi 2 are aud 3 ane de ara div 4 aie vial 5 aie de asoce inal: 6. ales Imetecte. primera 7. are e ascii soeeeciey 1 sancotal Rods 9 are motel, 10 ae pesto” le FF Fy, Fy — sia ale abl ont Py, 2, — ges be bul pret 0,0, 0, — iit ale lob cepa Ty TT rs le aba tem pent SISTEMUL NERVOS 1.1. CLASIFICAREA SISTEMULUI NERVOS DIN PUNCT DE VEDERE, TOPOGRAFIC $1 FUNCTIONAL Sister nerosfndeplineste dowd fine esenae: ntgraren organism in mel incon i coor dlonarea active turer estilo, rganelor si skstemelor care constitu organic Sistem nersos, din punct de vodor mortage Functor, este constit din doul components ss- femal nervot al viii de rlaje gi sistemul nerves vegeta ‘Sistem nerves al vii de relafle — SN soma’ — sigur legs dine organism si mel exter, ‘ransformind exci, tn fnetie de mura sites fates simulo, fo senza, reat de aplrae sau de ssp Sistenul nerves somatic cuprinde sistem nervos ctrl gi sisermu nerves perfec (i. {Sistema ners central — SNC — este format ‘in enceta st mada spin 4. Encfaleuprind emisferelecersbrate; = dence (lars, eats, mettle, Inipovaerus) —cerbelul —trunchialcerbyal (ub sabidin, purtes Ii Varoie, mezencel va spi “Encofall i saidava spin formeaed aval csr wospial saa novel, 2, Sisemul nerves perfec ese format din gan- lion nesvostl ner Din punet de vedere a localiza, deosebim nevi ‘rae 9 nr spinal Din punct de vedere fnejons, nevi sunt sere tsi, motor sa mit ‘Sistemi nerves al vei vegetative — SNV — roplera si coordenese8 setvtaten orgnelor inte ii, espa, eculti, exer we Sister ners vegeta curinde: — cent nervosi sia ia SNC: anglion erg noi In compenena sistem acrvos vegeta int SNV simp gi SNV parsimpate. Abele forma ao porta situs itera nervos cen sti dn sat rervoi vegeta) 0 prtanepei- feed ecuprinde ganglion: nwo yinervt septa sibs vegetative in component lor nev Cele dou componente ale sistemulal nerves, pemanenis coneniine morfo-fictonalS, reulaeaci ‘unlale ogni legStere seu medial ambian. ‘Sislomulnorvop este un sistem anitor de organe care reaizeaat gi reload finetilesenitive, motor 4 psie ale oxganismul in aporteu condi vari abl ale medial Fig. 11, A. Componentes stomata meron ence fu: 2. mas spina 3 pang nerve & nee B. Regione ie ners spinal rene evel; 2 rohan tos 3 repona lombor opines scl 5 plea eri (plo Mla 9. lol leary peal ue 5 pls caciin 10, its ermine; 1, ended a, = 13, SISTEMUL NERVOS 1.2, PROPRIETATILE NEURONULUI eon este unitatn siratiroli si fetionald sisemn 9 est nervox.capabi de exstail fate, conducubilitas i ntegrare (ves 5). 1.21, Clasitearea neuronllor dupa fanefie Dupa panei, neucons 2 grapensh in: senzitv root ide atocitie (veri i. 7). Neuron sonstsi sau receptor sunt neon pseudouaipolen dim ganglion spinal, ev dendrha Tung, are timitimpusur dela eecpier pectic, penta sensibiliatea exterocepivs" st propioeepva (croni somstosenzitivi) si seusibiltaeaviseroce- Lis (neuron vsceroseaz'tv ‘bNeuronit motor sunt neuron muhipoat de Aimeasiani mar, cu axon hag (newenit mote din cor cerebral sau din substantacenusie medal). Ei deicrmin8 comractin masculatutseheletie (ne fenisomaomotor) sa cele netede (neuron is: ‘cerometor) Neuron de esocipie su itera sunt nou roni de dmensiun mis, ear eles legit dite nearoi senzitiv i neuron mover, Dendrite gi axonii neuronilor costiuis le nerve. Inflavul nervoe ciel centapet pen dow ante si cenifug prin axon. Fibrele nervoase pot f st conducere din aproape in aproape, $1 miclinice, eu coaducere saltstorie, pi Fille mioiniceprern tetcl (si i. 5). ‘Teaca Schwann este format din clule gle "suet in jurul bei, le celulele Schwann se af Stangulaile Ranvier. Datrts risveirt celuelor stale In jru blo gi expulsrietolasne acest mm spre exeio, rez suprapunese de membrane ‘ae Formeaziteaea de mietind, cur ofc, de pro= tei zoo "Teaen Henle scope ft exer fia servassh fa Inregime ete de tr conjunctiva are olde apne 2. Exeitabiitatea Exchabitiaen esie propricates fundamenak a tor ese i (elle nervease, mosculare, landulre fe) dea reationa specif la detiunes une stim $ Semanifesa pla depoarizarea membrane ab 1) “oly 1. Compara ttre potent de memrant le ertlortpart de elle oan ee | Femmes 7p. somy | 300m iba micerted Tso sonv Foam 9. gov | atm Teal Toa | “a Fig 2A. Rekl pommel cf 4 Polriarca slotricd a membranel (ptenfal ‘de membrani). Deo parte g do alta & mambrans se ‘ses cation! dizi (Nat, K'), anion dificil (C1) ned (organic, ‘Aion organi, macromolecule protec, se a8 Jncitoplasma In epaus nin C-predornin ln ext- i, esping de et pote, Reparija predominaat Is exterior a eationilor Na predominant aaterior a clorK” se datoreiz pon- Pet once (Fig 12. A}. Acest sistem de anspor activ ‘espulzeazpesmaent api Na" din celal ito= luce lent K"- Na*aeumulat a exterior inate poativ supmtia exter a membeane, Pate interns rimine incite nogatv datos senior prot, cate pre- domind. chiar dac8 exist i joni K* Patel e ‘membrane datoreas semipermeabiltir acess ‘ransportl activ al ionlor. fetal acestor proceso este repariti nega a inilr pe see dons fe ale ‘mombranel. Poteyalel de membrans posts: de repos sa de actin Potenfalul de repaus Stars membrans,crace= iat pin dispuneteasarcnsloe pov fa exteriors 2 cclor negative la interior, conse potential de repaus (ig. 12. By Potential de aetume. Orie venajie enepetich ‘in medi incojurtor (mecaniea elec, tema, mie et.) poste consti un sil stun excita, “Acjiunea stimublor exter supra membrane coh Tore dering modified fiaico-chimice, are ‘penereat excita epolaricaren, aie nversarea sii do polaizare betel, so datos erent parmesbiitit mem ani ents Nat fea acini stimu. Pain ewes Ne" movies dispunerea sarcinor electrics 91 senerezi poten de seine fig. 132 A.B). nver- sorea sarin eletice dureazi un timp exttem de eu, deoarecepermeabiliatea moma pent Na" ende ropid pomp oni reins in Tenctane i resablete poten de epuus. Fenomensl por rumele de repolarzere 1.23. Conductibittaten Dac ileniaten stimu atinge 0 valoare pg samo depigege, excita se propa pe oat supra rmombrenet sib forma nei unde do depolariare Propagores unde do-a fungal membrane consti candncabittatea celular. Sess cleticeneptive sc comport cauncaod gi aia sarin pie, re Sind cuen lca eare determina deplsares une de ‘epolarzae din aproape fn aproape (ig. 13: B.C, D) “ncaa brearnervoasemielince, taka de mil 15 se compart ca iol, cae determin polati- ‘rea si depolarzarea numa anil stangulilor Ranvier, unde aceasta este inrerupth Aces ip 66 Aeplsae 2 undel de depoarizare noms condi care satoare. Tntensittes minim 3 unui extant neesaré penta ‘produce un rispans poart numele de prag. Dad ex berimensa se utlizeaa ea excant cuenta elocts, ‘aloarea prag se numestereabacd. Exctag sub va Ioarex rag mu prod spun pein depolaiare. force simul care ate sa dope valoees ag, depolarizaea si cooductea excita se des ‘ati cuaeceag intense, Aces mod uni de apr SISTEMUL NERVOS nite Teptirere delrene pone peeeeere ieee — ‘plains pole ig. 1 Potenial de acre @condavern exe A pote de pas BC, condor ht groan fn specs 4 conducers a excitatch constiuie lepee yéot sa ini’ Stinlarea replat ex extn subliminal pote produce rms exile, dato proces desma {insamare a modifier repette de depolaizsre). xctailitsten depinde 1 do tnpul cesar unt stimul pains a produce un spuns (ip wil), dors ddebraschejea.cu care stil eionea supra mem rage. La ereleren lent a imei stimulus, ‘membrana ve adapteazl ieee mu mai rspunde Prininn nok depolveate. 1.24 Imtegraren Prin reatile nowo-aeurorsle gi nerosfectoas, realizate pi snaps, celulele nervoase resizer ait Tegitua efionalf inte stricture ‘organism Gtegrse interns), ot hatte wnt I ei ile extere mereu Schima (lneparea a ied) 15 SISTEMUL NERVOS 1.25, Sinapea| Sinapsele epee legitie morofmetionsle do ‘comtiguitte” dite rewrons O sinaps8 cupriede ti ‘componente (fig. I: —compenenta prosinapies este reprsstat de bouton terminal al axonu, in care se elses ior condi si vezicule eu mediator ehimic (acetein ltealing sou nradronlin) fant sinapte este spl sip de 200-300 A cuprins inte memivana presinaptes a buco ete minal ces postsinaptck — componenta possinapied poate 1 membrana AiereaitS 3 une dene (snaps axodendiie), a nui eoxp neuronal (snaps axosomaties) sam unet ‘bre muscvlare (snaps neuromuscular sou plack ocr ‘Prin nvr! singpseorneuroncuroale ere lizeazdo ren 6 respi, onder, stocaze yi inle- rare informailoe, i veleres ehbor unr s_ Duns refleye en vokintre Acesteriepumsie st transmis prin intermedia sinapsloe nouoefectoare I ugh i gland, deter incnd rae de apices adap oan onaiile variable ale media Etapetetransmiteri sinptle (Fig, = sinezs mediator chanics —soeares mediatoruli in veziulele snap —elersea medistorsi in fant sin legis enumerse stabil azure eee implicate: ‘ultra; 2. contoateral, 3,4 intersegmentat Cont ea [aacoor ‘Lege entor sovepenstare Iu apical, se amplified rspuncul orgeniemeli, Satori implied unui numa exeseind de neuron ‘shun nari rot mal exinse ale moves, ‘SISTEMUL NERVOS 132, Fanefia de comducere Fonetia de conducere a miidav Areca sbstrt anatomic bstan al consti fn fasciendeascenente descend Substana alt, a Ia exteriorul miu, este formats din fie nervoasemilinice. Coase suh- ‘nei eens dlimieazh In substan afb ek pe- ‘och! dé cordoae:anterioare, posteroare lateral in Imeorul cordoarclor se deimtea7 fscicale(r3e- tun) ascendente i descendents (ig. 18. Fasccuele ascendene sunt Semztiv, iar cole descendeate sunt Inafura acestor fibre lng, in substan al med lag exist gi fibre scart, do ssocai, cre fae legit 1 ine diferiele segmente ale miduvei (faciule imersegmentr) Fig. 18, Tractor substnflalbe medulares A Ase ent 1 pial anno. phatamie ser Spinobulbre:.spnccrteos deat speocrtloe bers 8 Dscendate: 6 pm ina 7. pe dice 8.rubospaal 9 ects 10. eras 1 vests; eculspnal 2. Ciile ascendente medulare sunt clile sensibi= ist © Cale sensibiliai exterocepive ( i specific, lngi eu proce cota —sensibiltaen tac grosierd — protpaia, wa, este condusi prin fsiculul spiaatalamic ane. ~ sensibitaten tctitt fn psi’. ete ome ust 1s conex prin fseeulelesplnobulbare Gol Bunkach centile tere dureroas rin fascial spnotalamie aera. 19 A) son t condi “Figs 19, GHl siendente. A Cale seman exter ape: fissicl satanic ater scl pe tami a3 fiscal pnb B, Cale ene {a proprioesptive —~ fico pnncerebelae: O feet 8 emu; facile spinor *Stabiltpe igri 19.4 1B urinal neuroilor © Cate sensitat proprioceptive (ig 19 8) sunt i speifice eu poietic conieal sau subconical —sensbiltaen propriocetvt incongtientd este conus pin scien spiaocerebeles dec Fecha), pens parts infetioard compl si prin sic Spinocerebels enact (Gowers) pea paren spe ‘earl tunchiu pentru membre sapeiore: = sensbilctespropiverivl consent ese con- si pin fascictelespnnbubare, en poi coral. © Cie sensibtti itorceptive sont ct espe- cafes. Sensis ileroeptisl ele cone prin fascculele spinotalaic, slat de senibiitta tae- temic durerosi,procum st prin substan retical medi. Cle descendent sunt i ale mot tare i involune © Cie moll votumtre. Moitaea volusaxs este condush pis fascielele pramdale(conicesi- sank: ret ineracigat (2) “Ambele i pornese din cox yi jung motonet- roniisomatict meds, Prin axon seers, nflan nervosa disibuie ls muscular selec, deter ‘minind contac: muscular conten. © Cale moi involunare. Moi lunar, automa, este cond prince exapiami- ale (ig. 2, corgi in uncial cerebral ‘in sabstaja ala medulaa se formexz fscculete: —rubrespinale, eu eigizea In nucle rogt din erence — vestibulopinale, in nuclei vest bulbar: —teerospinae. dia calculi evatrigemen din mmezencfil —ofivospinate, din nuclei liver bulbar; — retcnlospinele, din substan reticulata tun Sil exrbra. "Noell de orgie i eestor fsccule sent sbor ooo orient, Conolul corel asypraaucle- ir de eeigine si eilor excapiramidle ve reliegz in itoresedial corpo sat (ganglion basal) de {a hazaemisfercoe [Motta euomsth are cl in meager onus Ini musclar si a echllnfu, ig activitatea rfl ‘modal, In cordonatea migeslor gin realizar ‘nor activi umane complexe (mers esl com sul magi, cota La instrament, iota ee), ‘Auk eile ascendene, cit si ile deseendeae riranidale tri colatrte a nui truncal core twa ila substan reieula a sees. volun SISTEMUL NERVOS a “Fig 20, Cllepiramidae: 1. Tsica’ pam 2, sie rail ner sh AAS tate “Fig 2, Clie eaapiramidalr 1 sscel soap 2 fice abeosplal 3. nie ioral ces ‘eatin Sabi pe guile 20 i 21 nurse sewosilor ‘eine fn eons acestor ea gi ispunerea lor. ‘cali sinasele desert ieare cle 20 2a SISTEMUL NERVOS SISTEMUL NERVOS E “133 Nei Nera sia dsr dn mah spin Gaiasentete Catasendee Swat costa din tre nerase, tse savin fen cnet Lesawe Ta eaiare Teac ji ma en es a 9! na ce bal Carin ane (66 5 Conan pstsiore eee zm ‘Riicina posteronr este seni. Ea este for. NE {setae sii nile col new de gon ae catmietaean | | Contometaens |i ‘alae eat et Dendrite san conecit cu Sirocrel =o ‘enor epametar din mui ndoane ares ca Conte ee rece ecb Ine cw eect. Axon fe snp cu ne ‘eran (Gores) 1 ami ioe vn seni din substan ems mele cutonesnsinae | eon "icin anterloard, moon ee consti din CConoane atcue | spinottamis anes * vestblspizale mise + oles euelosaae “Punetin de conducere a trunchiull cerebral Funct de condacere »tnanchivh cerebral ele realizats prin fibrele ascendenle gi descandente ‘doses la mid, ria ibeelo wansversle din punle ‘pea Miele prope care leap inte el deine ‘Aces ideo condos impalaurile dela mds la conte gi wor fae mueleittutehulat sau Fre ‘ell msidavd sau cortex. ‘Cerbelul este conectal la trunchial cereal prin hei psrehi de peduncullcerebeloi,Pedaneui e=te= ‘eli inferior leap cerebelul de bulb. peduneuli cerebelos millci lag cereelal de pnt, fr pedun- call erebelos superior lags eerebela de mezence- fal Bi sunt consti din ibe aforence 9 ferent 1.99 Logue rales | be eames 2 ie (seca 3 ire de poet. 22 ‘Funcja de conducere a dlencefaea In astro donceal intr alam, motto aus, eptalanasul i hpotalamasul (ei fi. 8) a. Talamusut, prin nuclei care in srt 3, conse 0 state de releu penny fibrele aseendente provenite dela maava. bu si cercel in drumul lor fe cortex. Far exeepte firele olfativ, vizine tive, are mau flow tlamie ‘Nuclei alamiciprezint) conexiuni tlamo-cori- cals, talamo-suiate (eu compit sai), talamo-ccr beloase,llamo-bulbae i tlamo-bipotalamice Datorti muiplelor conexiuni, tlamsul repree nd un centr de imterave 4 impulsror nervoase tscendete b, Metatalamusal, format din comp genicule repreznts 0 staje de releu pe caca fibrelor eptice (eae fe aie in corp genicul lterl fi pe clea ‘ibeloraudhive (eae Be sae in cep wencula redial). Din cori senicula, firele nervaase se desprt sre cortex spre colcai evadrigemen, *Funcjia de conducere a emisterelor eerebrale Safstanaalbd din inerieul emisferelor cerca, ‘are repent 6% din masa enisercor, este constine i din fe de aoc, bre comisurale 5 fibre de projet ascendete sence) descendenie (motor inte zante cortete exista numerase Abre de legit ear asigur unitate functional a cortex (ig. 72), lost acestora,stimularea zonelor sen ive detemial lspunsuri moterl sau verettve ‘eevat,relizind o alte senitvo-moworie. noni neurones motori medal Fibrele.so- Imsiomotori transmit impusuni muscular seke= Teice iar cele visceromoteri, musculuri viscera “Tranchl ners spiral este mis RRommrile sx: dors, veal, mening, co- 5 comuniant consi Distributa nervior spin Elst 31 de porecht de are spel mig 8 preci ceva, 12 pre loreal (dal 5perechilonban, Speech stra io porche coceigien. Cu exepia ner trea, are ce dsebuie metameri’ eros ‘al col nev spina foreach pleas evil, bo his, lombar sacrat i cocigian (vee fig. 1B). Din leva brah se despend eri membrelor superior. Din pled lombar se desprindnervik femur i Ain plexulsacat se desprind nevi ruyino i seit ‘iZonce gumentulti erate de porcle de nevi spinal pout mumele de dermatoame. Fig 23, Rica ramarie ery pal 1. cia sence 2 gaelion apna moter; nex Samar mereginl aor dell 7 ra ell rman comenians emi 9 cami comunicnt Sib 10 ganglion simp pravertsal.ganlon is fer 12 gan weer he vtsersenative hire semstomoir Shee vcermotr =a Dove 4 | sensiates ain — cornet muses patel <0 |— cesar muscu atede di tegen [Weasaie I sensive | sesiiaes epi nears corpo | sors | ceva mares antrose |—vepetave |—serracja mates atede di tegen eninge (epee va meng Sle [Comic cenaie |[—epre Tegra ca pogo pravencbal |—scostesrrotieatenvirors [Comicon [—veoraive [= legac ganglion praveebral | esac musa ade in tegument 23 ‘SISTEMUL NERVOS 1.3.4 Nervi eranient Neri eran sunt anal nerlr spinal, impround cu care formeasi sistem nervos perf. Esti uma de 12 proc ta. 2-4 fi 24) ‘Nori eranien se pot emp di fei: sect ‘Nero eranini set (I, VIN suet conti mai din fibre seat, aftenie ate conde ence tae dela clereceptor? — mucoas afativ (0), r= ‘ind (I), organal Cori reeeptoi static dia urechea interns (VIII) — a enti nervy corespunzstori din scout cerebral ‘Alte aminunte despre nevi eranini sein vett fla a stadia analizatrlr ale err segment inter medi le consti aes. motor mies. [Nervferanien! motri (Il, 'V, Vi, Xt 2) sunt consti uma di ie moter, exon ai neurailor ‘in aelet motor a tunel cerebral i determin roiiatea volun a ive masclsui semtice a ‘apului sau motte involunala ivell moses luni etede, pia Fibre vegetative moter I. ‘Nerf eranfent mies (V. VIL. IX, X) suk consti- ‘ui att dine somatoseive si viteerosenie, cit din be smatomoton si viseeromtor SISTEMUL NERVOS 7 eri cranent prez © ogine Fal gona sort Orin eat ef nck din chil er ta pen ete mato scmaice vege in $8 | salon dep wlecul kr pent el seni, y ‘Orie sparen repera zona incre fle sear mtr sa ies passe nc ert. {Saeco nea nrc cere le ecg a perch chin cera ig 23). 1 cae apart tr Fig 28, Trebial cerebral sf engines aparenta 2 serio eranteat Fj anteriar IPNIL nr eee Trebino, 2 ipo. hiaamn pedal era 5, ptes i Varo; bulb aan. 7. le ba ae dee pam 9st sp, 1. ne spi Perechea | “Tipat ‘Organs nervate oi Sei |— eplstl oevdacaviinmsai opie ers | — retin soul eel ioclowsrod tar |— musci exiset i gobuaT car ep air, dap apa, er em, ie Infor, pen Stele motes soaks Tay nuise lobule cular: chi alr rll cop ig i Bbc vegetative tor woke [tor | — amc aie nero al pablo cr ‘Vajgsneni | op — eames fe da in on naive aT, ap TTS Pave seam manila |i mato pin Hct oe rama manibule [Wiakaicem | motor, |— mee dep enteral tba cour [viracat rics] — pope guiaive in cele oun simatic Tale, Tee yi iil ple le met le salle (ubliganle 9 submanibule) si gandele acinale in tree segeate mown vento. [ea | — onan Cot ain shea nes pn tama Sewiek |— seeped st da wechea teas pia aura vest) opie gstive da wos do a tae bi pin Hae eosin mut a eg p feels oto gandel slivare pie pel epettve meta es ngs tas lb pn re enine ip 24. Nevers [oll I pe coder Vale, ¥ «ga arama anal, [FRE face —| a ane ange pi ie eos {tum ual e-mail = ects =a Vs, mmr vcore shin pla Bh vp ste nr [Recerca | mh receded epee [XU hipegtost [motor | —muschit limit 25 SISTEMUL NERVOS 1.4, SISTEMUL NERVOS TIV Sistem nersos vegetaty — SNV— coorloncast st regheas fete egunelor interne. Sitemal nervos ‘egottie este consti din dow componente: SNF simpatc 91 SHV parasinpatte (fg 27). mbele mevencd ‘evi ongane, vind deco a neon eee antagonice Din aceasta dul tune res onus ner ‘gear, care avg eclibral dinanic ul foeilor vale. ‘Sistema nervos simpat Components centrals a sistem eros spate ete reprezentats de ceri nervoyi al i courcle lure module, unde aang sxonitnaurnilr a= re: cent puplodiaatort din dua ‘cervico-dorsls,vasomolr pilomolo si sudoral din smiduva dorsal ‘Components perifericl ese repezentat de ln fle ganghionae paravenebrale (22-25 Ue pte de [pnglion uni pn rm iterganelonare) plexuile ‘cera (elise, mezentericspetor. mezertetieinfe- or $i hipegssre) s1plewunle inramurale’ Cale ig 26 Tri de et seta saves come tele racing motos 3. manure comanican $m eamuican cats: 5. aglon dines ate parventbal 6. anglion poser 7 hn ne (hostel, # orgne see nea pntgaelions (le aioe) 26 frente sunt consi din doi neuron, Sinapsa dine {es neuron progaghionan 9 neural posigangliona face ints in ace ormatin nervaas, de e+ ‘lie oi aproape do miu (Bi. 26) ‘Sistol nervos parasimpatie ‘Sintml nervorparasinpac ae doud componente entree ate sunt Totlzn in twee coral Ta rides sera ‘.Parasimpatieal eranian, In trnchiul cerebral se afl mice! accesor af gculomoterlit (i tne proia Mele parsimpatice ale oeulome cle salivater superior Iasimal, de vie Abele parisimpatice ale fialulut (VID, ruclel salivtor inferior, de unde pornese firee prresimpatice ale glovofringianal (IX) 1 auclel ‘Sovsal a vagului (0, care repreznt originea fbelor parasimpatice vege ‘. Parasimpatiew sacrat. Aces ig are oriinea in sepmentele medularesarate 5,5, ‘Components perifeics a SNV prasimpatic este consti, de asemenea, din doi neuron, da, spre ‘eosebie de SNY simpaic, neuronal prepangiionar face sinapsl ca aeuronal posiginalonsr i poet ‘organlorinervate sau in apropiereaacestora ‘Conti vegotatvi se pot grup im enti de eo- mands (el dn ada, bulb mezencea gi cea ‘eintogace (ci din formtiunea recuse hipaa. mus si corte, Sistema nervor simpatc se dsibuie diz in ete oganeler, spre deosebire de sstemul nerves poraimpotic care se dstibuie ln test imitate Plexi intramurale conga att fibre simpatie, et fbr prstmpatie ‘pele formatiunt ganglionare ay att fu oi de rele, et Fume decent elec ide ‘Sistema neros reget paasinptie SISTEMUL NERVOS, Sttomal nevo eget spate Stel eres vegeta simple stm eves Yep psi 27 SISTEMUL NERVOS recto ale patietal Sttemul nervos vexetty, fa flea sistema iervos somati, isi GesfgoutSactviae prin wete rele, dnd ex sustat atomic arcu relexe vegetative Sistem novos vegeta are gun import a int gro, pin armonzare fete vite spin asigu- ‘area mecanismelor homeosatice (Centr narvosivegttivi elizesz: epraen. vegeta proprivzist(smpatico- parasimpaia) prin atinea anagonist acer dus Sstero(exempo:refiexele pole}: —tegraea somatowegsaiv, pin intepitran- deren nor fuel vegetative cu manifest ale vei lick simpatiealut $f parasin= “Tah. 3 Acioea sister nerves vegeta ‘relate (exempli- contact muscular sate, ‘anifesiare somatici, este inst de vasodilatayie, tmanifeare vegeta); integraes neuro-endocrin’ (exempla:sinana- ea seer hipofzare de cite centri vegeta ‘ipa. In bell 3 sunt redsteasemanie s}deosebinie fanetinsle dinire componenele sstemulut nerves eget Principal cent nerve! vegeta sun localiza fn mio spina, a ranch cerebral, n enced (poate) gn sstemal limbic dela bza emise- rele cerebral supra organo fetoare fect retele SNV spate EfeteleSNV parasitic aga aia os = contac Sistas pep “Reflescle medulare vegetative. Se Tachi in ccartle lateale ale substan cenit meu, Receploi sua ieroeeptor efecto sunt ghande su mse visceral, Exemple de reflere medalare ‘eps: pupldiatatr, cardloarceleator, vasomo- to, de storie, pllomotor, de mice, de defecate siseule. ‘sReflecle vegetative core so achid fn trunehiul cerebral: reflexele de salivaie pen glondele parotde, reflerele respraont si cardiovasulare (i ‘bulb reflenee lacrimal gi de salvaie pent glan- dele sublingual si submandibulare (i pune); rele ele pupae fotomotor si de acomeodae I dsianis Gumezeocehb, *Funeilehipotalamusulu, Hipotlamsl, cone tou do intgare Vegeta, indeplinele uitoaeie fuse. SISTEMUL NERVOS —regarea metabolismulul itemise she: — relates secrete sdenohipoizre gi, prin aces 19,4 stout endoein ‘—replres apa alimenta bide (2 senzae tillor de Foame, se, satiet); sae HAT nel epi eto —replare Fucfior sexuae; — inervne in trite emovonale, de comportament sideetres ‘—courdonarea sliemanei sfrilor de vegke si “ipotslamusul este conetat x truncal carb, ‘slams, paleocotel 4 neocortex Hipetslamusul, cea mai important regime = iccefluh,constiticimpeeund eu sistem limbic © ‘mise fnejionals. Rolul alu esenial de contol i integare w noir vegetative invests eumcle e erie veetatv" care fost dat ‘Tb. 4. Compote ntre areal refs sina areal reflex parasizypatc ape eae a = > cannes aloe po Arent refer SSNV parasimpate Ni classed are vedere Ti = and Reseperh f= Broce Neh is ec = onsale de ape Chemereepet = Osmoreseptor! din vsere Breit [sieabatinor = cna eae de pro Eiateanie |e Naat peadasipla da an |» Neuro in ganglion aor cael VI DG W ro e crnaclenioe = cacionoderoe lini pial ‘brea parsempaicu oot Tasca spintlice sat ies coors, acon canarias ecole Vase din tegument fe vasoconsicie [= vasoiinaiie Genin nervam toa is "© Cent nervog sia iy num tere ere midova sacra (pasipatis sara) ae ie ooo [svaodiaae ~ celia enc cerebral (pascal cata: Veda eer moses ‘ease goin aaa ‘i anal sea bic Sion ie = Gina woul gama ees tons yo cua >i vac a mais ea I VEE conta scteror sinc sincere costhite din doi euro ws area preperionar ong ‘Verena las muy eal] » conn mashins veil sina in pret pes propia |» cna sinter veri iern | « uaa sacral vez ine . neater: chins sean ot|~ amotio bmi: cette Glands oeiaie = = roa, cov Tanta shan ‘valina ands tre ose a Oo io sade de ali peas eto ape noee We = Mog se vasa mioeré “card [Glade gate neal |= bares st aes anor a 28 29 SISTEMUL NERVOS NOTIUNI ELEMENTARE DE IGIENA $1 PATOLOGIE ‘Penra meutinerea stn le sindave a organist, este necesard eimoassrea cacelor care determina {nbvlnvirea. a posiluatlr de denifcare a aiferttor bolts mas aer @ masini de prevnirewacestora BOLL cauze ‘SIMPTOME, PREVENIRE Resing Dine, ois, | Feb, dae dcop, visi, | Adopaes unl en |—namata meningslor| sles, ft fie | stra general shea, flab, | aoe de acta ik torictimis east earth age, |, enteren Bon a ‘npenina cele apo — og sn dar exssive, cet de attempt et. ates, roe tte [Fr dre deep, vrs, Eviares inp wor ere sre gent ales, ffi, mete amie, sensible cutna cxager, | ses fal jeez ces dar mses ae abr le near ce. rama palit perez) bur pice pea vassor eso —|Paoare gaps, poor, cri abla exten |peclerae paul a Sine weralb reset, see | repr sama dee, vias conan da coo eats, ees comm ull de wus 9 ros ea in tuaine rer 6 exp, sr om scarce) Coma Cena mor gave Rendon cogs = Evans samen © |store paotoscs de Jeune sector sensi moti | scr nemace txcesiv, aks profund oot acrv upon volare, ea plsearea fustils | apse contler siineweasespe- | Pose soul Gostat | fngamensle —cieulsia [es ance ee eer ball gave alesse |respais. 0 visita dn ton hi eves ent puncte de vere Acidntitosiaht Coma parc spon a cone |Soeasal de comel mases —simpome le unoe | ai pep, tan ere inlay, local sn go ost uo bana sine | itaiess ern, eb eopi gn SISTEMUL NERVOS LUCRARI PR +1, Demonstrarea reflereloresteotedinosse 7] _ Reflex stecteodines olin este fs mela proprocepte mons. sts cate pote fi demonstat prin levtea tendon de sub ro ea siosinel de coucive sas cu mucka palm, din poi picor peste pir. Se produce o jer reflex trae de extensieugambel Reflrul estctendines ain, reflex medularproprioceptiv monosinaptic se pate dela pin fovea endnul Is Acie stan cid poral es “ndot in ung dept 5 gamba se spin pe un scan. Se manifests prin com trata maschilor gemeai st extensia aes peiorlh 2. Observal mleroscopie asupra Mbrelornervoase TSN _ $e epinalzeaa 0 beascs i so zoesz8 nevi seit. Se sectioncazl seo- mente de? om hingine cafe se ajar pe lame de ati nee o pes de see Eiologi ‘Un exp al segment de ner seine Bi, in imp oe invelgul conju a sees se disoine longitudinal eu autora unai ve de disecie. Fibre ne voase din consi nervuli se indepiresz apo eu ten unele de sele in Inter eu ace, pair a eal unele de ates. Preparatl sie ebtint se euleu peo lana microscope se coloreaeh es solute de atbasta de mati. apt se acoper cu lmel, Execs de colorant se Indeparesri cu hire de filuw cae se aia pe marginile lames. La micro- ‘seopal optic se loalzeaa in emp prearatul ew abietval 1, poi cu abiee- lvul 40x. Se po observa numeroase fibre nervase, aca Sehwaan, mila 9 ssrangusjile Rane. 3, Demonstrarea rflelal pupllar Se pegitese pot sicle de ceas cu ser Gziologe, Se spnaizazd dou broate, Del eat, eu atm, se ‘xp abi oe ise pun Ua Ser, eto una in fecare scl de ces. Cite un oe din fecare perece servete ‘camaro, i ceili do! pentru experiment 1a sera izilogc al primull ochi de expeiment se ada adenaing Sav alopin, fa I sera el de Alea se aug eect sau pilocarpind. ‘Se compact ochi perece s se constat ea: ~ ech uatat ev adrenalin sav arpind are popila isi — midiaa datrit contract myer a sel ceil tat ex pilocarpins sau aetleolnd are pula miegoat — mor (dso contact muscilor ‘eu al isu, ‘Adrenalima gi sceteolina, substanyefarmaceurice gi in acelag timp medislor chimic, au atiune simpati- ‘omimetica, prima i parasimpatcomimetics dou, Celelahe doul substan aw eect iia 4. Observatt supra encefaulul de mamifer ‘Se lesz erierpreaspat do por, mal et, aus de In biter. Se observ inti mofologia exter a pt orate pols pic ventral. Se idented uncle dite componente: bulbul rik, put ai Varolio o- cui evadtigemeni ercbelu,emisferle cerca, rdcinile anor nev crasin, Se eect apoi selmi ‘in bb, cerabel prin emisfrelecercbrale gi se abservl modal in are sunt sib substan tb ‘ent eonugle i acento ong, 31 SISTEMUL NERVOS A. fncerei 1. Dendeitle conde in contig, by cenit 6. ferent 1 aferent 2. misferele cerebral: ‘sunt Format ums din substan enue tb sunt formate numa din substan lb, sunt legate ine el prin substan alt prez in nerior cll de substan ces 3. Neri eranenis {stint in mmc de dowispreree perehi > im preci IV, VT ierveaa maseit lobubi scalar, a0 in strats lor cin tose g cnet 4. alin constini fle nervoase moter senzi- tive 9 vogoiatve x nervos: B. Nota in spi here din faja ‘voas corespunzitoare din cloana Ii ‘Colona 1 1. Chile sensiiltii exteroceptive 2. Cle sensibiitti proprioceptive congue (Cle modi volumare SX Coie moti nvotntare eryoase din eotoana Ii literelecorespunzitoare rispunsuriloreorecte: 44 Hipotalamasal: ese stat despre fla 1 intersine in regltea stor emogionale; eegleaei meabolsml hide; are legato nerves cx hpi, 5, Athicersbel sip a eglacamigetioe fae, barf important regres tone maselar prin extparea st determin perderen ec bi 4 primeste informaii prin tile seas ropriccepive inconsint 6, Sistema nervossimpatie: 1 contracts muehi ecules contracts mascara isu fe gelanena sfinctercle digestive: inks secre landeor digestive pastice gi intestinal le din dreplfascieulelor ner- CColosna faccculele spinocerabeloase ‘asciculele spnoalhare facscee lvoepingle fascculelerobrowpnale faxccuele spintalamice F fasceulee pramidale C Sere in coloana din drcapa fee formatiunilor nervoase corespanzitoare funefiler enumerate: 1D. Analzai figura 274 sabi provenienlaSbrelor sinpatice gi parasmpatic cre inrveneS Feared {oe orgaelopreznite, Dest traseul acestor, sel reflector pape evn al eflexelosalivare soordonares mise fine eglarea tonsa muscular eaten msi voltae relarea activi endoerise sie de leu pe eile ascendente ‘exterocepive analiza informatie vente pe eile ‘ascendente ‘Comparati Stele peegngloaates poganlionaresingatice, care inereaed glace nprarenae, eo Aibrelesimpatice care inerveazaceelateorgane 32 2, ANALIZATORIL ANALIZATORI REACTUALIZARE, Fig 2 Seeiane si prin lob ol ties: 2 met dp spn 3 corel arp Spa gathers 8 er opi pln ab roi essa 10 is 11 omar post 12 cent TE ae eae fare oS eS oS ee rT ree Cons - "ig 29, Deectee veel yleorecarator | ohio: fa 2 dle! de ete, Fig. 31 Sian ranshersal pein obec: Lange ‘bl; 2 manivanh Resone 3 cama ceca mem ‘rates: esa seca 6 organ Cort “ebro basilas: § a tach 9. anion | ‘pn Cora 0 ramet cole enna Ul 33 ANALIZATORIL Fig 32 Sirwciars plas epee (13) 1, 2 at Coroners rial stat ple; Sat al, (dorm 7208 pop: 82003 eels 9. hipadery, TO. Hee ease, 12 ven 13. aoc, Utiiind imagine leur, ea turn principale srt ale ear Fuel ver fi state i eon. ig, M, Loeaarea ues lfctive 1, fo mca, Dicom nal sper, 3. mucensh eft 4. bull ‘itt Sov ae cous? ol palais ‘joa Lporsstsiy) 2 eis3 cel Fig. 35 Sens prin cavitata Ducal 1) publ dar 2ipaletal male 3. inbl: 4. new. glosofring oe i canal 7 int bak ANALIZATORII Sistema nerves si deplinese vould inegrare a organism in med inecnjrior sf de eoontanare {fimcilororganslr interne pe bce information necepeae att din mel exter cit ea exits, ‘Scere anatonice care real i aceate fn se mumeseanalintr. Analisi she eemplene ‘ave receptoneacd conduc 9 transfor excl print tn senaatadecrate 2.1, SEGMENTELE UNUI ANALIZATOR ‘Aliatri sunt consi dia 3 segment: pe si, intermedia ental ‘Segmental periferic,reeptora, este 0 elu su un grup de celle specie penta receprionaret roi unul anu ip de energie cae repent ‘xctantl spi, “Tb. 5 Chseaenresporlr dps nator extant ‘ups terri de rece a excitanio, receptor se ela In: exlerocepoe, proprocsptoe itero= ceptor Intell este prezenta elasiarea sep torr up natura extant, Recepiat ‘Sia So singe psog, ov dials termorsslon =item de tempos leet vie exit ae proce dh (san eas Sokemereepir ~tieaes concentra uno suns -ceewomagnebet iin cleompntielaminoaze Dupa istanja de la care actionezd excantl, receptor ot Fi do conte tsi gustav et) gi de stan (audi, ofativ ete) Specilzaes recep tilrFverizsac divreneres simile din media si rirges gradulei de exciabilate pentru simulal specific Recepioi otf liberi (erminai nervoase Het, tuonate yi corpus) su pot incu ia format ‘some, conttind organe de in. Ei fer stac- ‘url dea un analizacoy I al, defen trans am stunes stimula in poten de receptor specific, apelin poteaial de aeune, inl ners especie Stimull adecvat determin eresteroapermeabiliti= Ui pentry No* a mombranci celui receptoare 6 {antiapoteniilu de recepor care nu re sopume Sei lo! sau nimi". Vloarea pseiluls de recep: lor varasi in fincie de dntenstatea extent oenilal de reeepor apare numa dack extant ‘tinge un prog de exitae (valoarea minim ten Ti) un prog de timp (rata mini a vara exei- ‘solu prap de supra (supra un Pe ‘are scjioneaz’) si un prag de diferente (dferenta ‘minim a itensti existent ne dots mi mult stil, Potenjalul de receptor dtm vara ale pote de repaus af denditel neuron eu eae ula eceploae este conceal, ‘ach varia ange sau deg valoaen pag, se senerezd potential de acne, conform leita ime". Spe deosbire de poten de receptor, care ‘aria in fine de intensateaexetaneu, ave fibrei nervoase se manifesta mumat -modulares FRecwene potential de atime eons Segmental intermedia, calea sleent, este const din neuron pssudounipolat din gegtionih Spinal care se continu es race ascends med lar, sav din neuron sensitiv ai aenilor crasion CCl ferent temitcolatrle Ix nace iin cexebrl «Segment central este reprezentat de le cor ticle unde informatie, sus fom de salve de if nerves, sunt irmsfomnate fn senza specifice dupa [rocese de analiza st sunteza (Vea. 9. 35 ANALIZATORIT 2.2. ANALIZATORUL VIZUAL_ Cea ms mare parte informailor dis mel exter est recent prin roa are wn rot esmtat ‘naataprc la medina orentarea pana, memnerea ech iin acta speci mane. ig. 36 Strate Fete |p: > cor Bsi- test 3: Unkont exis pana ene, 5. pesos ‘en neon bipolar 7 plese ier: 8. neta tution. ie pte; 10- extant tern Fig 7: Prove de conversa fp lfete zone le ‘wt Av slng prec B mach foe coe rat 36 Segmentsleanaliztorulal vizual Segmental receptor al analigatorlut vial i consti retin, tunica interna gic eu, se constitu din 2ece tater colulae (Gg, 36), Statl profund, Format din elude pigmen- tare, ae Fei de protete#! metabolic, asigurind sates pigmengiorfteseasibi ‘Al ile srs cupinde celuleleforoscasibile x conus bastonss. Colulele ew conuri. predomin in pata gabe in excluivtate fovea cowais, zona cu sci” alt mania Pigment fotoseasi este dopa CCelulle ow comiri 3 rol important iu in pescepereacuerlr si formelr. Colfele ew basenase, apeoximativ 130 miioa- olin, sant mat numeroase la poifiie, mai pine inn pata galbeas si lipsese din fore contals Pipmentel fovosensibi af acesora este rodopsina Cll eu hastonaye agus vedere I ing sib, wederes most La nivel stata neuronior bipolar ga stat to moronior molar i snd = manifest peo esl do comergont fg. 37). La nivel fovei con tralia, unde s¢ af exclisiyeclse eu coma, ru se manifest convergeay ‘Un eran lil, impreans cw neuron ipo Ian sors comverg a acess seu eve Fotorecsproare cate conver In neuron bipolar formeazd o waite inetunal ‘Aculatea vials depinde de strctwa unto factional supa ebro acjioneas lumina xia 7 miloaloting, (nacido) i conte vederea Analzagi unitilefureionale din Fgura 37 gi determina ces diate ele eorespende sein vines maxims >, Segmentul de conducere, Pm neuron a tice este oprezzntt de celle bipolar din ein Dendriteleseesora sunt conctae eu celal ftor= éeploare. Al dole neon al ci i consis cohille ruliplareretiniene. Axo oe formes meri pte fo Fels acoso ve incrigezd pail fn ehissna ‘optic, apoi continu sub numele de tract’ eptice nt Ia compli genic serali meatlmie und fe sinops eval rica neuron, Axon neuronilr meat amici de rlew an proiete coca (fg. 3). Din cori geniculate dospried colaerle spre tmclei nervior canen Hl, IV, Vis sre maida cer- ico-dorala, spre coca) evadegement superior Acesten consti eile axel opie de orienta, dopa si acomodse, ‘Segmental central exe lean obi acini ‘li ai emistorelor cerebral, deo, pure side alta 5 sei alan, unde se flats opi’ primar in jurul acestia exists zona de ascitic vn, ‘eae deta eazarea nou de spaiy, nese ‘in orientate srecunoasee sasigurd memoria viz efi. 9, Analizati componenele color tei smente ale allor de conducste si sbi efecm thems Abrelor a nivel chases opie Fisiologia analiatorui vizwal ‘Aalizatrulvizual penile recunostres. forme ‘minim, enor, amines, mise ebiectelo $3 eect dntmcoe, Tn corelaie eu analzatortacustic, vestibular i inestezc realizar erenirea in sae yi menineres ech Progcare imagint po tind se dora sparse tu opie wee fg Aparatt optic cuprinde medi usnsparente corneen transparentd este nevaseslariat, ‘gat nerve pein termini neroase libre, — Uimoaren gpoast din camera abeioad es sn chi ranoarent secret pennant rowel se ent prin sistema Yenc ANALIZATORIT eke exadrgonen TN, Vi 1, la epee Hina HD 1. gaghon ii —Cristatinut ese 0 lentils biconvexd,trnspe rent, invelit ino eapsul — crisaloida. Ese situat In space irs silat de exp ear prin lige iment suspersor, Nu este vascularizt ne nervat = Corp iro este wn gol eanspazent. El ample ‘uvitatea posteriori globule nie eritalin gi Aparaal optc prin proces de rere adap la intense luini i eomodae i distn, agus focalizreorzalor e lin a 24mm napa iste lina, pe dieeis axulei optic, pe pata galbexd Images formats pa etn dap rnb enicte ete eal, ma mich estumas (ig, 39°) 37 ANALIZATORIL om Rexminljivd de la Hzied tn ce condi apare refiatia luminit si previa fenomena Ta cuzul ‘mediloc tansparente ale ociul Procesal vederil este desris fn mai multe ize, ‘can, in welt, se desfioariconcomie .Reflesul de convergent consti in. miseaes concomitent a clordo oe, vn ea urate mode Feaea pocitel axel optice gi reperaen corett dobiectlor jn spa, inherent de estat pl 1a bit yi de oat cesta (i, 40), ‘Cimpunle vial ale clot do och se suprapun porjal. Zon de supepanere fermeart eimpul de ‘edere bina Prin analiza cortical i ieenirea impulse din eatapurie de vedere manoculragbinaeel a fare 2 adaugd impulsurile proprioceptive de In ‘geht exten tpl eflexelor de convergent ‘se aguchapocotea distance ft de obit, Fase cohi vede obit sob un anghi ier gonetdnd vedres sesoscopes in relic Preczat\ mui extrinseo al ecru lab ocu- lar cae resize cremate oboe in ss, nos, 12 stings gle despa (ab. 6). “Toy 6 aventura extiseeS pou eular Mei extrsel Tera rp apr, iar «| Hie somaie alo 05 rel Ginter) eer) ce tio a Te (ever) | ena aeene VP he pein era blr OV) ', Adaptare I intensisen Ini se eae prin dou catgorii_de proces: reacts pupils si ‘Maptarea frechimics. ‘© Reacia pupilrd. tsa ceplee’ reflex (prin ‘ria diametrla pupil cantats de lin pro fect pe retind Smell est lamina, receptral ete retina, eile aferente sunt somatic, iat eile efereate ‘int vegetative, simutice 4 parasinpatice (ib. 7. © Adaptoree fotchimied. La proietses lanai te rain, pigment ftoseasie sad casas, ind ‘Sescompusi in catilt dies proportional eu atonst- ou acestela La nese de feaare dureazt 3010 de minute, ip in ane se resinttizead pment gscadeprapal de excise {ae al ealllorfuorespoae, 1a Intuseic erie eaten de pigment depce- tad, ceea co are ca urmare scideres prog de Julelorreeptoure. Dev, aapearcs ia anetic fuming se petro mai rapid (cna. 3-1 in « Acomodarea In distani (fig. 39 a gi 41) ese relia reflex prin scones musciloreicur 5 radian i compute, eae meses micgore3 ‘coavexinen fl anorioee aerials Acoso proceso duc la modiicarca unghiarlr de efrocie «raster luminogse, Atunel cid mga) Cla eee este relax, ligamenta suspensor, es Sonat de mujchi odie, meajineersalinulapaizal, reslcindure adoptrca penta vederea la dist. La conatia mcr eres, determinate parasin~ pic, igameatl suspensor se relaxeaz, cristina se Gombesea, Tavonsind vederes obietelar apropiate (ab. 8), 4. Stemutren retinal const in excites cept ‘lor einen de ate radii uminoase © Lumina strdbatecelulele einiene pind saul pioments este asorbith de pigment Fotosensibilt Aineeulle cu tasonsge contr. Cellclereceptoare sunt stimulate de ada cupnins ne 390 6770 © Scindaeapigmentilofotosensiii, sub inva laminin enol (deriva al vitamin A) gi apn cu tlierate de eng ANALIZATORIT Tab 7. Comparaieinre arcu rte loi Stina ‘neat tin Resepioe |r a [Cae arena fo nerv opie enaroqe fect tic | wtmtete ecole | cobiente [Cem navar moon asco ay sors Tae scaler |e [Cae Ta |= Bre pas etre simp] ceak octane | din gees cr hi el fear |e mayehi revi» mug nal ie ‘alone aia “Toh. 8 Comparaieftre arcurile reece de acmodare Iaetan stimula ‘Caritas tink Resopor [=a oy Cie afeati_| ner opie eneropie Jevoctopic |e unetope Jecotserts | esisemte Cea nevor | uci aceon soamele Talc Sculomonil | cervicodrste ae teat fe fe yorsia bre spat sate oestomoton| dn angio cen iat ea ‘Acoso proses determin’ creer permesbltti membrane esulelrreeptoare penis soi pari Potential de receptor ‘© Transformares.potenliului de receptor ia Penal de ctune, care este conus sob fom de influx nerves modult de eit clue bipolar. © Refacerea pgmentor, proces de sintezd In are aol importa devine vitamin A. Fig 41 Limite acomodis A oct ems; Boch ley; C. och hpemetop, disualt minind = veers ‘la; iso main veda ele, vedere ek omodae; 2 sean veda clare cu scomolar, 3 = ‘inode eee Eteor fe mah cual] me la | scsi ic Teer Boma sali) spsiares cea [aul ~ vedere dca ~ vedere a apraope sts 39 ANALIZATORIE Penta provora eset, zee lumincas rebule st pose o eneraiesnfiiet gs acioneze un tmp sufieient de nde, ‘Colle cu bastonsye au pra de exible gt poteren de reroiutie weszute, Celulele eu conurt ino eu inenstate mare (a fate rie), dat innepetrea2s contre ‘Teoria trieromatich Young ~ Helmholtz cons dere colulle eu conun, peat vedere coma ulvilefundamentae: oye, verde albasin. Duc teste tei subsianl fotsensible sun descumpuse Unifonn, se percepe culoares abi. Prin descom- Diners toring se percep celeb cla ‘Veaerea exe un proses lel proportional de ‘ele doh ipa de clue fotorecpioars, nfurcti de ondiile de Iumjnontate. Sensibiliaies rete! Alpinde de natura Tuma ntensitten st dura ‘inn, dmenstnen sisi de Tami. ron eli Tina supra acest, ‘ecules a col pia we par de pigment petra REVINETT 1. Lipsaviteminel A din allmentte dete ulburs ale vederit prin diminusea sintezi de pgm otosenibik hemeralopia’, amit popular oebal gino") 2 Dac Grecvenia simul denies 40, are Toe Fziusea imaginilor, it a pereepe disco dort posites imapinior pe retin. Pe acest pene so bazes2 cineratografa ANALIZATORIT 3, Demonsrareareflesul pupae Un ely srt minute eu eb scope cu palma a fs une suse de vind! popilele, se conse acest, ini mainte ia atin, fe ain 3 {Fa produs més, I lumi ss prods mioz. Docs eepelaen experiment se dascopeth un sings och fn fa srs de ling, Is compararea cuochnl mas acoprit ge conta o eacie pupil uniferms entra bi achi Sedemonsteazs asl ci efectl constr eae ide, sub ajianessneric a parasimpiul, 1 Evidontorea pete oarbe e'o heat de erion de culoare abs ve desea cracliti§ u core negra, acre 6 eentima ds- ‘an ite ele Cu chil sting inchs, se prvese cu ‘chia drop erciiaageza in stinga. Crucial so "a veda ela, ar creo negra se a vedes di. Apropuindsse teptat carol de eh prvi pe smaneot erin, se constt 8, a eica 15 em d= tan de ech, cercul neg nose raved dele La aceastt distans, imaginea eereuli-negm proiccenes pe retina in zona in eave lives exulle Fotorceptoare, surnid pala oatbl, gf deci mu se fanneaz imagines, rin La indepitarespimelo, greazh wept La innerc LUCRARI PRACTICE 1. Determinarea compl vial ‘Se desencaza pe abi roza vin cu ental fivelul pupil unui elev ayeza fa 1S em de tbls leva tebuie si pevease? peomanent, eu wn singur ‘eh, cent de inetiee hn. Un a el ned ‘ret a,pe cae line, dea exinor spe cen. ‘Cl primal elev distngeeulonea ala se marchenz [unc respect. Se pet opeatiuncs ps teat ile. Prn urea panctlo determinate pe tate Hil ‘> objise cipal vizal al cehiui respectv pent ‘culearsa ab, Foloind cre de alte culos, 82 pate ‘kiemina cmp viel pent fisare culate ia pat, Se repo expenmentl pest cell ob 2, Disetin globull ocwlar DDescriem cea mai simpli metod de discs globuli ocular, asesibl tro ele simp in procul de eunaayre. Se wlizead ochi de vit bin de a abator. Se cur el {unica extern rezstnt,sleroica, de euloae albh. Se face o ince a triclr pe linia ecuatral, evi Ssporgteneorpuli vito. Se contin incizia pin a seporarescelor dou jum In jumtaten posterior se ‘obser retina de cular neage, pata gabon pata eri. Se alien conssiena transparent carpal ‘ites Se desing sleren de pe mite serioars a cehih, impreun cu eoracca, Uioaea east Seurg. Acum e obser irl ce pap. rl se derpnde te ealeses po plac de tc. So observ cit Tint ort eiie Se desprindeerlnl se ohne Foms de len convex, consistent transparent Se poate gore cies Ua et flosind essai ea Fen. 40 1. Ganossind fptl 65 daniel ext o maladie eredisrsdeerminat de © gen rexeivéeteoaomel, _sguienta de ce bala se tans cu prepondetent Ia un ans sex 3 eae este acest. 2 Argumestat ilizarea anumitor pur de Yeni pena corecares defetclraculae lind eunostintle de opin (ven fg. 29), 3.Ce fice ate piedorea elsif cristalinula a bittn, asupa proces di seomedare? Detrmivati ‘iar de ene nsesare pent caret 2 4: De ce bs pcieni, eon ise nlocuiyle crs cu lenis artical, pocesul de acomodare mu se vealizesei ‘5. Compara sricturaglobulceur cv srt spar froae. 6 ncoeat si explicate opie penerate de sgn de mai jos. i ~~ (e| = ee ——O© a ANALIZATORIL 2.3. ANALL’ _NTORUL, SUBITHV in punct de vedere ftom, analizatral ait st analzaora vestidar sn Independent dar ato. ies receptor ambilorsnaistri se of wechoa tavern, iar eile de conden sunt ramurt ele acest sere cramian (VD, Ta, Aer wee Labirnt! 08 > apart = esa sos aml emiaove = aes meu “Labiriate membranes [ecoenlaiall > wren eal canal sere ‘memletonee call obser (eed ‘esau ‘ig. B. Organal Cote 1 abet ccna 2 oli cli ‘owed; cll de tine: 5 dae ak era din ‘eens Spal ne ai Fig 43, Cie de condvcore ale amtzatraut audi: Tigumpon Con 2, nce een bar 3. nie ate Tae, 4 cle cradngene intr 5 em gee ‘el ntact 6 SAA 7. tas. az Seggnentele snaliatorula auitiy a, Sezmental receptor se all fn wrechea inter (tts vex ig 30), Coles este un carl rast In jurul unui ax, columela, Din columell se despinde Tama spirals osoas8, pe toa lungimes canal Aceasta sf membrana baz care o continu impart anal spi a do rape: vestibular (comnicind cu vesbull 1 impaoies (omunicnd cu fret totund) (vezi fg. 31), Rempele comic inte ele ‘rin helio, efi situa n vel ment Canal cables areperetle inferior const in tama spiral membrana ball, ar peel speri= or dia membrana Reisner. fn canahl eoblear, pe rmemtrana til. sea erganul Cort receporl sti (fig, 42), Clee senzovale iit din struc ura 3 sit disse de o pare si de ala tuned Conti, medial pe un tnd, later pe 2-1 nds. le sunt insti de celal de ssinere. Ci eeullor en- oviale, dap ce sesbot membrana retiult, sut Tn ‘contct eu membrana tecoria. Baza eeullorseazori= ale ete conse cu dendtt ale neuroniloe din ga loa spiral Cor flat ia eat ‘i, Segmentul de coducere sre primnl neuron fn ‘eaglional Cort Axon scestun fore’) ramura ‘cobleari ner eranin VI, Deutoneuoni Sie 14 ta mice eoblean an bulb. Axon acestora se Incrucseaci pari, formind dows fscicule ascen ent ioe snap cn cel deat tlle neuron neon eniculati media dia metwtalamus, Colnerale se esprind spre sobcuhi evsdeigemen! inferior, spe rele! facia, spe sucleul eculomotoruy spre susan recut gi spre corbel (fg 3p. -Sepmentel central se all in girul temporal sneer (ea fig. 9), Feeae organ Cont proecteazh biter ‘leolosla analizatoruul audit “anliatoral cust capt eceptinvaz undle senzatiaaudiva. Ureches unant inte 16 st 20 00 de vibeaisecunds {fe Unde sonore sunt ep de pavilion, concen tte in conduc suv gi conde spre membrana npn a eli vibra a determina ‘Sistem de osione din urecen medic (coca icovla 4 soa) pecs viral, le ampifick sa fe emeazd 4 le tame membrane fret avale Mile aosstea determina deposien oslataro 2 pelts pein rampa vestibular, beleorem, apo; Pris rampal nani pin I fereasra rotund, exe {Sits menjacres constant a presi peste ‘scilale permis dotrmina esa ale mens tanchbaziste pe care 3© af oxganul Cont yi ale fndoimfei, mitind sau micorind distaa dine Celulele rceptoare si memfvana tectria (varia de ota). in una presun eereiate de membrana fecoraasupra clr sia deplsii erganlei Con fyb de aceasta, se realizeazt stimulaes cclulelor recep unm stimulai, apa poteislelemicrofuniee de recepor, cme sunt pele i ansmise pin free ‘Side eondacee 24, ANALIZATORUL VESTIBULAR Scgmentele snazatorual vestibular Segmental receptor. Sea in ibiricul mem anos chi tern, Canaee semicieuare men ‘wanoase sunt cep inte planue 45 uno de ‘ella, se deschid ia usc, Desert sunt in rund de eine, decree dul date canleesemici> tule se nese Fiecate canal are lumen o dite, emit ap in care se af crestoleampulare (ig. 4) CCreseleamputre sunt consi din elle recep ‘eae ciliate cs de sstinere Ci elleorrecep- tone sunt Snglobi Sno mast goatineas, auth opal (fi 4. A ‘Mactiele gin viiculh $ seul aw aces ip de ‘plein conzoril, In masa gelatioast care scoperh cli ae ears othe Maculclecon- siti sparatlotelite (ig. 45. B). ANALIZATORIL La ieevente ite, vbweazd membrana boil de ‘a bara mele, ft Hoeven jouse viteazs mem= ‘brana baz del vet “Ampiuline vibeati este det propotona eu intense stimu ‘Acutaea andivs maxim este Inve 1D 000 Fz. Prag auiiy misura ia dosibll este ze ‘Ureshea unant pereepe set ne Oi 140 dB, Pste sceast ylbare ete fects nga Com Locals suse sonore se reise dato Aiterenst de timp tm psec sunetsor,fniseval minim neces perceperi ise incoie este 01-06 ms. Apreierea direct sure sonore se fae ein mig ale eal i prin smliza splat viel ra biscuit? RETINETT In medide plustesonor este idea else anor mijloace de potete aes Funetia aud preine 9 dose important i communica nteranan Fig 44 Dispanerea reccplorior vapor emle femstulre membrana: 2 ample 3 uri 4s ‘VI 7a cher a erat VI: engion Cot 43 ANALIZATORIL ig. a5. A Crest ampataras 1 ewast 2 cap al ‘Pcl recep 5c de isnt; Rs nerve 1. Maculse-e2- ollie 3. substan elias 4 Ine de usar; 5. celle ceptor; 6, le aerveaie gcd, Cle eondueere ae snarl vestibalr 1. gangon Seupa 2. nucle vesibula 3. spe 4 eel verbalespinale 5 mel neal ran TV, Vi 6 pin alas spe ores. CCrestele ample st maculcl sun receptor ana- ato vestibular. Cresele ampulare sit repo 1 etiiradinims, or mca st recente ‘chal stale i i accelerate’ nian. Celuee lor reegpteare sunt conecate eu dendte ale neronlor i ganglion Seapa ‘Segmental de conducere al aalizatoul ase proonearoni in ganglion Searpa, Noni seestora Fonmeaes ramuva vestibule a nervlui VIE 9 fa Sinapsi eu deutoncuroait in nuclei vesibulsr din bul. De aii bree se desputes cla ‘ale, Calea dist are al tea neuron fn talus. at vomit acess proietend in coe. ile cole ‘Sintec vesbulospinal esl tore extapie ‘ami, fascial yestibul-cesbslo, prin erie ‘bel spre nell rou i formafinnes etic, fs all vestibulo-nueear, spre msl nel eranini LAV, Vitti 6. ‘-Supmental central ass bine poz, Dien tri pase ein ins tempera superior. Gein insu pric ascendeat Fciclogiaanalizatorall vestibelar Menineres posit este asigurat pia mii ‘le toms muscular. care determing pasate pro eit centr de great a eopul i potigonal de ‘pie format dele pcioacior ese rpulae sn tmnt de aeseernes S38 incotinvea migerlor de rotate al eal ial ee uli, Roien caput determin dplataresendalimfs fig analul semicircular fat tn planul mised Endo, in deplasare conta dete de migear, sneneazt cupuls. Aceaststimulcaz3 eit esullor reeeptoare care deserei pemanent imps. La ‘nceputl miedeloeonzontle, vertical sa de roa, IHeovona scosora eres. Pe buza lor se desfigears reflencle labritice do aeelra teach ale muchilorcefe, corp gi membrelor ‘ume refers de ehilbr soa statokinetice 4 pean caput se moi st modu de aetune & coltelor asupracillor, gener presiune sau tease te, De ies porneserolexcle de posi sau eas, in fete de ponitia capulu sau de aceeleratia mise le poziisi eapalu influenenah postin compu (postura) Referee care determin posta se ess vellere atic sau postal, mprcuat cu analizatoal vestibular in reac de redresre posirald ai sun implica anazatrt frat, Kinestezic si viz, cece gh ell at fer crameni I TV 51 V1 2.8, ANALIZATORUL CUTANAT ANALIZATORIL Disirageres labisintludaternng iia ube rave ale echilibralud stie st dinamie. Dupa 0 Deioa de imp intevin mecanisme compensator Droprioceptve, vizuale gi cutanateeare prea yncle fie ale nbn determina corectarea pie comput Analictoral tana ave rol in interare organism in media aparea activa acest, prin eae ite adaptive generate pe baca exctaillor prelurate de SNC 3b tansformate in sens tactile ermice i drvoase Segmentele anaizatout cutanat 2 Segmental perifere este rrezeta de recep tor act, emits rer situ in dite tae ta ae pil Vielen este organi conjunctivo-epitcia, core coer integral supafgs erganisma, Pilea ste onsite ret statu epienm, det podem (fe 32). Epidermul st un su opil pes ertinizat agezt po © momabea bazal “Dermal est un lesut conjunetiv dens. La con- ‘sel ex membrana basal presi mumerose eae, uit pope dermice. “ub. 10. Principals par de receptor evtanat wpe aoc receva depose stbousnsaa ‘orgs Amprenicle digitale, utlzte le riminaisie, reptetins imagines dispunei specifce a papllor enmice digitale, caracteiice fein individ. In pice seat produce acest pa et chi eto lnc stace dope press Feeeptori sensiiltaor cutanate specie In tal 10 este ott dnb sept, ol or fi simula eave escfomend [semanas | rinse rece | Recep acters sem eat eraser | copa = Na [apples «banana SNe” |S ct peg | emer i= fe pied omen |o capa Gaal ep yea Rm Cetin Minne ate aT i a ec sar fale sal sed eter none ae Sept) dena —|saenaerod | oii osnone Re [solemn Rial |» nape ae Plegseomes |" dc 44 45 ANALIZATORIL i Segmental de conducere, Cle aerente au fost esrise la ine concer 3 mde a ner cranien. In eaul fsccuelor spnabulbore, sxonilor leatonewronilor din bul se al i bree senzi- sive ale tgomenall(V) ‘Segmental conte a naiztor cutanat ese Toca in girs postcrial din bal paris aie somesteries) (vez! fg. % ig 7). Proeetile tai, temiet gi duress dato anes eegune 2 com> I, se amestc in aceeai zon. scone de pe emi- fera opus Revedeti ile ascendente medulre eae int In constia segmentlui de conducere al anlia- reel eutanat si prosizai roll nervulitrigemen in tensile tel termi of darroas ave capi isola analzatoru Pielea are fametia de prose impotiva agentiar xtemi, de exert prin glans suoripare, de rmoveplage (prin vaste, vasoconstile per Serica secrete sudo fuetia de organ de sim. contin ‘Seasiiitoe tata pei sau de tings, cate determinal. de excita eae predue defonnir syoare ale tegtmentl Sensiil de dapzitare pelo si rovoptni pe eet se tactidmai ‘ t \4 Fig, Reprezetarea gral 9 pr Lisl pcos, aia sree pina» seni fe amerate a corpeal Gomiacol seni. 46 romunatprzin onele prose, pup deztelor si bel ‘Sensi tacit presional este eterna de ssa, ar eceporll specifi sant stain profi ined tegument oni sat a mile excita atl pict simul tan sunt recepionate mammal doci distanta dine runctle excite este sufieient de mare. Fenomentt oar male de seriminare tact, ‘Sinsibiliatea tenn ee neuer pe supa tegumenuli, Receptor pent ree sunt ma name resi det ca pent ald Interstates senza’ dep de de mvimen suprafeexctate gtd diferent de temperate dine tegument exit ‘Soniiiaten dursroas, dearainat de extn ate prod erin eles manifest ma inten nivel deystelr buzeer gf imbi. darerea tegumenfath = manifesto mare capac de is criminore, desarece aes zon a peli poate Bi iner- ‘tt de mai mul curoni, Duresa viscera poste fi etemiat si de distensis ua organ. Algreceptoris ‘nt arin vere, moti per care dreea vis coal mie poste localiza pres Pe baza informatio din mel exter, se cresseh senzatit care pesmi recunoasereadimensinio fore gris consistent unui cop, vibration, 2 ierenjelor do tempera sa unr agent soci Ps acca bas se pot eabora comes adeeate, ‘este au en ez escia delle a expan, Anslianorl cutaat, impreuit cu anslizatlorl kine teci,asgurSdeteminaren pozitie si dplasr waor scumente corporal fn raport eu alee. Dott conduc po aceeas et media 2 ser sibiliilor keroase somatice sl visesrale, daverea Sumac este nso de rose vepsative (asceerae a ritmuli carne, seerefie sudorah ele), nr durerea visceral este insti de eeflexesomaice (cones ‘museulturi abdomizae ot) 2.6. ANALIZATORUL GUSTATIV Aoalsaoral gusta recepione NALIZATORI i prelucreaca eciatiedeterminate de proprettile cimice ale ste tontslorsapierolubile care ied ix contact cn macoasa tus Segmentleanslizatorola 1 Segmental receptor este reprezetat de mug sttv (vez i. 33), spindi tn neaga mucoast coring gf a veo ing Tnu-un mugure gustav exis 3-20 ecule seazori- ale cwei, cae repezin formal receptere In smcoasa lingual, magus gustav pot 6 timp gustav (fp 48), Pale eave nme la baza limbit V"l ingual,cee ingior- tne mt rispandt pe viru si margin anenoare le ib i celeflint” pe marge pestesoave ale Tibi (ig. 48. A), by Segmental de conducere. De fa pol tz al cellelrreseptoate pores ele senate ae neviler trae VIL IX 9X. Nerul ficial neve prime 223 a lini. sosofarngan plete a il. sestu nugrioe gusta plo a epg. statis | balay Bb 2 we Proloneutont elo sunt situa I ganelonec- ‘or ranieni VI, IX $1, Dendhitle seston sunt co- ‘ete cu clue recoprare. Dauronedronit seals in ‘leu sitar din bull, ude conver ete senitve de celor ei neni erations, Axon acoso, dap in- risgare, fae sinapad eu el deal tlle neon in ‘lant. «. Segmentul central este reprezeniat de ai uus- ‘ne, sma a baza gus pital acendent, unde seimegreaz seaibiitten gustan ev ea tachi, t= ried dorerone.a limb, rans prin el ige- renal (V) (vezi i 993.4). lzologia anaizatoruai gustativ Gast! conte fn aprecerea eli allmentelar Wile declangreasereilor digestive ‘Deoeetim pat tpt de senza gstatve: 2c Stat, dulce st amar. Arle lingule ake difeitlorgus- ‘ui ou localizare specifics, deci mogorit gusta Abies 0 anurit specializare (i. 49. 8). Prag de excitbilitate gustav et frit petra Sacareebsont, Ceo ma re seniiiate 52 mani- ‘eh pont substanfele amare. Intasata Senztit Akpinde de concentaissbsiantct dielvate, de nual- ‘uecepiaior exit sd temperatura soli Analirtora piste, ts fo pel ollie, ne Moptazd loans ndelunga an excita, Fig. 8. A. Ditibuia pe Haba a tipwilor de pope: {pope cicemvalte: pap fone 3. pple Fee forme; hein mbit epi; mie esa ‘atl nga 8. coma ii, 1st dee 47 ANALIZATORIL 2.7, ANALIZATORUL OLFACTIV Inalizatora fate wccpioneass ri prolcreasd informapierfertoare la proprinigle climes ale mie substate odorant, afte lao anni tant fa de organi, Soggncateleamalizatarul olfactiv Segmental receptor ext format din eptelial lft, constnt dia eelule ecepioare (chemerecep- tori de stan din esle de susinete Incase In coast alse ‘Mucoasa olive © sepa de 2-3 emg ete dispust in regiunes superioa a fsclor nazale (2 Bz M).Celulelereeptoare sunt nur bipolar ‘soni, Dendkeleacesora prezingsbuton lfc ‘Gola ate lene 6-8 el olfactivi receptors, cae de ge cello de sine 9 pirund in aucus sere {at de oslulele glindolare ale mucoase ollactive ig. 50, Segmental de eonducere. Axonit seurnile clits, cae consti protoncuronl ci seat In ‘ndnunchiar lama ei 3 trois tran fn hei lls 2 aban odor 3. meas 4 been cfc 6 nun ipl ole: 7 ce Waib de soi coll zal: # yest canted rnda 3 elle ale 18 bu ola coin ronan, femded seri lfatv eu wast ping {a bali oles, ei fie snaps cu clue mile, eare wepezitd outoneuroni eat fete, ‘Axouil aceon ve despa: © pate tae ia bubal conolatral, iar cea parte formescd ttle olfactive, care se poiecteaza ta conten «Segmental central este reprezontat de paleocor- ‘eval elle, ata de proictie primar aferentlor colfsive (vet fig. 10, Fiziologiasnallatoruul ‘Analzatoral llc are rl ia aprecorea cali ‘ser, prevenind ptrundrea In organism anor sub- Sane nocive Timpreand cw snalizaloral gustav, analiatorl lati incervine in peeciera cali alimeneor st in declangarea secre saliva ‘Stimuli spose ai analizaloraat lft sunt rsprszonati de subuanele volatile, care ajune fa ‘ceptor oda c seal inspire. Substnfesvelae ‘sunt ecepionate numa’ dap dizavare orn pelew- lide meus. Penteu a pun fi recepionate, acest sob- stants trebule s abd o concent egal sau supe- riarapragulu de excitbitae. Prag de exetabiitte reprezitcamittea mink rf ce sbatatt odorants eapabih si proveacesenzi+ tin de miros, Acesia varied in funeie de ntara sub stele onsitaea senza olfactiveese proportional ea concentra substante edorate in ace depinde b> ‘aitort factors gral de solbiat 8 pariculelor in ihidol cae aeoperd mueoass, wniditea mucos- Sei rsa i stare fiologici a organismal ‘Pact substaniele edorane persist un imp mai ‘ndlunga, spare fenomenul de adapta Caen eltcsivs este formats mum din do nese ‘oni, protoneuronul ind chiar esula recepoae Inflamores muconelnazale in afeioni ces toc sade seniblten ole 2.8, ANALIZATORUL KINESTEZIC Analicatrel ins lnformeaB SNC despre psi micarca in patina core xa sexmenttor sale, preci sé despre gral de conractie u nugchor. Pe basa aces informal. prolcrae de nt eon superior. par seca postal de miseare¢ se elaorcuas comers tare determina onl masta o onrate miscnare advert dijericlr mise, a. Segmental perferie al anaiztorli kinetic ‘xe consti din roprocepo sit a muse, on- loune,aponovroz,eapsle aisle, peo i por conde. Numele si repaitia propricceporlr ost ‘dat nab 1] ‘Organele tondinoase Golgh (fig. SI. A) sunt sé smut de crevea enum n endoane, determina Bute eer raza on Tateie mir s —innamaje a weeks [visi (ceamal eve) Dare focal sles sa, bs toon, sre genera seth > came aed arene a wes exer Raspes lor de igen pt i ne- sla elt spl pe min eu ps sip sera cel tds wm Serco hormonal Miers [Carel pane ce act | Ep eoasie aacine, eeten duote [peas anne le (os, | repeals ose spect Caercpe! —[amghidamv uncle rgme | micaseopic eaatrsie ete exempta pla) eae Futura feneomissx [Creve sui glanieor rte piel [lesion ale glans sebace | setace (tbo) puncte ere rea bees ap Sis sls pe il Th fanned as dp sii alt, Fence wos bei ssi nie, fos sr, mening) son ssc ainenare acece joel) ovata Hepes Taiece vot ce aparein Anata pe pra aba wor | eu pesoane lot nstne pneumone, [vena math gropacin baci, | lane pe fend de rots Foden nie bree eo ‘esti ole poi | taSleoi su septocs ‘Aico, Frees ale aflame gallo linia ‘mecenlor spurte ds prpire sane ate ae Inti oe Seat sere mca apon i] Respro aati ale con Shonda bebe ‘gra mas, eaten seine (eter) gall caer Goa si te staf ANALIZATORIT 1. Evidonfierea sensibiih 18, Receptor acti au o desitate diferi pe supra tegument, cees ce determin yrade de scitate iferte pe tegumental diveselor region comotte, Penna a determina dense receptor tail se pot wt liza compas iil Pesuprafata tegument dint-o zon ales, se splie cele dou wifi ale compas cu deschiere mini= sm. Se eps opera, marnd progresiv itana inte vt, pin cid eleva (eu och nei) pe cae hee experimental, anun cd site distinct ambele virus ale compacul, Se note tepimes corporal 9 distin Aine vértrte compasulu! misoras pe ng. Se exceat expermentul pe spate, obra unt, pad, dovel sii uve, cbc, teh, coal, vt limite, gi se neeaza ditanfele ‘Cue distanga die ele dou puncte ete mii mre, ou tt seit fet est mei sez, ', Cr aril unui ction, se tasea o ei pe legumental din dferite resin corporate. Evil pe care se fester experiment va reunoayt cf aolo unde aevitica tei ete ict 2. videnere sensbieaitermice Sezai eld sarees produce aust cd piles vine in cont ev un corp acini tempeat este smi iia pectin seen tempera pop Cele ma scsi rein eae ae ‘Bee oun obese asl minor ete, coo unde deste opus ez al ae inostafla sez! decal nee dpi i de moe of asp cl acon age sic, Acrt en se poate mont olesind du wees 04 pea wee enna A: Ia ‘ess intodbcun eget rina dis se inroce miss Elvl erecta experine snes senza capa ces ous ma este a a dct cea ea neds ma eget 3. Bvidengeren amprentelor [Amprentel iste reyevint imagines dspunei specie a pail dere die, Ee sepia canitriet a eer! nui un eter Ue Heats a cima In bw sepa eva Spc a opr seme cold ne a Du ampere Campa Sept evidence acer 4 Harta gona Ben evidences specie seperate loess tmpone de a init a soi deat a rsh ss) Cr rl nel ese $d pela un le tcnpoance de vlan Zona Gray pp tr sre ea sof see ‘Hit Suivec va ines do eared oss de ps bn. Sor rarest etc desea [nde derise btn i ral et de seine gutta fey les Se pote deena tn 1 har ps Posh ele oaearas iets ot emia pag rim de sab the gaa 45. Recunoastore diferitlor substanle dup mires Sé flsese sae eu saat odor bere, en, pram ax) pe cae subieal h pera print pra prof sa rn insp este epee (edneeat) Se a op tio ean ceed de ssbsan eden pn ing, sblal ra Gel me Seta "spec sane arn ses uele ne mos fo abe enacts miroir unr iene se prosdeeh ase na let et ince n mr roms ‘ise ceres punt dc i simte miosu specie Se sey ch mesectod mil el ype nd pen ‘Sage sr eave nara unde ea espns elonnd soli eu concent ies pone deleting prog minim de sensilla 6, Proba Romberg eur speiete crise inne proce in lumi: ley rept, brea ted cip extn eats inact ancl upon p d rl ceak pes inchide och. In earl une! defiiene vestulaee fem ne a conpohas se peace alanctea corp es vespectn a A 51 ANALIZATORIL A. incercuiilteree eorespunzitoare raspunsarllor ores; 1. Anatizatr ‘asia itegraren organism in medi, ‘by. ransforma senza in excita specie secapionen informa in medi 4 conduc exiaile I enti nero 2. Amalizatorulgustaiy are urmatoarcle Fanci ‘agers cali alimentelor, ‘-aprecere clit aerli «-dclanaresserailor digestive 4 Inelerea ara expza. 4. Adyptarea Ia fuming durenz cic 5, 30-40 soeunde; 3-4 minute; 30-40 minute: timp elimi 44 fn piete sunt localiza reeeptorl urmitoare- by sensbiiate ae Fi -seniblitalea activ’ 4 sensiltatea duces 1B Probleme de rezslat 1. Argument flosve anuitor pur de Fail penta corres defactelorgculre, wild cunos- title de optic. 2, Ce elect are piedereaelastcitii risalinah ta bata, asopra procesuli de acomodsne? Determi- tipi de leitle nscesare peru caret '3.De ce, pacieti cor i se Tnlocuieyeexsae Ful eo lilt aii, proces! de acemedare mi se eslioaz? “Compara stecur globul eeular eu struct sui apaat Fotografie "3 Enumerate global ecaar prin care tree azole umn pn I retina. CC. Alcitit un eseu eu tema ,Eehibrul state 5, Urmtoarele stractl eepredinl medi trans parente, eno except ‘.umoatee apoasis «inl 4 ersttinal {6 Sunt componente ale snaltzatoruul vestibular cw mexcepice crest ample timp camel semiiculare membranoas; spare foie 7. Teoria trisromatledstabieste drept eulort fandamentale aemitoarcle: frog ab, last 1. ah gi ae «© ropgalben, alsin 6 rogu, verde abst, Fae parte din sogmental de condueere a ana- Tieatoralal kinesteze: 1 fsciculspinocerebelos diet; bs faseinllespino-bulores «fneiall vesibulo-spinals anil spino-eoteblosineroigat. 6 Lento principale sorse de poluaresonorh ia ocalittea durmneaveast ‘Argument ifueata polit sonore aya desfgurn activi ince. .Determinati rolul fziologc al trompei lui uatachio 9: Suit efecoledistagei accidental uniste= efi 19, Conny rflevele de redesae ¢ onanism Tui la open bra a ual vehi. Epis mseanis- tne fitologice cae se esCgoah g rofl sols- ‘ora vestibule nite acest, ‘te lndivai eal vbrailor sosere din. medkul exten pn i revepral speciale. inamie a organism man. Repore: sepmentele ovr! i analiatortimplieg ia menneren ecb evidenind unlit de shane ale Resin 52. — GLANDELE ENDOCRINE, 3. GLANDELE ENDOCRINE REACTUALIZARE, Glandele endocrine (glade cu soci intern fi, 52) formazd sisterl endocrin al organismal, Sistema endocrin eoprin: land endocrine poprio-zise:bipotiza, epii> 2a, tira, paratioidele, tows, glardole supe rena; plane mite (glando ew sacrajic interns exten: panes gonads “ane endocrine temporae: placenta, Proving de seereie ai glandclor endocrine sunt ormoni “Ta 12, Topografi glndelr endocrine Glande endocrine Loealiare [X Giands propre-zee cory inane doa ince Tipo — fetes dest 7 ajar atria = et Tai ‘a pares deal thie Tame Seema ‘Spareaie Sapo pio Giana inte Tans ab wesc Gonads ingares iia [6 Glance tmporare GLANDELE ENDOCRINE Uitte fnctonald worganismvhd se reall prin wetianen conga a sistenu nrvos 9 a sites ui enlocrn ‘Sata endocrincuprne enaitaeaglandeorcu secrete itera in organism. Glanele endocrine ai sivas or eptel corti a err eo gars prntu, mun ann, dee sags "Mormon ant satan av en acune spi reqlaoare @metaboliu celular. Prin acute Io, adhere oe sites, hormonit cordate a decvolaea tfuncionares normal w organism “sari andocrin pote fi consideat ce un sistem moro-furonal complex, cvordowa de itera ners vata det armontea, pe cae norsl, activate organelr inere. Axe, erence ntgrare ati ‘at organelor interne i ansablel uncer organisa “Tote erganele interne a dbl relare:nervoat tumoral 3.1. HIPOFIZA “naa tela pnters) aredomensate ob fle sma Sg Et ocala a ne ee en a een di rel ltd nari 74a masa gla. Fn ange epic. const anolipain. lool pote 23°) eri secvinonich newohigesin i er lamas pri fe pita ce cupinde stem chelator pot ipetlano- io fea pa Pang met! ipoome-ipefiar FI eg telre bared nat petit milo gt anh Pa co a pel demrnent a cll poral terior ag 4 Lobul anterior est consti din eoroane cel lac, care formoazeptlu seretral planet, Acet cuprinde elute speifice penta fecare dire bor toni acertai. Adenohipofiz secret hormonul somsotr 3 hompoui glandular rep ‘¢ Hormomul somatoteep (STH, hormonal de cretre area aun principal stimula crestor ‘amonioas a negli oeganism, De asemenes, inter vine in dezvottare celalclor, activenzd taspotl minor ines i timolezi sinter isla 3 GLANDELE ENDOCRINE Pee NEE ENDO - Hormone adrenocontieotrop sa corcoeopi= nw (ACTED ste eotees, Sezvolerea $361 faa seeetrie a plandelor comicosprarenale, Hiet- fforetin de ACTH detent hipentvite corico- Srafealet si hiperseree de hommoni ai ese, Spine urmare lb metabolce oe Mormonnd tretrop sau tiestopina. (TSH) simuleach ereleren,dervallares } seria 2 hot toon al glade code. Harmon! gonadotropicontolexz4 fini gomadslor feminine mascline, De asemenca, cone ‘oleazi secre glandelor mame la Zeeie Et sunt ~Thormona fticulasiimulart (FSH) care deter rind Ia femeiereyerea si matures foliwlilor ‘rae sserfahoemonie stozen' ira bitbatt Stmuleaz deavolaeawbior semiifr a testiealelor sispermarozeneza; ormonal vincent (LUD, care determin Femeievelta i spi corpul glen de sac iar Is irbati simulezh Secrets hormonir andro- seni — Hormonal tuseotop (LTH) sau protecting stimula fore secre coal galben si seria Toent, Nu se canoe aie il att 3.2, TIROIDA Tiida este cea mat mare gland ex ing. Eanes rua in parte ameroan a secre interna ain organism, avn m bin hep ent laringion a er meme i poarth 'b.Lebl mile izernedia al poz vere orn metanaitstimalant (SSH). “Avesta smleaz site de melanag in melano ‘it’ olin procssle de pigmenar ‘ Labul pasterior est consti din axoai a neu toni din nuclei kipoaiamieaevrion i esule late Newohipofzeconstiuie ws deport de hormont rai de hipotalamusl anterior, ‘° Hormonii ncurohipotin Slormonal antidiuretic (ADH) sau vase resin cortuibuie Is einer vor normal st Fichidelor evracelalare im orgeeise, prin stimubren sorbed ap nivel real. Desi, ae feet ane tute, prin reduceten cant de urn ciminat ‘Secret in daze ma dete vasoconsre (a= ne vasoeesoure general) 1 hipertnsine stra, tar are 91 efecte metaboice (hiperplicemie’). De semeneay tinulead gi pists infesting Ocitosina fevorze225 masters, rin stimularea contactor muscular netede a wert gravid gi ‘liparea, prin stimulatea contraciei_celulelor Imiveitisle ale canallor yalactofore din plandele sa de crea Sonate format cin do loi leva nit re prin sta oid, Siruetra,prezintd um preci slant forma din cet etl grapate foc. Ace foil contin ta itrio um cold, tircoglo~ Eatin, core ee orma epoca hormenior deve fi, $3). Tria st ga vascularizat t ner to Iori veeteti re manal fet vasomotor ig 53. pai loaner 2. eb ils: 3.6 po ero ghar 5 sero pean eo, pongo RETINETT Legturie structures faneionsle dnt hipot- tumus si hipfies damonstese3 unitate funetional ouro-enderi protcnelo, cw fet ass eestor caselor.michior ss sisentor Imtensified oxiarea lipelr, asigurind ener ocesra sitesi protece. re efect de crea gh cielr gi, dei ol percent, Stimuleaz seer sia glandelor mamare. Hipcrscereia de STH fosbue de puberate deter- 5 sansen, ar up poeriate produce acrome: ‘uta iposereia STH determin a copit nants Ind hipafear, Sssrat de STH ose sivas de hiposicemies de diverse slit ale organism ga seco e ormonit trees. diva fod! tiocinei flat in stra teoglobaine uot crn 3 r= fodetironin: ‘Acetihrmoni au efesteietes, ar mai rapide 9 ra sterice in eazu iodoironine, ‘Aetna lo in organism este complex Sau efit ealoien, manifest prin crestres smotabolismubs bazal (MB), 2 consumul de oxigen ‘ia oxidinlr eels: controled impecun cu horronul somatotop, roger i dferetirea cell SEE ERE eet ee etree eee — intensified eliminate de aot din organs 8) utbotnml pot rw depoitlelipdie prin active ipl —iensitied absonbia inestinals de gluco’ yi catabolism gic, determinind hiperlicemies —stmulese3activiata gonadcor, — ine, imprewns cu plating seeetia tah. ‘ipfuctis tivoidianh determing efecte vars fa funete de vies, La cept determin nas drwide ‘nou denvolite fizica sips redusi pin Ia cre nism, Lada densi ened 55 Tenis uc “evi: membeo 2 cell paola 3, ea taal: 5. tueoebbulas, °3.3. PARATIROIDELE Fig & Glandsle paratriae: 1, gins 2 oe Wal 3 ha io lind pra RETNET! Porte sunt indispensable iti chiar dach macs lr ttali esta de aun proximativ 80 mg. Extipaea lor experimental la aninale dace Ia moan prin pais aula: Leia ‘Le popolile din onale montane, cu ape irae in fod, apa gua endemicd Combateea se face rin minsirea do tblate ce coon od i sare oat. Hipestunctiatroidan dcermind Boake Based Grows, even ma ales a fom RETINETI In afi iridiene in care spate pa, la de tatsmenul medicaments, se practic ext Poriroidele sot par glonde ici stuote in partes potertoard a aotde i 85). Harun sexta a ‘rol mentincra coh ofocace organise. sit: pavathrann (PTH) st cleanin 8, Parathormonsl sce seul principale erey- are clei i iid estacelular, gi sedtea foster, pia eliminarea tere ealemi, rin eli pea renal a fosfruul. Astle produce demine- ralzaen osoat, prin stimularea aciiiit osteo- emit i ereires fasitomiei, determining miners lizarea normals a oaseor. In azul funstionint normale & pualioidlor, exis un echiliew dinamic ase producerea de patahormon gi cea de caleitonin Reglarea acesa se face pe cale umorly Funct de eciiteulfsfocalce sang, independent ie fat acres (Crete ealeemieldetrmind seri de eallitor nin ar sider ei, secretin de pastboron, Extipara parstiidelor duce ta grave wou metabolic, darts psc cakes din orgpnism, ‘oscite sub nmele de tetanic 3.4, GLANDELE SUPRARENALE, GLANDELE ENDOCRINE Suprarenaele suo pereche de glue snase ta pot superior a ric vest i, $2). Fiecare glans are oon coven, cortcosyprerenat,dispusd la periere 0% hn masa glam), care nconjoars const Ema meilara, medulasuprarenaa (20°. Cele dou one eri dn pnct de vere mbvelge, anton ofa a. Cortiotuprarenala (CSR), de ergine mez0- emit, Ia fl eu panadele,gscreté tre etegoi do baron’ servi, ps baz de colesteal: minerlocort- ‘va, scoeortcoiz si sexosteoi ' Mineralocrtceat au ca reprerentant pina ‘ldsteronu, curl i replrea metabolsmulu mine. fl determin reabsoia Na eter opel urea K* La nivel mubilor cst st colt ene ‘Aste se monn echilibrul aeido-tazicprosiones coretii* aonnali a medial iter. Hipersecra temmonilor minersloconicoizi detennind sbsor suplimenird de CI 51 HCO; Jar hiposerein deer sin acide ‘# Ghucocoticoalreprezemsai de cortizo, ines vin In metabolism teeta al eliedetor. Et stimuleazi ghiconeogeneza (simeza ghcdelor din sminoaczi sau Lipide Ta nivel heptich. Astivenzt ‘atsbolismal protec, cu excoplis esl din cbse Ispaie, Imtervin gi in metabelian iit, pra amobiizarea aciailor gras din esuul adipes. Crese imine de azot Glucccorcoz sunt lia in ‘rte unoe ssi, vind um cl ntinlsmato 3.5, PANCREASUL ENDOCRIN (© Hormoall sexoll(sexsteraa) sunt asemini- tor color seertay de gonade, a eltoe aie 9 com pleteza,contibuind si ela apa $f devotes = raoteelor ental secundare, Aces eens cole Aloud sexe (denvoltres specified. musculatu Aepunerle lipides, plorkaten corsterisied bral veal ae) ', Medulesuprarenats (MSR) ae ovgine ctor. ‘ni fl cu ganglion simatic. Es sera herman stati dei coli a SNV spate. Asesta sunt: sudrealin (cies 80") noradrenana (cis 20%). Ei repre i mediator chimiei al SNV simi Actin frpencipal se manifest a nivel metsh- ‘lis, determining ficogenoi i hiperlicomies mobilizes risimior din deposits si cise aaa silo ras — lanivell stem erento, uhiconte, vos ‘constr hipertns — relaxarea museulanui ntede a peretilor bibl izes contact sfiacerelor 3 iahswes maori secrailoe digestive: ~la nivel sterol nervos produc lend coni- call anit’ fe. Ponereasul endoc exe repreente de insole li Langerhans (1-20 din masa panersasuli,aseate Snare acini glandular al panerensula exer cee ine st formate dn dn ip de cll elle af 20%, care scored ghucagunl, cele eta (28%), care secret nein, 2 Iosulina este principal hornon hipoglicemint storgnismla Insolnaseionezt neti retripradul de liane a glucozet in elle, 2 depuneigluceasi sub fom de ligogen ga tentorman pocidelr fa Uipi- Stimenz simteza de proeine Hiposeereia de insulins produce label carat laacest az, medic ecomsnd regim slimentaradse- vat i sdinistrrea de insula in tale avant ale toi Acumulares de corpi cetonci in organ, 8 urmare a ulburtilr metabolce, doce com abet ‘gi hia la moat, fn psa uu atom adeeva ipersecteia de insulins produce hipoglicemie Inco de sibitea Forel fzee, detour ale asi ‘iii nevoase si chia de coms 37 56 GLANDELE EN by, Gluguconul, secet side duoden, are efee opuse insulin, deterinindbiperlicemie pein liso genolzh Repatied (ts $) musclo), mensifcarea iuconengenere din aminoat si sekdew ilar lula a plocozel, oo acentuarea ipa. mpreund fk Hormonit medulosupraenalion, gcagonul este tna din pings hormonihiperglicemiani st orga ie *3.6, EPIFIZA pica, unig gland pineal dstorith format sale ssemindtore cu sm con ep, est un orga a ‘Hence ew faeyeendocrns, Epifiza est local Tues poserioa a iencefal (epitalamas). ‘Fst pias est ncompltcunoseuth. Hormonal stu prcipal, melatonina are seiune inkibitosre aupea glandelorsewale (uneiasntigo~ OCR *3.7. TIMUSUL, RETINETT ‘Seoala rominesed de endocrnologie. es | recunoscuts pe plan modal dtonth eontibutc | mor savant de cume, ca: N.Paulscu, C1. Patho. | St Mica, G-T. Popa Ana Aslan. rina extract de inslina 4 fost reallat de tre savantulromin 8 Paulese (1921). | odotopa) ce expicd involaia’ epiisi dapt uber fai, De nsemene, actioned asopea axl ipo ‘amo-bipoizo-cericosuprarenain. Melatonin ae 3 fete metabolce Epifien ae legit functional ev retina lobul cul stimuli ainogt determin pein aed AT neni snp, sehderensntenat de melatonin Tunas este in principal uo organ lingo i Inapoiastrmoit (fp. 36) Fl inlueaza duph ube tay, Extract de is, afae7isal hommon tim. ate efesteantigonadotrope (ea horn pita), drs {de stimulare = minerals osease dec are Fol Ia 3.8. GONADELE, GLANDELE ENDOCRINE Gonadee sum glande mite care ideplinese dnd nei producers de gamet.spermatoenez 3 om ges Gini exocring) 5 seoreia de harmon ee endacring). Abele fant smt controle de hrmoni ‘gonadatropaihipofctameroare Sunt gla cu scree ms exocrina si cmcrin. Sucre ofa lt sverind Worf smite la pio fant rpratucere Funeta endocrind a tetcul Seeraia de hormoni androgen” se daoweaxi culslor interstitial Prinepalel homnon androgen ‘te estosteronul, sata din eolesterl, “ormonit androgens stimsleazi ereyeres gi dex wollen gonadelor masculine, asus detvlauew 9 rmeminere earetercor seule sccundae [anamite Parieulet somatic, voce, pilose, dezvole Imancuatrt ya seheleu, ditbuies satu ale ps) au un efect anabolic srs pte Activia testculrd ete repli de hormonit madotophipotirar. iar activites bipoles este Fevlad de elite nivelal teosteronulet plasmic int-an mecaism de feed-bich, cae dtoneazh at supra hipoalamusula, tg asopa ipa Funeta endocrid 2 ovarutu Hormoail estrogen” sunt sintetizati de ecllete Foliculte ia tinpal mace, de capa glen $4 de plhcsnt i inp sarc, Sar in eat nie $e ‘lie comicosuprirenle si este. Ationeazi supra fzmadelor feminine, simalind prliferarea mucoasei tuetne si apa caraeterelor stale secure Progesterenul ete sere de corp gaten, de ccomicosuprarenale si de eae placentt in tmp Sei cin i const in modfienes serene 3 -iucase Wein ‘Secrets hormonal ovariand este contolats de noon gost hipotizan, in netic de conces- trata sangvid a honmoalor eave SH contole23 maturpaflicolar i sceaia do esuogeni, iar LH provoaed ovulatia, contolead setiviatea coral glben 5 seeaia de prososern crore a Cue timice, suite sinocte provin din midi ——_|pgr mong —eemomtemal Protec ‘Gueiaie plac moni ee ciped pa carenpane an ean ee . [Tiormoat anabalizanis Sra STH rinsolind Sante tect te pin tn) hol Ere eae more. eigaren war hemogen ior i ssc dies arasgt y poseloce eam es Seinen niga wea Remar — fo pesitiaie | ‘nuntore int oe = Tea teak as | Sam zenro re cise [Sa Eo ies sane pe ler val pce See otis at ; Fe Sete ican xd al cine gcse con de boron cl pinay Acres sas cont scaler dfs I bel ur sul presse dt Roto ca Smt cle = Tea radian Termes ie fees see eo aT RR ats a Tes aera esi cae a Te ee a Garin corp aoe IAT |— ae eT le i sl ae em [Seriecenanan Sone tae casio |prterece stone [pene sacle aa ce 58 59 GLANDELE ENDOCRINE 33.9, MECANISMUL GENERAL DE REGLARE NERVOASA §1 UMORALA A SECRETIEI ENDOCRINE Reglareascertici ondcrine se realises prin meconisme newro-umorls In cazuladenohipoie, relavn scree de ho moni ro! se eliza prints mecanism amoral de tip feed back nei in core oll cel mal important chipotaarmstl, Acenta secret acon spec, os ‘moni de liberare sau dei, perro fecare har ‘on sdcnohipoizar. ‘Sevrei ipoalamics ess ifn, nd ei, ect pe eae nervous, prin stimuli dela sistem ime ic, sat elles, pia stimu de a resepon Prin echilibral dinamic sl acestor mecanisme reaula fanctionates somal 3 hips glandlor fndorine eontolate de hipofek: Grid, cotico- “iprrerae, gonad, ‘Dacian ca esemply glands sci, reylrea secre tide se fae piaueun mecanism de feed-back hiptalmo-hipofi-iidign, imi cucel tutor glandelor endocrine conolte Je hipoied (Gg. 57. GLANDELE ENDOCRINE DISFUNCTII ENDOCRINE pisFUNCHIL cauze siurtome, Nene iotzar | Fipesersia Forman sony Cregeen, dezokare aa opr inlet somal ‘Goya ipotiar Dale cynic ura metbolice pot, in Sede exe sree dejan sae apo, Jarre muselrs, enema’, seen, hiner | ale ol eon une Co ipecraia Ferment Somat: | Dezofare Rais anommal, ovle mare Gane? we rp ite de pberte a) steer pert sextemiar [Reremegaia Fipeceeeia Formoniar Sonat: |Creerea exgerati « exrenialor maabeaer | cp dpa bere esse fio mals, Hb 9 buss, ee eer burt de meta oy ean ale Hposiamesuat saa | Pedere svt de ops prin wi, one oof ere deter posers ae vasopesina va pore), ste comin (bie) ( (RECEPTOR ig 7 Reon sere ba ‘Daca faim ea exemplu seretia endocind pan crsoeul, glands eare nd este contol) de ite Iupofis, replrea secrete de isulind face dec, rin impusurt poresimpatice vagae, sh rint-un reanion de feod-back, in fuseie ce iva glceiel (pancreas pi destjoar fuetile seeretori de hor noni dap interpre conoutuornevoas). ‘eerie gloeagon este stimula dehipolicemie sini Income wo port ce glide set, glucagon! eter creer glcemie prin gloconeopenezi 60 i hipaa londsor contrast de pot, Regltes secrets! meduosupraenalolr s¢ face prin mscanieme neurocumorle tn care intervine si ‘emul sips. Sica sors (fot zc, ig, tensane rneryots ee) stimulszs seca medulsupracoale Tn st Ge stres eu este organismal este obit ‘reste secretin de noradtenain at in eee neobignile free secrta de adesalins. Tn avest el, medlosprarenale exerci um ol fmporiant In adapiates organisa Ta apres als Haselow-Graves | HipensesiaRormoauaT ep fate cent, tier, hipertnrin, xsl. i’ hip’ eu seid ingots, ‘iedemet Fipossan dc home! ees] Rede metbolanat tal eden’ mncon He cy se ingot dete pu seers exc | stove merarre anism posse de non one sds Serra Hae (pcan) epic ee spi sm) Tse lah Br aps POS dn iter epi’ proratce ae peor ond ade (a) ns Be po exe hormonal oy Tsizpara acide a parte |Convli le asso elnic, ast ale ar parila ov ce dace la acide cli in| slr digs lsnaien, recite, sti expan fone st luca, sestite mort BI np stile, aden pa 92 dor [saa Recktnghnseen | ipsa doparationon | Creits eliminnl de foo din eguion9o wn (osoozparairadint) | cals in east, cre dvs In nce one can lo major ear Siaramal Gating [Tips de Borman glace sez; pereasine ater, det onset Tes nancaae ale Gonscii ‘Boje dderelzes ani hip 2a, a hiposcesi de boon scott senescent: Sinacmctandrosenial| cate W sacicia avis socio sxe ata Urol important prevenirea pari uno boll endocrine cu ansitere estar, joa statue gene tie dingnom pra, 61 GLANDELE ENDOCRINE pisruNcytt cauee, siMrroME, ioala Aeron pesca de hese aa cela lea coro ScSlesea csc de it ea anne de wna an iptemsane ee SISTEMUL OSS REACTUALIZARE Tiperesia dalton Retr smi de a a erga, Sle perenne rl io stunt endocin) | posse de insist ii Teacians = maha alae eas mete prods dl, dtrnioa in pict de pease, gicoane pare, pop, alr fog Neva pose doce coe ated mone, ALA loan I 1 1. ipa Fre 3. Conicosoprveralg 4. Medulsprareals 5 Poncreaalendocrig_———————— 6. Oar 1B. Incereultrispunsurile corecte, 1. Horio ‘a sn peodus ai glandelo endocrine: ‘sunt produ glandloe exocrine fine la oeal imezes lors sant liberi in singe. 2. Neurohipotizn depnzite aaa: 8 ormon anti; 1. harmon gonadoirop isin, €. Determinat ate sun feetate sin e mod? bm pacten ve pret ta slucoze 41 glandelor endocrine din colaana 1, Were din dreptu lor pe care seer, 1 2 aldosteronul » lucayomal © ACTH 44 aarertina £ progesteroaul seslonina 43, Ilipeseratn de vasopresin determin: 2 diabetol ahora 1 diab nsipis Scaisodeml 4 sion Cashing 4. Hlormoni care sileo sitea protenelor sunt ‘harmon erode by tomonal smtp: insulins 1. testonteronl or di image de mal Jos. Funeie eSrr glade drini,Poate fo disfanefieendosring? Aramentafi ispunst "gS Forma fsratar avon A ong; Bol Cosseart | pesos 2s compact 3 malo pen 4s ponies Scr sro, enh. 7 ds 1 cvs miler 9. opp vera: 10. enc ver Fig. @ Seine In mage sa Tepper ‘i: 3. endomisium: 4. eae sng: 3. ire muscu Iie: 6 srcolem 7. oni i newoilor mtn e 2 sist Havas: 3. seo; 4 male nae ences tee; stem erbnvere, 63 SISTEMUL OSOS “Principiile fizice ale motricitafii Corp uman poate fi consider cau sss mca, slit dins-an ansimblu de elemente componente (cosine corporal) eu leptin ee (ain), Aeestoaseioneaz mee asupe alors ea anu fore al tml (Fre rscular. Sub aciunesavestoe forte, diverse pi ale organismal pot ects miei reltve ule fa de alice Migedle potf pata ale unorseemente coors) sau totale (de deplsac s ntegui cor ‘Stele annomice eae sta Ia baza ststilar mowice ale organismal consti sistema foccmoton Sisto locomstar este seni dn sternal sos (partes pasiv) sistem! muscular (paren activa) Poza de eohiltr stabi a eorplui ua este cea de ontosttim. Candi realizii acest ehiibew est ca prpeniculatacoborté din cer de ecu al corp, care se afin regiunen abdominal, aterio verte- tector lombate, 38 coin into paligonu de susinre formar de pie peiareor in contact sol. eilbl postrat” se realize prin atiunea antagonist a dvi grupe de musehi scoltic af in paren otros, ospetivpostesiar, «tine st semble inferior ‘Musehi scheetc sunt fx pe suportuile re, osose, cae serve ca pirghit pena memtinere eh bi i elaata dferoloe mugen {organism unun sunt pees oats coe ts rin clasice de pirghicunoscte dela ied fi 2 — peghis de omit f ~ scioneaza fa eatizarea ehilibrall cap peoloana vertebra; pia de ordinal plein de ordinal I — a atu cou, acionea ardent uno grout —e— — Inve arcuate Ibe pci, actioneaz tn mpl mers Fig © Esvmpl de pg morgan ma. F pune spiny R= ree E~ fo 6a ‘SISTEMUL OSOS 4.1. SISTEMUL OSOS Terewle conjunctive dre formes muscle. Ouse sont arg rites laste, fone i sma evi i fant de dsprnere lr 3 de roll inden. Ttaltatea oaelr fread sistem oss. Os {ieee moro feta stoma so. Oeste, nrc atc formes sched id. Seheletal = — Schell (Gg, 63) repent suportal merfoogi s fasta a mueller sat schletici,mpeeunt cu ove cone sistem locomotor. Schell euprinde pete 200 de eae, grupate dup region corporal 4, Scheletal caput cupcne Goud regi: nero- cronol si viscereraial (i. 63). wT Newrocranin (csi cranian) este cost in case pores temporal pile) 5 oa nepereh {Got oid, foi 3 occ). "= Visceoerenil(oasele fe) copie: mail ru mona, easele matics, nszae s latimae. ‘by, Scheletsltrunehiull curing: coleusa vee coasiele steal — Coloana vertebral este constiuitd din veabre are died ca Form, mine 3b aus, pe res fetiunea cervical din 7 serebee (primele dows = tomeseaflas sai), replanea traci din 12 verte= tre, regiene lombar dia 3 veer, reiunea sara din 5 venice sudte (Sarum) 5 egies coins din --5 vere aus (occ. = Coastet. in sua de 12 perecbi, se up in costeadevarate(perceile de Ia Is VID, evase fase (perechile VUL IX i X) 1 cnasie Motane (perehie Xt XI Ser eon ppt, cae se ariculeazs csatele -X pia items carljelar cst. Regiunes tori a colospet vertebrae imprey x coasts ster formesz uta tor «Seheletal membrelorsuperioare cuprinde: entire seapatard, format de Imopla si stavcul: “membrnl tber, form dia umes, ras yi na, capone, metaeaene 3 large tra ig 63 Sele 1 ons 2 ageate; 3, eb 4 olagt vonetedi 5 coal: 6 lv 7 coup, Stem 9 eoastes 10 ures uns, eis, 13. eine, 1 msacampene, 15. flge 16. fom, 1 pats Tis 19. Bul 20 tans 2, meta sine 2. age 65 SISTEMUL 0505 ia cpl 1 ot 2. prea 3. tmpo- "Setmoi: 6 aia 7am mst 4. Seheletal membrelr inferoarecuprinds: a entra ptviand, format din dos se coxale ‘oe, imprean ea ost socrum gi cocesu,aleuese vezi = mentbr titer, format di: fem, pea (60 Ja) ubia fibula, trsene, metatarsene st alange ‘Forma easeler. Oasele se impart dup forma case hgh ase late gi ease seure (vei fig 58), ‘Structura eatelor. Cassle sunt constinite din tesa oss compet 4 spongios (vezi ig. $8), era I $e abit ifr alt ipa de est conunety (bos, Feel), vag sanguine re nervoase 4.1.2, Funct sistem sos Sistema oss ndeplinest te unc pencpale fa: funefia mecanieie de susinere 2 esutuilor moi le cginismuluy de Ieeomoe, cosstinind compo> featlepasve al sistema lcometar si sstemal de Ding pe care astionets3 mage: de protetie unor frgane vit reir, nid lamin ee). be fanela metabolied: deport de sri mineral: fa nivelal easler se desfgoars contin procese de fixare st mobilzare a aubstanelor mineral. ‘fanetia hematopoietled:formares elemsttlor Fura le singel in mada osu spongos, 413, Cropereaoasclor Tprimet ize ale deol embvionane. shel tal este consti din membrane comunetive scala) alin, Din cea de patra spond incepprocesle Se toe, fr ae ce i gine in Irosime pind rad vireo de 28 dean. Procesl de faficare a menbranclr conjunctive 9 earljelor se mumeste otengenec 1h Creserea i lunge se clieaz in coils de crestete dine epifizlg dafiza’ aaelr lng, pn procese de conérogene2 gi de osteogenczi. Re- ul os sponges si os compas (Tig 63) by, Cresteren in grosime se destasor walt co rotten in ngie, prin actvatea periostl.Est th proces de fine de memibran eeytre oroasi:L. cals} acu, hoe spongy Sos emp. cae ia ctcgen pesos ide easi,? 4.1, Ardeutaie Inca sun formations sorcerers stvtre ease fete de mobtaten pe cao permit, les easfd in: fie, mobile gi semimable 2 Arteulajile fx au pent migeaea sou permit smiselri reduce (exemple: artelatile onsclor ttc ceramic, atic oul orale) '. Articulaile mobile permit misisi de Mee, cextesie, abduct, rotaie sau misciri combina Capes onselor au carl ance bine Tae le exist o cavitate arcu eu cid sinovil, La uncle swteuloiy n caitatea arcularh exist disc ‘menisen arcuate din carta Mos (fg 6) © Articulate semimeblle permit rabiiste re os, suprafeeleaniclae ind sproape plane (exem- pis utiulaie dine corre vencbelo) 4.18. Reparaia osoash ‘La maturiatecatujee de creer peor ig ineseuzd setvitea. fa ear de fact, petostl se reacties, asigurid sudarea asclor pin formas caus (ig 67). ‘ig 67. tapee proceuul repurste: A. O¥ Gaetan: | ete’ Be Formac casts em 3 exe Sure ua SISTEMUL OSOS Fig 6. Sruciara oral motile de Gp seova: 1 prot 2 eat reals 30 rn sini, 5 Sap ost 6 ese ise sin scH 7 sor REGIONE CASE jeuwery ——[-oaee peek —— epee a lca [Fone epee [oni sid, sen OCTST arose Frat mandibll, agouti, mae RT [leon eet -aIr 7 eee [tees Eizveneee [aba Syenete sell LS verte se [runes ocean [-4 5 renee =o E Tr perechr om [ana ap spendie fond [a [ama fevoRE reba Mier | Ba iar UPERIOARE. fatten, | rads, ns [mis rice, meacapies, lage (eon PEE come Ta, Bc, pie femme mbar —F cape Tee INFERIOARE ns [i ata [peor [ass mansions, tag 66 67 SISTEMUL OSOS NOTIUNI ELEMENTARE DE IGIENA $I PATOLOGIE BOLT cae ‘SIMPTOME ‘PREVENIRE Deformiri soase |e Caren de vismina D, [Deformad ale oasclor | Rey aimentarbogat bie (deformare in vitamine si sirue neduroroasi fi simetics minerale fn zonele de eegtrs) I = Cana peice de oct cop > Vita ar liber (ar, = Reunatism deferment sx, sare) racer f= Accidente (de crculatie |» Dur lode, cchimoas, |» Respecarea regulon de [super caselor ea /50%), policzumatsme | deformares rium rotectie a muncig de Sioa une a= lmpotena tina sitclaie ‘ism ‘mobilate agora cer desis + Ls formele deste: lax — fret inhi 1, hemoragte, eapeele sous aparente Entorse = Mier brie, neeon- |» Echimoe, iflamarca ate” |» Respesaea repulior de sri prodse ta toate, elder, aecidente | ula, durere lca fare | protete a munci de velo unl ariulit [de moned, de ctcalaie | iteast, impoten relic inefecrnren mor si despart, functionals + Foricarcaorgaiemu- nig dnclo dei + Lezuni ale yesutucilor moi | lpia exer zie ele roger injun ardeulstiei Je Antesament pregitor a fumate deo dep fe intlie in eal [snr onoas pemanent sportviler Laxagit - Eahiass drei sae, = deplsae permanent _mobiitate anormal, unodt aextemitior oso paraliit dine ance Boll reumatirale atest ale sistem at ocomotor (in spe- > infest ea aeeplocos, flat atilae de sot alegic, ca wumare > Sore genoa alos, oreroasl&aceulailer, (Enters Riga gia mez, lmbedetmite fi calmint cores cee ries samietatl nome | trent Po dea | pazowe atm, rete oie Involves nmieod- | lisinres rl de esr eee Crdidrcomatanaly | fee nae, esto eh power ei sniginne oe) Increi evs sorepanrtare pans coe: 1 Din eat cranan fn at oe ‘sSlebrslaprir eae trae pe mens, towplar eoae pan i epee 4 pave tim Semen, 2. tll te 4. Sita eas are meni fone 2 aniculaie tb arcuate mobi ance sem is {aioli semiobi ‘element ei ‘ sustinere: component ps miei 1a sistem locomotor, fk dsp do rut nea. 4.2, SISTEMUL MUSCULAR ‘ULAR STEMUL MUS' Torataen naschilor din organism forme sistemnd muscular, Muschi rprecind aprosinati 40% din _greutte corps. Dap lel pe core ep organi facta inden gc seas ns muschi helt somarie) 3 mngei coral MUSCHU SCHELETICL Muschi schelticiconstinde componentele axtive ale itemulu locomotur. Sat nage striat volutari Comractaacssora se efecmcaz Jo comands dette eva orvor central. Muschi schteet ment osha corp rin centr tone fons muscular’) 3 axigordplacarea prin contrat pide determinate ‘tempest proven del sional nerves 4424. Principalee grupe de muscbl schletiel Dp’ poctin ism, musi som se Inport ta: muse capo, gu cunehioh § smerbreor 8. 6). "Magchileapulal sunt: muhii mime, mmscht atmo grupo In jurul orifeilor orbital, nazale 3 iii Eve orbicuarl ust), msi masie stort (maseteri si temporal. muycit mbit st usc extrinsoi ai glbutu ocular Mugehilgitutut sunt pilose git, stemocleidomastoiien shin, ‘Majeh tranchial suet: migehit spac yi ai cefsi(Uapez, mele decal), sch torscehi (pc: ‘orl, dina, intercostal, datragna) 9 migehit adorn (dept aon, oie Mugehii_ membrutul superior sua eugebit umn (lod), magi raul biceps wap bail), much antbeaall(proatot 9 supinatn i antral, Dexor gh extensor at degettar) $3 gc mi ‘Muychil membratul inferior sun muscles: rmujciteoapse (erste, evadriceps ema biceps femura, wit a coape, musi gambei (gas ‘rocnemian,pronaor si supinatrt a pciorll fh ori gi extenso) gf inet pcioull textnson a ‘eqetelr si planar. Fig. 68. Muyehi eeeleticl A. Viore_antriora Iota, 2 eben silo: 3. ertiatnaltuzelo, 4 serodtitastidin: 5, dos. male pec 4. eps rl 8 da ase: 9a 1. dominal. cir 2evadees feta. adee dang 14 pt ante pnb: 27 sat eda [B.Vedere dora 1p 16 miles 17 tees Taha 8 tujcit amr 19. fs 20. Beeps 2s semamembans 73 de ia Acie, rach 69 SISTEMUL MUSCULAR, 4422. Tipuri de enrae Principal forma de maniesiarea activi muscu lore este contracia, Exist Wel puri de conmactic muscular i2ometics,fotone sf auxctonc. ‘Contracia Izometried este conta in care Jnginics moychilurimine constant, dar se modi fie ensiunea acest, Este caters muselatuit postal Nu proguceluera mean, eld. '. Contract iztonted ese ace conractie in care essen magciwlaeSmine constant dar varazh Tungimes. Ese caruceristed majoriiit mast Seheletei, Realized Iucra mecanie 91 produce iene 42.3. Sustura fibre museulare Contractia auxotnied exe aoc a care sarinza saat ngimes, et 9 tensiunes mgchih. Tn aetvitatesohigni, maschiul ue pin fze de contacie women, zatnid i ausotnid inierea ‘nie contrat ind de obiee! omer ‘Dap etme lor principal, muse pot feast cea ine flesor si extensors abducts adductor Spinator si pronair; crear (sneer) et “sceag geht poate dotormina wa sau mi mle mig ale uno sepmente compere (exer ep= ‘Sil broil poate determina addi, rotataexensi btu Teal maser ria sebelte eat olen dn fle musendare sae ew contre volute rapid ceva farmcast mjc shell, muscana ini, afringla rein sperioae a eofaguli sa wner sfacere Fig 9.A, Survctora an wef; By Dispeneren fetid saeoplsne stem tubular i bea Imeseuanis Tse ela 2 ie inet 3. ur He Nomivand 2:5. five de mens 6 ee de aes, 1) Eisomers Reco sacopasmic: 9. stem bul, To "sarclents “I. sarcopsig, toco 1B mote Fbrole musculare state sunt celle lunge, de 1 mim-12 em lngime si 20-100 A diamete, le sunt aleitite din sarclems, sacoplasm si mumeros ueei sini peers ‘Sreoerna come ongnite comune (mitocondi ‘etice eecoplasmic ee) sun sistem tubular specific, ‘Serva dn sacolem, ox al important in contact. Reticallsarcophemic gi ses sistem ular reali- zeae cuplare excita ew contain COrgantele specfce Aibei musculare strate sunt niofbriele, slemente contractile aseat in sacoplas “Vazute ta microscopul optic an aspect eterogen, © eran de dsc (Dezi lures ntaneeste site fa asatgtsivel fx toate moire, dnd aspectl bungat (tri) speci lore maseulre sit. ‘Disco clare sunt stabitte de membrana 2, iat ‘iscuile inunecae de 0 zon’ clarl, zone H. ‘Segmentl cuprins Ince dw membrane Z constinie sarcomeruh, wittee morffineional a miofibiel i 6). La microscpulclostonc,miofibilele apr alter te din dou tipuri de miofiamente: groase (ce Giametrl de 100A), formate in miozind,cuprinse in iscurile intunecate, yi mioflamenie subj (eu amet de 0 A) formate din ating, slidaizate de ‘membrana Zs intercalefore mioflamentle grass, 424, Flllogla fibre musculare Proprict a) Elastetatea, Represint® propritates muy. chin strit seheletc de q even! Informa iii dup incetare acum fore care determina exter~ by Phastietatea, Repezint propitatea musetilr seer vserali det mentine constant ensure It Aiterie grade de dsensie, )Exeltabiitatea fn repus, sucolema bee mus cure ese polaizati. Potential de membank al Fit state este de 60 100 mV. Actunea un stim fii, chim, eeeic sa aso? mura ate ‘uly ners produce depolvizarea sacoleme Tne siularea fre msculre suv a ruschisui Sn ovaitate apart contact exist un intra de ‘inp de 1 ms, sumitperiead de fate Influx net ‘08, vent prin ibvele moto, este transmis fecvet calle msculare din cadrulunitijlor motor prin Intermed pei moto Placa motone sau sinapsa newomascule are ca iolisor chimie sceteolin. Meditorel determing epolarizarea sucolemei si prodvcsren poten ae pla, care se spindese prin sistem tubal de membrane apoi pin ceticull sarcoplasmic al elle muscle, DDurats de propaga a unde de depolaizare de-a Tungul fine este de 2-3 ms la iteza de 12 fn acest interval de imp, Fibra se afd peril eftac- tad, ceca ce Inseam c, dae. events stimallor este ict, brs mu va pute rispunde ls Meare dine te acest tim Ta caval moschir viscera excita na mat est nual nerves i deplarizrea sperms ura din- tre fibre, Pleie moti lipsese. Transitereninflaxo- Iaido Tso ech I lta se face prin pte exstonte in clue 4) Contractiiatea, Reprints proeieatos muy. ‘hiuli de a rispunde prin contetie I ajunen wnt simul, Conia se dessou in mai mule faze: = cliberarea Ca®* Gin retical sarcoplasmic oid depolrziit membrane acsiis terest ermeabitit el Aceasts fa repeeinsh euplaren citi ew conta: —euploren actined ex miocing si formaren setomieainl, proces de acivarefavorizat de Co", SISTEMUL MUSCULAR Siondamentale ale mugcilr sunt lative, plasctaten,exctailatea 9 comtactiaten, ~ scindaren ATP-uld pros prin oxida rob fn ila Krob’, datos tun enimatie a comple- ‘ul actomiosni fig. 70 — facade contrac const in sures format= smile centile ale sareomerelor, rin alunecareaf- lamentelor de actin pine esl de mioring mecsnimn lisa” de apopieresdscunlornurecale, ct census fnergtic (Hg. 71). Dureazd inte 10 g 40 m5; aca de relasore cons in repoarzara me braelor i reintreducerea, cu consum energetic, 3 Jin reiculu sarcoplasmic, deotrenslareastrt dé repaus. ATP ADP + P+ energie de commactic ate coon aie semen ig, 70. Sebema procetor energetic din mage. ch eeainfrta) 70 mm SISTEMUL MUSCULAR rele; Bcomanie:C-castaejomasin’ die ch ‘Gee oes 3 zon 4 membrana 25. 6a eT com ig TZ A Seoul mustard B, © Connell wank incest (B) scoop () 18 Mapocel dine dracon eat east ae ‘Conrscie [Rear rtsdceae | Jato Sw rel rds pin xe Sob Gadaree |__| ATP prota gach “oh 1, Vara uur parane erga in cetace ent Tesces | __ Inactive Consiga | Sa ar Deeivaserinn | st en etnconieernin | ot Bear 2 {Lo exctaic, muti rispunde prinw-o contac: Ui simp, seeusn muscular, Accasa se nln; ear organism. Duata acest fer in fancied tpl de seh (ab. 13 15.72 Contacte wice su rpette de Scurt drat Vigaz esergia produ in reps pin exidareaeelu- lack a substunelor energctice si acum sub Form de ATP gi reuinfostit (CP) CCesinfosftlasigur pe temen sou, refuerea ATP, HHO, + 60,=600,+6H,0+38 ATE (CP + ADP= ATP-+ creating Sime peta mschio infra de reaxare termina parila conctilo tetanic, incomplete su complete, in fanclia de freeven stimullor (fg. 2B, C), Aceste predomia in ativitatea moto- rie organisa, Ff muscular de tangs dusts (poste un minut) epoizezatrezervee de ATP 51 CP, ups care se ines respira ella mitocondr- ld, care asgur ener nese. in ees ex, + ‘anol ete asucient, moti pent caro xidarea ght cozsi se relizeazi in cea mai mate pore anaeroh (Gab. 14): se ere otc de osigen 0 acum le de acid lactic, ose petra mshi (2. 15) 8,04 2ATP=2 61,0, acid late) + 4.ATP Porioada de retacere. Dupt efor, procesel oxida tive ee mai psa iene o por eco rele ceri rezorelor de ATP giCP gi metabolic Ineic. Acum pliminil pot asigua necesaral de O, ec respira eelulelor musculre ete integral aerob8. Spunen clin aecust psioadh se abitt tora de oxiger G\Hin0,+0,=6C0, +01,0+38 ATP ACID LACTIC+0, =CO,+H,0-+ ENERGIE “4.2.5. Manifstviecontractil museutare Forfa contact. Fitra muscular se spn legit tot sau nine pnt. Gradarea se roa SISTEMUL MUSCULAR har mush sit are comtrctie pi ersterea nundruti vntilr motor ctv fetch neat 4 fecrenastinulor, Fora de comracte ese maxim en nr atv nat te magchuld reper (Wt varias ne 3.6 10 Kien Manitestirle fermice ale contraetiel Ensign chime eiberstin timp contaete este converts tea 30% in hues mocaie gi cies 70% im energie alone. Magehit sunt priacipalit generator: decile ur, st pin tonal muscular, tpn cota ricioeevente amit fsoune, delansate in ted reflex la espaneres la ig. Deossbim 0 cldur de epaus, component ter sogenezi deysyat tt timp de musi, 9 Ald activate, libero in dnl contrat ig. 73). “onus scalar et area de contact penne 18 dar paral, a muscu a fesae momen un me mune de ls mscure da tl Ree ms seat incontactigdeeminto sede war tense ‘umuscoltti crates pent sare de vee, Fig. 73, Seeusa qi manfetie ernie ale contra [Sent eeeic 2 regis poesia de senne 3. mgr 4. varia eer clone padi nae (ay sere (b) fin pn (eh prdada do ata, ‘-peroats de contrat. peionla de rstanare Prin conactia succeivs 3 unor grape de fibre se spur permanentatusulu mescul o seil ‘in meayinerea posturt normale, in rime in tro reglae ete. Tonsil muscular. fenomen de mand celles, ‘ste menint de impusun provente de fx SNC pein eri moto, pe baa informatie prime de a pro- race Asiguaiea posit’ norte a ompli se realzezd rin contract tonice postural, Toned postural este tm proces reflex comple, eontot de SNC gi relist rin acianea nor pe muse tenure ete ore, agoaists gi antagonist, ev panepaca, bor Png ostoariculr, Lacomota s ortostatsmul suat restora ative ‘i iiologice cxjugatea componente biomeeaice sive (sisterulestoartilr active (sera nse cul) 2 receptor, renior si cen neros. Realises sell locomser presipune succinct ‘ior eveniment informational efectos: mes ene ‘iv, mesaj motor reflex sau volun, eonractie is uh mobizaea. componestelor otcanielare Ghipele de mise agonist st anponist atone ino anumid sucetsune si sieronizae, ealizath reflex sat volun eu meminete pecs sent de eye ta pligonl de sii comps fe cal efor miseuare de mats inns, se instars hip NOTIUNI ELEMENTARE DE IGIENA $I PATOLOGIE. Forfa musewlaes Fora muscular’ depinde de people morfo- funconale ale musi 9d tense timo, ‘Mugehi lung dezvol.o foam mre deca mshi Seu. Fors unui mugehi Upinde de supeaga de Secjune x ibeor sale. Cu elt supra ese mai mars, ‘at fora gestuia exe mat mare. ‘ror pchgiedeninuszs fora de contact, ca mare a spas eboslt muculare. TRETINETT fenomercle secure less muscalecanose sal ‘SISTEMUL MUSCULAR ‘Oboresta muscular Does msc coms it redcientermpor a capaci Functions a mci in vera desig wor scteesh eho on eceave Se re seer rndament corti, aur de dip a antr maces (ATP, CP). asc iii meee chii ns piso me Se abonlr nel st resi urea nei polute (chim, fone), Obosals mss tar os manent pin dinate fre muscular. scdereaexiabii sh iopan rela, soi uneor de drei gear ‘mae fa contrac login Tntindert si pturt museulare jin fae de relasare cate poate rane aeulae sunt eee sle mihi i ale tendon scestua prado in won unos fone aa as de ise, uor efor muscolre exert, cbse maselae sa wor pei iho ‘Rapiuile Abrlor muscular apa sctivile sprive (de exerpi alert de vite) “he ubicel ea unnare a unorefotur muscular iene, mai feevent= in srtoate pate sunt dere ose ines ranefirca Taviniea one fet Dine mesa de pevenite amin: regi i etliat, 0 almontaiesintoast si, mat als “ned susculra peli prin exer ii prestitore Spjsteofi museuare Distefia sears progress este o oak muscle Le nach maladie pene se carci prin ati musta smc a al evolu lent cae fete mai ales cop ado- ep ale sola oat apr serena dipariie a sensibilities *LUCRARI PRACTICE *rvdenierea propriate mugen steele Propristtle mehr sia! sunt laste exituitten sf contrite 4. Contraetiittea mugehia strat Tndepicia tegumental de pe membrele wnei tour spinaizat, Exc ini: mschil gastoene- Inian Se produce extensiapiciomlsi, Docs excita veil ola sit pe pata anterior, se eos ‘exia pion Reza cf aceatidot much sunt antagonist Das ta un aug gstoonemian se indepieaza peo mich foie membrana conjaactiv i apol se exci cx ie o pest de acid closidic ambi gastoene- niet, 2 consa cbse produce conse noma It THuvchi et tesutalconjontiv fndepist, Doc sunt ‘howagtclecti, abil rush se conic, Gast expen scesta nomen, +. Elasicitatea sf estensibilitates muscular Tolah masehiul gasoenemian. Pe tendon te “Achille splicjidovd Tegtur ca of cea distal se Daicteand can ler pe eae ez gre. Arama ‘Sebi J o bark meted a unui sav, egind at- 4 vl tbofemaraldIneoducet Tn tendo, ite cele fod nour, ua ae hung cx 0 de indicator. Peo lh ‘lat vena in depts ict i iim fe ahngeste mugehis ‘Dock se mai aaugé grout, «© consat d mye 9 fetid La cept ma mut pot dos, (lq nai adap prea Se sot sree pe rnd (fae mote ow ets seurienzh muy Se const ‘Sy ievenizea este mal nts nd se reduce mult din (rainea exeretat supra musehil ‘incites magchina amortize’ efeeta misc rior rpid pied eventualele rots uscaare fn timp contacilor bret, Dare clastic ‘uel! evap forms 51 dup eventual com rar. 3, Excitabiitaten xciabiatea exe propitatca specifies nage tui dea resetiona fd de excita prin coma. Polos mugehi pofevat ca 2-3 le insite de experiment, iat empertae siz 2-3"), Hine Safes se praduce drpradarca strctrloe nervonse Finch Exe electric fini nereal gi apot ma hil. Vo bye aspuns mama a excites direct Expeiena pune in evident exctbitatea mosculard. 4. Contractile totonice x mete nore conics produce o era mai mare saul mics enue en poate ive sa (Ge searea mechs Contain m mch, cw seartarea maxi 9 cate tesunen mi vanad,e concn into. {Gnd conics uni magi se ae Hed k se pou Sc rine In ase lage, comaei ete Acta Se dexvohd cu esi masimd. Se pote eval nei enn manne eae se dem in tinpal sei conte izomeerce, cuoscind eu pei mins pe cae am om 9 mae ridica, fs Lie ‘De erp in sla de sp, ie 20 be dar nn mat pte iia 21 Rp. Actas ex Yolores eam mich pcre pote ica Cato sie ron qi repraentaren grafic = obovel imacelars A dapat de rope Beppe [a ‘item ene pes Cee SISTEMUL MUSCULAR poate realizn un Inert mecanie ute tal de fare de ce disp organs area voliionai. peste furl =, stoma exporimental de sotianea secs. Aces poate timp pin forests Ain tate "ral te 0g, Tes de sistas nce pate erie ig), Stoney mst wea en resale deste (0019 de conte (4 9) 3 Ge are 005 Ia to coma te aa Ou stve og 6 Contracite muscuare front ch mise aneoeamian 0 eset Vt nn ir be Eh thc evens ma mae eae nen Imei scons n no ons tre nrc ci pesos parle kare eae ot incr foci de plow it, Acosta ae es Secon ail seompie (ei 72B Crowe fecve ecie, tlelsastn sh scones ni Ee much xe in Se com tate Se ober sen dere ei elo Mop x comet i mod pena ft timp ct dee exsktle.Accna ee cm asin tan compe ees sre fon de Plas contin (er fi. 72), Conrectile mex Toe tira sean sont deride acne topline ves de espn 30 in ogi mei scl ant mesial a stare de conse wich to tnpel et sea ‘freurelo acne mtr. Ingle tnsmie ‘incon nervogi su feevenfe de 200-3008 Ot cu eer) ose 9 a oe wate on 7. Oboscale muscular Oboscla muscular se fepstea Ia om eu ‘onu ewoszafulai (Fig. 74) utliznd contcjile uschitlat flexor al degetlui miley. mii ‘imal contri tebui sie de agveximatv 30 pe sine, Pe misira instar aboseli,armplitenescon- stati lariat seads (Hg. 74 B). fn eazal unet slabe inigait sangvine.oboseala muscular se iste tess mat api (5.74). 18 SISTEMUL MUSCULAR A Alege rispunsurilecoreete 1LOnganitelespectice ale celal musculare sunt: 4. a. mitocondile: 'fibrele muscular; «. miofbiele; 4 nal 2. ContrafieivoluntarS aus 5. mage stat seb! bb mngohil noted vise mga stat dip eardae; 1. mierda 23. Proprietifile musebllorstrlag sunt: ‘a elastchates: ‘ pasctatess excites: ‘1 contatliatea [B Ordonaficoret evenimentele care duc la realizarea unul act le a. conten muscu mesa motor: mes senzit ‘ali conical: «©, mobilizarea componentlor osteouricule, realzarea deplsii, Contraetia muscular uniel se memes: contact eanick: br conte tania iacomple, e secs ‘contacto exami compled Starea de contrat permanent l partial a rgehilr se numeste! 3 eontsetie omen by contact izotoni secu: 1: tonus muscular ator de osigen se producet ‘in poioads de rfscere maseula {inetd muscular de Bung duratis la epuaaro ezervelor de ATP gi CP: in idwen arobh a ATP. In timpal contract musculare, part dn energiarezltati prin exidares transform in eSldurd —elldurs de contrat. Cum ya explcal producerea de elds si dup Tacetarea efortlul muscular? . Unuldinte fenomencle secundare obeseli museulare este eunascut sub denumirea de febr3 muse cular, Exples!eauzele apaifiel aeestela stabil el mat efelent mod de alitarare. i, in fafa sepmentelor corporal din tabetal de mal jos, Heres corespuzitvare easslor 31 ‘eure fae parte din segmentee respective: Seguent corporal Ome ‘age Tat ayia | a Bases |) peal =) gare ee Dace | ome | piaseosal air Te ‘adie | gos |v ctespsTemral_[ oy Beeps tated a ease) baba | Deana |p) cee mat . Antrenamentleslexerclilerepetate duc la ralizarea uaor activi ice cu o cheltlat mal mics de energie. Comparaftefortal depts la Invifaren mersual pe billet, a footw, patiajula ee, ew ‘fortal necesar dupa ceaceteaciittt aw fat inviate se esTig0ar In mod automat. 6 HE Eee Pee Cetera ___DIGESTIA $1 ABSORBTIA B. FUNCTMLE DE NUTRITIE Pein fc de mre se roca sldmburle de tee energie dre orgonsn ma, recom i ransrmivie din terra gens fee i 1, DIGESTIA $1 ABSORBYIA REACTUALIZARE, ‘Sistem digetecyprinde waltatea organelor i cures realized dh lor care se realize digesta alinentelor st aortyin rarer ed ict aul pera mca, foc hind elec, aera lr 3 elininarea restrlornedigerue. Glaneleanese contrib prin serait lr fa procesele de digest ee prin serail lr 1a procesele ae dig ‘Stvtemutaigestiv ‘a Tul digest cuprine ~ cavitates test en — lina, = aii —forngele: —esotag; = stomacul; ines sui: dvoden, isin, ~ieor: — ines gros “cecum ot spendice, ~ colon ascend, colon tansvers, colon descendent, —tolon semi — evil ana Glande anor ale be Jui digest suse = wlandse saliva: = parotice, —fublingte, = sobmandibtar; — sca pancreas! execs, ig. 75 Siena dgest: cave bal as 3. i 4, RI Ser ling ghd sobaanlior ln 6 lind pat; 7. Hin 8 age: 9. exo: 10. toma II con aaron 12. paces; 1. dood, a 1 how 16 edt 7 ei smal Rt sa 20 ee er 2b 7 DIGESTIA $I ABSORBIIA ig 7. Sere cakes cc} save sungrine, Samal 6. dent 7. gine, {pln creat 1. canal deta 1. alveol 1. bes nates 13-cnbl ope 1 ae Formula denied detinive Tie TE Seine mata fois» tla Soot ci ni (ie). ur comes Betoun 7 nna ei. i Seth mc 1 el showcased ms ‘sty eel eo. ig 77-Strucora Nomvoue 1c: adi 3 or pul tomacu 4 cuba 5dodon 6 fade son Ghhar 7 md sere 8. sear Longitaina anultrs clr 1, melts ole 1, ext Tame 12 male nce 13a or: 1 lr Fig 79, CA iar xia coal i canal ses 3. ry 4 doden Feputopanceaies@ sfaser Os; 7 xp pancreas tama paves (Wise 9. comul pancreas Tie pncrensy 2. col acces DIGESTIA SI ABSORBTIA 1.1, TRANSFORMARI FIZICO - CHIMICE ALE ALIMENTELOR iN ‘TUBUL DIGESTIV Digest alimentelor exe tm proces nar care incape fv exviteen bncola pt se termina itetn. Pent a putea ft absorbie prin maciasa inestinal mente sera ransformes mcante chee 1.11, Digestia mecanied Digest meconied presupane desfigurrea a ti cstegoni de fenomene: —tansformares alimenieloringerae su forms de Siagmente relay mai gi solide, in paiele mick eo, upd digesta chic ~amestecres continutulsi tului digest cw seule digestive, proces cae favorizesal wansfor- tile chimice s absorbs —progresia (anspor) alimentelor de-a fungul ‘ubull digest eliminarea restr oedipeate. De calitatea digesioi mecanice depinde destiu rare corespuncitoare a digestieichimie gia absorb- it intestinal. {In covitatea hues, sub ciunes ding, iii $2 sujhiloe mastieto! ae le mala, cre redice imensiuaea pareulloralimentare, le amestee cu saliva gi contbuie a formares boll limentr. ‘Masia pein wnat refiex Tava La nou- seu! exist mga de expulzie# alimentlor ino. use in gu gnu de masticate, Bolu aliments urmeazt a ng, proces demu rit degli, in etn: timpul Buel, voluatar, in core bolul aliments ‘ene ipine in faring ~timpul fringian, voluntar, in care bolul ste Iimpins in estas; ~timpul esofvian, In cae prin contrat pest sSaltce* imolunar, bolul se deplaseaza spre cui, RETINETI: Conexiuile centnlor dept ex cen. i respirstor bulbari fee posblsoprivea respite} 2 pal dapat (30) Fig Deqioiiow 1 Tse naval > Tiny 3 ge: 44ers; el palin 6, eight: 7. ale doe {a8 es In soma se destgoor mig once, de umplere 4 stomaculu, re Toe depocitaren tempor al- ‘mentler In faneye do cossisona lor, prccum si smigelri ernie de amesce eu sucul pai, cate des ormarea china gastric. Acesta va i evacuat Jen! irzetionat in den prin mised perstalie de cvacuae. Coatarile rice in yr" ale useultui sic determina senzatia de Fame. {In testinal suite au Joe mist de segmemare (Ge ameste), mig peisatice lente gi rapide de rope coniatuli spre colon, pecum smi Pendulare ale porinniler intestine libere Gein i ‘eca). Sub oetunea lor se realizez amesteeul ch- ‘ull geae eu sucuril intestine, vqurareacontc- ful cu nucoasa intestinal In vedees absorb i ‘ransportl contnutlu, aumit ei intestinal, spre colon. ‘up abort, etl intestinal trece prin val segcecalt in cecum s1 spot in colon, fn colon este supus mor contoci lente, segment, de ameste g ‘nor conaeti perstalice fn masi. Aceste migetr Iivorisazi absortia pei i 8 unor scar mineral, Impingeres coninsat colic spre rect si formarea materi fsale, care vor fi eliminate prin onc! tal, proces demi detec 79 DIGESTIA $I ABSORBTIA ss Cin a tant oe pein tbl digs ruafomi chimice pe core afr substan imental pra hl vi rete raf dei idee se dose nein mdbstanierpezene a susie dzetive (ab 16 “Acjanea enzimelor digestive bes DIGESTIA $1 ABSORBTIA role sucenilor digestive scinieaed substamle alimentare exmplese pun kr compusi simp xgor absorbabil, anit print alimemars sau muvimente (ah 1). “Tal 16 Sure isting i | Comporja chimicd 36) yey eq _Acfiunile principale ont soma a ce og Sa dl im] enters Saar ar ci ~ Sige cic aime pes = See ee, pesto Ee. sean meron apa — Hao SE SES. [emma | cece [peatrocoattmentin a, a aes or ee Sonn aes aos Soe, Stee A (Geatonat desodin et as roca, deo cases Fe ptt Set Sie male ise Tor ee =e ea i ee a eee Pe pa Saas Feat neg wr Pare aero aoe Beanies con se naa me ee en ae =a = in Saas Fee agente erais Son Sanne “T.17.Actunes ensneto insecure digestive ‘Secer aigeive Substanfeaimentareegerate Produstrezaayt Sa J Anil slvr (itn) |— amido prep |—nstors See gare | pensnt — petite |= sbiement sug) ecg | Getainast Jie sora pie erbionse (in pe sete) = gen eins heer cia rag [Bi (one enn) | Tid cele ipa aioe ee eee erie [pene mapcn tm mee [ener Fea [Crete os Eater Pete =F ae a Ffetiheeens [oar — =A [Eee Ea ann Fe sen sn Fete. ani Ta = os “Beles = roe theca a =a = = Sch Ries ate Lee ae ro 1.12. Absorbia intestinal Absorbla este un proces fisilopie complex prin ‘re produ de digs apa, shel mineral i ita- rminele ue prin mucoas intestinal sj in mediul Iter. 90% din procesee de sbsortese dasa in sivelo macoaoi asin subi, are are adopt structurale si funeionale iapodtsete:epitelis uni- saat, valvule convent, vio intestinal cu frigate sangvin i Hinfatied bog, mierowil s pol ‘ical al eller (vex ig. 78; fg 8, Suprafja acti real de absorb inesinal este epee 250m Proces de aborbie rds a oe 53 Janivetleavti bucale,somacull (ena aloo! $1 ‘acle metieamente) 5 iestinullt g208 (pens a, Si minerao gi unee vitamin) “Mecsnismele prin cares elise abnor sunt eaves pasve 2 Mecanismele aetve sont mosinisme de tans por: acti, cv consum do enon, geletve, care se ‘esfgour impotrivagraieaul de concert (an fel de pore chimice, b. Meeantsmele paste sunt = difwiunea substanclor de la o concentrate ‘mate I concentrate mat mic —osmez, adel weceres slailor de i pete csmoted mies fs presiane eswoteS mai mare, pia membrana semipermeabili pe sate 0 cam sucoasa intestinal —pinociters, aicdinglobarea unor pitt de lichid si anspor ler pein mucosss testinal, su forma veziuloloe de pinocitozs pre med inter. Mecanismele pusive sunt fvorzate de ceess Dresunit din intevioral anselor imestinale si de ‘igi ional, a1 DIGESTIA $1 ABSORBTIA, [Absorbyia proteinelor so fore sub form’ de mings in prima parte a investi subtie,pria fnecanisng active si slecive Ia polul intern al ‘sletor mocoasei i pia merase pasive de dif he, dla poli extern (za al avestora in singe ‘api abot, amicoaczi ce In vera por. Lx sugar proceinele’ si anicompi din latele mater {Gatos pot absorbiteneligerte, prin pinostoz Pin absorbia protenelar sis anicopilor di Tape matern 62 sail suprlorimniat f ama- tte bali, pin la formar anticomilr peop Absorbila glucidelor se fice sub formi de moneznhande Ie ivell jejuni prin mecaisme pve (pent penton: ribo et) si acive (peru Fexoce: plucozd, Beton et). “Ntvora laceasi neces consum de ener “Absorbfiaipldsior se face in prima prea itest nul subi, su tri Foam: in pnoetoz pent mic pieitr de esi acdigerte: eeprom ifwiane, pas, penta pier, care ete idosolbi eerpin complexe de micei hidrosoTubil, formate ean gra insoubi i clesteol eu sri ii: ‘Reeste complexe numite chilomierony se deste In ‘pela cefoelor eps intestinal fa ociah ers, Cae refit ighoeridele, Sar shure bili 36 Ja et pin sistem por (crete heperorentero- epic de economists a siesilor bila, “ceo unesz clea stern port hepa at trgveridele sun prelaate deli sitemal lit _Absorbjia pei gta shrurilor minerae 9 fee ft vel itestnul sabe al intestinuei ers, “Absorb. Le nivel itestinul ros se absorb agi st srt nierle, Sema pot abso unele vitae ‘tine (complesal B, waning K) si unele medicae roceste de fermentate, Au loc in prima parte a nesting, date lori tatariene arab, fo ‘a inrincipl dn bal coli ili, ar actions ‘Supra glueidelorneigerbile (cello), eindindvle a monozaarie poi pt a acid ati. "aceats flock de ferment sinezeazi i wale sixamine indispensable din complexal 8s vitanina K. Processed puttetactie Se dsfgcar in pstea a ous teal rasvers gin colon sigmoid, prin ‘sjunea lore bcteine aaeroheasupracompsilor protec! nedigera, sub contol coca. dteruinind (ecaosilarn gi dezaminares eestor DIGESTIA $I ABSORBTIA ‘Rez amon, care se absourbe in singe i este Ausf fet, unde este nesralizat sub ord de wee. ‘Mai recut. amine pusceina, cadaverina) 3 3ub- stane toxic (indo, seatl,cezli,hidrogen sufiat eat dau mirosl caratersie terior fale. ‘Moterile fcale revue in urna acest prossse ‘contin cites 90% restart alimentae gi 10% moucus, itl deseuamate,leuoete, corpun ale baterilor bo onnontai i putette Din 1 000 mal de chil intestinal se Formese nic cirea 150g de mater fea eecatia, Eliminarea materilr (eal se mumete ete, Defeat act refer conolt volume ‘La deecaiepiticp& museultua tubul digestiv siale grape de muse sti aa ub control comics Pe seca Ae id Se ek am sachet peel o198- co, Ne Sima a ane 08 PES das ee Sp mseaub aco ue 3 ; : ime] Omit ae co seis erjenm ate eeiman oyep es pation oe le et |e ween ae acti. Tecazh sie ii si prteine “in final, glucoza este transportatd prin vena port Is “A ortyig vitaminelor se face in functie de solu uae Dilitaiea Jor: vitaminele hidrosolubile (complexu} B, |Amilnzd salivass salto i eames pole | a ees | ets = ee i, Reg spopecneper (SEMaty abate conn feeea I 1 er stein act wt ns om eemsengcseae (npn Se eeceneca [la os ta ie) slg red ALLA. Fiziologia intestinulul gros: [Sue intestinal . eae é free is ted a tins avis || eg tae i ema eter a i SoS Sa ee seston tae s Se SS cnet mae orem. — se moe mee gee taal oe on ee ete mee | | Et pad ‘et un pom bogie oo } ¥ | monogliceride 1 B mgsenreSeumtayinccnse sm dae ees ae a eee pepenn me eT pores L 82 a 83 DIGESTIA $I ABSORBTIA NOTIUNI ELEMENTARE DE IGIENA $I PATOLOGIE, aeas sae oe tomas Rogan eon, aie eae delete, sre ge seat Boum ca SNFTONE FREVENTRE [careers Sr aigec rch Cn a lr amet [Rees pide [ere atc cum [eink nw mares |lcalevan cinta: |p scams oe par an ear pe Se i oa itngtregeinte tend [icra awa aot | cea sma pa — ic at duster. "vars corm de i Jw st rset ees Bi Faia en aia cose ingens Rianne wae tae Seng de sve | vires po cen Enierovtie Breas praia, | tnatal misa |sepesmnise nes ese pe real dee i ar abe, dares, feb sen eeu Coca ee sss liner especie eli de Com esos ase Measie Gomes fcr sia neomse eres zat, pica nc) pcre (rm Intel) ipo gener, roc Sie arma ee, pra wa tee ere seal ele Spee di teres po in esis slr op ssa flee ple lar sie sempre se ons lect hopes [Cane mat even lb eh ent |e piers, sets, ale elfen eget est Se bat cet ten ett Digs pa na Femmes nsoepate dente ce ier epate veer sangvioe # eae en cn Tia ar ome esl ol ee Bar [Geges cece eine ota udp ane fet Coie one eH FN | Rete consna de isn “aoe ln Fara Tie | Dae HRS a oO Re wane atone naa seta iso te soa pea fora ut a Sei = i ets er isi emo bee [abate ou mes Pentru af sndtos 84 DIGESTIA $1 ABSORBTIA Simptome ale unor boli Diareea = tare patlogict ese carcterzuaa pe llminarefecvent de nate fale mol su chide ‘Apate ca simplor in bli see sou conic ae ubul digstiy (esteroelit,dizentere, boll contagiose, Jmoscoi in bali endocrine su in exces lint. Constipa(i ligestive —climinares cu difcutte a maerile Fecal, dao eatin poison iestinal pace ca simplom in diferte bol digestive sti bie exces alentare,obstrcl intestinal datorte wnor une LUCRARI PRACTICE, Componiiaehiies 2 allmentelor Demonstrares coujimutlul de aps Seintroduce ut alimeat inte epee, care este apo au nena deasupra nei Naei, tins mere Se observ degsjates unoe vapor de ap care ve condenseazi pe pera eprbete Demonstrarca coniautuel In substan organice DO bucitcs de came west se introduce intro eprbel a gure se Fxeua oie rope de tums separa rte de lr imbibt pial ew o slate de aett de pr, Se inelzese usr rust. Se pro Uunioarle enomene: condensreavaparitor de ap pe perce epubeei: = alpisrires hei de tres, Jaton deysrt de amoatac ce demons prezengsunor substan vw neprire Iii cle ist cx aett de plumb, dato fom suri de plumb, ce indie prezenta nor compusicu sl wT degre unui miros earetree, darts andor pretences simi carbonate i dgajrea de fir, dae se continu inelzre, rmsd in eprubth substan mine- ‘ale oxida, sub Foi de eens, Aceste stant se digo fn pid apg ver alist o rie ogi Ge tur- esol 2. Aefiunessalivl asupra aimentelor ‘Actunea diestivlenzime dn sav se poate demonstra uslizind o solute de smidon (0 Lingard ami don punta pahar de apa eebinte, rit i decantat). To epriti eu 2 ml soli de smidon se adn o pictur de io in odur de pai. e produce o clo reals, specifi smidonul, Tn alt eprabet Is sluia de amido se ado sli aia dup wn timp (25 minute se adaug sola de ind in iodide potasin.Apate o colori violcee, oscar sau gli, ceen ce dovedeste eX amidonul a fost hiro, 3. Aefiones bie supra aimenteor : ‘Se ian dou bei de hie de lt, una ibid pi wa bibl eu bil de pore sau vit. Cele doud benz se pn in ete oeprube’ eu ul, Se observ full patande sum a lata Ebadi Tn dowi eprbete se pune putin alls ap Int-ana dire epubete se mai adaugd putin il ise ag. Se ‘ser Formorea ei ems tmporse in eprubes cab ga une emulsi durable in ces cu bi Tn coachiie, prin soiunessruilor iliare emulsile de gris se menjn oferind o surat mai mae de ‘coattet ou enzinele specie (paz. 85 DIGESTIA $I ABSORBTIA rele corespunzitoarerlspunsuell Aw aeiane antaepies in tubal digesty wr tarde substan: 2 vse digest his ‘zim, ae aja anise ® taozsais © active ence protest; idl lies “4 newaies cual pst; 4 pasente tas prgieteprocincle pots dig. ‘5 Abvoria piles foc prin: Bpeocieat zur, ice bosons fe micls ies 6 Digests eines = Hipldelor se destioar a: ‘envio bac, 1 igs testinal subi; atest gro . Nota seymenttetubutal digest desfigonrd urmatearcle procese: absorbs 1 1 fomorestlasalineate 2 Scfomares cht gare 3. 4 5 2 Mecenismele sive se absorbed intestinal sun: cae eat sal, ‘B, Asezalt in ordinen coreeth urmatoaree peor mse iilogie digest a 1 Temas boa atienar fous simate aie 4 deeeain 4 5 deli Emacs an — D. Agezat in abel urmitoarste enzime, in Funete_de roll lo flog: clsiszs, maar, lpsea gas- tach, intar,lobfermentl, paca poneresied chimoerpsna, piling, pepsin, Hpaza sntesinal, ania Pancreat, ipsing, pptazele “Ens proteaiee Eine gctiee ‘Ei tps TE, Una dintre devel majore ale fanefil digestive este dinrees. Care sunt efecto aestlsasupra stir generale x organismulu? +. intocmf un seurt eeu urmirind transformrle mecanice, ice si chmice pe care le suerd un alc sent de basi, pines, de-a lungultubulu digest. G. Efectuafi urmitoarele te 1. Determin efetele stil porasimpaticutl asuprasfnctercior digestive. 2. Dotermnalefectele possess patel exoeti. 3, Stbilicauzle forms ealeulilor bila. 86 ~ CIRCULATIA CIRCULATIA REACTUALIZARE Compoziia singel plas sangvins element figuras 58% —erivocte 45-5 milimmy de singe —teseocte 6-8 mim de eénge “etoile 65% eevinalile 2-495 —bacofie Timi 259% ~ monccite 7% = teombocte 150-300 mina? de singe 6 valu bispid 7 ti ating. one pulsars 5 wert ploeael tng 10. cou erie 1. are craide; 2. ane pone reap 13. ven ea ‘Siero 4 one aerelr corer; 15. vaele ‘pmeide: 16. oneal vert soromae 1 vali espa lafesou, 21 won ip. 2: Elemente grate ate slope A. Nemati Buleueuclies 1 plauclars neato, 2 polioulea ‘iano 3 pincer brass 4 oot; meno: iC. trombodt (lacie singin) 87 CIRCULATIA Toten goer pn ars cl sng jor stealer Shel eeltor sangria cut erat. nd. orga cna cre peel singe eth eta pene pps Respetres nu regi eel eat deat ods + Byitrea consume eget | Sec tatu, cae, conden Titres aids dogunon > Bvtre sedeatsint pralinenti + Practarea exer fe sa Spar, cu elect aer er Etec de pin seus asm arbor vase [Anil caaiace [> Cadac ub ale |» Dips, ania amme, |— eit ae muta |Site da esta |ipotine ep, zen peer exsac nora nea neo, Tis rimonse, neeoen- —_|exaiol ocig se ee emarait + Raper nar ved |— ise singel dn Tesi, bel ines + Pala, agit potas tn, sclera espe, respi sz se proces de mat aie a easier —esterne fiejiee ingle [tedesee [eel copulsi [+ Erideaereusdaell a "yl euaat nz ube ror = Cagis iapanads [> Arnie Rha, Renal tal ale singsat ca | ound de encocte | mien pie 9 ganloace verte prin bri |pn nes dem pe isles progres a imc cu sg, paca cement art instr ning inf super ATGRIJA no “nen As poopie er tena pein seer etd de bem arene, prains, ox, pesice| + Paha acca pel muosslr sbi rose= sid ast ii erie, Pia pi peat [nbemoglobin nage 1 Micurarea pats usu arterial se sine appara orice arterecomprimte ne un pln oss (past ail caroiian, tem LUCRARI PRACTICE NEY poral) Fl corespunde fever! sister venticlare st este deteninat de upd care a maser in moment ind singeleimpins de ‘ventneull sting prosearhsingele afl rimare trebaie Fut cu o presume eal cu pesiuna darter rospectiv Pen ing Se numiet determina pul Fa Sor. Pentns a povepe uns let, 0 ail ecare elev apast eu dagetolemloc ale mini dropt, arte adi sail inp de 15 secunde. Rezulatl se imuleste cud gi se ait feevens ea CIRCULATIA diac pe minut. Serpe atunea dp fr file (gennfesun. Se comp reac ain Se pots eal 220 made pr fos rape 2. Miverate esa arerite Singles opt nae co psn depend x do con ain. nae momen een ina x mun Devas volume! msde sige x ome Sec sod ac ee sts, Ti chs veer antec ide oe ee ssp cols dings (comida impinges nvr) le sie eptnnes ee s es Value resist pte miss prinmetds duc lat rial eecte a ae nd ‘Feels, cu ajutoral diferitelor tipari de tensiometze. id ee Mod de er. Se rons mans eeu tines pe al miles api “ pea lve api ewsecp 4a pla cota Se pope ae prs ect, pn on psc dn meee ener in ane (it 7g 2 em i), opin empress angio ese ee Se decompeint apo progres pen ind presnesGin mangesePares poses aril ick Siac eps cule pen nt, provecind dents penginrcl seat maeeae a ‘cen reve mating ccapsine le! ence. Caiman engine ee cl gomotie anal ts dap cae seemed tegen Wi cele Swiss es Ne ‘tic! indic’ presiunea minims, corespunziitoare diastolel. ate i mpi stele oat, se ober ene ails ma nt sea mi in np dase 0-80 ang Vries aoa ‘manele le mecenixmso deel euramvra presen tere *3.lnterpretareaGectrenrdiogramsi (EKG) | ecoregions pom ee wed ee Cafe alta pei tn moi seth, cos een sate ‘evolutie cardiac’ Ia om, : EKG content icuine de unde psiie @.R1 eave (0,9) Una Peoepunie sett tale ama deepened PO erect tips de condcere svete. Inera ‘ave inglobsard unda i segmental PQ are norma arta do 0,12-0,20 ‘neo, dpi onda Pe poate dstinge 0 mies une ogi nota Ta, coresptind ei epoarztea i= ‘8B apare doar end se alungeste sepmental PQ, in cazlblcul ativenticul Segmenvul PQ este umat de nda nepaiva Q ee eorespunde ex incepta sept intervennclo. ‘Unda positvd R este cea mat ampli si cocespunde sisi venbiulare. Este umali de ands resava Sone eprainS srl seis veniulare : adel QRS fomeaz complent de activate veil (0,04-0,10 5). Complesl de setivre atrioven- ule format dou eget ST (0.0- 3 9) Incas t venitons gpnner Tas 3. cnc ni. ropa inna. vemete (Co disais) 6 deter alae sent ‘ale 7 decide valu sue 8 EA 4. Determinareagrupelar sangvine Ia sstemul ABO DDeemunateagrpsor sangvine, dons, cons in evidenereaaeltinogerlor de pe hemati 97 CIRCULATIA "Este necesarprocurares senior hemeoest de la centele de ella’ a singel srl hemes 0 —care confine ambsle aglutinne nfs bet, sera hemes Il — eae confine again beta isl hemotestB I care conjneaputnina ali, Pe lama de sel se pune sees, folsin pipet deosbite, cite opiedtul mare de ser hemes OW, AdD, Bah, emotes ete echivslent cu singel prinitorui,iar picture de singe colt petra idetifcaren rope ‘ese echvaleta ev singele donators. Se dezifecteazh cu alcool pupa dogetulut persoaei a cet grepa Ssngvind vein so determin, ce feteapl cu un ac trl ise iain ei colt dossbite ale une lame, ete 0 Distr de singe, cage se pane ng pcttura de er emotes. ‘nordine: Serie rari ‘Se tmesecd yor eel dou pictur (singe gi ser) cu eal respecty casi] al lame, Observes aghitiniis hematior se fe dap 2-3 min. sata | arin [oie ‘Sunt posibie patra situapi (ver figura altura: 8) dct se produce aplinar in serrile O (1g (gnu se produce for} agucinae in sera I), singe apaninegrupes As ‘by dae se produce aluinare in serail 0 (1 iA (gina se produce Jest] a sera 8 dh, stage parine eropeiB ID; 1) dae se produce agltnate fn ote serune, singe aparine eri lea] AB LV cpimitri universal 6) act nici una din cele tel pleturde ser bemotest nu ye produce Jao] aplainare, amestecorie rmsnind color tn ror, singee pane grup (04) (donstr: wives, [Daas — Chaser ‘$ Determnarea fatoral Rl Ponta determinarea pe lam factor Rh sunt necesare ser anieRh i hemi conescue Rg Rin suse pee ser propri fs aatcougulan). ecoltare singel de erett se face da pulps deel cu jsorl une pipet Se pane 05-1 ml de ings Jnnran tu de bemoli’. Dupe se coaguleazd esparge cheagul cu vf pipet bjs hematie nec frei suspensi inser propria. Se procedeai eae pet recokarea hema eunoscute Rt sR Peni determinate Alvi se pone pe o lm o pdt mae de se aniiths e amesee, eu colal une fame, eto pier din sugpensa de hematite cee. Peo fad de conte, seeped opera eu hema ccunovcute Aisi, Ambele lame se agnzi pe dos baghete de sila ino cutie Peri, ee are fund hie ‘efit mei. Se pan Ire tp de 1-2 oe in termstat 37 grade Css acl singele de ceretat so agtinenz, rez ch exe 2, pss de agltinare ara este RP Lena. de contol heme Rl edule se lina, ar ele Rl nu 6, Experiets toi Macey CCacoltia singel in vase se fce mob forms unui cunt continu, dei ventrcul sting pompeszl singel fn grt ew inlrmitena fa fut de freeventa cones. Tesutl caste din tnica mjlocie a pevetelui arte tial re rolul de aanaforma debi isontna aux continu Este neces ilizares sparta Macey exis {enti dotareslaboratoarcoe solr. Experimental dcarge ia fel urn: cw obigtul acs se pune in sonal de tic ap, poise desc robinstilse ied manta gs ls «3 curd pa. Se const ea prin smbele bur ale apaatli tree wn cuest fomtinuu de api. Apo, tuul delete comprind itm ev ajatoru mane estfel et in cele dou abu Tung’ apa ajnge eu intermitens al dup val ‘Se const ci a eapul terminal apa curgesacadat mma prin abl de sil, pe end prin abl de eave ceorge contin, Curgereadicontinal ts tansfommat nium Mux continu dsr lati pereilor tubule fe caucine, fr cantata de apa aeumola in vasuleolector dn dep aeesui ete mai mare. Elasticities de cousins din anpoons Mary ete comparable sae pores eave a ol dete ‘inant de tranefermare 2 del angi ropulsat scadat de venice, a debit continu. 98 3. RESPIRATIA RESPIRATIA, REACTUALIZARE, imbi; 10. mandibalis 11 arg 19. ipo ig 92 Cal surienesuperonre — seine sata 1. Sins; 2 cana 3 essa er olf 8 ora sera 6 paltal day 7 mauiar & palatal weal, ld: 12. epson aloo etal 18 eof 16 uri ig 54 Swear vet 1 ve devatalia:2 endo {ols capa 3. membransles-npla 4 etc slvsolan 5. masoct 6 masrofgi7 oot fe ser ies 8 cll conjunc 16a 1. tocol Tobia 12 ae, RESPIRATIA lettile fcolgice ale organism necesito consum parma de energie. Energia wl prvi din susantele argnice car sunt saa; la nivel esr, sor prose de oxio-reducere br ra cio ‘areca 51CO. care treba linia. Toutes onguelor care a rl pel, in aru aimsferie, Oy necesar acest proces sala elinina CO, in ergs, aleiudeve sistem respirator (ct, 92 sf. 99. 3.1, VENTILATIA PULMONARA Procesle mecanice respirator sunt procesle pin co eaviates traced ig modifi volar, ia seul ese sou mieyori sl, ceea ce permite iaspiaia si expiti pulmonar, Inspirataesie un act motor st eaizat eu sat ‘ul muhilor respirator. Prin contac acstora se ‘modifies volumal cae torsciee: longitu, ans vera anteroposterior. Ca urate, pli se dats psy, dato fone de adezie a plarlor, as ek resiunes aeruli pulnonar devine ai mich dec ro- suneaatmosteria.Diferena de presine fice ca ara stmosferi 6 ptrund in pliménipasv ealiziod-se inspira. Ispcain este determina do contacin mule intercostal exer, supacosial ga dag ‘me. in inspiratia fora ma ntervin alt usc ‘ici pectoral, teroceidomtedin, dna ee "Expiratia ete un proces psi. In condi oboe te cracele revi la dimers sale Ue epaus, cu smarea flax maseulatr separ. Presane di Jmerirl plimiilr erst, ar © part din aerl it~ usin piri este expla In expiraia fra intervin s muse intercostal Intern, dep abdominal ete Faringele re sro de aver ealea une infor ‘Muli sgeni patogen se oprese In acest nivel, dete ‘mindadinffamofit ale mcoasel ume fringe Cvitatcabueal este intebuija in mod cent pentu expizaie in timpol vorbin ga cimatu Ta toate aceste tamu, comunicarea eu faringele este dirwed, mai mare deeit prin fosele mazale, dar 1a itrunderes acral ase ai post realizapaiiarea s¥nealires aces, Producerea sunetelor aiulate ete realizado ‘ibraiacorailr vocale in timp expt. La pro- ‘ducereasunetlor pri im, buzele i oganele reoaioare: caviaces taal, cavisle boca ‘Suu oanase laseriore migedilor respirator se fe ex orl pneumogeafului inreyistearea grafich a migciier purnd rumee de pevmegrans. reevenja migcirlor respirator, ia sare de reps, st de 16 respira! a ba 18 esp ‘aliminat Fomor Freevenla gi amplitdiaea migcdilor espimioi vara in Funete de acces de, gma ales de comistes de CO, prods “Migr respirator pet ptunderea 5 ieiea suceesivd a aerolui din plimini, comtbuind 1a realizrea venta palmonare 3.2, YOLUME SI CAPACITATI RESPIRATORD DMisurara volumelor espirator,care vara in frei de ses, iss, dezvolare fiche, eralzeara ‘ow ajtonl spars mum spirometru pot consi tn een de apreciere a str de sna onganse mul ab. 22), ab 22 Vole respirators wey 50cm | Pinas normal) Leg Ortaneney hanieieareaans |oma Crm pret at | Ores OO a al cu aE RT tae Sian por es | 100 3.3. SCHIMBURILE GAZOASE RESPIRATORIL Schimburile gxzcase respintort se desfigcar in ‘waist inte etape: puleonar,sangyin i cella 1. Respiratia pulmonar a vel alate pul- smonire (fig 94) are le scimbul de gaze ite anu slveola si sigele venos dia capilarle alveolar Aces seins realzea po ba ano leg ike, « ‘or mecanisme fsolgice i unorsirutu i pro rtf specifics ale membearclor alvealo-cpilare (5g. 96) Leite chibi de gaze se leg Bz ale solubilcigi