Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Aspecte Ale Utilizării Terenurilor În Bazinul Brezoi - Vâlcea
Aspecte Ale Utilizării Terenurilor În Bazinul Brezoi - Vâlcea
BREZOI- VLCEA
Prof. drd. Ilinca Gheorghe-Viorel-Brezoi
Prof. Mosor Gheorghe-Brezoi
1.Aezarea,limitele bazinului
2.Utilizarea terenurilor
2.1. Aezrile
2.1.1. Relaia dintre relief i potenialul de habitat al Vii Oltului i
Lotrului
2.2. Utilizarea terenurilor
2.3. Probleme privind degradarea mediului terestru
1. Aezarea i limitele bazinului
a).Aezarea.
Arealul luat n studiu este situat ntre vile Valea lui Stan i Valea
Vasilatu n V, Valea Oltului n E, Valea Clineti n N i NE i cumpna de
ape dintre bazinul Lotrului i cel al Oltului n S, n cadrul bazinului
sedimentar Brezoi.
Bazinul Brezoi este aezat n partea central-sudic a Romniei, n
centrul Carpailor Meridionali, la V de Valea Oltului.
Face parte din grupa Parng, fiind delimitat la N de Munii Lotrului,
la S de Munii Cpnii, la E de Valea Oltului (fig. 1), iar la V se ntinde
pn la confluena cu Valea lui Stan (cumpna dreapt), acolo unde un
pinten de cristalin, ptrunde dinspre S, pn n albia Lotrului. Suprafaa
acestuia este de aproximativ 58 km.
Fig. 1 Poziia n cadrul Carpailor Meridionali
Bazinul Brezoi
locuit:
hipsometria
aezrilor,
amplitudinea
hipsometric,
serie
de
corelri
ntre
formele
de
relief,
procesele
constituie
ca
suport
al
aezrilor,
reflectnd
capacitatea
de
Localitat
ea
Alt.
max
.
(m)
Alt.
min.
(m)
Alt.
med
.
(m)
Amp
l.
hips
.
(m)
Supr
f.
cons
tr
(km
)
Nr.
gosp
.
Supr
f.
gosp
.
(ha)
Den
s.
gos
p. la
ha
Forma de
relief pe
care se
suprapune
Brezoi
40
0
300
350
100
2,9
484
0
0,0
5
16,
7
Clineti
42
0
340
380
80
2,6
196
1,3
3
0,7
Proieni
35
0
310
330
40
0,4
53
0,7
5
1,3
teras,
conuri de
dejecie ale
afluenilor*
tares, con
de
dejecie**
teras*
Drgne
ti
36
0
310
335
50
0,6
49
1,2
2
0,8
Corbu
300
330
60
0,1
26
Golotren
i
Vratica
300
330
60
0,3
26
0,8
teras*
300
320
40
0,3
30
0,3
8
1,1
5
1,0
0
2,6
36
0
36
0
34
0
teras,
glacis
coluvioproluvial**
teras*
1,0
39
0
340
365
50
0,4
28
1,4
3
0,7
glacis
coluvioproluvial***
teras, con
de dejecie*
7
8
Valea lui
Stan
de
protecie
naturii,
fie
prin
nfiinarea
de
parcuri
naionale, fie prin ocrotirea unor specii floristice i faunistice rare sau pe
cale de dispariie.
Dar nu numai flora i fauna, ca subsisteme ale mediului natural se
degradeaz, ci i suportul acestora solul. Se tie c solul este unul
dintre cele mai preioase bunuri ale omenirii, un mediu dinamic cu via n
el, care permite dezvoltarea plantelor i animalelor, fiind esenial n viaa
omului, att ca surs de hran i de materii prime, ct i ca spaiu de
locuire i activitate (N. Florea i colab., 2005).
Pdurile situate de-o parte i de alta a Vii Lotrului, au fost supuse
unei intervenii antropice nc de acum cteva secole, dar cel mai
important eveniment a fost acela al dezvoltrii industriei de exploatare i
prelucrare a lemnului, nceput acum mai bine de un secol, cnd au aprut
primele societi n domeniu.
Aceast exploatare, uneori dus pn la extrem, fie de societi de
exploatare, fie de ctre localnici, a lsat urme evidente n peisaj.
Rezultatul: versani ntregi defriai i un sol dezgolit de vegetaie, supus
unei eroziuni continue.
n arealul studiat efectele s-au resimit mai puin, datorit faptului c
zonele de exploatare se aflau i nc se mai afl la exterior pe Valea lui
Stan, pe cursul mijlociu i superior al Vii Vasilatului sau pe cel al Vii
Clineti. Se extrgeau mai mult coniferele, care se gsesc la altitudini
mai ridicate, i din aceast cauz mprejurimile oraului Brezoi au fost
ferite.
ns, pdurile de fag i de gorun din apropierea oraului nu au fost
ferite n totalitate din calea omului, care, constrns de problemele
financiare cu care se confrunt, a trecut la aciune pe cont propriu.
Amploarea fenomenului crete, mai ales atunci cnd lemnul este tiat
chiar din rezervaia natural Pdurea Clineti Brezoi, sau din cea a
Naruului.
Exceptnd toate aceste spaii restrnse i cu caracter insular,
degradarea terenurilor nu pune probleme prea mari, asta i datorit
suprafeelor arabile reduse. Aadar solul nu prea pune probleme de
conservare, ci mai ales flora i fauna.
BIBLIOGRAFIE
BOMBI G., MARCELA DESSILA - CODARCEA, GIURGEA P., LUPU
M., MIHIL N., JOSEFINA STANCU, (1968), Harta geologic 1: 200.000 (L35-XXV), not explicativ, Comitetul de stat al geologiei, Institutul
Geologic, Bucureti.
CRSTEA GH., CONSTANTINESCU D., (1980), Vlcea monografie, Editura
Sport Turism, Bucureti.