VITAMINA E

I. Denumire chimica:
Vitamina E se mai numeste si
Tocoferol, fiind un compus organic
pe care tesuturile umane nu il pot
sintetiza, dar care este necesar
pentru cresterea si dezvoltarea
normala a organismului.
Acest compus, impreuna cu celelalte
tipuri de vitamine, trebuie sa faca
parte din ratia alimentara.

II. Istoric

Povestea vitaminei E incepe

in 1922, cand doi cercetatori
americani(Dr. Herbert
McLean Evans si Katherine
Scott Bishop, anatomisti si
fiziopatologi la Universitatea
din Berkley) au descoperit o
substanta liposolubila in
germenii de grau, pe care au
botezat-o factorul X.

In 1924 numele i-a fost

schimbat invitamina
E(tocoferolul, din
grecescul toco nastere).

Vitamina E a fost
izolata abia in
1936, tot de catre
Dr. Evans si
colaboratorii, in
timp ce in 1938
Dr. E Fernholz
descopera
structura chimica
a tocoferolului.

Cercetarile sunt
continuate de catre
laureatul premiului
Nobel pentru chimie,
Paul Karrer, care
sintetizeaza vitamina
E. Abia in 1958 toti
cei 8 compusi chimici
care alcatuiesc
familia denumita
generic vitamina E
sunt descoperiti.

III. Formele vitaminei

E

Vitamina E exista in stare naturala sub 8

forme chimice(alfa-, beta-, gamma- si deltatocoferol si alfa-, beta-, gamma- si deltatocotrienol) care au diferite niveluri de
activitate biologica.

Compusul cel mai activ biologic este atocoferolul(5,7,8 trimetil-tocol).

IV. Surse

1. Migdale -30 gr
migdale crude contin
7.4 mg vitamina E

2. Seminte crude de
floarea-soarelui,
susan,dovleac 1/4 de
ceasca cu seminte
contine 90% din
necesarul de vitamina
E a unui adult.

3. Sfecla mangold este

cultivata mai ales in tarile
nordice; se consuma
frunzele si tijele, iar o
ceasca de frunze fierte
ofera17% din necesarul
de vitamina E.

4.Spanac

5. Frunzele de rapita
-sunt un pic amarui insa
doar o ceasca de frunze
contine 12% din
necesarul de vitamina E
plus vitaminele A, C si K,
folati.

6. Varza creata
7. Uleiurile vegetale
pe primul loc se
situeaza uleiul din
germeni de grau
(150 mg/100g)
8. Alune de padure
9. Semintele de pin
10. Avocado 1
avocado contine
aproape 5 mg de
vitamina E
11. Brocoli
12. Patrunjel
13. Masline

V.Absorbtie

a-tocoferolul este transportat in sange

de catre chilomicroni si este depozitat
in tesutul adipos.

Majoritatea cantitatii de vitamina E

este inmagazinata in muschi si
tesuturi adipoase, dar concen tratia
cea mai mare se afla in glanda
pituitara, glanda suprarenala si in
testicule.

Ficatul resecreteaza
preferential numai alfatocoferolul, prin intermediul
proteinei de transfer hepatica
a alfa-tocoferolului; ficatul
metabolizeaza si excreta
celelalte forme de vitamina E.

Concentraiile serice de
vitamina E (alfa-tocoferol)
depind de ficat, care preia
nutrienul dupa ce diferitele
forme sunt absorbite de
intestinul subtire.

VI. Actiune biologica

1. Antioxidant.
Fiind un puternic antioxidant, vitamina E
combate actiunea nefasta a radicalilor
liberi asupra organismului nostru.
Astfel, vitamina
E:
*incetineste procesul de
imbatranire a celulelor din corp;
*intareste sistemul imunitar;
*previne aparitia bolilor cardiovasculare,
reducand nivelul colesterolului rau.

2. Reglator al
activitatii
enzimatice
a-tocoferolul inhiba
actiunea protein
chinazei (PKC),
aceea de dezvoltare
a muschilor netezi.

3. Vitamina
intervine in
procesul de
reproducere
asigurand buna
functionare a
glandelor sexuale
si endocrine.

4. Vitamina E
ajuta cresterea
nivelului
superoxid
dismutazei din
organism, o
enzima care, ca si
vitamina E, are o
mare capacitate
de distrugere a
radicalilor liberi.

5.Vitamina E este capabila, de

asemenea, sa previna rancezirea
grasimilor nesaturate (PUFA) prin
oxidare, prevenind astfel
deteriorarile produse de radicalii
liberi ce pot rezulta prin ingerarea
acestor grasimi.

6. Faciliteaza
depozitarea
glicogenului in
ficat si in muschi,
inclusiv in
muschiul cardiac.

7. Are o influen
pozitiv asupra
problemelor
cardiologice (dup
atacuri de cord
acesta protejeaza
inima impotriva
continuarii
deteriorarii, largeste
vasele de snge,
mpiedic formarea
cheagurilor de
snge);

8.Protejeaz impotriva cancerului

de vezica urinara;

9.Ia parte la metabolismul

proteinelor, glucidelor i
grsimilor;

10.Accelereaza regenerarea
celulelor;

11. Previne ateromatoza;

12.Crete resursele de vitamina

A;

13.Face pielea si parul sa arata

mai sanatoase.

VII. Patologie
1. Hipovitaminoza:
Carenta de vitamina
E determina:
*anemie hemolitica
(datorita fragilitatii
crescute a
eritrocitelor si
scaderii duratei de
viata a acestora);

* afectiuni neurologice
cu evolutie lent
progresiva,
caracterizate prin
ataxie, areflexie,
pierderea
sensibilitatii
proprioceptive si
vibratorii (neuropatii
motorii si senzoriale
reversibile);

*distrofii musculare;
*cresterea cantitatii
de colesterol in
ser si in muschi;
*instalarea
aterosclerozei.

Carenta de
vitamina E se
intalneste mai
des la batrani si la
malnutriti cu
diferite boli
cronice, sindromul
ameliorandu-se la
tratamentul
parenteral cu
vitamina E.

2.Hipervitaminoza:
Hipervitaminoza E apare la doze
farmaceutice foarte mari (300-800
mg/zi), putand conduce la
oligospermie, azoospermie in cazul
barbatilor, iar la femei involutie
ovariana si tulburari ale ciclului
menstrual.

De asemenea,
administrarea
excesiva de
vitamina E, scade
absorbtia de
vitamina K si
astfel creste riscul
aparitiei
hemoragiilor.

VIII. Indicatii
terapeutice

Studii recente sugereaza ca

vitamina E imbunatateste
imunitatea la persoanele n vrst,
i ca suplimentarea cu vitamina E
scade riscul de a contracta o
infectie a tractului respirator
superior, n special raceala.

Cercetatorii au
investigat rolul
profilactic al
vitaminei E n
protejarea
mpotriva
poluanilor exogeni
i reducerea riscului
de cancer si
cataracta.

Vitamina E in
combinatie cu
vitamina C
protejeaza
organismul de
stresul oxidativ
cauzat de sporturi
extreme.

O doz zilnic de vitamina E ar

putea ajuta persoanele care
sufer de demen s se
descurce singure n efectuarea
sarcinilor zilnice, se arat ntrun nou studiu realizat de
oamenii de tiin americani.

Studiul, publicat n jurnalul

JAMA, arat c persoanele care
sufer de o form uoar sau
moderat a maladiei Alzheimer
i consum doze mari de
vitamina E prezint un ritm mai
lent de declin cognitiv.

Proiect realizat de:

Mutuliga CatalinaAndreea