Fentanyl, plasture transdermic

Prospect
Indicatii:
Durere cronica severa care poate fi tratata adecvat doar cu analgezice opioide. anestezie generala.
Neuroleptanalgezie. premedicatie anestezica.
Doze
si
mod
de
administrare:
Doza se stabileste individual. Se poate adm. intramuscular, intravenos si in perfuzie: 0,002-0,05
mg/kg. Neuroleptanalgezie: 0,2-0,6 mg intravenos Varstnici: doza va fi redusa. Copii: 0,002-0,003
mg/kg i.m. Transdermic: 25-300 g/h, in functie de raspunsul analgezic individual al pacientilor. Plasturele trebuie
inlocuit la fiecare 72 de ore; la pacientii la care se constata o scadere accentuata a analgezie i in intervalul de 48-72 de ore
de la aplicare, plasturele se inlocuieste la 48 de ore.
Contraindicatii
Hipersensibilitate la fentanil. Durere acuta sau postoperatorie, deoarece nu exista posibilitatea stabilirii
dozei adecvate in timpul utilizarii pe termen scurt (plasturi).
Atentionari:
Inducerea rigiditatii musculare poate fi evitata prin adm. intravenos lenta, premedicatie cu
benzodiazepine si folosirea de miorelaxante. Prudenta in deprimare respiratorie; complianta
intracerebrala compromisa; hipotiroidism necontrolat, afectiuni pulmonare, rezerva respiratorie
scazuta;
alcoolism;
functia
hepatica
si
renala
alterata.interactiuni
medicamentoase cu barbituricele, benzodiazepinele, neurolepticele, alcoolul, ritonavirul. Sarcina si
alaptare, soferi si activitati de precizie. in durerea cronica care nu se datoreaza cancerului, poate fi de
referat sa se initieze un tratament cu opioide puternice cu eliberare imediata (de exemplu, morfina) si
sa se prescrie ulterior plasturi transdemici cu fentanil, dupa ce au fost determinate eficacitatea si doza
optima pentru opioidul puternic. Plasturele nu trebuie taiat, deoarece nu sunt disponibile informatii
referitoare la calitatea, eficacitatea si siguranta unui plasture astfel divizat.
Reactii
adverse:
Depresie respiratorie, apnee, somnolenta, confuzie, rigiditate musculara, miscari mioclonice,
bradicardie,
hipotensiune
(tranzitorie), greata,
varsaturi, constipatie. Rar: laringospasm; reactii
alergice (cum ar fi anafilaxia,bronhospasmul, pruritul, urticaria) si asistolie; depresie respiratorie
secundara, de rebound, dupa interventia chirurgicala.

Forma de prezentare
fiole 10 x 2 ml, fiole 50 x 5 ml, flacoane 50 x 10 ml.

Prezentare farmaceutica
0,10 mg fentanyl (sub forma a 0,157 mg citrat de fentanyl), in solutie apoasa sterila, in fiole de 2 ml. 0,25
mg fentanyl (sub forma a 0,3925 mg citrat de fentanyl) in solutie apoasa sterila, in fiole de 5 ml. 0,50 mg

fentanyl (sub forma a 0,785 mg citrat de fentanyl), in solutie apoasa sterila, in flacoane de 10 ml.
Excipient: clorura de sodiu.

Actiune terapeutica
Fentanyl face parte din clasa analgezicelor majore. El este utilizat fie ca unic agent, fie in combinatie,
pentru anestezia generala. Fentanyl mentine stabilitatea cardiaca si, in doze mari, reduce modificarile
hormonale induse de stress. Efectul analgezic a 0,1 mg fentanyl este echivalent cu cel a 10 mg de
morfina. Actiunea lui incepe rapid, desi efectul maxim analgezic si depresia respiratiei apar dupa cateva
minute. Durata efectului analgezic, dupa administrarea intravenoasa a 0,1 mg este, de obicei, de 30 de
minute. Gradul analgeziei este dependent de doza si poate fi ajustat in functie de pragul durerii, in cazul
interventiei chirurgicale. Indexul terapeutic al fentanyl este mare. La sobolani, raportul DL50/DE50 este
de 277 pentru nivelul analgezic minim, in timp ce pentru morfina este 69,5 si pentru petidina este 4,6. Ca
si celelalte analgezice majore, in functie de doza si de viteza de administrare, fentanyl poate produce
rigiditate musculara, euforie, mioza si bradicardie. Nu produce eliberare de histamina, semnificativa din
punct de vedere clinic. Toate efectele fentanyl pot fi inlaturate prompt si complet, prin administrarea de
antagonisti specifici ca: naloxona, nalorfina si levallorfan. Dupa administrarea intravenoasa de fentanyl,
concentratia plasmatica scade rapid. Dupa o distributie rapida (timpul de injumatatire a distributiei este de
1 ora si 18 minute), este excretat cu un timp de injumatatire de 475 de minute. Volumul de distributie
central (Vc)este de 13 litri, iar volumul de distributie constant (Vdss)este de 339 de litri. Legarea de
proteinele plasmatice se face in proportie de 84%. Cea mai mare parte este metabolizata in ficat.
Clearence-ul este de 574 ml/min. 75% din doza administrata se elimina in primele 24 de ore. Numai 10%
se elimina sub forma nemetabolizata.

Indicatii
Ca analgezic major aditional in anestezia generala sau locala. In analgezia neuroleptica, impreuna cu
droperidol, de ex. Este utilizat ca premedicatie anestezica, pentru inducerea anesteziei si mentinerea
anesteziei generale sau locale. Ca anestezic, la pacientii "cu risc crescut", dupa interventii chirurgicale
majore, in combinatie cu oxigen.

Contraindicatii
Operatie cezariana, inainte de extragerea fatului. Conditii de depresie centrala respiratorie, de crestere a
presiunii intracraniene. Administrarea sa i.m. sau i.v., in cursul nasterii (incluzand operatia cezariana) nu
este recomandata, deoarece fentanyl poate strabate bariera feto-placentara, iar centrul respirator al
fatului este foarte sensibil la opiacee. Daca fentanyl a fost, totusi, administrat, neonatologul trebuie sa
aiba la indemana un antagonist specific.

Sarcina si alaptare
Desi in experimentele pe animale nu au fost observate manifestari de embriotoxicitate, nu a fost stabilita
siguranta utilizarii in timpul sarcinii. Utilizarea fentanyl, la femeia gravida, presupune o atenta evaluare a
raportului risc / beneficiu pentru fat. Fentanyl este excretat in laptele matern, de aceea se recomanda
intreruperea alaptarii timp de 24 de ore de la administrarea medicamentului.

Mod de administrare
Doza se stabileste individual, in functie de varsta, de greutate corporala, de statusul fizic si patologic al
pacientului, de administrarea altor medicamente si de tipul interventiei chirurgicale si anesteziei. Se poate
administra intramuscular, intravenos si in perfuzie. Daca se administreaza in perfuzie, trebuie sa se tina
seama ca este incompatibil cu tiopentan, methohexiton si propanidid. La pacientii varstnici sau cu stare
de sanatate precara, este necesara reducerea dozei initiale. Pentru a preveni bradicardia, se recomanda
administrarea i.v. a unei doze mici de anticolinergic, chiar inainte de administrarea anestezicului.
Droperidolul poate fi administrat pentru a preveni aparitia greturilor si varsaturilor. Utilizarea ca analgezic
aditional, in anestezia generala: Doze mici: 0,002 mg/kg corp i.m. sau i.v. Dozele mici de fentanyl se
utilizeaza in interventiile chirurgicale de scurta durata, dar dureroase. Doze moderate: 0,002 - 0,02 mg/kg
corp i.m. sau i.v. In interventii chirurgicale complicate, sunt necesare doze mai mari. Durata efectului
depinde de doza. Doze mari: 0,02 - 0,05 mg/kg corp i.v. In cazul interventiilor chirurgicale majore sau de
lunga durata, cand stress-ul operator poate fi periculos pentru bolnav, efectul acestui stress poate fi
diminuat prin combinarea de fentanyl, 0,02 - 0,05 mg/kg corp, cu amestecul N2O : O2. In cursul
interventiei chirurgicale, pot fi utilizate doze aditionale de 0,025 - 0,25 mg/kg corp (0,5 - 5 ml), in functie
de necesitatile pacientului si de durata interventiei chirurgicale. Dupa administrarea de fentanyl in doze
mari (0,02 - 0,05 mg/kg corp), este necesara respiratie artificiala postoperatorie si observarea pacientului,
pentru prevenirea eventualei depresii respiratorii postoperatorii. Utilizarea ca anestezic: In cazul in care
diminuarea stress-ului operator este deosebit de importanta, se administreaza, i.v. fentanyl, 0,05 - 0,1
mg/kg corp, in combinatie cu oxigen si cu un relaxant muscular. Aceasta tehnica nu necesita
administrarea unui alt agent anestezic. Pentru obtinerea anesteziei dorite, doza poate fi marita pana la
0,15 mg/kg corp, daca este necesar. Astfel de doze mari pot fi necesare in interventiile chirurgicale pe
cord deschis si in alte interventii chirurgicale majore in care este necesara protectia miocardului de
cresterea marcata a necesarului de oxigen. Analgezia cu neuroleptice: Se administreaza 0,2 - 0,6 mg i.v.,
in functie de sensibilitatea individuala, in doze fractionate, cu posibilitatea observarii concomitente a
ritmului respirator. Utilizarea la varstnici: Ca si in cazul altor derivati opioizi, doza va fi redusa la pacientii
varstnici sau la cei cu stare de sanatate precara. Utilizarea la copii: Intre 2 si 12 ani, doza administrata
pentru inducerea sau mentinerea anesteziei este de 0,002 - 0,003 mg/kg corp i.m. Compatibilitati: Poate fi
diluat in solutie de clorura de sodiu sau in perfuzie intravenoasa cu glucoza. Solutia preparata va fi
utilizata in urmatoarele 24 de ore.

Reactii adverse
Reactiile adverse sunt similare cu cele produse de alti derivati opioizi: depresia respiratiei, apnee,
rigiditate musculara (incluzand muschii toracici), mioclonus, bradicardie (tranzitorie), hipotensiune, greata,
varsaturi, ameteli. Alte reactii adverse, rare: Rar, pot aparea laringospasm, reactii alergice (anafilaxie,
bronhospasm, prurit, urticarie), asistole, dar, deoarece in cursul anesteziei, se administreaza,
concomitent, si alte medicamente, relatia cauzala cu fentanyl nu a putut fi dovedita. "Rebound"-ul
depresiei respiratorii, postoperator, secundar (vezi Precautii). In cazul administrarii de fentanyl in asociere
cu un neuroleptic, ca de ex. droperidol, pot aparea urmatoarele reactii adverse: frisoane, hipotermie,
agitatie, halucinatii postoperatorii si simptome extrapiramidale.

Interactiuni medicamentoase
Depresia respiratorie poate fi potentata de urmatoarele medicamente: barbiturice, benzodiazepine,
neuroleptice, gaze halogenate si alte depresante neselective ale SNC (de ex. alcool). Administrarea de
IMAO va fi intrerupta cu 2 saptamani inainte de anestezie.

Precautii
Aceleasi ca si in cazul altor derivati opioizi: depresia respiratorie este dependenta de doza si poate fi
reversibila prin administrarea de antagonisti ai morfinei (naloxona, nalorfina sau levallorfan).
Administrarea antagonistilor morfinei poate fi repetata in cazul in care depresia respiratorie este de mai
lunga durata decat efectul antagonistilor de morfina. Analgezia de grad inalt se asociaza cu depresia
respiratorie severa care poate persista sau poate reaparea in perioada postoperatorie. Pacientii vor fi
monitorizati atent si se vor pastra la indemana echipamentul de reanimare si un antagonist de morfina.
Hiperventilatia din timpul anesteziei poate altera raspunsul pacientilor la CO2. Aceasta poate influenta
respiratia, chiar in perioada postoperatorie. Rigiditatea musculara, incluzand muschii toracici, poate fi
prevenita prin injectarea i.v., lent, de fentanyl, prin premedicatie cu benzodiazepine si prin administrarea
de relaxanti musculari. Pot aparea miscari mioclonice non-epileptice. Bradicardia si, ocazional, asistole
pot aparea la pacientii care nu au primit anticolinergice sau daca fentanyl nu a fost combinat cu un
relaxant muscular vagolitic. Bradicardia poate fi reversibila prin administrarea de atropina. Derivatii opioizi
pot determina aparitia hipotensiunii, in special la pacientii cu hipovolemie. Se vor lua masurile adecvate
pentru mentinerea stabila a presiunii arteriale. Se va evita administrarea prin injectarea rapida in bolus.
La pacientii la care s-a administrat tratament cronic cu opioide sau la pacientii care au primit narcotice,
pot fi necesare doze mai mari de fentanyl. Dozele vor fi reduse la pacientii varstnici sau la cei cu stare de
sanatate precara. Doza va fi titrata in urmatoarele cazuri: hipotiroidism netratat, boli pulmonare,
reducerea severa a capacitatii respiratorii, alcoolism, alterarea functiei hepatice sau renale. Acesti
pacienti necesita o supraveghere postoperatorie de lunga durata. In cazul administrarii de fentanyl in
asociere cu droperidol, va fi luata in consideratie durata de actiune diferita a celor doi agenti. La utilizarea
acestor asocieri, incidenta hipotensiunii este mai mare. Droperidolul poate determina aparitia simptomelor
extrapiramidale, dar acestea pot fi inlaturate prin administrarea de antiparkinsoniene. Fentanyl poate
diminua abilitatea necesara conducerii autovehiculelor sau manipularii utilajelor si, de aceea, acest tip de
activitati este contraindicat.

Supradozare
Simptomele de supradozare reprezinta extensia actiunilor farmacologice. Cel mai grav efect care depinde
de sensibilitatea individuala, este depresia respiratorire de diferite grade (de la bradispneee, la apnee).
Tratament: in caz de hipoventilatie si apnee, este necesara respiratie artificiala si administrarea unui
antagonist specific (nalorfina, levallorfan, naloxona). Aceasta nu exclude, insa, masuri de urgenta sporita.
Depresia respiratorie poate persista mai mult decat efectul antagonistului si, de aceea, poate fi necesara
repetarea administrarii acestuia. Daca depresia respiratorie este insotita de rigiditate musculara, poate fi
necesara administrarea de blocanti neuromusculari. Pacientii necesita supraveghere atenta. Daca apare
hipotensiune severa sau persistenta, se va trata hipovolemia prin administrare de fluid parenteral
adecvat.

Conditii de pastrare
la 15 - 30 grade Celsius, ferit de lumina.