Descoperirea

Literaturii
populare

Introducere:

Literatura popolara reprezint o parte

semnificativ a folclorului romnesc ,care
nseamn totalitatea produciilor nelepciunii
unui popor (artistice, literare
,muzicale,plastice, coregrafice,
dramatice),create i transmise prin cuvnt i
practici de ctre popor.

Folclorul face parte integrat din

cultura naional i definete spiritul
unui popor.

 Oamenii de cultur ai timpului considerauc fr

literatur popular, cultura naional ar fi fost lipsit de
ce avea ea mai de pre.
n prima jumtate a sec. al XIX-lea culegtorii de folclor
nu au fost preocupai de pstrarea autenticitii,
intervenind adesea n texte pentru a le ndrepta.

Folclorul si literatura
populara
Primele producii ale literaturii
populare au fost publicate de poetul
Vasile Alecsandri n culegerea
Poezii populare. Balade:(Cntece
btrneti) din 1852 ,al crui motto
a devenit celebru: Romnul e
nscut poet, despre care bardul
de la Mirceti afirma c este
nzestrat de natur cu o nchipuire
strlucit i cu o inim simitoare.

Trasaturile literaturii populare

- Caracterul oral reprezint trstura specific fundamental a
literaturii populare i const n faptul c aceasta este creat,
pstrat prin viu grai, de la o generaie la alta, de ctre rapsozi.
- Caracterul tradiional are n vedere existena, n cadrul
literaturii folclorice, a unui sistem prestabilit de mijloace de
expresie artistic, ntr-o diversitate nesfrit de variante , tipuri de
variante sau de opere folclorice noi.
- Caracterul colectiv reprezint particularitatea operei literare
folclorice de a fi produsul artistic al unei contiine colective. Numai
colectivitatea asigur drept de circulaie n mai multe arii
geografice unui produs folcloric creat de un individ anonim.
- Caracterul anonim este direct determinat de oralitatea
folclorului. Opera literar folcloric nu este marcat de identitatea
vreunui autor individual, ns poart pecetea talentelor umane care
au participat la desvrirea ei.
- Caracterul sincretic reprezint contribuia mai multor modaliti
artistice(sau a mai multor arte) la realizarea unor opere folclorice:
de pild, poezia(doina, balada)se cnt sau se scandeaz n ritmul
jocului(ca strigturile);colindele se cnt dar se i reprezint ntr-un
spectacol n care mbrcmintea, obiectele i instrumentele
tradiionale au semnificaii precise; formulele de inovaie sau
tmduitoare (descntece curative, vrji, blesteme) presupun nu
numai un text, ci i un ritual, o gestic cu valoare magic.

Folclorul
Etimologia cuvntului engl. Folk-popor
i lore-stiin,nelepciune, deci
nelepciunea poporului.
Definiie:
Totalitatea manifestrilor i creaiilor
culturale ale unui popor, ce definesc
specificul naional i spiritual al acestuia,
individualizndu-l.

Teme si motive

comunitatea om-natura cu motivele : transhumanta,

testamentul, alegoria viata-moarte(balada-Miorita)
jertfa pentru creatie cu motivul zidului parasit,
al surparii zidurilor, al visului, al sotiei zidite,
motivul lui Icar
(balada Manastirea Argesului)
tema iubirii cu motivul adoratiei, jaluirii, mandriei,
blestemului(doinele)
binele si raul, cu invingerea binelui asupra raului,
in basmele si povestile populare
dorul, o simtire romaneasca unica, un sentiment complex
care exprima iubire,durere,jale, speranta
jalea este exprimata mai ales in cantecele populare si este un
cuvant(ca si dor) intraductibil
instrainarea ,cu motivul dezradacinarii, cuvantul acasa este
specific romanilor, nu inseamna casa personala, ci o stare de
spiritualitate, de asemenea unica
revolta este o atitudine spirituala regasita mai ales in doine, cu
motive diverse ca: haiducie, nenoroc, catanie

Mituri

Cele patru mituri esentiale din literatura

populara au fost definite de criticul George
Calinescu:
Mitul jertfei pentru creatie(mitul estetic)
este prezentat de balada populara Manastirea
Argesului si exprima credinta ca nici o opera
nemuritoare nu se poate realiza fara sacrificiu.
Mitul mai este cunoscut si sub numele de
mitul mesterului Manole

Mitul
Creatiei

 Mitul mioritic sau mitul transhumantei

este ilustrat in creatia populara de balada
Miorita si exprima atitudinea omului in fata
mortii, pe care indevidul si-o asuma ca pe un
dat firesc, cape cealalta latura a existentei,
de aceea balada a fost realizata prin alegoria
viata-moarte.

Mitul
transhumantei

 Mitul erotic sau mitul puberal este cunoscut si

ca mitul Zburatorului, impreuna cu motivul lui
Icar este ilustrat de povestea populara a
Zburatorului, pe care Ion Heliade Radulescu a
versificat-o in poezia omonomaZburatorul.Mitul
ilustreaza credinta ca , la varsta pubertatii, fetele
tanjesc dupa sentimentul de iubire total
necunoscut si care apare pe neasteptate
,producandu-le o puternica stare emotionla

Mitul Zburatorului

 Un alt mit este ,,Traian i Dochia, mit care

simbolizeaz geneza nsi a poporului romn.
El i-a ncntat pe romancierii notri,ncepnd
cu Asachi (primul care a formulat acest mit). n
colinde acest mit circul sub numele de Traian,
de Dochia, de Dochia.Asachi a rspndit
poveste Dochiei, fata lui Decebal, urmrit de
Traian i prefcut de Zamolxe, la rugmintea
ei n stnc, pentru a scpa de urmritor.

Mitul
etnogenezei

Obiceiuri si traditii populare

Interesul oamenilor s-a indreptat in ultimii ani spre obiceiurile
folclorice. Fenomenul acesta se datoreste incarcaturii valorice
pe care le au obiceiurile, precum si interesului omului pentru
ele. Obiceiurile sint, fara indoiala, pitoresti manifestari
folclorice, mari spectacole.
Ele cuprind semnificatii
profunde asupra omului si
relatiilor lui cu natura, cu lumea
inconjuratoare. Astfel
obiceiurile prezinta viata
sociala, diverse aspecte ale
rinduielii ei.

Obiceiurile care se mai practica si azi pe teritoriul

folcloric rominesc si care prezinta forme interesante de
integrare in cultura contemporana sint cele din ciclul Anului
Nou, deosebit de ample si pline de semnificatii pentru cultura
noastra populara.

Colindatul sau uratul pe la case constituie

un obicei stravechi, desigur precrestin, dar
care, in timp, a ajuns sa faca, s-ar zice, casa
buna cu crestinismul. Cantecele respective
atrag norocul sau binecuvantarea asupra
oamenilor si gospodariilor, pentru tot anul care
urmeaza. Trebuie spus ca atat Plugusorul, cat
si Sorcova sunt legate de innoirea anului,
neavand nici o legatura cu ciclul religios al
Craciunului.

Dimitrie Cantemir
n opera lui Cantemir, influenat de
umanismul Renaterii i de gndirea
naintat din Rusia, s-au oglindit cele mai
importante probleme ridicate de
dezvoltarea social-istoric a Moldovei de
la sfritul secolului al XVII-lea i nceputul
secolului al XVIII-lea.
Descriptio Moldaviae (
Descrierea Moldovei), scris n latin (
1714 - 1716), cnd tria n Rusia, la
cererea Academiei din Berlin. Lucrarea
prezint interes nu numai pentru
descrierea geografic sau politic bine
documentat, ci i pentru observaiile
etnografice i folclorice.
Dimitrie Cantemir a fost primul nostru

 Jocurile sunt la moldoveni cu totul altfel dect la celelalte

neamuri. Ei nu joac doi sau patru ini laolalt, ca la franuji i
lei, ci mai muli roat sau ntr-un ir lung. Altminteri, ei nu
joac prea lesne dect la nuni. Cnd se prind unul pe altul de
mn i joac roata, mergnd de la dreapta spre stnga cu
aceiai pai potrivii, atunci zic c joac hora. D. Cantemir,
Descrierea Moldovei
Norodul lesne creztor pune pe sama cluarilor puterea de a
izgoni boli ndelungate. Vindecarea o fac n acest chip: bolnavul
l culc la pmnt, iar cluarii ncep s sar i, la un loc tiut al
cntecului, l calc, unul dup altul, pe cel lungit la pmnt
ncepnd de la cap i pn la clcie; la urm i mormie la
urechi cteva vorbe alctuite ntr-adins i poruncesc boalei s
slbeasc. Dup ce au fcut aceasta de trei ori n trei zile, lucrul
ndjduit se dobndete de obicei i cele mai grele boli, care sau mpotrivit lung vreme meteugului doftoricesc, se vindec
n acest chip, cu puin osteneal. Atta putere are credina
pn i n farmece. D. Cantemir, Descrierea Moldovei

VASILE ALECSANDRI

V. Alecsandri, Poezii poporale. Balade (Cntice btrneti),

adunate i ndreptate (I,II, Iasi, 1852-1853) din care fac parte i
poeziile populare Toma Alimo, Blestemul, erb srac,
Mioara, Mihu Copilul.
Mioria este un poem folcloric romnesc, rspndit n
peste 1500 de variante n toate regiunile Romniei.
Este o creaie popular specific romneasc, nefiind
cunoscut la alte popoare. Cntecul a fost zmislit n
Transilvania, avnd la baz un rit de iniiere i
interpretat sub forma de colind, n timpul srbtorilor
de iarn. S-a transformat n balad (n regiunile din
sudul i estul rii), n aceast versiune fiind socotit un
text literar desvrit din punct de vedere
compoziional i stilistic. A fost analizat i comentat de
cei mai de seam oameni de cultur romni. Motivul
mioritic a constituit surs de inspiraie pentru scriitori,
compozitori i artiti plastici romni i strini. A fost
tradus n peste 20 de limbi strine. Este socotit unul
din cele patru mituri fundamentale ale literaturii
romneti, iar n prezent este un brand cultural
naional.

Poezia popular, o oper fundamental

de cercetare a folclorului.
Datinile, povetile, muzica i poezia sunt
arhivele popoarelor. Cu ele se poate
oricnd reconstitui trecutul ntunecat.
Din studiul lor ne vom lmuri despre
originea limbii noastre, de naterea
naionalitii romne, de plecrile
naturii cu care este nzestrat poporul, i
de luptele ce le-au susinut coloniile
romane pn-a nu se preface n locuitorii
de astzi ai vechii Dacii.
Poezia poporal este ntia faz a
civilizaiei unui neam ce se trezete la
lumina vieii, iar cnd acest neam cade
din vechea sa civilizaie, poezia
poporal devine paladium al limbii i al
obiceiurilor strmoeti.

ALECU
RUSSO

Poporul mparte poeziile sale n

cntece btrneti, n cntece de
frunz, n doine i hore. Cele mai
multe balade ce le avem dateaz de la
secolii XVI, XVII i XVIII, precum: Toma
Alimo, Gruia Grozovan,
Codreanul, Ghimciu, Novac etc.
Iat poezie! iat adevrata literatur,
de care se pot mndri romnii! Fie
forma versurilor uneori defectuoas,
ele mi par mie poleite cu razele
geniului. Privighetoarea nu e
frumoas, dar cntecul ei este din rai!

ALECU
RUSSO

Aparitii editoriale in sec. al XIX-lea

1844 balada Zburtorul, de I. HeliadeRdulescu.

1851-1852 Anton Pann tiprete O
eztoare la ar, Culegere de proverburi
sau Povestea vorbii culegeri de snoave,
proverbe i zictori.

 1852-1853 V. Alecsandri tiprete Poezii

poporale. Balade (Cntice btrneti),
Poezii populare ale romnilor adunate i
ndreptate; face cunoscute pentru prima
dat baladele Mioria i Meterul Manole.
1861 A. Odobescu public primul studiu de
folclor comparat din cultura romn,
Cntece poporane ale Europei rsritene
mai cu seam n raport cu ara, istoria i
datinile romnilor

 1868

I.C.Fundescu public colecia de Basme, oraii, pclituri i

ghicitori;

1869 n cadrul Societii Orientul, M. Eminescu este numit responsabil

cu strngerea folclorului din Moldova. Textele culese de Eminescu i-au
folosit ca surs de inspiraie pentru poemele Clin Nebunul, Fata-n
grdina de aur, Miron i mireasa fr corp i basmele n proz FtFrumos din lacrim, Frumoasa lumii, Finul-lui-Dumnezeu etc.

1870 Miron Pompiliu public

colecia de Basme populare
romne;
1872 P. Ispirescu public cea mai
cunoscut culegere de basme
populare romneti Legendele sau
basmele romnilor

 Spre sfritul sec. al XIX-lea, locul amatorilor este

luat de profesioniti preocupai s conserve
autenticitatea creaiilor populare. Etnografia i
folclorul devin obiect de cercetare tiinific.

Concluzie

Folclorul este izvor pururea regenerator pentru

literatura culta. El a fost descoperit la noi de
catre pasoptisti. Vasile Alecsandri a publicat, in
1852, prima culegere de creatii populare, el
insusi, alaturi de Alecu Russo,Nicolaie
Balcescu,Mihail Kogalniceanu s.a., stimuland
inspiratia folclorica a literaturii.Autorii
cunoscuti preiau temele,motivele si speciile
literare din literature populara,pastrand
structura,arhitectonica si anumite trasaturi ale
speciei respective.

 Basmul, snoava si proverbul au devenit pentru

Anton Pann si Ion Creanga excelente surse de
inspiratie si modele, in timp ce descantecul si bocetul
capata la Ion Barbu (in Dupa melci si Domnisoara
Hus) valente filosofice. Mitul zburatorului a devenit
coordonata literara esentiala, de la poemul
Zburatorul al lui Ion Heliade Radulescu, la Luceafarul
lui Mihai Eminescu. In schimb, mitul estetic a impus
conditia jertfei creatoare, dainuind prin Mesterul
Manole al lui Lucian Blaga si Moartea unui artist a lui
Horia Lovinescu."Poezia populara este...expresia cea
mai vie a caracterului national", afirma Alecu Russo

sFARSIT
Membri:
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Mocanu Anda
Hrapsa Iona
Cocuz Sebastian
Vancea Bogdan
Ibanescu Vladut
Mazilu Denisa