Semestrul II PSIHOLOGIE clasa a X-a

Procesele reglatorii

Procesele reglatorii insotesc activitatea umana si o sustin.

Procesele reglatorii sunt: motivatia, afectivitatea, vointa si atentia.
Motivatia
Definitie: reprezinta ansambulu factorilor care declanseaza activitatea, o
orienteaza catre anumite scopuri si o sustin energetic.
Acesti factori pot fi numite genetic motive:
Motivatia include: trebuinte, impulsuri, dorinte, intentii, aspiratii, interese.
Trebuintele semnaleaza aparitia unui dezechilibru in organism.
Psihologul american A. Maslow a realizat o ierarhizare a trebuintelor sub forma
unei piramide. La baza piramidei sunt trebuintele fiziologice, spre varful piramidei
aflandu-se trebuinte din ce in ce mai complexe, specific uman.
Nivelul de aspiratie este standardul pe care o persoana se astepata sa il atinga intr-o
sarcina. Nivelul de aspiratie trebuie sa fie in concordanta cu posibilitatile
individului. Este foarte important ca individul sa isi cunoasca propriile puteri
pentru a obtine rezultate in activitatea sa.
Afectivitatea:
Definitie: procesele afective sunt trairi subiective care reflecta relatiile omului cu
lumea.
Fomele vietii afective:
Emotiile sunt trairi afective de scurta durata de intensitate variabila si sunt legate
de o situatie concreta.
Exemplu de emotii: bucuria, tristetea, adimiratia, dispretul, surpriza, rusinea, frica,
furia, speranta, mila.
Sentimentele sunt trairi afective complexe, de lunga durata, stabile si de intensitate
modesta. Sentimentul este o emotie repetata stabilizata si generalizata care persista
iun timp.
Exemplu de sentimente: iubire, ura, simpatie, antipatie, gelozie, invidie, admiratie,
recunostinta.
Pasiunile sunt trairi afective foarte intense, stabile, de lunga durata, care antreneaza
intreaga personalitate. Il stapanesc pe om si il determina sa isi mobilizeze toate
energiile pentru scopul urmarit.
Sunt pasiuni pozitive, constructive, sau pasiuni oarbe distructive (patimi, vicii).
Procesele emotionale se exteriorizeaza prin manifestari comportamentale,
modificari organice, vegetative(inrosirea fetei, tremurul vocii) si prin trairi afective.

Vointa consta in capacitatea de a actiona in vederea realizarii unui scop constient

urmarit.
Reglajul voluntar se poate manifesta in sensul initiativei, al actiunii sau in sensul
abtinerii ( te abtii de a merge la film pentru a te pregatii pentru teza).
Vointa intra in actiune cand apar obstacole.
Efortul voluntar trebuie sa fie in concordanta cu dificultatea obstacolului.
Calitatile vointei sunt :
• Puterea sau forta-capacitatea de mobilizare si concentrare a energiei psiho-
nervoase. Opusul acestei calitati este slabiciunea vointei.
Semestrul II PSIHOLOGIE clasa a X-a

• Perseverenta consta in capacitatea de a mentine efortul voluntar cat timp este

necesar, pentru atingerea scopului. Opusul sau este delasarea.
• Independenta vointei exprima capacitatea individului de a lua decizii prin
chibzuinta proprie.
• Promptitudinea deciziei se manifesta prin rapiditatea deliberarii si a adoptarii
deciziei.
• Vointa se poate educa incepand din familie de la varstele mici, iar mai tarziu se
poate autoeduca.

Atentia- consta in orientarea si concentrarea selectiva a activitatii psihice asupra

unor stimuli sau sarcini.
• Este o prima conditie pentru desfasurarea unei perceptii optime pentru
adaptarea comportamentului la conditiile externe.
Atentia se caracterizeaza prin selecivitate, orientare si concentrare.
Formele atentiei:
• Atentie involuntara-orientarea si concentrarea se produc spontan, neintentionat,
fara fort voluntar. Stimulii care o declanseaza au caracter neobisnuit, de
noutate, sunt contrastanti, sunt de intensitate mare sau au legatura cu interesele
persoanei.
• Atentia voluntara etse intentionata si autoreglata constient, pe baza functiei
reglatorii a limbajului. Este esentiala pentru desfasurarea actuvutatii.
• Atentia postvoluntara este defapt “deprinderea de a fi atent” in virtutea unor
automatisme inplicate. Nu necesita incordare voluntara obligatorie.

Sistemul de personalitate

In sens larg termenul de “personalitate” denumeste fiinta umana in existenta

ei socio-culturala.
In sens restrans , personalitatea este un sistem de insusiri psihice care se manifesta
constant in comportament asiguram stabilitatea individului.
Personalitatea imbina trasaturi generale si particulare. Este conceputa ca o unitate
cu structura si dinamica proprie.
Psihologul american G. Allport a considerat ca trasaturile de personalitate sunt
organizate ierarhic.
Sunt doua-trei trasaturi cardinale care domina si controleaza comportamentul;
Zece-cincisprezece trasaturi principale sau centrale care sunt caracteristice unui
individ uman si sute de trasaturi secundare.
Personalitatea poate fi analizata pe baza a trei componente aflate in interactiune:
temperamentul, aptitudinile si caracterul.

Temperamentul
Reprezinta latura dinamico-energetica a personalitatii. Se manifesta de la cea
mai frageda varsta si se mentine pe ot parcursul vietii.
Semestrul II PSIHOLOGIE clasa a X-a

Explicarea direfebtelor temperamentale, clasificarea temperamentelor avand la

baza diferite criterii s-a inceput inca din antichitate prin contributiile lui Hipocrate
si Galenus si s-a continuat nuantarea pana in zilele noastre. Cei mai cunoscuti
pshihologi care sa-u ocupat cu problemele legate de temperament sunt: Pavlov,
Yung, Ysenck, cei din scoala franco-olandeza.

Caracteristicile tipurilor temperamentale:

Sangvinic : optimist, calm, echilibrat, comunicativ cu un ritm rapid de
activitate, da dovata de mobilitate si inegalitate in trairile afective, iar uneori de
superficialitate si sugestibilitate.
Colericul : excitabil, oscilant intre entuziasm si dezamagire, impulsiv, face
risipa de enrgie; lucru in asalt; are initiative indraznete; exagereaza atat in prietenie
cat si in ostilitati.
Flegmaticul : este calm cu reactii emotive moderate, cu sentimente puternice
si stabile. Este meticulos, temeinic in activitati de durata leaga greu prietenii.
Melancolicul : este emotiv, sensibil, cu dificultati de adaptare. Manifesta
exigenta fata de sine insusi, nu risca. Are rezistenta mica la effort si este inclinat
spre reverie.
Nu se poate vorbi de superioritatea unui tip de temperament nici de temperamente
pure decat in foarte putine cazuri. In fiecare categorie de temperament se pot
mentiona oameni cu realizari deosebite dar si oameni cu probleme. Prin efortul de
autocunoastere fiecare om poate valorifica aspectele pozitiveale personalitatii sale
concomitent cu mascarea celor mai putin eficiente.

Caracterul
Insusirile de caracter nu sunt observabile ele se deduc din comportament.
Caracterul nu este inascut, precum temperamentul, ci se formeaza in procesul de
adaptare la viata sociala. Numerosi factori contribuie la formarea caracterului:
afectivitatea, motivvatia,vointa, educatia primita in familie si in scoala, modele alese
ca fiind demne de urmat.
Caracterul
Caracterul desemneaza ansamblul insusirilor pshihice care privesc relatiile
unei persoane cu semenii sai si valabile dupa care se conduce.
Este profilul psiho-moral al omului si se dezvaluie in conduita in relatiile cu ceilalti.
Un rol important in formarea caracterului il are familia prin modelele de conduita
pe care le ofera prin exigentele normative si valorile asumate.
Apoi scoala, grupul e prieteni, mediul social.
Caracterul este instanta de control si valorificare a temperamentului.
In structura caracterului intra un ansamblu de atitudini si trasaturi.
Atitudinea este o modalitate de raportare la anumite aspecte ale realitatii si implica
reactii afective, cognitive si comportamentale.
Sunt trei mari grupe de atitudini:
1. Atitudini fata de societate si fata de ceilalti oameni: cinstea, sinceritatea,
altruismu, spiritul de raspundere, minciuna, egoismul, lasitatea, linguseala.
Semestrul II PSIHOLOGIE clasa a X-a

2. Atitudini fata de activitatea desfasurata: disciplina, sarguinta,

constiinciozitatea, spiritul de initiativa dar si indisciplina, lenea, neglijenta,
rutina, dezorganizarea.
3. Atitudini fata de propria persoana: modestia, increderea in sine, sentimentul
demnitatii personale, spiritul atu-critic dar si ingamfarea, aroganta, sentimentul
inferioritatii.
La aceste atitudini se adauga trasaturi voluntare de caracter: fermitatea,
perseverenta, stapanirea de sine, curajul, barbatia, eroismul, hotararea. Se
apreciaza ca un om cu “caracter” isi orienteaza comportamentul in concordanta cu
valorile morale si respinge manifestarile sanctionate de societate.
Semestrul I

PSIHOLOGIE
TEMA: GANDIREA

Gandirea face parte din categoria proceselor psihice congnitive superioare.

Gandirea este un proces psihic central deoarece :
• Este definitorie pentru om ca subiect al cunoasterii rationale.
• Valorifica resursele celorlalte functii si procese psihice pe care le orienteaza si
coordoneaza.
Gandirea are un caracter procesual pentru ca se desfasoara in etape si se
desfasoara continuu.
Modalitatile de operare a gandirii:
1. Analiza si sinteza superioara sunt operatiile gandirii prin care se realizeaza
in plan mental descompuneri, separari, disocieri ale unor obiecte si fenomene in
parti componente si apoi reunirea lor, dupa anumite criterii, intr-un intreg.
2. Comaparatia este operatia gandirii prin care alaturam in plan mental doua
sau mai multe obiecte si stabilim asemanarile si deosebirile dintre ele.
3. Abstractizarea este operatia predominant analitica prin care se actioneaza
selectiv si se trece de la aparenta la esenta, de la concret la abstract.
4. Generalizarea este operatia gandirii predominant sintetica prin care
insusirile generale si esentiale sunt reunite intr-un model informational unic.
5. Strategiile generale ale gandirii.
6. Algoritmica ??????????? algoritmii. Un algoritm este o serie stricta de
operatii care se efectueaza succesiv pana la rezolvarea sarcinii. Algoritmul este o
structura operationala standardizata.
7. Euristica conduce la descoperire, la inventie. Este divergenta, deschisa, in
evantai. Se realizeaza prin incercari si reveniri. Gandirea opereaza mental cu
notiuni.
8. Notiunea este un cuvant sau un grup de cuvinte care readu o clasa de obiecte.
Ea are un anumit inteles. Ex: Carte, om, animal, capitala Romaniei !

Rezolvarea problemelor

Problema este un obstacol cognitiv, o dificultate teoretica sau practica. Sunt

probleme bine definite si acestea se rezolva prin strategii algoritmice. Sunt probleme
slab definite care se rezolva prin strategii euristice.
Fazele procesului rezolutiv:
1. Punerea problemei, formularea sau reformularea ei (o problema bine formulata
este pe jumatate rezolvata).
2. Formularea ipotezelor si testarea lor
3. Elaborarea modelului de rezolvare
4. Executia, aplicarea modelului de rezolvare
5. Verificarea-mai ales in cazul problemelor complexe.
Semestrul I

PSIHOLOGIE
TEMA: MEMORIA

Definitie: Memoria este procesul cognitiv superior de intiparire, pastrarea

si reactualizare a informatiei.
Caracteristicile memoriei:
• Este o capacitate a intregii materii
• Este absolut necesara, fara memorie totul ar fi ???????? in permanenta.
• Asigura continuitatea vietii psihice, identitatea personala
• Este in interactiune cu toate celelalte procese psihice
Procesele si formele memoriei:
1. Memoria (intiparirea, fixarea, engramarea) este un proces activ si selectiv.
• Este de doua feluri in functie de prezenta sau absenta vointei.
a) memorare involuntara : atunci cand nu avem intentia de a memora ceva, dar
retinem pentru ca ne intereseaza sau este ceva deosebit
b) memorare voluntara(intentionata): cant trebuie sa asimilam cunostinte. Este
un efort voluntar sistematic si organizat in functie de prezenta sau absenta
intelegerii avem:
-memorie mecanica (ii caracterizeaza pe tocilari)- se bazeaza pe
simpla repetare, este o memorare formala.
-memorare logica are la baza intelegerea, stabilirea de asemanari si
deosebiri, stabilirea unor raporturi cauzale. Avem insa nevoie si de
memorarea mecanica, pentru ca unele informatii nu pot fi retinute
decat in acest fel : numere de telefon, anumite date.
2. Pastrarea informatiilor, adica retinerea celor memorate
3. Reactualizarea informatiilor in scopul utilizarii lor. Se poate realiza in doua
moduri : -Prin recunoastere: recunoastem persoane, formule, versui(desi nu le
stim pe dinafara)
- Rreproducere:

Optimizarea memoriei este necesara pentru a creste eficienta.

1. Prelucrarea cat mai adiva a textului, fragmentarea lui, scoaterea unor idei
principale, sesizarea unor legaturi.
2. Stabilirea ?????? a scopului: vrem doar sa luam maine o nota mare, sau vrem
sa stim.
3. Sistematizarea cunostintelor, ordonarea, ierarhizarea lor intr-o schema
recapitulativa.
4. Motivatia, interesele au o influenta benefica asupra randamentului invatarii.
Semestrul I

Memorie si uitare

Uitarea este un proces psihic firesc atunci cand se produce in limitele normalului. O
parte din materialul memorat incepe sa nu mai poata fi actualizat, pana dispare
total. Se disting trei feluri de uitare:
a) Uitare totala- cand nu ne mai amintim nimic.
b) Recunoasteri si reproduceri partiale sau eronate
c) Lapsusul : uitarea momentana, chiar atunci cand informatia ne este necesara.

Uitarea poate fi determinata de oboseala, stres, proasta organizare a cunostintelor,

insuficientaefortului de invatare, sau , mai grav, anumite boli.