Sunteți pe pagina 1din 7

Nutritie si dietetica

Surdu Aurelia Simona


Visan Laviniu
Boca Madalina
Dragoi Madalina
Cornateanu Florian
II B AMG

REFERAT
Prevenirea si tratamentul obezitatii

Obezitatea nu este numai o problema estetica ci in primul rand o tulburare de


nutritie caracterizata prin sporirea greutatii corporale mult peste nivelul greutatii
ideale, cu ample consecinte asupra starii de sanatate. Aparitia obezitatii
influenteaza aspectul fizic al persoanei dar si starea ei psihica. Excesul ponderal
genereaza numeroase complicatii: diabet zaharat, afectiuni cardiace si cerebrovasculare, hipertensiune, apnee de somn, tulburari locomotorii. Desi obezitatea este
considerata o afectiune complexa nutritional-metabolica exista numeroase
modalitati
de
tratament.
Este considerata obeza acea persoana al carui Indice de Masa Corporala (IMC)
depaseste 30. IMC este un instrument de evaluare a greutatii raportata la inaltime.
Un IMC crescut reprezinta un factor de risc pentru obezitate. De asemenea, pentru
aprecierea excesului ponderal este utilizata circumferinta abdominala.
Obezitatea poate imbraca un caracter generalizat sau un aspect segmentar.
Distributia excesului ponderal la nivelul jumatatii inferioare a corpului
caracterizeaza obezitatea de tip ginoid "pear-shaped". Obezitatea de tip android
(abdominala, truncala "apple-shaped": tesutul adipos predomina la nivelul
trunchiului) este corelata cu o rata mai mare de aparitie a complicatiilor.
Circumferinta abdominala mai mare de 88 cm la femei si 102 cm la barbati creste
riscul dezvoltarii altor probleme medicale.
Cauze
Foarte multi factori contribuie la instalarea obezitatii, care apare atunci cand
echilibrul energetic este dezechilibrat, adica energia acumulata (numarul de calorii)
prin alimentatie este mai mare decit energia cheltuita.
Factori de risc
Factorii etiopatogenici sunt multipli si pot fi impartiti in factori individuali si de
mediu: sociali, economici, profesionali, familiali.
Supraalimentarea (cresterea aportului alimentar peste nevoi) este in mare
parte impusa cultural. Portiile de la fast-food-uri sau alte restaurante sunt
supradimensionate, aducand un aport caloric excesiv. De asemenea, socializarea
este strans legata de consumul de alimente. Mesele in familie, intalnirile cu
prietenii, activitati legate de munca sau activitati de vacanta sunt centrate pe
luarea mesei.
In plus, stresul psihic si depresia conduc la ingestie exagerata de alimente.
Sedentarismul este de departe cea mai frecventa cauza a obezitatii fiind din ce in
ce mai prezent in viata omului modern. Multe persoane urasc sa faca miscare, iar
altele sunt prea ocupate pentru a face sport. Tot mai multe cuceriri tehnologice ale
lumii moderne: telecomanda televizorului, liftul, automobilul elimina activitatea
fizica din viata cotidiana. Chiar si cele mai neinsemnate avtivitati, precum scoaterea
cainelui la plimbare sunt benefice; de exemplu, prin gestul de a deschide usa pentru

a iesi cainele afara sunt arse doar 2 calorii, dar o plimbare de 30 minute cu cainele
arde 125 de calorii. Daca in loc sa se duca masina la spalatorie (se consuma doar
18 calorii) acesta va fi spalata si lustruita persoanal vor fi consumate 300 de calorii.
Antecedentele heredo-colaterale de obezitate cresc riscul unei persoane
de a deveni supraponderala. Daca unul dintre parinti este obez, riscul este de 3 ori
mai
mare
decat
al
unei
persoane
cu
parinti
normoponderali.
Stilul de viata al familiei sau al cercului de prieteni joaca un rol important in
aparitia obezitatii: alimentatia bogata in grasimi animale sau bazata pe gustari la
fast-food, orele de masa neregulate sau sarirea peste mesele principale.
Alaturi de lipsa activitatii fizice stau urmatorii factori care vor forma un cerc vicios:
- stima de sine scazuta - o persoana supraponderala sau obeza va avea o
imagine de sine negativa si va fi inclinata sa-si elimine disconfortul printr-un
consum si mai mare de alimente. De asemenea, esecurile repetate ale unor
regimuri de slabire accentueaza imaginea negativa facand si mai dificila aplicarea
strategiilor de scadere ponderala
- probleme afective - starile destress psihic, anxietate sau afectiunile de
tipul depresiei sau durerii cronice, persoana tinde sa se sustraga de la rezolvarea
problemelor si ale emotiilor negative prin refugierea in mancare
- traume psihice - evenimente traumatizante precum abuzul fizic sau
sexual in timpul copilariei, decesul unui parinte in perioada adolescentei sau
probleme de cuplu (violenta domestica) pot avea un impact important in
etiopatogenia obezitatii
- consumul de alcool - berea sau cocktail-urile contin multe calorii si
predispun la aparitia obezitaii de tip androgin
- consumul unor medicamente (antidepresivele sau medicatia
glucocorticoida) sau prezenta unor afectiuni precum sindromul Cushing si
hipotiroidia.
Complicatii
Impactul obezitatii asupra starii de sanatate depinde de mai multi factori
individuali: sex, varsta, metabolismul grasimilor si prezenta sau absenta activitatii
fizice. De exemplu, o femeie in varsta care desfasoara zilnic activitate intensa este
mai putin predispusa sa dezvolte complicatii ale obezitatii decat un barbat tanar
sedentar.
Dintre complicatiile obezitatii cele mai frecvente sunt urmatoarele:
- diabet zaharat de tip II (DZ non-insulino-dependent)

- hipertensiunea arteriala
- hiperlipoproteinemiile (cresterea valorilor trigliceridelor si colesterolului
sanguin)
- ateroscleroza coronariana
- accidente vasculare cerebrale
- afectiuni locomotorii (artroza)
- sindromul de apnee in somn.
Medicul poate recomanda si alti specialisti in domeniul medical care sunt esentiali in
aplicarea planului de slabire:
- nutritionistul va stabili necesarul caloric si regimul individualizat care va
trebui urmat
- kinetoterapeutul sau antrenorul personal va alcatui un program de exercitii
fizice. Avtivitatea fizica zilnica are rolul de a spori consumul caloriilor
- psihiatrul sau psihoterapeutul va trata tulburarile afective (anxietatea si
depresia) sau alte probleme psihologice (abuzul fizic sau sexual, probleme maritale,
abuzul de droguri sau alcool) care pot sta la baza unui comportament alimentar
dezadaptativ
- chirurgul este util in situatia in care medicul curant considera ca obezitatea
este severa, morbida si are indicatii de tratament chirurgical.
Tratamentul implica mai multe etape care trebuie parcurse, cu stabilirea,
inintial a unor obiective mici, concrete, flexibile, care treptat vor duce in final la
atingerea greutatii dorite. De exemplu, obiectivul de a fi mai activ si a manca
sanatos este mult prea general. In schimb, se va fixa ca obiectiv urmarea unui
program de exercitii fizice de 3-4 ori pe saptamana. Pentru inceput: sa se mearga
pe jos timp de 15 minute de 3 ori si ulterior de 4 ori pe saptamana. Cand acesta
devine o rutina se va fixa un alt tel mai complex. Pot interveni, din cand in cand,
abateri de la program, dar acestea nu vor fi considerate esecuri ale planului
terapeutic. Un obiectiv atins, oricat de mic, va fi considerat un succes si va constitui
o baza de motivare continua.
Activitate fizica
Exercitiul fizic este metoda cea mai eficienta in combaterea obezitatii.
Persoanele supraponderale trebuie sa faca sport in mod regulat; cheia succesului in
combaterea kilogramelor in exces, sunt exercitiile fizice regulate si sustinute (cu o
anumita intensitate). Exercitiile fizice trebuie sa consume cat mai multe calorii

posibil (mai multe decat caloriile aduse prin aportul alimentar). Cele mai bune
rezultate se obtin atunci cand se efectueaza un numar de 5 sedinte de aerobic pe
saptamana cu o durata de 20-60 de minute fiecare.
Intensitatea efortului fizic
Intensitatea efortului fizic efectuat se poate corela cu alura ventriculara
(numarul batailor cardiace pe fiecare minut). Alura ventriculara care indica
intensitatea optima a efortului fizic efectuat, se calculeaza dupa regula:
Frecventa cardiaca maxima = 220 varsta (ani)
Deci frecventa maxima a activitatii cardiace este rezultatul scaderii din 220 a
varstei in ani (de exemplu o persoana in varsta de 50 de ani, poate dezvolta o alura
ventriculara maxima de 170 de batai pe minut).
Un efort moderat este definit prin dezvoltarea unei aluri ventriculare de
50% pana la 70% din valoarea maxima pentru varsta respectiva. De asemenea un
efort fizic intens este caracterizat printr-o alura ventriculara de peste 75% din
capacitatea
maxima
caracteristica
varstei.
Un efort fizic care depaseste 90% din frecventa cardiaca admisa pe varsta, este
greu de realizat fara o buna conditie fizica si necesita activarea metabolismului
anaerob (in lipsa oxigenului). Acest tip de efort consuma o mare cantitate de
energie si trebuie urmat de alte exercitii mai usoare, care sa reoxigeneze organele
vitale si muschii. O dovada a instalarii efortului anaerob o constituie incapacitatea
de a conversa in timpul exercitiului respectiv. Odata cu intensificarea efortului,
respiratia devine greoaie, asfixianta, cu imposibilitatea mentinerii unei conversatii,
semn ca s-a activat metabolismul anaerob.
Efortul fizic terapeutic contribuie substantial la arderea caloriilor. Exercitiul
fizic creste capacitatea sistemului muscular de a utiliza grasimea in scopuri
energetice. Activitatea fizica moderata, zilnica, duce la mentinerea unui tonus
muscular bun si a unui consum energetic sporit. Una dintre modalitatile de
activitate fizica zilnica cel mai usor de pus in practica este mersul pe jos in
compania prietenilor, a altor membri ai familiei, a colegilor de serviciu sau a
cainelui.
Se vor monitoriza numarul de pasi intr-o zi cu ajutorul unui pedometru ce se poate
cumpara de la magazinele de articole sportive. Numararea pasilor poate motiva
acumularea de mai multi pasi. In special persoanele ale caror munca presupune
statul indelungat la birou, vor fi motivate sa-si creasca numarul de pasi facuti zilnic.
Se va incepe prin cresterea lenta de la 2000 de pasi pe zi pana la 10 000-12 000.
Expertii recomanda activitate fizica de intensitate moderata timp de 30 de minute
pe zi, 5 zile pe saptamana sau mai mult. Se pot intercala pauze, iar activitatea fizica
sa fie realizata in 3 etape de cate 10 minute, obtinandu-se acelasi efect. Acest
program de exercitii fizice moderate nu va fi urmat de o scadere in greutate ci va
scadea riscul aparitiilor complicatiilor, fiind un pas de plecare pentru exercitiile fizice

de 60-90 minute pe zi care se soldeaza cu scaderea si mentinerea noii greutati


corporale.
Exercitiile fizice in mod structurat se pot face in cadrul unui club de fitness. In
general, este necesar consultul medicului, in special la persoanele care nu au mai
practicat activitate fizica de mult timp sau la cei cu probleme cardiace. Tipul de
efort si intensitatea acestuia se face de asemenea la recomandarea specialistului, in
functie de prezenta sau nu a patologiei asociate. Persoanele care au probleme
articulare degenerative vor alege un tip de activitate care sa nu le suprasolicite
articulatiile.
Aerobicul ofera cele mai bune conditii pentru arderea grasimilor. De
asemenea, un bun efect il au plimbarile, joggingul, dansul, inotul, mersul pe
bicicleta.
In anumite situatii, stressul, familia, mediul pot sa pot constituie distractori de
la programul zilnic de exercitii fizice; in nici un caz nu se va renunta la activitatea
fizica, in aceste cazuri, ci se va relua rutina zilnica stabilita.
Studiile arata ca intocmirea unui jurnal care sa contina cantitatile si caloriile
din alimentele consumate in fiecare zi are un rol important in scaderea in greutate.
Tratament de intretinere
Dupa 6 luni de tratament se va merge la control medical pentru a se evalua
progresul obtinut. Organismul se va adapta la cantitati mai mici de calorii si se
poate observa o oprire a procesului de scadere in greutate. Aceasta stagnare poate
scadea motivatia persoanei supraponderale. In aceasta situatie, medicul va
recomanda intensificarea activitatii fizice si va face o programare la nutritionist
pentru ajustarea planului alimentar. Obiectivul tratamentul se va muta de la
scaderea in greutate la mentinerea acesteia. Continuarea programului de exercitii
este
esential
pentru
mentinerea
noii
greutati.
Nu este motiv de descurajare situatia in care kilogramele pierdute sunt rapid puse
la loc, sunt necesare mai multe cure repetate pentru a mentine greutatea atinsa. Se
va cere sfatul medicului pentru a se relua regimul de slabire. De asemenea, pot fi
utile
programele
de
grup
pentru
slabit.
Daca nu se poate mentine greutatea sau daca nu se poate slabi cu 0.5 kg pe
saptamana, medicul curant poate introduce medicatia antiobezitate (Sibutramina,
Orlistat, Fentermin) alaturi de dieta si strategiile de modificare ale stilului de viata.
Tratament in cazul agravarii bolii
In cazul unui esec al dietei si programului de exercitii fizice, in conditiile in
care pierderea in greutate nu poate fi mentinuta prin regimuri repetate sau in
prezenta unor comorbiditati medicul curant poate prescrie medicatie antiobezitate.

Tratament chirurgical se adreseaza numai cazurilor de obezitate severa sau


morbida, ale carei complicatii diminueaza speranta de viata.
Beneficiile scaderii in greutate
Studiile au aratat ca scaderea in greutate are efecte pozitive asupra starii de
sanatate:
- imbunatateste supravietuirea in cazul complicatiilor obezitatii, in special a
DZ de tip II
- o slabire de numai 2- 4.4 kg are efecte semnificative de scadere a
hipertensiunii arteriale
- pacientii cu astm bronsic care in decurs de un an si-au diminuat greutatea
cu 14.2 kg si-au imbunatatit functia pulmonara, iar numarul exacerbarilor
(episoadele severe de astm) si necesarul de glucocorticizi orali s-au diminuat
semnificativ
- persoanele care prezinta DZ de tip II au valori mai mici ale glicemiei, iar
dozele de antidiabetice orale necesare scaderii glicemiei sunt mai mici
- scaderea sustinuta in greutate previne aparitia DZ de tip II
- pacientii cu sindrom de apnee in somn care au scazut in greutate cu 10% siau imbunatatit somnul si nu au mai prezentat somnolenta diurna.