Sunteți pe pagina 1din 44

SNTATE ORAL

C1
SNTATEA ORAL DETERMINANT ESENIAL AL CALITII VIEII
Organizaia Mondial a Sntii (O.M.S.) a definit sntatea drept o stare complet de
bine din punct de vedere fizic, mental i social i nu doar absena bolii sau infirmitii
(1947).
Msura n care o persoan sau un grup sunt capabile s i satisfac nevoile de baz,
dar i modul n care sunt capabile s se transforme pentru a se adapta la mediul
ambiant (OMS, 1984)
Definiia recent dat de O.M.S.: Sntatea oral este o stare eliberat de durere
cronic a regiunii orale i faciale, de cancer oral i n regiunea gtului, de existena
leziunilor orale, a defectelor congenitale (despicturile de buz i palat), de boli
parodontale, de leziuni cariose i pierderea unitilor dentare i alte afectri i tulburri
care pot afecta cavitatea oral.
Sntatea oral nseamn mai mult dect dini sntoi, accentul fiind pus din ce n ce
mai pregnant pe implicaiile psiho-sociale i de calitate a vieii.
Dimensiunile sntii (Ewles i Simnett, 1999)
1. Sntate fizic funcionalitatea organismului.
2. Sntate mental abilitatea de a gndi clar i coerent.
3. Sntate emoional recunoaterea i exprimarea emoiilor (fric, bucurie,
suprare)
4. Sntate social abilitatea de a forma i menine relaii interumane.
5. Sntate spiritual existena principiilor personale de comportament.
6. Sntate n relaie cu mediul integrare n mediul nconjurtor.
Interrelaia sntate oral sntate general calitatea vieii
principiul de calitate a vieii legat de starea de sntate general (health-related
quality of life)
Afeciunile din sfera cranio-facial pot afecta att de mult aceti parametri nct duc la
alterri n perceperea:
imaginii proprii (self-image);
propriei consideraii (self-esteem);
strii de bine (well being)
Calitatea vieii
concept multidisciplinar care include:
durata de via;
absena bolii, a simptomatologiei,
absena discomfortului i a durerii;
funcii adecvate: fizic, emoional i social;
percepia unei stri adecvate de sntate;
satisfacia legat de sntate;

absena dezavantajelor sociale sau culturale corelate cu sntatea.


valoare apreciat subiectiv de individ, grupuri, societi, legat de durata de
supravieuire, modificat de starea funcional, percepii, oportuniti sociale i
influenat de boal, tratament sau politic.
sentimentul general al individului de fericire i satisfacie
toate aspectele vieii: sntate, recreaie, cultur, drepturi, sistem de valori, credine i
aspiraii
corelaia ntre sntate i calitatea vieii - patru factori i modul n care acetia
afecteaz starea de bine a individului i anume:
factori funcionali,
factori psihologici (aspectul i ncrederea n sine),
factori sociali (interaciunea cu ceilali, comunicarea)
experiena durerii discomfortului
Evaluarea calitii vieii
cercetare - instrumente de msur a calitii vieii
ngrijirile de sntate i accesul la ngrijire
nivel personal influeneaz decizia pacientului sau a medicului privind alegerea
tratamentului,
la nivel social conduce la nelegerea nevoilor celorlali
poate influena i deciziile la nivel politic
calitatea vieii devine un instrument de nelegere i conturare a practicii clinice,
cercetrii, educaiei pentru sntate, nu numai la nivel individual, ci la nivel de
comunitate
Determinanii sntii
Lalonde a definit determinanii sntii:
biologia uman,
stilul de via!
mediul nconjurtor
organizarea serviciilor de sntate.
Abordarea O.M.S. privind strategiile preventive i de promovare a sntii
Programul Global O.M.S. pentru sntate oral (2003)
politici de sntate oral, pentru controlul eficient a factorilor de risc comuni, ce pot
fi modificati, reprezentati de stilul de via (igiena oral , dieta nesanogen, consumul
excesiv de alcool, fumatul, etc) pentru:
bolile dentare,
cancerul oral,
tulburarile de dezvoltare cranio-faciale.
dezvoltarea si implementarea proiectelor de prevenire a bolilor orale si promovare a
sanatatii, punnd accent pe grupurile populationale dezavantajate din trile
dezvoltate si cele in curs de dezv., cele cu sisteme de sntate in curs de tranzitie.
prioritatea cea mai mare - mbuntirea snttii orale a copiilor si vrstnicilor

prevenirea si tratarea leziunilor mucoasei orale (cancer oral si manifestari orale HIV),
tulburari cranio-faciale, traume si accidente.
accente - Reducerea inegalitilor existente n starea de sntate a populaiei cauzate
de diferenele de venit i nivelul de educaie al individului.
Reducerea inegalitilor - prin abordarea populaiei int cu cel mai mare factor de risc
pentru bolile orale i creterea accesului la sistemele de ingrijiri primare existente.
Una dintre responsabilitile majore ale O.M.S. este surprinderea tiparului si tendinelor
bolilor orale i analiza determinanilor bolii (cu referire particular la populaia cu risc
crescut)

C2
PRINCIPII ACTUALE PRIVIND CONCEPEREA I IMPLEMENTAREA PROGRAMELOR DE
SNTATE ORAL
Definiie PROGRAM DE SNTATE ORAL: Succesiune de activiti ntreprinse
pentru a mbunti unul sau mai multe aspecte ale strii de sntate oral ale unui grup
populaional.

Strategia O.M.S. de promovare a sntii orale


se bazeaz pe sloganul gndete global - acioneaz local
aciunile trebuie focalizate pe:
identificarea determinanilor sntii
implementarea de proiecte demonstrative comunitare de promovare a sntii
crearea unor baze de date care s permit evaluarea programelor aflate n derulare
stabilirea unor relaii naionale i internaionale de schimb de experien privind
promovarea sntii orale.
Programele de sntate oral variaz n funcie de:

tipul de problem de sntate oral


grupa de vrst creia se adreseaz
factorii de risc ai grupului populaional
perioada de derulare
nivelul de mobilizare a comunitii.
Tipuri de programe de promovare a sntii:
Programe internaionale conduse de organizaii internaionale (O.M.S., F.D.I., A.D.A.).
Programe naionale guvern, organizaii profesionale naionale
Programe locale organizaii politice sau profesionale locale.

Un program de sntate oral cuprinde:


etapa de cercetare - descrierea, evaluarea i explicarea tiinific a unui aspect de
sntate oral la nivelul unui grup populaional
stabilirea design-ului i iniierea programului
implementarea programului
meninerea i consolidarea programului
extinderea i adaptarea programului la noile cerine.

Modelul Ewles i Simnett (1999) de realizare a unui program de sntate cuprinde


7 etape:
1. Identificarea necesitilor i prioritilor
2. Stabilirea scopului i obiectivelor
3. Stabilirea celei mai eficiente metode de atingere a scopului i obiectivelor
4. Identificarea resurselor
5. Planificarea metodelor de evaluare
6. Stabilirea planului de aciune
7. START! Implementarea programului
Definirea populaiei int: precolari, colari, liceeni, vrstnici, gravide, aduli, , etc., cu accent
asupra grupelor dezavantajate: indivizii instituionalizai (copii sau vrstnici n cmine, azile,
etc); persoane cu dizabiliti, etc
Identificarea necesitilor i prioritilor:
Date privind problema de sntate - determinarea gravitii i extinderii afeciunii
respective, precum i stabilirea grupelor de risc - (fie clinice tip O.M.S.)
Date demografice (profilul colectivitii) - instrumente sociologice (chestionar, interviu,
focus grup)
numrul indivizilor din populaia int i distribuia geografic
status-ul soco-economic
condiii de via
adresabilitatea ctre serviciile medicale publice
starea general de sntate
Date privind status-ul educaional instrumente sociologice (chestionar, interviu, focus
grup)
cunotine

atitudini i comportamente.
Stabilirea scopului i obiectivelor:
Ce vrem s obinem?
Unde vrem s ajungem?
Stabilirea celor mai eficiente metode.
Prioritti i obiective:
Prioritate cea mai important problem de sntate. Ex.: Reducerea prevalenei cariei
dentare la copii, reducerea prevalenei cancerului oral, mbuntirea cunotinelor sau
deprinderilor legate de sntatea oral, etc
Obiective elurile pe care ne propunem s le obinem la sfritul programului.
Ex : mbuntirea cunotinelor despre igiena oral cu 30%; scderea incidenei cariei
dentare cu 15%; promovarea responsabilitii personale, familiale si comunitare pentru
pstrarea snttii; ncurajarea stilurilor sntoase de via i posibilitatea de a face alegeri
sntoase n campusurile colare.
Stabilirea metodelor de implementare: Exemple: fluorizarea apei potabile; administrarea de
soluii sau tablete cu F; sigilri; fluorizri locale; controlul plcii microbiene dentare (periaje
profesionale sau periaj personal asistat).
Alegerea metodelor de educaie: n funcie de problema educaional identificat n faza de
evaluare si de vrsta grupului int. Exemple:
expuneri, demonstraii,
diapozitive, jocuri
jucarea unui rol (teatru)
teatru de ppusi,
postere,
mass media (TV, internet, radio), jocuri video.
Identificarea i obinerea resurselor:
A. Resurse din interiorul comunitii:
- umane: profesori, prini, medici colari
- materiale: sli clas, TV, retroproiector, video, computere, costume pentru teatru
B. Resurse din exteriorul comunitii:
- fonduri de la guvern, ministere
- sponsorizri de la O.N.G., asociaii profesionale internaionale sau locale.

Analiza SWOT

Punctele tari
Punctele slabe (lipsurile)
Oportunitile
Ameninrile (constrngerile)

Constrngeri:- politici guvernamentale sau ale asociatiilor profesionale restrictive; limitarea


resurselor i timpului; lipsa facilitilor; atitudini ostile in colectivitate; caracteristici socioeconomice, culturale i educaionale ale colectivitii.
Monitorizarea programului:
1. Monitorizarea activitilor programului
2. Monitorizarea forei de munc
3. Monitorizarea facilitilor i a echipamentelor.
Evaluarea programului:
Permite s msurm progresul obinut la final i eficiena fiecrei activiti
Permite identificarea problemelor aprute n cursul derulrii programului i soluiile
acestora
Permite obinerea unor concluzii feedback.

C 3 i 4
ANCHETE EPIDEMIOLOGICE
Epidemiologia: Studiul distributiei si al determinantilor starilor si evenimentelor legate
de sanatate in populatii specifice si aplicarea acestui studiu pentru a tine sub control
problemele de sanatate (Last, 1988)
Analizeaza atat starea de boala, incapacitatea, morbiditatea si mortalitatea, cat si
aspectele pozitive ale sanatatii si metodele de ameliorare ale acesteia.

Nivelele si etapele cercetarii epidemiologice


A. Nivelul cunoasterii (explicatiei)- cercetarea fundamentala.
B. Nivelul interventiei (actiunii) - cercetarea aplicativa.
Etape :
A. 1. Initierea procesului etiologic;
2. Initierea procesului patologic, ca urmare a factorilor etiolog
3. Depistarea clinica a bolii;
4. Supravegherea bolii.
B. 1. Profilaxia primara evitarea initierii si declansarii procesului patologi
2. Profilaxia secundara evitarea depistarii tardive a bolilor
3. Profilaxia tertiara evitarea urmarilor nefaste ale bolilor
Domeniile de studiu ale epidemiologiei
Etiologia bolilor - identificarea unor metode preventive (impactul
factorilor genetici, de mediu, comportament si stil de viata in
multifactorialitatea etiologiei bolilor).
Istoricul (evolutia) bolilor - epidemiologia clinica (aplicarea metodelor
epidemiologice in practica medicala)
Descrierea starii de sanatate a grupurilor populationale utila pentru
identificarea unor programe de sanatate prioritare pentru prevenirea si
urmarirea evolutiei bolilor.

Evaluarea eficientei si eficacitatii serviciilor de sanatate publica, a


masurilor preventive si de promovare a sanatatii.

Tipuri de studii epidemiologice


A. Studii observationale ( masoara si analizeaza dimensiunile unei probleme de
sanatate, fara a interveni in evolutia bolii.
1. Studii descriptive
2. Studii analitice
B. Studii experimentale (interventie) tentative de schimbare a unui element al bolii
(expunerea sau progresul) prin tratament.
Studii descriptive
nu isi propun sa testeze o ipoteza etiologica, sa analizeze relatia dintre expunere si
efect sau prezenta inferentelor de tip cauzal
descriu caracteristicile decelabile ale starii de sanatate si / boala ale comunitatilor
(caracteristici personale, temporale si spatiale a bolilor si factorilor de risc)
parametrii utilizati: morbiditatea, mortalitatea, incapacitatea de viata, speranta de viata,
etc.
Aplicatiile anchetelor descriptive
Evaluarea si monitorizarea starii de sanatate a populatiei;
Planificarea resurselor necesare in domeniul sanatatii publice;
Elaborarea unor programe;
Formularea unor ipoteze epidemiologice;
Descrierea istoriei naturale a bolilor;
Descrierea spectrului bolilor pentru a anumita afectiune.;

Tipuri de studii descriptive


Seriile de cazuri
Studii ecologice (corelationale)
Studii in sectiune (transversale)
Studii transversale (in sectiune)
determina prevalenta unei boli, masurand in acelasi timp si expunerea si efectul,
problema principala fiind determinarea cronologiei expunere-efect;
se realizeaza pe esantioane reprezentative de populatie, cercetand expunerile ce
reprezinta caracteristici fixe ale persoanelor (varsta, etnicitatea, situatia socioeconomica ) - evaluarea nevoilor de sanatate a populatiilor;
recomandari de standardizare internationala a metodelor de ancheta, alegerea
corespunzatoare a esantionului, conceperea corecta a instrumentelor de ancheta
(chestionarul, interviul).
Screeningul
examinare de masa, consta in aplicarea unor procedee si tehnici de investigatie
asupra unui grup populational pentru identificarea de prezumtie a unei boli, anomalii
sau factori de risc;
depistarea precoce a bolilor , incadrandu-se in masurile de profilaxie secundara;

Ipoteze: 1.intr-o populatie exista boli si bolnavi necunoscuti datorita unor nevoi
neresimtite, neexprimate sau nesatisfacute;
2. identificare bolilor in faza de latenta face ca interventiile sa fie mai
eficiente si eficace.
Se alege din populatie un esantion, care in urma aplicarii unui test de screening se
imparte intr-un lot de persoane probabil bolnave si un lot de persoane probabil
sanatoase.

Criterii de alegere ale bolilor obiectul screeningului


boala sa constituie o problema de sanatate (prevalenta mare, gravitate mare:
evolutie fatala, invaliditate, absenteism);
boala sa fie decelabila in faza de latenta sau in formele de debut
asimptomatic;
sa existe teste capabile sa deceleze boala, simplu de aplicat, acceptabile de
catre populatie si cu senzitivitate si specificitate mare;
sa existe facilitati disponibile pentru cei depistati cu boala;
tratamentul si supravegherea sa fie acceptate de bolnavi;
costul actiunii sa nu fie exagerat de mare.
sa fie foarte bine cunoscute conditiile naturale pentru alegerea modului optim de
aplicare al testului.
Performantele testelor de screening
Boal prezenta
a
Pozitiv adevarat
c
Fals negativ

Boal absent
b
Fals pozitiv
d
Negativ adevarat

Test
pozitiv

Test
negativ

Validitatea -capacitatea unei probe de a identifica corect, cu acuratete ceea ce trebuie


sa identifice (erorile sistematice si intamplatoare sa fie cat mai mici). Poate fi interna
sau externa.
Senzitivitatea- procentajul rezultatelor pozitive n masa bolnavilor (complementara cu
proportia fals-negativilor).Sn = a/a+c x100. O proba cu senzitivitate mare va determina
o proportie a fals-negativilor mica.
Specificitatea este capacitatea unei probe de a identifica corect pe cei care nu au
boala procentajul rezultatelor negative n masa nonbolnavilor (complementara cu
proportia fals-pozitivilor). O proba cu specificitate mare va determina o proportie a fals-

negativilor mica.Sp = d/d+b 100 sau RN/NB 100, unde RN sunt real negativii
(persoanele nonbolnave la care rezultatele au fost negative), iar NB sunt nonbolnavii.
Specificitatea este complementar cu proporia fals-pozitivilor (RN/NB+FP/NB=1).
Reproductibilitatea - standardizarea metodei, instruirea si controlul personalului.
Valoarea predictiva:
VP+ = probabilitatea prezentei unei bolicand testul este +. VP+= a/a+bx100
VP- = probabilitatea absentei unei boli cand testul este - . VP-= d/d+cx100
Studiile analitice cauta argumente in favoarea existentei unei asociatii de tip
cauzal
Efectul apare numai in prezenta unui/ unor anumiti factori;
Asocierea este prezenta in momente diferite la aceleasi/ diferite populatii;
Factorul de risc presupus precede intotdeauna boala si are o perioada de actiune
(latenta);
Forta asocierii FR/boala se masoara prin RR;
Exista o variatie a frecventei bolii odata cu intensitatea/ agresivitatea/ durata de
expunere la FR.
Tipuri de studii epidemiologice analitice
Studiile caz-control (anamnestice)
Studiile de cohorta 1. Prospective
2. Retrospective
Studii tip caz-control (anamnestice)
1. cercetarea cauzelor bolilor, in special a celor rare si multifactoriale, cu latenta
mare.
Proiectarea studiului:
1. Selectionarea loturilor
a. alegerea cazurilor de boala (sau cu variabila studiata) dintre eligibili cu
formularea criteriilor de diagnostic;
b. alegerea cazurilor de control (test) compus din persoane care sa
esantioneze prevalenta de expunere din populatie care a generat cazurile;
c. raportul grup test-martor depinde de prevalenta expunerii in grupul martor,
marimea riscului relativ si de erori;
in cazul bolilor foarte rare, raportul trebuie sa fie de 2-3 martori pentru un caz
(cresterea puterii testului de comparare).
2. Culegerea informatiilor determinarea situatiei expunerii dupa aparitia bolii
(efectului) prin interviuri (pot genera confuzii) sau cu ajutorul studiilor de biochimie.
3. Masurarea asociatiei FR- boala prin determinarea riscului relativ (RR) si riscul
atribuibil populatiei;
4. Analiza si interpretarea datelor - statistic
Studiile de cohorta (de incidenta, de urmarire sau etiologice)

Studiile incep cu un grup de persoane care nu sunt bolnave si sunt divizate intr-un grup
expus si unul neexpus la o cauza potentiala, urmarind ulterior aparitia sau nu a starii
de boala.
Scopul :
- a dovedi existenta/ nu a unei asociatii epidemiologice de tip cauzal:
- a efectua inferente de tip cauzal
- a verifica daca o ipoteza epidemiologica, formulata in urma unor
observatii clinice, a unor anchete descriptive sau a lecturii, este adevarata sau falsa.
Anchetele prospective
Permit identificarea mai multor boli care se asociaza aceluiasi factor de risc.
I. 1. Selectionarea lotului test: - in functie de susceptibilitatea de a face boala (FR)
- in urma unui studiu de prevalenta
- populatii captive: scolari, militari, handicapati
- grupuri profesionale expuse unui risc profesional
I. 2. Alegerea lotului de comparare (martor):
- grup intern, ce s-a autoformat din interiorul aceluiasi esantion (model tip 1)
- grup extern, ce provine din alta populatie (model de tip 2)
II. Culegerea informatiilor
- direct, prin observare, examen clinic, paraclinic si interviu;
- indirect, din fisele de observatie sau alte documente ce se refera la expunerea
colectiva a unei populatii al un factor de risc
III. Urmarirea subiectilor- aceleasi procedee pentru grupul expus ca si perntru cel
neexpus
IV. Masurarea si analiza datelor
- frecventa bolii
- forta asociatiei epidemiologice RR= a x d/ b x c
- egal cu 1 - nu exista asociatie FR-B
->1 exista asociatie FR-B
-<1 factorul studiat nu este de risc, ci de protectie.
- impactul actiunii FR in populatie riscul atribuibil in populatie
V. Interpretarea rezultatelor
Anchete epidemiologice experimentale
Implica tentativa de a schimba o variabila la un grup (comunitate), schimbarea unei
componente a stilului de viata sau incercarea unui nou tratament.
Consideratiile etice sunt de o importanta capitala, fiind realizate strict prin protocol.
Experimente tip : -simplu orb erori datorate cunoasterii de catre experimentator
a lotului caruia i se administreaza produsul activ
- dublu orb preferat, datorita obiectivitatii rezultatelor
Metode de ancheta in caria dentara. Domenii:
Descrierea tendintelor in sanatatea orala (modificari ale distributiei si tiparului cariei
dentare pe grupe de varsta) si in special decelarea factorilor de risc ai cariei dentare

in comunitati- adaptarea metodelor de determinare ale morbiditatii si a etapelor


anchetelor epidemiologice din bolile cronice.
Tipuri de anchete:

anchete transversale (de prevalenta)


anchete caz- control
anchete de cohorta
anchete ecologice
anchete epidemiologice experimentale

Comparatia aparitiei bolilor


A. Comparatia absoluta
1. Diferenta de risc (risc atribuibil, exces de risc) diferenta dintre ratele de aparitie
ale fenomenului la grupul expus si la cel neexpus
2. Fractiunea atribuibila raportul dintre diferenta de risc si rata de aparitie la
populatia expusa.
3. Riscul atribuibil populatiei rata in exces a bolii care poate fi atribuita expunerii.
B. Comparatia relativa
Riscul relativ (raportul riscului)
raportul dintre riscul de aparitie al bolii la persoanele expuse fata de riscul de
aparitie la persoanele neexpuse.
este un indicator mai bun al intensitatii unei asocieri decat diferenta de risc,
deoarece este exprimat in raport cu nivelul de baza al aparitiei
este folosit pentru evaluarea probabilitatii ca o asociere sa reprezinte o relatie
cauzala.
Statistica aplicata in studiile epidemiologice
Esantionarea - selectarea randomizata a indivizilor care vor constitui esantionul luat in
studiu, utilizat pentru estimarea caracteristicilor populatiei de baza.
Testarea ipotezei metoda folosita de epidemiologi si statisticieni pentru a determina
probabilitatea (P) ca diferentele observate intre date sa fie datorate in intregime erorilor
de esantionaj, adica intamplarii.
Acceptarea sau respingerea ipotezei zero depinde de situarea lui p in functie de nivelul
de semnificatie ales (0.01 sau 0.05).

Teste de semnificatie statistica


Testul statistic z: compararea valorilor unor indici intre loturi, se utilizeaza atunci cand
se cunoaste deviatia standard a populatiei studiate.
Testul statistic t cand deviatia standard a populatiei nu este cunoscuta, ci doar cea a
esantionului (s).
Testul chi-patrat se se utilizeaza in cazul variabilelor de tip categoric pentru a testa
ipoteza zero- faptul ca distributiile variabilelor sunt independente una fata de alta.
Corelatia - gradul in care doua variabiledepind una de alta, masurandu-se prin
coeficientul de corelaia bivariat, respectiv coeficientul Pearson (r) si coeficientul
Spearman
Regresia model matematic pentru stabilirea ecuatiei dintre variabile.

Erori posibile in studiile epidemiologice


A. Erori intamplatoare - neconcordantele datorate exclusiv intamplarii dintre
observatiile facute la un esantion si valoarea reala de la nivelul populatiei.
- nu pot fi eliminate complet, deoarece nu putem studia decat un esantion din
populatie si nici o masuratoare nu este perfect exacta, dar pot fi reduse prin masurarea atenta
a expunerii si a rezultatului.
Erorile de esantionaj pot fi reduse prin asigurarea unor dimensiuni
semnificative ale grupurilor luate in studiu si un raport corect intre grupul martor-activ.
B. Erori sistematice
1. Eroarea de selectare diferenta sistematica intre caracteristicile persoanelor luate
in studiu si cele care nu sunt selectionate.
- auto-selectarii participantilor la studiu
2. Eroare de masurare - masuratorile individuale sau clasificarile bolilor si
ale expunerilor sunt inexacte
- probele grupului expus si ale grupului martor sunt
analizate de laboratoare diferite care nu dispun de suficiente masuri de control ale calitatii
sau laboratoarele produc rezultate diferite cand se analizeaza aceleasi probe.

C 5.
ABORDRILE SNTII ORALE
- Individual
- Comunitar
I. Abordarea individual
Responsabilitatea individual
A. Igienizarea oral zilnic - indepartarea pe cat posibil a biofilmului dentar
prevenirea aparitiei cariei si parodontopatiei
-ptr. persoanele cu RC scazut este suficienta (pasta F)
- ptr. cei cu RC mediu sau crescut- suplimentata cu mijloace
suplimentare : clatiri cu sol. F, sigilari, fluorizare profesionala
- ptr. prevenirea afectiunilor parodontale: mijloace adjuvante de
indepartare a PDM: firul dentar, periute interdentare, dus bucal, ape de gura, etc
B. Stilul de via
-Dieta
- Consumul de alcool si tutun
- Adresabilitatea catre cabinetele dentare monitoriyarea starii
de sanatate orala si depistarea precoce a eventualelor afectiuni (abordare minim invaziva)
Responsabilitatea personalului medical dentar:
- evaluarea starii de sanatate orala ( in contextul sanatatii generale + stil de viata,
comportament, mediu extern)
- metode moderne de dg : laserfluorescenta, testele diagnostice (microbiologice,
imunologice, genetice)
- evaluarea necesarului de tratament
- abordarea terapeutica individualizata incadrarea intr-o grupa de risc
Metodologia moderna de abordare - factori implicati in aparitia unei afectiuni:
- agenti etiologici
- susceptibilitatea pacientului (teren, factori genetici)

- comportament, mediu extern


- timp
Factorii de risc ai cariei dentare
A. Fizici (biologici):
experiena carioas anterioar
modificri de structur ale smaltului
zone anatomice dentare susceptibile
hipoplazia de smal
nivel crescut SM
carii de biberon n antecedente
factori genetici
B. Boli generale sau tratamente care pot influena riscul carios
diet special bogat n carbohidrai,
administrare frecvent de medicamente cu coninut crescut de zahr,
scderea fluxului salivar datorit iradierii sau medicaiei,
boli autoimune sindrom Sjgren
radioterapia n teritoriul buco-maxilo-facial
purtarea aparatelor ortodontice
C. Socio-demografici :
venitul familiei
vrsta mamei
etnia
ocupaia prinilor
rangul copilului
numr mare membrii n familie
mediul rural sau urban
statut de emigrant
lipsa serviciului
lipsa ngrijirii materne
sntate oral inadecvat a prinilor
fluorizare suboptimal
nivel crescut al SM la prini.
D. Comportamentali :
lipsa alptrii naturale
frecvena alptatului
folosirea biberonului n timpul somnului sau la cerere, cu buturi ndulcite
vrsta primului control
diet si orar alimentar inadecvate (gustri frecvente, cantitate mare de dulciuri i
produse de patiserie)
igien oral necorespunztoare (frecvena periajului, vrsta nceperii periajului,lipsa
pastei cu F, tehnica incorecta, )
vizite neregulate la cabinet si anxietatea crescut
lipsa supervizrii periajului de ctre prini

periaj i flossing neregulat al mamei


transfer salivar maternal la copil
bulimie
adresabilitatea mamei ctre cabinetul de medicin dentar
vizionarea TV n timpul meselor.

Dieta
Copilul mic -potenialul cariogen al dietei -adugarea zahrului n lapte i
ceai, de buturile rcoritoare ndulcite, dar mai ales de modelul de consum al
acestor alimente: lsarea biberonului peste noapte
Studiile - zahrul ( frecvena i cantitatea consumat) i amidonul sunt factori
de risc importani n apariia cariei dentare
Recomandri - diet bogat n fructe, legume i cereale integrale i srac n zahr
liber i grsimi
Buturile carbogazoase carie i eroziunea dentar
Adulti- reducerea numrului prizelor alimentare, a cantitii alimentelor i a
buturilor cariogene, evitndu-le n special ntre mesele principale
nivelului critic al zahrului n diet - 10 kg/persoan/an
frecvena aportului de zahr s fie limitat la maxim 4 ori sau pe zi,
cantitatea <4055 g/zi
un numr de 7 prize de alimente i buturi poate fi considerat sigur n condiiile
meninerii unei igiene orale corespunztoare i a folosirii pastelor de dini cu F de 2
ori pe zi (conform unui studiu recent al Leeds Dental Institute/

Factorii de protecie
Dispensarizare frecvent cu controlul placii dentare, igienizare profesional
Acces la ingrijirile de specialitate i educaie pentru igien corect
Supravegherea condiiilor favorizante
Reducerea nivelului SM
Intervenii preventive (sigilri, fluorizari profesionale)
Fluorizare optim sistemic sau local
Prevenirea obiceiului de sugere biberon
Reducerea frecvenei gustrilor
Reducerea cantitii i frecvenei consumului de dulciuri
Igiena oral corespunztoare
Igiena oral i starea sntii optime a parinilor
Substituieni de saliv

Parametrii utilizai n evaluarea riscului carios


Caracteristici esentiale ale indicatorilor de risc in predictia riscului carios : Sn, Sp, VP+, VPA. Experiena carioas anterioar
- uzual cel mai semnificativ predictor singular, ns nu este suficient, nici la nivel de
grup, nici individual. Exprimata prin:
1.Prevalena cariei - balana dintre factorii de rezistan i atac n prezent i trecut,
exprimat prin indicii DMFT, DMFS, dmft, dmfs i SIC.

2. Prezena leziunilor incipiente, precavitare (studiu realizat n Goteborg la adolesc


de 15-16 ani a demonstrat superioritatea corelaiei lez. incipiente- cresterea DFS, faa de
celelali indicatori).
3. Statusul dentiiei primare i a M1- cel mai bun predictor pentru evaluarea
riscului carios, comparativ cu testele salivare, microbiologice si socio-comportamentale.
(RC crescut dac exist o cretere carioas de cel puin 1 leziune noua/an, luand n
considerare variaia DFS i lez. precavitare , n locul unui set mai extins de date ( Marthaler,
Steiner, 1991).
4. Cea mai bun combinaie de predictori ai creterii carioase: numr mic de
molari indemni din dentiia primar, numr mare de leziuni precavitare la M1 (Marthaler,
Steiner si Helfenstin, 1992).
B. Teste salivare teste diagnostice
1. Rata fluxului salivar (stimulat i nestimulat) vezi tab. 2
2. Capacitatea tampon salivar
3. Determinarea nivelului Streptococului mutans semnificativ corelat cu statusul
carios (modelul lui Markov pentru stabilirea limitei demarcaie ntre grupul risc inferior
spre unul superior = 10 puterea 6 CFU/ml saliva)- vezi scorurile din tab. 3
4. Determinarea nivelului Lactobacililor adjuvant pentru consilierea privind dieta
necariogen si motivarea pacienilor, predictor bun pentru cariile radiculare, singular nu
este suficient de semnificativ
5. Determinarea concentraiei Candida Albicans
6. Testul sucrazei -determinarea activitii sucrozei salivare
Hansen i colab (1994) au concluzionat testele salivare au doar o slab sau
moderat abilitate de predicie, mbintiri semnificative pot fi aduse dac rezultatele mai
multor teste sunt incluse ntr o analiz de regresie treptat
Sunt comercializate sub form de benzi, uor de aplicat, ns preul ridicat nu
permite folosirea pe scar extins.
- validitatea unui test in predictia riscului carios : Sn, Sp, VP+, VPRata de acumulare a plcii microbiene dentare- Cantitatea de plac acumulat
(dup periaj dentar) n 24 de ore n lipsa oricrei msuri de igien oral
Scor
Descriere
1
1%-10% suprafete
2
11%-20% suprafete
3
21%-30% suprafete
4
31%-40% suprafete
5
>40% suprafete
Riscul carios n funcie de SM i rata de acumulare a PMD (PFRI)

Tab. 1
Teste salivare (factori salivari si microbiologici):
fluxul, vscozitatea si consistena salivei nestimulate
pH-ul salivei nestimulate
capacitatea tampon (calitatea) a salivei stimulate
nivelul Streptococilor mutans
nivelul Lactobacililor din saliva colectat
SCOR

EXPLICAII

Secreie salivar normal > 1,1


ml/min

Secreie salivar cuprins ntre


0,9-1,1 ml/min, sczut fa de
normal

Secreie salivar sczut,


cuprins ntre 0,5-0,9 ml/min

Secreie salivar foarte sczut


(xerostomie) < 0,5ml/min
Tab. 2

SCOR

EXPLICAII

Numr foarte mic de Streptococus mutans n


saliv (< 10.000 CFU/ml)

Nivel sczut de Streptococus mutans n saliv


( 10.000 -100.000 CFU/ml)

Numr mare de Streptococus mutans n saliv.


(100.000 -1000.000 CFU/ml)

Numr foarte mare de Streptococus mutans n

saliv. (> 1000.000 CFU/ml)


Tab. 3
Teste salivare i microbiologice - realizate n cabinet
(GC Saliva-Check Mutans)
- Concentraia SM -un rol important in initierea cariilor dentare, este util pentru evaluarea
riscului cariogen al pacienilor.
- Timpul de prelevare este de cteva secunde, iar rezultatele concrete testului se obin intre
5 - 15 minute
GC Saliva-Check Buffer -fluxul, vscozitatea pH i capacitatea tampon a salivei
nestimulate
GC Plaque Indicator Kit
-vrsta i acidogenitatea plcii bacteriene in doar 5 minute,
- ofera o imagine clar a zonelor n care exista acumulare de plac
-face diferena ntre placa bacterian nou format i placa matur.

C. Factori de diet, igien oral i socio-demografici


1. Dieta.
Unele studii demonstraz o legtur evident ntre ingestia de carbohidrai i prevalena
cariei( Holbrook 1995), altele o relaie slab sau inexistent (Rugg-Gunn 1984).S-a
demonstrat c RC crete odata cu consumul de zahr doar atunci cand igiena este
deficitar (Gibson&Williams 1999)
Rezultatele unui review (Burt%Pai, 2001) arat c relaia consum de zahr i apariia
cariei este mult mai atenuat n era modern a expunerii la fluoruri decat este n trecut.
2. Igiena oral (Controlul placii dentare).
Efectul msurilor de igienizare oral aupra cariilor a fost controversat n multe reviewuri
(Bellini 1981), ulterior s-a demonstrat c placa dentar este un FR pentru carie
(Emilson&Krasse 1985), iar metodele mecanice de igienizare realizate de echipa
dentar sunt eficiente n reducerea RC (Axelsson 1993).
S-a demonstrat c periajul dentar este eficient n reducerea RC doar n combinaie cu
pasta fluorizat ( Brathall 1996).
Periajul dentar realizat regulat cu pasta de dini fluorizat are un impact mult mai mare
asupra cariei la copii decat restricionarea alimentelor ce conin zahr.

3. Fluorizarea apei potabile este recunoscut drept msur de sntate public i


implementat n multe comunitai, existand o eviden puternic a eficienei i
siguranei sale, demonstrat din studii numeroase, fiind recunoscut efectul benefic
particular n cazul copiilor deprivai material, cu Risc carios crescut.
4. Factori socio- demografici : venit, profesia prinilor, structura familiei, mediul
social, educaie, etc.
Gibson i Williams n 1999 , ntr-un studiu realizat la copiii de 5 i 12 ani din 8 ri ale U.E.
arat c indivizii cu SES ridicat au mai puine carii decat cei cu SES sczut, (indicatorii de risc
fiind clasa social a familiei, obiceiul de fumtor al mamei, nr. frai al copiilor de 5 ani).
Cercetrile privind obiceiurile de igien oral, consumul de gustri dulci i utilizarea
fluorurilor n 11 ri din U.E. (Honkala 1990) arat c jumtate dintre adolesceni consumau
dulciuri cel puin zilnic, n contrast cu cei din rile nordice, unde consumul este mult sczut,

utilizarea pastelor fluorurate are cele mai ridicate valori, iar frecvena periajului a fost cea mai
ridicat n Suedia i Elveia, cu o frecven mult mai redus la biei decat la fete.
E. Boli generale asociate sau dizabiliti
Modificri n formarea sau compoziia salivei ( boli autoimune, SIDA, diabet, b.
Parkinson, fibroza cistica, HTA, senilitatea, depresia endogena, tratata cu
antidepresive, tumori craniene, cicatrice postchirurgicale, tumori ale glandelor salivare,
sialolite, sialoadenite)
Modificri ale obiceiurilor alimentare, cu potenial cariogen i administrarea
medicamentelor (cu coninut crescut de zahr sau cu efect inhibitor salivar):
anticolinergice, antihipertensive, analgetice, neuroleptice, antidepresive, antiasmatice,
diuretice, citostatice, somnifere, medicaie anti Parkinson, etc.
Radiaii care afecteaz regiunea capului i gatului, conducand la distrugerea glandelor
salivare
Boli din prima copilrie care influenraz formarea smalului
Dizabiliti fizice sau psihice
Modele de evaluare ale Riscului Carios
1.
2.
3.
4.

Asoc. Dentara Americana (ADA) (1994) - Anderson, Brathall


ADA (1995) - Caries Risk Assessment (CRA)
Cariograma (Brathall) (1996)
ADA (2002) - Managementul cariei prin evaluarea riscului carios (CAMBRA)
ADA- Previser (2003)

Modelul 1
Clasificarea grupelor de risc
Scor final

Risc

<9
9-11
>12

Mic
Mediu
Mare

Nr crt

Factori de risc

Scoruri

Carii n dentin

Carii n smal

Restaurri (<12 luni)

>5 dini abseni sau restaurai

Igien oral precar

Diet cariogen

Fluorizri neadecvate

Flux salivar sczut

Pacient necooperant

10

Restaurri incorecte

11

Professional Prevention in Dentistry


(Anderson

Professional Prevention in Dentistry (Anderson M. H., Brathall D., 1994


Clasele de risc carios
Risc carios 0
Factori etiologici:
Streptococcus mutans negativ;
nivele sczute de lactobacili n saliv (< 10.000 CFU/ml);
rata de formare a PB sczut sau foarte sczut.
Prevalena cariei: suprafete ocluzale fr leziuni carioase, suprafee
restaurate la molari.
Incidena cariei 0.
Indicatori de risc externi, factori de risc i prognosticul factorilor de
risc; nuli.
Indicatori de risc interni, factori de risc i prognosticul factorilor de risc;
nuli.
Factori preventivi:
standard de igien oral foarte bun;
folosirea regulat a pastelor de dini cu fluor;
dieta excelent;

ingrijiri oro-dentare preventive regulate;


Risc carios sczut
Factori etiologici:
Streptococcus mutans < 100.000 CFU/ml;
nivele sczute de lactobacili n saliv (< 10.000 CFU/ml);
rata de formare a PB sczut sau foarte sczut.
Prevalena cariei: ntre 20 35 ani cteva carii ocluzale sau suprafee
restaurate la molari.
Incidena cariei; mai puin de o suprafa cariat la mai puin de 5 ani
Indicatori de risc externi, factori de risc i prognosticul factorilor de
risc: redui sau nuli
Indicatori de risc interni, factori de risc i prognosticul factorilor de risc:
redui sau nuli
Factori preventivi:
standard de igien oral bun;
folosirea regulat a pastelor de dini cu fluor;
diet bun;
ngrijiri oro-dentare preventive regulate.
Risc carios moderat
Factori etiologici:
Streptococcus mutans > 100.000 CFU/ml;
nivel crescut de lactobacili n saliv ( 10.000 CFU/ml);
rata de formare a PB moderat sau mare.
Prevalena cariei mare: ntre 20 35 ani pot fi prezente leziuni
carioase sau restaurri
, cele mai multe ocluzale i cteva pe
suprafeele aproximale posterioare.
Incidena cariei: mare, mai mult de o suprafa cu leziune carioas pe
an.
Indicatori de risc externi, factori de risc :
frecvena mare de consum a produselor zaharoase (clearance
prelungit);
nivel socio-economic necorespunztor.
Indicatori de risc interni, factori de risc :
reducerea secreiei salivare stimulate;
capacitate tampon redus;
rspuns imunologic redus.
Factori preventivi:
standard de igien oral deficitar;
folosirea neregulat a pastelor de dini cu fluor;
regim alimentar deficitar;
ngrijiri oro-dentare preventive neregulate.

Risc carios mare


Factori etiologici:
Streptococcus mutans > 1.000.000 CFU/ml;
nivele crescute de lactobacili n saliv ( >100.000 CFU/ml);
rata de formare a PB mare sau foarte mare.
Prevalena cariei foarte mare: ntre 20 35 ani prezint mai mult de un
dinte pierdut prin carie direct sau indirect (de cauza endodontic sau
rdcini fracturate n trecut), restaurri ocluzale, cele mai multe
suprafee aproximale, includ incisivul maxilar i suprafeele orale;
Incidena cariei: foarte mare, mai mult de dou noi suprafee cariate
pe an.
Indicatori de risc externi, factori de risc i prognosticul factorilor de
risc: frecvena foarte mare de consum a produselor zaharoase:
nivel socio-economic sczut sau foarte sczut (nivel educaional
sczut)
utilizarea medicamentelor hiposialice;
indicatori de risc interni, factori de risc i prognosticul factorilor de risc:
rata secreiei salivare foarte sczut sau xerostomie;
capacitate tampon foarte redus;
boli cronice care duc la xerostomie (sdr. Sjgren);
rspuns imunologic sever compromis.
Factori preventivi:
standard de igien oral foarte sczut;
folosirea neregulat a pastelor de dini cu fluor;
regim alimentar mult deficitar.
ngrijiri oro-dentare preventive neregulate sau absente.

Modelul 2. Evaluarea riscului carios Caries Risk Assessment ADA


(1995)
Risc sczut :
Fr leziuni noi sau leziuni incipiente n ultimul an
Risc mediu:

O leziune nou/incipient/recurent in ultimul an


Fisuri in gropie adnci sau lipsite de coalescen
Experiena carioas mare la prini sau frai
Carii in antecedente n fisuri sau gropitele ocluzale
Carii aprute n copilaria timpurie
Igiena oral defectuoas
Vizite neregulate la cabinetul dentar
Expunere neadecvat la fluoruri
Radiotransparene proximal
Risc crescut
Dou sau mai multe leziuni noi/incipiente
sau recurente sau dou dintre urmtoarele condiii:
Fisuri si gropie adnci sau lipsite de coalescen
Parini sau frai cu rat carioas mare
Carii in antecedente n fisuri sau gropiele ocluzale
Carii aprute in copilria timpurie
Expuneri frecvente la zahr
Flux salivar sczut
Igiena oral defectuoas
Vizite neregulate la cabinetul dentar
Expunere neadecvat la fluoruri
Radiotransparene proximal

Modelul 3. Cariograma (Brathall, 1996)


un program computerizat, interactiv si educational
Conceput pentru intelegerea interactiunii dintre factorii care concura si
predispun la aparitia CD, fiind un ghid in incercarea de estimare a RC;
Scopul sau este de demonstrare grafica a riscului carios, exprimat
prin Sansa de a evita noile carii , ilustrand in ce proportie afecteaza
diferiti factori aceasta sansa si de a incuraja aplicarea metodelor de
preventie inainte de aparitia noilor leziuni;
Factorii cuprinsi in evaluare sunt : Dieta (sectorul albastru),
Bacterii (rosu), Susceptibilitate , alcatuit din programul de
fluorizare, capacitatea tampon salivara si rata fluxului salivar
(Bleu) si Circumstante , constituit din experienta carioasa
anterioara si bolile generale asociate( galben). Sansa actuala de
evitare a cariilor este reprezentata de sectorul verde, iar
dimensiunea sa arata marimea riscului carios.
Se poate demonstra modul in care se poate reduce Sansa prin
actiunea asupra factorilor de risc , schimband scorurile pentru fiecare
factor si se ofera sugestii pentru metodele de reducere a riscului
carios.

ansa Sansa de a evita noi


leziuni in viitor
Diet frecvena si coninutul meselor si gustrilor
Bacterii cantitatea de plac microbian si tipul de bacterii
Susceptibilitate rezistena dinilor (fluorizare) si caracteristicile salivei
Circumstane experiena carioas anterioar i bolile
generale si condiiile asociate
Modelul 4. Managementul cariei prin evaluarea riscului carios(CAMBRA)
elaborat n 2002 a fost de un grup de experi din S.U.A.
contine fia de evaluare (indicatori de risc, factori de risc si de
protectie) i recomandri de procedee terapeutice.
primul pas este evaluarea nivelului riscului carios pentru determinarea
nevoii de interventie terapeutic, fiind o parte integrant a planului de
tratament.
pe baza evaluarii riscului carios se completeaz recomandrile
terapeutice, ce constituie punctul de plecare pentru conturarea
planului de tratament.
analiza global a ncadrrii pacientului n grupa de risc n funcie de
balana dintre indicatorii/ factorii de risc i factorii de protecie, prin
determinarea numrului i a severittii indicatorilor/ factorilor de risc
Pacienii din grupul de risc sczut
Strategia de management
meninerea balanei n favoarea factorilor de protecie
pacienii s fie contientizai de posibilitatea modificrii n timp a
riscului carios

Periodic, la fiecare edin de control este necesar reevaluarea


riscului carios, datorit unei posibile schimbri n igiena oral,
fluxului salivar
nivelurilor bacteriene,
dietei,

folosirii fluorurilor.
Aceti pacieni au nevoie, n general, de mai puin supervizare
profesional pentru urmrirea cariei dentare (pot fi urmriti din punct
de vedere parodontal sau pentru alte condiii orale), frecvena vizitelor
la cabinet i a examinrii radiografice este sczut la acest grup.
Pacienii din grupa de risc moderat
analiz a balanei ntre factorii identificai n evaluarea riscului carios,
balana carioas poate fi uor inclinat spre grupul cu risc crescut.
Se recomand:
periaje profesionale periodice;
consiliere pentru o diet necariogen;
terapia de fluorizare poate fi adaugat pentru a fi siguri ca balana se
inclin ctre oprirea evoluiei bolii carioase ( cltiri orale cu soluii
fluorurate)
dispensarizare cu evaluarea radiografica pentru activitatea carioas
mai frecvent dect pentru cei din grupul de risc sczut (aproximativ o
dat la 18-24 luni -efectuarea Rx cu film mucat, perioada fiind
stabilit n funcie de factorii de risc prezeni i evaluarea clinicianului).
educaie pentru sntate, n vederea schimbrii atitudinilor i
practicilor de igienizare personal favorabile meninerii sntii
dentare;

Pacienii din grupa de risc crescut


Standardele obligatorii pentru aceti pacieni sunt:
realizarea periodic a testelor microbiologice
tratamentelor antimicrobiene
periaje profesionale periodice
utilizarea pastei de dinti cu 1,1% F
aplicarea lacurilor cu NaF 5%
utilizarea gumei de mestecat cu xylitol
consiliere pentru o diet necariogen
educaie pentru sntate
sigilri ca metod de prevenire a cariei n anuri i fosete ocluzale
dispensarizare (frecvena examinrilor clinice i radiologice periodice
este mai mare, fiind de dorit o dat/6 luni sau o dat/an).

Pacienii din grupa de risc extrem


pacienii cu risc crescut care prezint suplimentar nevoi speciale sau
prezint afectare salivar de tip hiposalivaie sever.
trebuie urmrii i condui mai agresiv dect cei din grupa precedent.
Se pune accent pe :
refacerea capacitii tampon salivare
refacerea rezervei de calciu i fosfai necesare remineralizrii

leziunilor necavitare
adiional sunt recomandate terapii de cltiri orale cu rol de
tampon (de exemplu bicarbonat de Na) pentru refacerea i
purificarea funciilor tampon salivare i paste de dinti cu calciu
i fosfati -componentele salivare normale necesare
remineralizrii structurilor dentare.

Etape cheie ale tratamentului MI


Identificarea factorilor de risc
Prevenia reapariiei factorilor de risc
Restaurare minim invaziv
Control periodic n funcie de susceptibilitatea pacientului
Principiile MI :
Identificarea i evaluarea incipient a tuturor factorilor cu
potenial cariogen
Prevenirea apariiei cariilor prin eliminarea sau minimalizarea
factorilor de risc
Refacerea smalului demineralizat i protejarea sa mpotriva
viitoarelor atacuri (Tooth mousse si MI Paste Plus si ICON)
Consilierea pacientului referitor la perioadele de control n
funcie de susceptibilitatea apariiei cariilor

C6.
EVALUAREA RISCULUI AFECTIUNILOR PARODONTALE I A
CANCERULUI ORAL

Bibliografie:
1. Dumitrache A. i colab. Concepte i tendinte n sntatea oral.
Ed. Universitar Carol Davila. Buc. 2009
2. Dumitrache A, Lzrescu F, Sfeatcu R, Stanciu D, Temelcea A.
Strategii preventive adaptate grupelor de risc pentru afeciunile
orale. 2011
3. www.previser.com
4. http://service.previser.com/aap/default.aspx

II. Abordarea S.O. la nivel comunitar

Sntatea unei colectiviti i a mediului n care indivizii ii defoar activitatea.


Sntatea public dentar - tiina i practica prevenirii afeciunilor orale, promovrii
sntii orale i mbuntirii calitii vieii prin efortul organizat al societii.
tiina - identificarea problemelor de sntate oral ale populaiei, stabilirea cauzei i
efectelor acestora i planificarea unor intervenii eficiente.
Practica - aplicarea unor soluii eficiente de rezolvare a problemelor de sntate oral
ale populaiei
Abordrile sntii orale (Young i Striffler, 2000) - diferente intre practica individuala
si cea a sanatatii publice.

Sntatea oral - Abordare interdisciplinar (Domeniile)

Demografia
Epidemiologia
Statistica
tiine biomedicale.
tiine sociale i comportamentale
tiina mediului exterior organismului
Managementul i administraia serviciilor de sntate.

Implicarea decidentului politic


Element cheie n asigurarea serviciilor de sntate la nivel comunitar i populaional.
dup anul 1990 s-a realizat o mbuntire n aceast privin n rile din centrul i sudestul Europei, nivelul este situat mult sub cel din rile din vestul i nordul Europei

C 7.
SOCIOLOGIE MEDICAL
Definiia: Studiaz bazele sociale ale sntii i mbolnvirii, interdependena dintre factorii
sociali i starea de boal sau de sntate a populaiei, precum i influena strii de sntate
sau de boal asupra vieii sociale a indivizilor i grupurilor umane.
Scopul: Studierea definiiilor sociale ale bolii, a practicilor care se refer la boal, a instituiilor
care au ca sarcin ngrijirea i restabilirea sntii, a statutului social al bolnavilor i
comportamentul bolnavului.
Direciile de cercetare ale sociologiei medicale:
Etiologia social a bolii;
Comportamentele sociale ale terapiei i readaptrii;
Medicina ca instituie social;
Sociologia nvmntului medical.
Obiectivele prioritare ale sociologiei medicale:
Studiul variabilelor culturale ale manifestrii sntii i bolii;
Relaiile medicale i sociale n grupurile mici;
Bazele economice ale serviciilor medicale;
Influena industriilor medicale asupra strii de sntate a populaiei;
Conexiunea ntre structura social i boal;
Influena factorilor socio-economici (politici, economici, distribuirea resurselor) asupra strii
de sntate i rspunsul societii la sntate i mbolnvire.
Clasificarea obiectivelor sociologiei medicale
1. Obiectivul medical
Spijinul medicinei sociale n sesizarea factorilor sociali care pot declana boala sau pot
prezerva sntatea. Este un instrument de cercetare i observaie pentru medicina social i,
prin aportul observaional, pentru epidemiologie.
2. Obiectivul economic
Sociologia medical realizeaz studii privitoare la costurile ngrijirilor medicale, consumul de
medicamente, cheltuielile individuale i de buget, studii utile pentru planificarea aciunilor de
sntate sub aspectul ofertei i cererii de ngrijiri de sntate.
3. Obiectivul sociologic
Prin analiza problemelor de sntate este vizat cunoaterea societii.
Cmpul medical este privit ca un loc privilegiat care codific regulile ce prezideaz
comportamentul indivizilor i al grupurilor sociale.

Boala i sntatea
Boala este definit diferit din perspectiva interesului social:
Medicii o definesc riguros conform unor standarde tiinifice, n urma anamnezei i
investigaiilor clinice i paraclinice; medicii legitimeaz o persoan ca fiind bolnav i astfel i
creeaz un nou rol social.
Sntatea din mai multe perspective:
Biologic: starea unui organism neatins de boal n care toate aparatele i sistemele
funcioneaz normal (organism n homeostazie), n care funciile vitale au loc insensibil sau cu
plcere (P. Valery).
Psihic: armonia dintre comportamentul cotidian i valorile fundamentale ale vieii asimilate de
individ (personalitate autorealizat Maslow, 1976).
Social: starea organismului n care capacitile individuale sunt optime pentru ca persoana
s-i ndeplineasc n mod adecvat rolurile.
Definiia O.M.S.
Sntatea este starea complet de bunstare fizic, mental i social care nu se reduce la
absena bolii sau infirmittii; deinerea celei mai bune stri de sntate de care este capabil o
persoan uman este unul din drepturile fundamentale ale omului.

Este privit att individual ct i colectiv, ca o trebuin i ca un drept, ca scop i obiectiv


politic ce trebuie realizat de ctre stat, sntatea fiind o component indispensabil a
dezvoltrii sociale.
Operaionalizarea conceptului
Indicatori socio-demografici: morbiditatea, mortalitatea, disconfortul, insatisfacia, deficienele,
handicapul, indicele de dezvoltare uman.
Indicele de dezvoltare uman desemneaz starea unei colectivitai condiionat de trei
parametrii: sperana de viat la natere/produsul intern brut (n USD)/rata de alfabetizare a
persoanelor adulte. Romnia - indice76.2 (Germania 95.8, Japonia 99.3).
Definiia sociologic a bolii i sntii (dup Parsons):
Boala i sntatea se definesc n raport cu problema devianei, conformitii i
controlului social.
Boala - form de devian de la normal, iar sntatea - comportament normal,
conformist.
Societatea instituionalizeaz deviana i se bazeaz pe corpul medical ca pe un grup
profesional care este capabil s o trateze;
Boala i sntatea nu pot fi privite dect prin raportare la fiina uman care este un tot
unitar (fiin biologic, psihic, social).
Cteva definiii date conceptului de sntate
Conceptul de sntate are dimensiuni biologice i psihologice;
Semnificaia cunoate variaii n funcie de grupuri, clase sociale sau de populaii;
Sntatea este neleas n mod diferit de patolog, clinician sau bolnav.

Este privit de patolog ca o stare de integritate, de ctre clinician ca pe o lips de simptome


i de bolnav ca o stare de bien-etre (Atanasiu 1983).
Aciuni pentru ameliorarea sntii
Activiti pentru atingerea obiectivelor sanitare n S.U.A.:
* n domeniul serviciilor sanitare preventive;
* n domeniul aprrii sntii;
* n domeniul promovrii sntii.
n majoritatea programelor de sntate se disting obiectivele prioritare privitoare la
cinci mari teme:
Starea de sntate a populaiei;
Promovarea sntii;
Serviciile sanitare;
Inovaia medical;
Domeniul datelor.
Bibliografie
1. Lupu I, Zanc I. Sociologie medical. Editura Polirom, Iai 1999
2. Dumitrache MA, Sfeatcu IR, Buzea CM, Dumitracu LC, Lambescu DG. Concepte i
tendinte n sntatea oral. Editura Universitar Carol Davila, Bucureti 2009.

C 8 i 9
EVALUAREA NECESITILOR DE TRATAMENT
Conceptul de necesitate reprezint centrul planificrii programelor de sntate (C.
Hanganu, I. Dnil, 2002)
Evaluarea necesitilor de sntate oral:
Se poate realiza numai de ctre personal specializat i bine pregtit n domeniul
comunitar i al planificrii activitilor comunitare;
Este n strns corelaie cu ideea de utilizare raional a resurselor umane i materiale;
Percepia necesitii este legat de percepia strii de sntate sau de boal.
Conceptul de necessitate: 3 definiii

Donabedian (1973): stare a individului care l face s solicite ngrijire, transformndu-l


ntr-un potenial utilizator al serviciilor de sntate.
Cooper (1975): o modificare a strii de sntate apreciat de ctre un specialist ca
necesitnd tratament.
Mathew: nevoia de ngrijiri medicale apare atunci cnd individul prezint o afeciune
sau disfuncie pentru care exist un tratament sau o ngrijire eficient i acceptabil.

Terminologia propus de Bradshow (1972): 5 definii

1. Nevoia normativ - necesitatea n accepiunea experilor, specialitilor;


2. Nevoia simit - dorina n accepiunea individului
3. Nevoia exprimat - punerea n practic a nevoii simite de ctre individ prin solicitarea
asistenei de specialitate;
4. Nevoia comparat - comparaia ntre ngrijirile sanitare primite de ctre indivizi diferii, dar
cu caracteristici similare;
5. Nevoia nesatisfcut - diferena ntre ceea ce s-a oferit i ceea ce se cerea n realitate.
R.M. Acheson (1978)
Dac o parte dintre cei care necesit tratament ar primi ngrijiri complete, pentru ceilali
nu ar mai rmne nimic; nu putem fi n acelai timp i nemsurat de generoi i
echitabili.
Astfel, s-a propus utilizarea urmtoarelor elemente cheie care permit estimarea
necesarului:
I.
Utilitatea procedurilor disponibile i resursele necesare;
II.
Trebuie s se in cont de necesitatea tratamentului, de eficiena i
costurile acestuia;
III.
Trebuie evaluate i incluse rezultatele care stau la baza necesitii;
IV.
Aceste rezultate se refer la morbiditate, durere, disconfort, disfuncie,
incapacitate, handicap i mortalitate.
Relaia ntre disfuncie, inapacitate i handicap este una continu (C. Hanganu, I.
Dnil, 2002) i atrage atenia asupra importanei aspectelor socio-psihologice ale evalurii
necesitilor de tratament i explic de ce pacieni cu disfuncii orale asemntoare solicit
asisten de specialitate diferit n timp, unii mai devreme, alii mai trziu, iar alii deloc.
Disfuncia: reprezint o pierdere sau anomalie a unei funcii mentale, fizice sau biochimice,
prezent de la natere sau dobndit ca urmare a unei boli sau agresiuni la nivelul cavitii
orale (edentaia, parodontopatia, malocluziile).
Limitarea funcional este o restricie a funciei care apare la nivelul organismului sau a
unuia dintre componentele sale. Nu toate disfunciile duc la limitare funcional.
Incapacitatea reprezint orice limitare sau absen a capacitii de a ndeplini sarcini sau
roluri sociale pe care se consider c indivizii, n general, trebuie s le ndeplineasc (A.M.
Pope i A.R. Tarlov, 1991).
Handicapul este dezavantajul manifestat de o persoan care are o disfuncie sau o
incapacitate i care nu poate face fa solicitrilor societii din care face parte. Handicapul
rezult n urma interaciunii dintre disfuncia fizic, adaptarea la aceast disfuncie i mediul
fizic i social (P. Wood, 1975; M.R. Bury, 1978; O.M.S. 1980).
Abordarea n practica curent
- Necesitatea normativ de ngrijiri de sntate poate fi divizat n necesiti de: diagnostic,
prevenie, disfuncie sau incapacitate.

- Se deosebesc dou etape n tratament - una imediat, a afeciunilor care sunt imediat
decelabile i tratamentul de ntreinere sau de meninere.
Indicii clinici: DMFT, CPITN i SiC: n broura O.M.S. privind supravegherea sntii orale
(1987) necesarul de tratament restaurativ i parodontal este apreciat n funcie de numrul de
suprafee care necesit obturaie, aplicare de microproteze sau extracie i respectiv pe baza
indicelui CPITN.
Indicele CPI (Community Periodontal Index), anterior numit CPITN (CPI of
Treatment Need) cuprinde 3 indicatori clinici: sngerarea, prezena tartrului i
profunzimea pungilor parodontale (se pleaca de la premiza evolutiv a afeciunii
parodontale); Dinii examinai sunt: 17, 16, 11, 26, 27, 47, 46, 31, 36, 37.
DMF-T/deft exprim numrul mediu de dini cariai (D), abseni (M) i obturai (F) pentru
un subiect examinat (dent. perm i temporar). Alctuit din trei componente: dinte
cariat (D/d); absent de cauz carioas (M/e); dinte obturat (F/f). Msurarea prevalenei
cariei dentare prin numrul de suprafee dentare afectate (DMF-S) prezint un grad mai
mare de acuratee dect msurarea prin numrul de dini afectai (DMF-T). Ex.: un dinte
cu cinci suprafee dentare afectate de carie va avea aceeasI contribuie la valoarea
final a indicelui DMF-T ca i un dinte care are numai o suprafa afectat.
Indicele Semnificativ de Carie (Significant Caries Index) SiC. 2000, Prof. Douglas
Bratthall a propus introducerea unui nou indice pentru a atrage atenia asupra
indivizilor cu cele mai mari valori ale indicelui DMFT. SiC reprezint valoarea medie a
indicelui CAO-D la treimea din grupul studiat cu cele mai mari valori ale acestui indice.
Calcularea indicelui SiC are o importan deosebit i n aprecierea necesitilor de
tratament, deoarece la aceast treime cu valorile cele mai mari ale indicelui DMFT se
impune luarea de msuri preventive suplimentare.

Limitele aprecierii normative:


Utilizarea indicilor CPITN i DMF nu mai este suficient deoarece nu furnizeaz nici
un fel de informaii cu privire la funcionalitatea cavitii orale sau a organismului ca
ntreg i nici cu privire la simptomele subiective cum ar fi durerea sau disconfortul
(Loker, 1989).
Aprecierea normativ (clinic) este limitant pentru c nu orice entitate clinic necesit
tratament imediat (ex. malocluziile, extracia molarului de minte).
Depirea limitelor abordrii pe baza planului de tratament
Definiia clar a noiunilor de disfuncie, incapacitate, handicap, implicarea componentei
impact social (Cohen, 1976).
Judecata necesarului pe alte baze dect indicii clinici individuali, indicatorii socio-dentari
care cuantific consecinele interveniilor i ale strii de afectare prin boal.
De ce au aprut indicii socio-dentari?
Pentru o evaluare realist a tramentelor necesare reconsidernd binomul medicpacient;
Pentru cuprinderea dimensiunilor funcionale i sociale ale afeciunilor oro - dentare;
Pentru evaluarea factorilor motivaionali care determin predispoziia populaiei la
mbolnviri i influeneaz eficiena tratamentului i promovarea sntii.

tiine care au condus la dezvoltarea indicatorilor socio - dentari (ISD): psihologia,


sociologia, tiinele economice, biostatistica.

Evoluia conceptului de ISD


Evalurile tradiionale utilizeaz cu predilecie indici clinici, cu toate c exist
alternative de msurare a impactelor socio-dentare ale sntii orale asupra calitii
vieii pentru evaluarea necesitilor.
L.K. Cohen i J.D. Jago - indicatori socio-dentari (1976); consider c cea mai mare
contribuie a medicinei dentare este s mbunteasc calitatea vieii (funcionalitatea
fizic, psihologic i social sunt importante n evaluarea sntii orale).
ISD sunt o msur a impactului afeciunilor orale asupra activitilor obinuite.
Afeciunile dentare - originea n modelele sociale sau comportamentale i pot fi
prevenite prin mijloace sociale sau educaionale (comportamentale).
Domeniile de definire a scalelor sunt: durerea, alimentaia, nelinitea, suferina, autongrijirea, contactul social, viaa de relaie, care au ca idee de pornire disfuncia,
incapacitatea, handicapul.
Teoreticienii domeniului folosesc metode variate de investigare - scala sau chestionarul,
care pot fi i asociate.
Leao, Cushing, Gooch, Rosenberg, Dolan (GOHAI).
ISD trebuie s fie valizi, reproductibili, s aib valoare predictiv, s cuprind relaia
cauz - efect n modelul teoretic simplu.
Momente importante n evoluia conceptului de indicator socio dentar:

- 1991, Chen stabileste indicatorul numit calitatea vieii bazat pe o serie de evaluri
biologice ale strii de sntate oral i care cuprinde 3 scale referitoare la:
simptomatologie
confort
nivel funcional (cu o component special pentru purttorii de aparate gnato protetice).
- Evoluia indicatorilor bazai pe conceptele de disfuncie, incapacitate, handicap a
continuat pn n 1994, cnd Slade si Spencer au propus un profil al impactului
sntii orale (OHIP) care cuprinde 49 de elemente grupate n 7 scale referitoare la:

limitarea funcional (reducerea capacitii masticatorii, de ex.)


durerea fizic (durerea dentar)
disconfortul psihologic (alterarea strii de bine)
incapacitatea fizic (evitarea anumitor alimente)
incapacitatea psihologic (alterarea statusului emoional i afectiv prin scderea
funciilor cognitive; scderea ateniei)
incapacitatea social (evitarea contactelor sociale)
handicapul (neputina de a se conforma rolurilor sociale).
Pentru evaluarea rspunsurilor, se folosete scala Likert, cu 5 dimensiuni:

I.
II.

niciodat (scor 0);


rareori (scor 1);

III.
IV.
V.

ocazional (scor 2);


destul de des (scor 3);
foarte des (scor 4).

Exist i o variant simplificat a indicelui OHIP 14, care conine doar 14 itemi,
aspectele analizate fiind ns aceleai.
Alice Murariu, C. Hanganu, I. Dnil, Assesing the psyhchometrics properties of the
Oral Health Impact Profile-14,Revista Medico-Chirurgical a Societii de Medici i
Naturaliti, Iai, 2008, vol. 112, nr.1.Supliment 1, 133-138.
DIMENSIUNE

1. Limitare funcional

NTREBRI

1. Avei dificulti de vorbire ?


2. Avei modificri ale gustului?

2. Durere fizic

3. Suferii de dureri la nivelul cavitii orale?


4. Avei o stare de disconfort sau de dure re n timpul masticaie i?

3. Disconfort psihologic

5.V conside rai vinovat de situaia e xistent n cavitatea oral?


6. Avei o stare de ncordare datorat problemelor stomatologice?

4. Dizabilitate fizic

7.Conside rai c die ta este nesatisfctoare din cauza proble me lor de ntare?

8. Ai fost ne voit s ntrerupei masa din c auza proble melor de ntare ?


5. Dizabilitate psihologic

9. Din cauza proble me lor stomatologice avei dificulti de a v relaxa?


10. V simii jenai i evitai compania altor persoane?

6. Dizabilitate social

11. Problemele stomatologice v determin o stare de iritabilitate?


12. Avei dific ulti n e fectuarea anumitor aciviti zilnice ?

7. Handicap

13.Din ace leai motive considerai c viaa v e ste mai puin satisfctoare?
14. Au fost situaii cnd probleme le bucale nu v-au permis s desfurai nici o activitate?

Calitatea vieii legat de sntatea oral


(Oral Health Related Quality of Life OHQOL) (Kressin, 1997)
capacitatea de a mnca i satisfacia legat de consumul de alimente;
aspectul estetic;
vorbirea corect;
starea general de sntate i sentimental general de bine;
somnul i capacitatea de relaxare;
viaa social;
viaa afectiv.
zmbetul;
ncrederea;
lipsa grijilor;
buna dispoziie;
capacitatea de a munci;
venitul;
personalitatea;
confortul;
respiraia.

Scala de msurare a impactului are 5 dimensiuni:


foarte bun;
bun;
nici un efect;
slab;
foarte slab.
Geriatric Oral Health Assessment Instrument - GOHAI
K.A. Atchison, T.A. Dolan, 1990
- cuprinde 12 itemi care reflect trei dimensiuni considerate a avea impact asupra sntii
orale:
limitarea funcional;
durerea/disconfortul;
impactul psiho-social.
- Scala de msurare a impactului prezint 3 dimensiuni: ntotdeauna, cteodat i niciodat.
1. limitarea cantitii sau diversitii alimentelor din cauza problemelor dentare;
2. alterarea funciei masticatorii;
3. alterarea deglutiiei;
4. alterarea vorbirii;
5. disconfortul;
6. limitarea contactelor interpersonale;
7. sentimentul de insatisfacie legat de aspectul dinilor;
8. folosirea de medicamente pentru combaterea durerii din regiunea oro-facial;
9. sentimentul de ngrijorare legat de afeciunile oro-dentare;
10. nervozitatea cauzat de afeciuni oro-dentare;
11. sentimentul de stnjeneal la contactul cu ali indivizi;
12. sensibilitatea dentar/gingival la stimuli termici i chimici
CHESTIONARUL DAS
(Dental Anxiety Scale) - Corah, 1969

Mai jos sunt enumerate o seam de atitudini i stri sufleteti prin care trec oamenii
care merg la tratamente stomatologice. Alegei varianta de rspuns care vi se potrivete
cel mai bine la fiecare din cele 4 ntrebri i marcai-o cu un X, n csuele de rspuns
corespunztoare. V rugm ca la fiecare ntrebare s alegei o singur variant de
rspuns. Chestionarul este anonim i este folosit pentru cercetarea tiinific medical.
Vrsta ani
Sexul M F
Profesia/ocupaia
V mulumim pentru bunvoin!

ntrebare
1. Dac trebuie s mergei mine la stomatolog, ce fel de stri
sufleteti v ncearc?
a) O privesc ca pe o experien plcut
b) Nu m intereseaz ce mi se va ntmpla
c) Sunt puin ngrijorat() de ce mi se va ntmpla mine
d) M tem ca va fi ceva neplcut i dureros
e) Sunt ngrozit() de ce mi se va ntmpla mine la stomatolog
2. Ce fel de stri sufleteti v ncearc atunci cnd ateptai s v
vin rndul s intrai n cabinet pentru tratament?
a) Sunt relaxat()
b) Sunt puin ngrijorat()
c) Sunt ncordat()
d) Sunt ngrijorat() i anxios(oas)
e) Sunt att de ngrijorat(a), nct transpir i mi se face ru
3. Ce stri sufleteti v ncearc atunci cnd v aflai n scaunul
stomatologic, iar medicul i pregtete freza pentru lucru?
a) M simt relaxat()
b) Sunt puin ngrijorat()
c) Sunt ncordat()
d) Sunt ngrijorat() i anxios(oas)
e) Sunt att de ngrijorat(), nct transpir i mi se face ru
4. Cum v simii atunci cnd v aflai n scaunul stomatologic, iar
medicul i pregtete instrumentele pentru detartraj?
a) M simt relaxat() i fr grij
b) Sunt puin ngrijorat()
c) Sunt ncordat()
d) Sunt ngrijorat() i anxios(oas)
e) Sunt att de ngrijorat(), nct transpir i mi se face ru

Cotare: variantele de raspuns se coteaz astfel: a) - 1 punct; b) - 2 puncte; c) - 3


puncte; d) - 4 puncte; e) - 5 puncte.
Scorurile totale ntre 4-20
Interpretare: Scorurile intre 4-12 puncte nu prezint semnificaie clinic, dar scorurile
totale ntre 13-14 puncte sunt ngrijortoare pentru medicul stomatolog i pacient, n
timp ce scorurile de 15 i peste aceast valoare denot un pacient cu grad ridicat
de anxietate.

MDAS
Humphris GM, Morrison T, Lindsay SJE. (1995). The modified dental
anxiety scale: validation and United Kingdom norms. Community dental
health;12:143-150

Dental Anxiety Scale

Scala de indiferen fa de sntatea dentar (Dental Indifference Scale)

Scal de msurare a indiferenei fa de sntatea oral, manifestat prin complian


redus privind recomandrile de meninere a sntii orale i frecven redus a
vizitelor la cabinetul dentar din alte motive dect frica fa de tratamentul dentar.
Indivizii care manifest anxietate fa de tratamentul dentar sunt exclui din lot.
A fost validat de Nuttall n Scoia, n 1996. Are 8 ntrebri, cu un numr total de 33 de
itemuri.
Contribuia fiecrei ntrebri la scorul general se face n funcie de rspunsurile alese.

Impactul sntii orale asupra activitii zilnice (Oral Impact on Daily Performance
OIDP) (Adulyanon, Sheiman, 1997)

OIDP
Child OIDP (11-12 ani)

Aprecierea necesitilor de sntate


Planificarea serviciilor de asisten dentar
Prevalena i severitatea impactului asupra activitilor zilnice
Corelaii cu aprecierea clinic.

8 activiti zilnice (fizice, psihice, sociale) pot fi menionate:


1. alimentaia;
2. vorbirea;
3. practicile de igien oral;
4. somnul i relaxarea;
5. zmbetul, rsul i dezvelirea fr jen a dinilor;

6. meninerea strii emoionale uzuale, fr stri de iritare;


7. ndeplinirea rolurilor sociale;
8. plcerea de a veni n contact cu oamenii.

Aprecierea calitii vieii n relaie cu sntatea oral este necesar pentru a


introduce i alte dimensiuni dect cele normative, care reflect doar aspectele
clinice ale bolii.
Msurile subiective sunt la fel de importante deoarece arat percepia individului
asupra calitii vieii.
Instrumentele de evaluare a calitii vieii trebuie folosite mpreun cu indicatorii
clinici.
Determinarea necesitilor stomatologice cuprinde:
Dimensiune clinic bazat pe istoricul simptomatologiei
Evaluarea disfunciilor pentru evaluarea impactului
Determinri privind disfuncionalitatea social
Preteniile individului - percepii asupra normalului
Evaluarea tendinei individului de a ntreprinde aciuni de prevenie, mentalitti,
cunotinte i atitudini n ceea ce privete comportamentul de sntate
Recomandarea unui tratament sau a unor ingrijiri eficiente i acceptabile
Aptitudini necesare pentru acordarea acestora.

Bibliografie:
1. Stomatologie comunitar. Hanganu S., Dnil I., Ed. Tehnica-Info, Chiinu,
2002
2. Concepte i tendinte n sntatea oral. Ed. Universitar Carol Davila,
Bucureti 2009
3. Sntatea oral determinant esenial al calitii vieii. Timi T. Ed.
Performantica, Iai 2005.

C 10.
PROMOVAREA SANATATII ORALE
SANATATEA-CONCEPT ECOLOGIC
Starea completa de bine fizic, mental si social si nu numai absenta bolii sau a
infirmitatii. (definitia O.M.S. din 1948)
BOALA - apartine doar teritoriului biologiei
SANATATEA - apartine domeniului biologiei, sociologiei si psihologiei, referindu-se si
la sentimente, trairi, comportamente si calitatea vietii.

SANATATEA - dimensiune esentiala a calitatii vietii, ce implica oportunitatea de a


face alegeri si de a obtine satisfactie in viata.
-resursa care da posibilitatea indivizilor sa conduca si chiar sa schimbe
mediul inconjurator, presupunand libertate de alegere.
CAUZELE AFECTIUNILOR ORALE
Afectiunile orale ( caria, boala parodontala, cancerul oral, afectiunile mucozale,
afectiunile ATM, salivare si traumatice) au drept factori cauzali : dieta bogata in
zahar, aportul inadecvat de fluor, igiena orala defectu-oasa, fumatul, alcoolul,
stressul si accidentele.
Afectiunile orale au origini primare economice, sociale si politice
DEFINITIA PROMOVARII SANATATII
Orice efort planificat destinat :
- realizarii de politici publice favorizante,
- creerii mediilor favorabile consolidarii

comportamentelor sanogene,

- dezvoltarii abilitatilor personale si


- reorientarii serviciilor medicale pentru obtinerea starii de sanatate.
Strategia ce abordeaza sanatatea individului, legata de stilul sau de viata, iar pe de
alta parte are o abordare politica , reprezentata de interventii benefice asupra
mediului , care sustin modurile sanogene de viata si previn sau interzic modurile
nesaonogene de viata.
Stiinta care permite indivizilor separat si comunitatilor sa creasca controlul asupra
determinantilor sanatatii si astfel sa isi imbunatateasca starea de sanatate.
Strategia de mediere dintre indivizi si mediul inconjurator, combinind alegerea
personala cu responsabilitea sociala pentru sanatate.
1974 Lalonde a introdus conceptul de promovare a sanatatii - DETERMINANTII
SANATATII
1. BIOLOGIA UMANA
2. ORGANIZATIILE DE INGRIJIRE A
SANATATII
3. COMPORTAMENTUL SI

STILUL DE VIATA
4. MEDIUL INCONJURATOR
ABORDAREA MEDICALA - Centrata pe boala, fiind preocupata cu identificarea agentilor
patogeni si repararea efectelor bolii
-are o intelegere limitata a etiologiei bolii si a determinantilor sanatatii, neacordand
atentie influentei stilului de viata, comunitatii si factorilor de mediu in determinismul bolii
ABORDAREA COMPORTAMENTALA
Bolile populatiei moderne sunt determinate mai degraba de comportamente
personale riscante pentru sanatate (stil de viata ) decit de influenta mediului
inconjurator.
Responsabilitatea profesionistilor si a guvernanatilor este de a asigura accesul la
informatia necesara schimbarii comportamentelor nesanogene prin educatia pentru
sanatate.
ABORDAREA SOCIO-AMBIENTALA
Acuza conditiile sociale, economice si influentele culturale pentru mentinerea unui
comportament nesanogen si scaderea controlului indivizilor asupra sanatatii.
Deprivarea materiala, stressul, lipsa suportului social, conditii de locuit, munca si
recreere necorespunzatoare , poluarea, lipsa suportului social-efecte negative asupra
sanatatii
CONCEPTE ALE PROMOVARII SANATATII
Modelul traditional medical realizat prin educatia pentru sanatate era preocupat
doar de starea de sanatate sau boala fizica, ignorind starea de sanatate mentala,
spirituala si sociala.
Este descris ca un model ce judeca si blama pacientii, facindu-i sa se simta vinovati si
descurajindu-i.
Abordarea contemporana a promovarii sanatatii orale ia in considerare existenta
unor factori de risc comuni : dieta neechilibrata, bogata in zahar, igiena orala
defectuoasa, fumatul, alcoolul, stressul si accidentele.

Afectiunile orale au radacini primare sociale, politice si economice si pot fi


controlate efectiv doar prin politici publice adecvate
Modelul socio-ecologic pune accent pe influentele pe care le au asupra sanatatii:

mediul de viata (fizic si social)

stilul de viata si comportamentul personal

accesul la serviciile de ingrijire a sanatatii.

ACTIVITATI SPECIFICE PROMOVARII SANATATII


Publicate in Carta de la Ottawa pentru promovarea sanatatii O.M.S. (1986) :
1. Crearea mediilor favorabile mentinerii sanatatii.
2. Actiuni politice publice ce pot promova stiluri de viata sanogene.
3. Sustinerea actiunilor comunitatii.
4. Dezvoltarea abilitatilor personale pentru intreprinderea actiunilor benefice sanatatii prin
actiuni de educatie pentru sanatate.
5. Reorientarea serviciilor de sanatate , din furnizarea serviciilor terapeutice in actiuni
destinate prevenirii imbolnavirilor si educarii membrilor comunitatii in vederea pastrarii si
imbunatatirii sanatatii.
1 . CREAREA MEDIILOR FAVORABILE MENTINERII SANATATII
subliniaza legatura intrinseca dintre sanatate si mediul fizic si social in care traiesc
indivizii, ce poate favoriza alegerea unui mod de viata sanatos
exemple : interzicerea fumatului la locul de munca si in locurile publice, restrictia
consumului de alimente si bauturi ce contin zahar in campusurile scolare.
2. ACTIUNI POLITICE PUBLICE
Politica a dietei destinata reducerii consumului de zahar
Strategie comunitara de imbunatatire a igienei orale si corporale
Politica impotriva fumatului
Politica de reducere a accidentelor
Politica de fluorizare a apei
Politica de asigurare a accesului la serviciile de profilaxie orala.
3. SUSTINEREA ACTIUNILOR COMUNITATII
cresterea abilitatii comunitatilor in recunoaserea si schimbarea aspectelor mediului
fizic si social care sunt daunatoare sanatatii si descurajarea comportamentelor riscante.

implementarea fluorizarii apei in multe comunitati a fost posibila doar fiindca


profesionostii stomatologi au fost capabili sa convinga politicienii locali de necesitatea si
avantajele adoptarii acestei masuri.
LOCATIILE IN CARE SE REALIZEAZA PROMOVAREA SANATATII ORALE
1. Cabinetele stomatologice- medici si A.P. prin educatia individuala a pacientului
2. Serviciile de stomatologie comunitara -programe de educatie si programe de
prevenire a afectiunilor orale
3. Spitale si dispensare- medicii gen. si pediatri prin educatie pentru sanatate
4. Farmacii- farmacistii pot consilia clientii cu privire la folosirea mijloacelor speciale de
igienizare, ape de gura, solutii pentru ingrijirea protezelor, alegerea medicamentelor fara zahar
5. Maternitati - educatia pentru sanatate orala a gravidelor, in spitale pentru boli cronice,
in azile pentru batrani, in camine pentru copii handicapati
6. Scoli si gradinite
7. Vizite la domiciliu adresate parintilor care nu iau contact cu cabinetele scolare
8. Locul de munca - educatia adultilor privind prevenirea afectiunilor orale ( cancerul oral,
parodontopatia, caria dentara, etc)
9. Mass media - constientizarea publicului larg
PRINCIPIILE PROMOVARII SANATATII- Organizatia Mondiala a Sanatatii (1986)
1. Promovarea sanatatii nu implica doar actiuni indreptate catre indivizi bolnavi sau catre
cei ce prezinta risc de imbolnavire, ci implica intreaga populatie in contextul vietii
cotidiene.
2. Promovarea sanatatii actioneaza asupra determinantilor sanatatii, fiind necesara o
colaborare strinsa intre mai multe sectoare ale societatii (sanitar, economic, social, politic,
relatii publice ,etc)
3. Promovarea sanatatii implica participarea efectiva a publicului larg, necesitand definirea
problemelor, luarea deciziilor in comunitati si implementarea noilor tipare pentru
comportamentele sanogene (practicarea acestora de catre membrii comunitatii)
4. Promovarea sanatatii nu este un serviciu medical, desi apartine sectorului sanatatii si
sectorului social.
5. Profesionistii din domeniul sanatatii (medici, asistente de profilaxie, asistente medicale) au
o contributie deosebita in domeniul educatiei pentru sanatate si a influentarii
comportamentelor fata de sanatate a indivizilor.

SCOPUL PROMOVARII SANATATII


Sporirea accesului la serviciile de sanatate pentru toti membrii comunitatii
Reducerea inegalitatilor dintre indivizi in domeniul sanatatii
Cresterea oportunitatilor de imbunatatire a starii de sanatate pentru intreaga
populatie.

C 11.

CI DE TRANSMITERE A MESAJULUI N PROMOVAREA SNTII


ORALE

Mesaj sanogen
Transmiterea mesajului - comunicarea
Ci de transmitere

Concepte cheie n promovarea sntii:


Egalitatea i echitatea - sntate pentru toi
Putere de aciune organizaii nsrcinate cu pstrarea i promovarea sntii
Susinere politic - activitate de lobby influena sistemului sanitar n politic.

Comunicnd l influenezi pe cellalt, Alex Mucchielli

Educaia i promovarea sntii sunt acte de comunicare

Educaie cu rezultate mulumitoare = suprapunerea sferelor de informaie


Suprapunere = compatibilitatea informaiei de transmis cu codurile receptorului
Acesta nseamn:
Mesaj potrivit pentru publicul int
Cale eficient de transmitere
Mesaj conceput special pentru specificul cii.

Modele de comunicare
Modelul Shannon Weaver
Bruiaj!!!

Bruiaj!!!

Distorsionare?

Emitor

canal

Mesaj

canal

Codarea
mesajului

Receptor
Decodarea
mesajului

Feed - back

Cine particip la promovarea sntii orale, creand mesajul sanogen, destinat


schimbarii comportamentului? (mix de marketing social):
Medicii dentisti din practica privata si publica
Institutii abilitate (MS, ASPMB, UMF), Asociatii profesionale (UNAS, AMSPPR, etc)
Producatori (Oral B, Colgate, Blend a Med)
Alegerea canalului n funcie de:
Publicul cruia i se adreseaz
Zona de interes a chestiunii de transmis
Partenerii sociali i media
Buget
Ci - canale de transmitere a mesajului:

Ci interpersonale - comunicare proxemic, kinezic: conferine, lecii


Ci mediatizate - comunicare telematic
Text - scris - imagine tiprit: articole, brouri, afie, pliante, reviste comunitare
Spot audio: emisiune, ad. comercial, social
Spot t.v. emisiune specializat, film, ad.comercial
Canale multimedia, site-uri comunitare, advertising, rubrici pentru consumator.
Comunicarea mediatizat:

Avantaje: prestigiu mare n societile tradiionale; audien mare = Eficien n mas


Tv, radio (medii calde)
Pres scris
Internet (medii reci)
Dezavantaje: Cost!! i Feed-back-ul este greu de evaluat.

Mesajul ajunge la public prin (D.L. Wilcox, 1992):

Mijloace vorbite: discuii, discursuri, interviuri radio, conferine de pres, zvonuri, casete
audio cu documentare, relatri, CD, DVD, spoturi audio de pe internet
Mijloace scrise: tire sau relatare de pres, articole din presa scris, ziare sau publicaii
periodice, cri, e-mail, newsletters, Internet, Intranet
Mijloace vizuale: tire sau reportaj TV, casete video, DVD, filme, clipuri, interviuri
televizate, fotografii, teleconferine, grafice, picturi.
Eficiena mesajului de sntate:

Aciuni bugetate, pltite


Programe sociale mari
Reclamele firmelor care vnd produse pentru sntate oral
Spaii gratuite pentru difuzarea mesajului
Campanii de imagine ale instituiilor de sntate, asociaii.
Campanii de relaii publice ale firmelor productoare

Exemple de ci de transmitere a mesajului pentru sntatea oral


Broura
Afiul
Site-uri de internet ale asociaiilor dentare
Filmul publicitar Give Kids a Smile.

Bibliografie:
1. Comunicare i educaie n sntatea oral. Moraru R, Dumitrache A. Editura Cerma,
Bucureti, 2004.
2. Concepte i tendine n sntatea oral. Dumitrache MA, Sfeatcu IR, Buzea CM,
Dumitracu LC, Lambescu DG. Ed. Universitar Carol Davila, Bucureti 2009.