Sunteți pe pagina 1din 28

Cap.

1
1 Pildele lui Solomon, fiul lui David, împãratul lui Israel,
1Imp 4.32;Proverbe 10.1;Proverbe 25.1;Ecl 12.9;
2 pentru cunoaºterea înþelepciunii ºi învãþãturii,pentru înþelegerea cuvintelor minþii;
3 pentru cãpãtarea învãþãturilor de bun simþ,de dreptate, de judecatã ºi de nepãrtinire;
Proverbe 2.1-9;
4 ca sã dea celor neîncercaþi agerime de minte,tînãrului cunoºtinþã ºi chibzuinþã, -
Proverbe 9.4;
5 sã asculte însã ºi înþeleptul, ºi îºi va mãri ºtiinþa,ºi cel priceput, ºi va cãpãta iscus
Proverbe 9.9;
6 pentru prinderea înþelesului unei pilde sau al unui cuvînt adînc,înþelesul cuvintelor înþ
Ps 78.2;
7 Frica Domnului este începutul ºtiinþei;dar nebunii nesocotesc înþelepciunea ºi învãþãtura
Iov 28.28;Ps 111.10;Proverbe 9.10;Ecl 12.13;
8 Ascultã, fiule, învãþãtura tatãlui tãu,ºi nu lepãda îndrumãrile mamei tale!
Proverbe 4.1;Proverbe 6.20;
9 Cãci ele sînt o cununã plãcutã pe capul tãu,ºi un lanþ de aur la gîtul tãu.
Proverbe 3.22;
10 Fiule, dacã niºte pãcãtoºi vor sã te amãgeascã,nu te lãsa cîºtigat de ei!
Gen 39.7;Ps 1.1;Efes 5.11;
11 Dacã-þi vor zice: Vino cu noi!Haidem sã întindem curse ca sã vãrsãm sînge,sã întindem fã
Ier 5.26;
12 haidem sã-i înghiþim de vii, ca locuinþa morþilor,ºi întregi, ca pe cei ce se pogoarã în
Ps 28.1;Ps 143.7;
13 vom gãsi tot felul de lucruri scumpe,ºi ne vom umplea casele cu pradã;
14 vei avea ºi tu partea ta la fel cu noi,o pungã vom avea cu toþii!" -
15 fiule, sã nu porneºti la drum cu ei,abate-þi piciorul de pe cãrarea lor!
Ps 1.1;Proverbe 4.14;Ps 119.101;
16 Cãci picioarele lor aleargã la rãu, ºi se grãbesc sã verse sînge.
Isa 59.7;Rom 3.15;
17 Dar degeaba se aruncã laþulînaintea ochilor tuturor pãsãrilor;
18 cãci ei întind curse tocmai împotriva sîngelui lor,ºi sufletului lor îºi întind ei laþur
19 Aceasta este soarta tuturor celor lacomi de cîºtig:lãcomia aduce pierderea celor ce se d
Proverbe 15.27;1Tim 6.10;
20 Înþelepciunea strigã pe uliþe,îºi înalþã glasul în pieþe:
Proverbe 8.1;Proverbe 9.3;Ioan 7.37;
21 strigã unde e zarva mai mare;la porþi, în cetate, îºi spune cuvintele ei:
22 Pînã cînd veþi iubi prostia, proºtilor?Pînã cînd le va plãcea batjocoritorilor batjocur
23 Întoarceþi-vã sã ascultaþi mustrãrile mele!Iatã, voi turna duhul meu peste voi,vã voi fa
Ioel 2.28;
24 Fiindcã eu chem ºi voi vã împotriviþi,fiindcã îmi întind mîna ºi nimeni ia seama,
Isa 65.12;Isa 66.4;Ier 7.13;Zah 7.1;
25 fiindcã lepãdaþi toate sfaturile mele,ºi nu vã plac mustrãrile mele,
Ps 107.11;Proverbe 1.30;Luc 7.3;
26 de aceea ºi eu, voi rîde cînd veþi fi în vreo nenorocire,îmi voi bate joc de voi cînd vã
Ps 2.4;
27 cînd vã va apuca groaza ca o furtunã,ºi cînd vã va învãlui nenorocirea ca un vîrtej,cînd
Proverbe 10.24;
28 Atunci mã vor chema, ºi nu voi rãspunde;mã vor cãuta, ºi nu mã vor gãsi.
Iov 27.9;Iov 35.12;Isa 1.15;Ier 11.11;Ier 14.12;Ezec 8.18;Mic 3.4;Zah 7.13;Iac 4.3;
29 Pentrucã au urît ºtiinþa,ºi n-au ales frica Domnului,
Iov 21.14;Proverbe 1.22;Ps 119.173;
30 pentrucã n-au iubit sfaturile mele,ºi au nesocotit toate mustrãrile mele.
Proverbe 1.25;Ps 81.11;
31 De aceea se vor hrãni cu roada umbletelor lor,ºi se vor sãtura cu sfaturile lor.
Iov 4.8;Proverbe 14.14;Proverbe 22.8;Isa 3.11;Ier 6.19;
32 Cãci împotrivirea proºtilor îi ucide,ºi liniºtea nebunilor îi pierde;
33 dar cel ce m-ascultã va locui fãrã grijã,va trãi liniºtit ºi fãrã sã se teamã de vreun r
Ps 25.12-13;Ps 112.7;

Cap. 2
1 Fiule, dacã vei primi cuvintele mele,dacã vei pãstra cu tine învãþãturile mele,
Proverbe 4.21;Proverbe 7.1;
2 dacã vei lua aminte la înþelepciune,ºi dacã-þi vei pleca inima la pricepere;
3 dacã vei cere înþelepciune,ºi dacã te vei ruga pentru pricepere,
4 dacã o vei cãuta ca argintul,ºi vei umbla dupã ea ca dupã o comoarã,
Proverbe 3.14;Mat 13.44;
5 atunci vei înþelege frica de Domnul,ºi vei gãsi cunoºtinþa lui Dumnezeu.
6 Cãci Domnul dã înþelepciune;din gura Lui iese cunoºtinþã ºi pricepere.
1Imp 3.9-12;Iac 1.5;
7 El dã izbîndã celor fãrã prihanã,dã un scut celor ce umblã în nevinovãþie.
Ps 84.11;Proverbe 30.5;
8 Ocroteºte cãrãrile neprihãnirii,ºi pãzeºte calea credincioºilor Lui.
1Sam 2.9;Ps 66.9;
9 Atunci vei înþelege dreptatea, judecata,nepãrtinirea, toate cãile cari duc la bine.
10 Cãci înþelepciunea va veni în inima ta,ºi cunoºtinþa va fi desfãtarea sufletului tãu;
11 chibzuinþa va veghea asupra ta,priceperea te va pãzi,
Proverbe 6.22;
12 ca sã te scape de calea cea rea,de omul care þine cuvîntãri stricate;
13 de ceice pãrãsesc cãrãrile adevãrate,ca sã umble pe drumuri întunecoase;
Ioan 3.19-20;
14 cari se bucurã sã facã rãul,ºi îºi pun plãcerea în rãutate,
Proverbe 10.23;Ier 11.35;Rom 1.32;
15 cari umblã pe cãrãri strîmbe,ºi apucã pe drumuri sucite;
Ps 125.5;
16 ca sã te scape ºi de nevasta altuia,de strãina, care întrebuinþeazã vorbe ademenitoare,
Proverbe 5.20;Proverbe 5.3;Proverbe 6.24;Proverbe 7.5;
17 care pãrãseºte pe bãrbatul tinereþei ei,ºi uitã legãmîntul Dumnezeului ei.
Mal 2.14-15;
18 Cãci casa ei pogoarã la moarte,ºi drumul ei duce la cei morþi:
Proverbe 7.27;
19 niciunul care se duce la ea nu se mai întoarce,ºi nu mai gãseºte cãrãrile vieþii.
20 De aceea, tu sã umbli pe calea oamenilor de bine,ºi sã þii cãrãrile celor neprihãniþi!
21 Cãci oamenii fãrã prihanã vor locui þara,ºi oamenii neîntinaþi vor rãmînea în ea;
Ps 37.29;
22 dar cei rãi vor fi nimiciþi din þarã,ºi cei necredincioºi vor fi smulºi din ea.
Iov 18.17;Ps 37.28;Ps 104.35;

Cap. 3
1 Fiule, nu uita învãþãturile mele,ºi pãstreazã în inima ta sfaturile mele!
Deut 8.1;Deut 30.16-20;
2 Cãci ele îþi vor lungi zilele ºi anii vieþii tale,ºi-þi vor aduce multã pace.
Ps 119.165;
3 Sã nu te pãrãseascã bunãtatea ºi credincioºia:leagã-þi-le la gît,scrie-le pe tãbliþa inim
Exod 13.9;Deut 6.8;Proverbe 6.21;Proverbe 7.3;Ier 17.1;2Cor 3.3;
4 ªi astfel vei cãpãta trecere ºi minte sãnãtoasã,înaintea lui Dumnezeu ºi înaintea oamenil
Ps 111.10;1Sam 2.26;Luc 2.52;Fapt 2.47;Rom 14.18;
5 Încrede-te în Domnul din toatã inima ta,ºi nu te bizui pe înþelepciunea ta!
Ps 37.3-5;Ier 9.23;
6 Recunoaºte-L în toate cãile tale,ºi El îþi va netezi cãrãrile.
1Cron 28.9;Ier 10.23;
7 Nu te socoti singur înþelept;teme-te de Domnul, ºi abate-te de la rãu!
Rom 12.16;Iov 1.1;Proverbe 16.6;
8 Aceasta va aduce sãnãtate trupului tãu,ºi rãcorire oaselor tale.
Iov 21.24;
9 Cinsteºte pe Domnul cu averile tale,ºi cu cele dintîi roade din tot venitul tãu:
Exod 22.29;Exod 23.19;Exod 34.26;Deut 26.2;Mal 3.10;Luc 14.13;
10 cãci atunci grînarele îþi vor fi pline de belºug,ºi teascurile tale vor geme de must.
Deut 28.8;
11 Fiule, nu dispreþui mustrarea Domnului,ºi nu te mîhni de pedepsele Lui.
Iov 5.17;Ps 94.12;Evr 12.5-6;Apoc 3.19;
12 Cãci Domnul mustrã pe cine iubeºte,ca un pãrinte pe copilul pe care-l iubeºte!
Deut 8.5;
13 Ferice de omul care gãseºte înþelepciunea,ºi de omul care capãtã pricepere!
Proverbe 8.34-35;
14 Cãci cîºtigul pe care-l aduce ea este mai bun decît al argintului,ºi venitul adus de ea
Iov 28.13;Ps 19.10;Proverbe 2.4;Proverbe 8.11-19;Proverbe 16.16;
15 ea este mai de preþ decît mãrgãritarele,ºi toate comorile tale nu se pot asemui cu ea.
Mat 13.44;
16 În dreapta ei este o viaþã lungã;în stînga ei, bogãþie ºi slavã.
Proverbe 8.18;1Tim 4.8;
17 Cãile ei sînt niºte cãi plãcute,ºi toate cãrãrile ei sînt niºte cãrãri pacinice.
Mat 11.29-30;
18 Ea este un pom de viaþã pentru cei ce o apucã,ºi cei ce o au sînt fericiþi.
Gen 2.9;Gen 3.22;
19 Prin înþelepciune a întemeiat Domnul pãmîntul,ºi prin pricepere a întãrit El cerurile;
Ps 104.24;Ps 136.5;Proverbe 8.27;Ier 10.12;Ier 51.15;
20 prin ºtiinþa Lui s-au deschis Adîncurile,ºi strecoarã norii roua.
Gen 1.9;Deut 33.28;Iov 36.28;
21 Fiule, sã nu se depãrteze învãþãturile acestea de ochii tãi:pãstreazã înþelepciunea ºi c
22 Cãci ele vor fi viaþa sufletului tãu,ºi podoaba gîtului tãu.
Proverbe 1.9;
23 Atunci vei merge cu încredere pe drumul tãu,ºi piciorul nu þi se va poticni.
Ps 37.24;Ps 91.11-12;Proverbe 10.9;
24 Cînd te vei culca, vei fi fãrã teamã,ºi cînd vei dormi, somnul îþi va fi dulce.
Lev 26.6;Ps 3.5;Ps 4.8;
25 Nu te teme nici de spaimã nãpraznicã,nici de o nãvãlire din partea celor rãi;
Ps 91.5;Ps 112.7;
26 cãci Domnul va fi nãdejdea ta,ºi El îþi va pãzi piciorul de cãdere.
27 Nu opri o binefacere celui ce are nevoie de ea,cînd poþi s-o faci.
Rom 13.7;Gal 6.10;
28 Nu zice aproapelui tãu: Du-te ºi vino iarãº;îþi voi da mîne!"cînd ai de unde sã dai.
Lev 19.13;Deut 24.15;
29 Nu gîndi rãu împotriva aproapelui tãu,cînd locuieºte liniºtit lîngã tine.
30 Nu te certa fãrã pricinã cu cineva,cînd nu þi-a fãcut nici un rãu.
Rom 12.18;
31 Nu pizmui pe omul asupritor,ºi nu alege niciuna din cãile lui!
Ps 37.1;Ps 73.3;Proverbe 24.1;
32 Cãci Domnul urãºte pe oamenii stricaþi,dar este prieten cu cei fãrã prihanã.
Ps 25.14;
33 Blestemul Domnului este în casa celui rãu,dar locuinþa celor neprihãniþi o binecuvinteaz
Lev 26.14;Ps 37.22;Zah 5.4;Mal 2.2;Ps 1.3;
34 Cînd are a face cu cei batjocoritori,κi bate joc de ei,dar celor smeriþi le dã har.
Iac 4.6;1Pet 3.5;
35 Înþelepþii vor moºteni slava,dar partea celor nebuni este ruºinea.

Cap. 4
1 Ascultaþi, fiilor, învãþãtura unui tatã,ºi luaþi aminte, ca sã pricepeþi;
Ps 34.11;Proverbe 1.8;
2 cãci eu vã dau sfaturi bune:nu lepãdaþi învãþãtura mea.
3 Cãci cînd eram încã fiu la tatãl meu,ºi fiu gingaº ºi singur la mama mea,
1Cron 29.1;
4 el mã învãþa atunci, ºi-mi zicea: Pãstreazã bine în inima ta cuvintele mele,pãzeºte învãþ
1Cron 28.9;Efes 6.4;Proverbe 7.2;
5 Dobîndeºte înþelepciune, dobîndeºte pricepere;nu uita cuvintele gurii mele, ºi nu te abat
Proverbe 2.2-3;
6 N-o pãrãsi, ºi ea te va pãzi;iubeºte-o, ºi te va ocroti!
2Tes 2.10;
7 Iatã începutul înþelepciunii:dobîndeºte înþelepciunea,ºi cu tot ce ai, dobîndeºte pricepe
Mat 13.44;Luc 10.42;
8 Înalþã-o, ºi ea te va înãlþa;ea va fi slava ta, dacã o vei îmbrãþiºa.
1Sam 2.30;
9 Ea îþi va pune pe cap o cununã plãcutã,te va împodobi cu o strãlucitã cununã împãrãteascã
Proverbe 1.9;Proverbe 3.22;
10 Ascultã, fiule, primeºte cuvintele mele,ºi anii vieþii tale se vor înmulþi.
Proverbe 3.2;
11 Eu îþi arãt calea înþelepciunii,te povãþuiesc pe cãrãrile neprihãnirii.
12 Cînd vei umbla, pasul nu-þi va fi stînjenit;ºi cînd vei alerga, nu te vei poticni.
Ps 18.36;Ps 91.11-12;
13 Þine învãþãtura, n-o lãsa din mînã;pãstreazã-o, cãci ea este viaþa ta.
14 Nu intra pe cãrarea celor rãi,ºi nu umbla pe calea celor nelegiuiþi!
Ps 1.1;Proverbe 1.10-15;
15 Fereºte-te de ea, nu trece pe ea;ocoleºte-o, ºi treci înainte!
16 Cãci ei nu dorm, dacã n-au fãcut rãul,le piere somnul dacã nu fac pe cineva sã cadã;
Ps 36.4;Isa 57.20;
17 cãci ei mãnîncã pîne nelegiuitã,ºi beau vin stors cu sila.
18 Dar cãrarea celor neprihãniþi este ca lumina strãlucitoare,a cãrei strãlucire merge mere
Mat 5.14-45;Filp 2.15;2Sam 23.4;
19 Calea celor rãi este ca întunerecul gros:ei nu vãd de ce se vor poticni.
1Sam 2.9;Iov 18.5-6;Isa 59.9-10;Ier 23.12;Ioan 12.35;
20 Fiule, ia aminte la cuvintele mele,pleacã-þi urechea la vorbele mele!
21 Sã nu se depãrteze cuvintele acestea de ochii tãi,pãstreazã-le în fundul inimii tale!
Proverbe 3.3-21;Proverbe 2.1;
22 Cãci ele sînt viaþã pentru cei ce le gãsesc,ºi sãnãtate pentru tot trupul lor.
Proverbe 3.8;Proverbe 12.18;
23 Pãzeºte-þi inima mai mult de cît orice,cãci din ea ies izvoarele vieþii.
24 Izgoneºte neadevãrul din gura ta;ºi depãrteazã viclenia de pe buzele tale!
25 Ochii tãi sã priveascã drept,ºi pleoapele tale sã caute drept înaintea ta.
26 Cãrarea pe care mergi sã fie netedã,ºi toate cãile tale sã fie hotãrîte:
27 nu te abate nici la dreapta nici la stînga,ºi fereºte-te de rãu.
Deut 5.32;Deut 28.14;Ios 1.7;Isa 1.16;Rom 12.9;

Cap. 5
1 Fiule, ia aminte la înþelepciunea mea,ºi pleacã urechea la învãþãtura mea,
2 ca sã fii cu chibzuinþã,ºi buzele tale sã aibã cunoºtinþã.
Mal 2.7;
3 Cãci buzele femeii strãine strecoarã miere, ºi cerul gurii ei este mai lunecos decît untd
Proverbe 2.16;Proverbe 6.24;Ps 55.21;
4 dar la urmã este amarã ca pelinul,ascuþitã ca o sabie cu douã tãiºuri.
Ecl 7.26;Evr 4.12;
5 Picioarele ei pogoarã la moarte,paºii ei dau în locuinþa morþilor.
Proverbe 7.27;
6 Aºa cã ea nu poate gãsi calea vieþii,rãtãceºte în cãile ei, ºi nu ºtie unde merge.
7 ªi acum, fiilor, ascultaþi-mã,ºi nu vã abateþi dela cuvintele gurii mele:
8 depãrteazã-te de drumul care duce la ea,ºi nu te apropia de uºa casei ei,
9 ca nu cumva sã-þi dai altora vlaga ta,ºi unui om fãrã milã anii tãi;
10 ca nu cumva niºte strãini sã se sature de averea ta,ºi tu sã te trudeºti pentru casa alt
11 ca nu cumva sã gemi, la urmã,cînd carnea ºi trupul þi se vor istovi,
12 ºi sã zici: Cum am putut eu sã urãsc certarea,ºi cum a dispreþuit inima mea mustrarea?
Proverbe 1.29;Proverbe 1.25;Proverbe 12.1;
13 Cum am putut sã n-ascult glasul învãþãtorilor mei,ºi sã nu iau aminte la ceice mã învãþa
14 Cît pe ce sã mã nenorocesc de totîn mijlocul poporului ºi adunãrii!"
15 Bea apã din fîntîna ta,ºi din izvoarele puþului tãu.
16 Ce, vrei sã þi se verse izvoarele afarã?ªi sã-þi curgã rîurile pe pieþele de obºte?
17 Lasã-le sã fie numai pentru tine,ºi nu pentru strãinii de lîngã tine.
18 Izvorul tãu sã fie binecuvîntat,ºi bucurã-te de nevasta tinereþii tale.
Mal 2.14;
19 Cerboaicã iubitã, cãprioarã plãcutã:fii îmbãtat tot timpul de drãgãlãºiile ei,fii îndrãg
Cînt 2.9;Cînt 4.5;Cînt 7.3;
20 ªi pentruce, fiule, ai fi îndrãgostit de o strãinã,ºi ai îmbrãþiºa sînul unei necunoscut
Proverbe 2.16;Proverbe 7.5;
21 Cãci cãile omului sînt lãmurite înaintea ochilor Domnului,ºi El vede toate cãrãrile lui.
2Cron 16.9;Iov 31.4;Iov 34.21;Proverbe 15.3;Ier 16.17;Ier 32.19;Osea 7.2;Evr 4.13;
22 Cel rãu este prins în înseºi nelegiuirile lui,ºi este apucat de legãturile pãcatului lui
Ps 9.15;
23 El va muri din lipsã de înfrînare,se va poticni din prea multa lui nebunie.
Iov 4.21;Iov 36.12;

Cap. 6
1 Fiule, dacã te-ai pus chezaº pentru aproapele tãu,dacã te-ai prins pentru altul,
Proverbe 11.15;Proverbe 17.18;Proverbe 20.16;Proverbe 22.26;Proverbe 27.13;
2 dacã eºti legat prin fãgãduinþa gurii tale,dacã eºti prins de cuvintele gurii tale,
3 fã totuº lucrul acesta, fiule: desleagã-te,cãci ai cãzut în mîna aproapelui tãu!De aceea
4 Nu da somn ochilor tãi,nici aþipire pleoapelor tale!
Ps 132.4;
5 Scapã din mîna lui cum scapã cãprioara din mîna vînãtorului,ºi ca pasãrea din mîna pãsãra
6 Du-te la furnicã, leneºule;uitã-te cu bãgare de seamã la cãile ei, ºi înþelepþeºte-te!
Iov 12.7;
7 Ea n-are nici cãpetenie,nici priveghetor, nici stãpîn;
8 totuº îºi pregãteºte hrana vara,ºi strînge de ale mîncãrii în timpul seceriºului.
9 Pînã cînd vei sta culcat, leneºule?Cînd te vei scula din somnul tãu?
Proverbe 24.33-34;
10 Sã mai dormi puþin, sã mai aþipeºti puþin,sã mai încruciºezi puþin mînile ca sã dormi!..
11 ªi sãrãcia vine peste tine, ca un hoþ,ºi lipsa, ca un om înarmat.
Proverbe 10.4;Proverbe 13.4;Proverbe 20.4;
12 Omul de nimic, omul nelegiuit,umblã cu neadevãrul în gurã,
13 clipeºte din ochi, dã din picior,ºi face semne cu degetele.
Iov 15.12;Ps 35.19;Proverbe 10.10;
14 Rãutatea este în inima lui, urzeºte lucrurile rele într-una,ºi stîrneºte certuri.
Mic 2.1;Proverbe 6.19;
15 De aceea nimicirea îi va veni pe neaºteptate;va fi zdrobit deodatã, ºi fãrã leac.
Ier 19.11;2Cron 36.16;
16 ªase lucruri urãºte Domnul,ºi chiar ºapte Îi sînt urîte:
17 ochii trufaºi, limba mincinoasã,mînile cari varsã sînge nevinovat,
Ps 18.27;Ps 101.5;Ps 120.2.3;Isa 1.15;
18 inima care urzeºte planuri nelegiuite,picioarele cari aleargã repede la rãu,
Gen 6.5;Isa 59.7;Rom 3.15;
19 martorul mincinos, care spune minciuni,ºi cel ce stîrneºte certuri între fraþi.
Ps 27.12;Proverbe 19.5;Proverbe 6.14;
20 Fiule, pãzeºte sfaturile tatãlui tãu,ºi nu lepãda învãþãtura mamei tale:
Proverbe 1.8;Efes 6.1;
21 leagã-le necurmat la inimã,atîrnã-le de gît.
Proverbe 3.3;Proverbe 7.3;
22 Ele te vor însoþi în mersul tãu, te vor pãzi în pat,ºi îþi vor vorbi la deºteptare!
Proverbe 3.23-24;Proverbe 2.11;
23 Cãci sfatul este o candelã, învãþãtura este o luminã,iar îndemnul ºi mustrarea sînt cale
Ps 19.8;Ps 119.105;
24 Ele te vor feri de femeia stricatã,de limba ademenitoare a celei strãine.
Proverbe 2.16;Proverbe 5.3;Proverbe 7.5;
25 N-o pofti în inima ta pentru frumuseþa ei,ºi nu te lãsa ademenit de pleoapele ei.
Mat 5.28;
26 Cãci pentru o femeie curvã, omul ajunge de nu mai rãmîne decît cu o bucatã de pîne,ºi fe
Proverbe 29.3;Gen 39.14;Ezec 13.18;
27 Poate cineva sã ia foc în sîn,fãrã sã i se aprindã hainele?
28 Sau poate merge cineva pe cãrbuni aprinºi,fãrã sã-i ardã picioarele?
29 Tot aºa este ºi cu cel ce se duce la nevasta aproapelui sãu:ori cine se atinge de ea nu
30 Hoþul nu este urgisit cînd furãca sã-ºi potoleascã foamea, cãci îi este foame;
31 ªi dacã este prins, trebuie sã dea înapoi înºeptit,sã dea chiar tot ce are în casã.
Exod 22.1-4;
32 Dar cel ce preacurveºte cu o femeie este un om fãrã minte,singur îºi pierde viaþa cine f
Proverbe 7.7;
33 Nu va avea decît ranã ºi ruºine,ºi ocara nu i se va ºterge.
34 Cãci gelozia înfurie pe un bãrbat,ºi n-are milã în ziua rãzbunãrii;
35 nu se uitã la niciun preþ de rãscumpãrare,ºi nu se lasã înduplecat nici chiar de cel mai

Cap. 7
1 Fiule, pãstreazã cuvintele mele,ºi þine la tine sfaturile mele.
Proverbe 2.1;
2 Þine sfaturile mele, ºi vei trãi;pãzeºte învãþãturile mele ca lumina ochilor.
Lev 18.5;Proverbe 4.4;Isa 55.3;Deut 32.10;
3 Leagã-le la degete,scrie-le pe tãbliþa inimii tale.
Deut 6.8;Deut 11.18;Proverbe 3.3;Proverbe 6.21;
4 Zi înþelepciunii: Tu eºti sora mea!"ªi numeºte priceperea prietena ta, -
5 ca sã te fereascã de nevasta altuia,de strãina care întrebuinþeazã cuvinte ademenitoare.
Proverbe 2.16;Proverbe 5.3;Proverbe 6.24;
6 Stãteam la fereastra casei mele,ºi mã uitam prin zãbrele.
7 Am zãrit printre cei neîncercaþi,am vãzut printre tineripe un bãiat fãrã minte.
Proverbe 6.32;Proverbe 9.4-16;
8 Trecea pe uliþã, la colþul unde stãtea una din aceste strãine,ºi a apucat pe calea care d
9 Era în amurg, seara,în noaptea neagrã ºi întunecoasã.
Iov 24.15;
10 ªi, iatã cã, i-a alergat înainte o femeieîmbrãcatã ca o curvã ºi cu inima ºireatã.
11 Era bunã de gurã ºi fãrã astîmpãr;picioarele nu-i puteau sta acasã:
Proverbe 9.13;1Tim 5.13;Tit 2.5;
12 cînd în uliþã, cînd în pieþe,pela toate colþurile stãtea la pîndã.
13 Ea l-a îmbrãþiºat ºi l-a sãrutat,ºi cu o faþã fãrã ruºine i-a zis :
14 Eram datoare cu o jertfã de mulþãmire,azi mi-am împlinit juruinþele.
15 De aceea þi-am ieºit înainte,sã te caut, ºi te-am ºi gãsit.
16 Mi-am împodobit patul cu învelitori,cu aºternut de pînzeturi din Egipt;
17 mi-am stropit aºternutulcu smirnã, aloe ºi scorþiºoarã.
Isa 19.9;
18 Vino, sã ne îmbãtãm de dragoste pînã dimineaþã,sã ne desfãtãm cu desmierdãri !
19 Cãci bãrbatul meu nu este acasã,a plecat într-o cãlãtorie lungã,
20 a luat cu el sacul cu bani,ºi nu se va întoarce acasã decît la luna nouã."
21 Tot vorbindu-i, ea l-a ademenit,ºi l-a atras cu buzele ei ademenitoare.
Proverbe 5.3;Ps 12.2;
22 De odatã a început sã meargã dupã ea,ca boul care se duce la mãcelãrie,ca un cerb care a
23 ca pasãrea care dã buzna în laþ,fãrã sã ºtie cã o va costa viaþa,pînã ce sãgeata îi strã
Ecl 9.12;
24 ªi acum, fiilor, ascultaþi-mã,ºi luaþi aminte la cuvintele gurii mele.
25 Sã nu þi se abatã inima spre calea unei asemenea femei,nu te rãtãci pe cãrãrile ei.
26 Cãci ea a fãcut sã cadã multe jertfe,ºi mulþi sînt cei pe cari i-a ucis ea.
Neem 13.26;
27 Casa ei este drumul spre locuinþa morþilor,drumul care pogoarã spre locaºurile morþii.
Proverbe 2.18;Proverbe 5.5;Proverbe 9.18;
Cap. 8
1 Nu strigã înþelepciunea,ºi nu-ºi înalþã priceperea glasul?
Proverbe 1.20;Proverbe 9.3;
2 Ea se aºeazã sus pe înãlþimi,afarã pe drum, la rãspîntii,
3 ºi strigã lîngã porþi, la intrarea cetãþii,la intrarea porþilor:
4 Oamenilor, cãtre voi strig,ºi spre fiii oamenilor se îndreaptã glasul meu .
5 Învãþaþi-vã minte, proºtilor,ºi înþelepþiþi-vã nebunilor!
6 Asculaþi, cãci am lucruri mari de spus,ºi buzele mi se deschid ca sã înveþe pe alþii ce e
Proverbe 22.20;
7 Cãci gura mea vesteºte adevãrul,ºi buzele mele urãsc minciuna!
8 Toate cuvintele gurii mele sînt drepte,n-au nimic neadevãrat nici sucit în ele.
9 Toate sînt lãmurite pentru cel priceput,ºi drepte pentru ceice au gãsit ºtiinþa.
10 Primiþi mai de grabã învãþãturile mele decît argintul,ºi mai de grabã ºtiinþa de cît aur
11 Cãci înþelepciunea preþuieºte mai mult de cît mãrgãritarele,ºi nici un lucru de preþ nu
Iov 28.15;Ps 19.10;Ps 119.127;Proverbe 3.14-15;Proverbe 4.5-7;Proverbe 16.16;
12 Eu, Înþelepciunea, am ca locuinþã mintea,ºi pot nãscoci cele mai chibzuite planuri.
13 Frica de Domnul este urîrea rãului;trufia ºi mîndria, purtarea reaºi gura mincinoasã, ia
Proverbe 16.6;Proverbe 6.17;Proverbe 4.24;
14 Dela mine vine sfatul ºi izbînda, eu sînt priceperea, a mea este puterea.
Ecl 7.19;
15 Prin mine împãrãþesc împãraþiiºi dau voivozii porunci drepte.
Dan 2.21;Rom 13-1;
16 Prin mine cîrmuiesc dregãtorii,ºi mai marii, toþi judecãtorii pãmîntului.
17 Eu iubesc pe ceice mã iubesc,ºi cei ce mã cautã cu totdinadinsul mã gãsesc.
1Sam 2.30;Ps 91.14;Ioan 14.21;Iac 1.5;
18 Cu mine este bogãþia ºi slava, avuþiile trainice ºi dreptatea.
Proverbe 3.16;Mat 6.33;
19 Rodul meu este mai bun decît aurul cel mai curat,ºi venitul meu întrece argintul cel mai
Proverbe 3.14;Proverbe 8.10;
20 Eu umblu pe calea nevinovãþiei,pe mijlocul cãrãrilor neprihãnirii,
21 ca sã dau o adevãratã moºtenire celor ce mã iubesc,ºi sã le umplu visteriile.
22 Domnul m-a fãcut cea dintîi dintre lucrãrile Lui,înaintea celor mai vechi lucrãri ale Lu
Proverbe 3.19;Ioan 1.1;
23 Eu am fost aºezatã din vecinicie, înainte de orice început,înainte de a fi pãmîntul.
Ps 2.6;
24 Am fost nãscutã cînd încã nu erau adîncuri,nici izvoare încãrcate cu ape;
25 am fost nãscutã înainte de întãrirea munþilor,înainte de a fi dealurile,
Iov 15.7-8;
26 cînd nu era încã nici pãmîntul, nici cîmpiile,nici cea dintîi fãrîmã din pulberea lumii.
27 Cînd a întocmit Domnul cerurile, eu eram de faþã;cînd a tras o zare pe faþa adîncului,
28 cînd a pironit norii sus,ºi cînd au þîºnit cu putere izvoarele adîncului,
29 cînd a pus un hotar mãrii,ca apele sã nu treacã peste porunca Lui,cînd a pus temeliile p
Gen 1.9-10;Iov 38.10-11;Ps 33.7;Ps 104.9;Ier 5.22;Iov 38.4;
30 eu eram meºterul Lui, la lucru lîngã el,ºi în toate zilele eram desfãtarea Lui,jucînd ne
Ioan 1.1-18;Mat 3.17;Col 1.13;
31 jucînd pe rotocolul pãmîntului Sãu,ºi gãsindu-mi plãcerea în fiii oamenilor.
Ps 16.3;
32 ªi acum, fiilor, ascultaþi-mã,cãci ferice de ceice pãzesc cãile mele!
Ps 119.1-2;Ps 128.1-2;Luc 11.28;
33 Ascultaþi învãþãtura, ca sã vã faceþi înþelepþi, ºi nu lepãdaþi sfatul meu.
34 Ferice de omul care m-ascultã,care vegheazã zilnic la porþile mele,ºi pãzeºte pragul uºi
Proverbe 3.13-18;
35 Cãci celce mã gãseºte, gãseºte viaþa,ºi capãtã bunãvoinþa Domnului.
Proverbe 12.2;
36 Dar celce pãcãtuieºte împotriva mea îºi vatãmã sufletul sãu;toþi ceice mã urãsc pe mine,
Proverbe 2.20;
Cap. 9
1 Înþelepciunea ºi-a zidit casa,ºi-a tãiat cei ºapte stîlpi.
Mat 16.18;Efes 2.20-22;1Pet 2.5;
2 ªi-a junghiat vitele, ºi-a amestecat vinul,ºi-a pus masa.
Mat 22.3;Proverbe 9.5;Proverbe 23.30;
3 ªi-a trimes slujnicele, ºi strigã,de pe vîrful înãlþimilor cetãþii :
Rom 10.15;Proverbe 8.1-2;Proverbe 9.14;
4 Cine este prost, sã vinã încoace!"Celor lipsiþi de pricepere le zice:
Proverbe 9.16;Proverbe 6.32;Mat 11.25;
5 Veniþi de mîncaþi din pînea mea,ºi beþi din vinul pe care l-am amestecat!
Proverbe 9.2;Cînt 5.1;Isa 55.1;Ioan 6.27;
6 Lãsaþi prostia, ºi veþi trãi,ºi umblaþi pe calea priceperii!"
7 Celce mustrã pe un batjocoritor îºi trage dispreþ,ºi celce cautã sã îndrepte pe cel rãu s
8 Nu mustra pe cel batjocoritor, ca sã nu te urascã;mustrã pe cel înþelept, ºi el te va iub
9 Dã înþeleptului, ºi se va face ºi mai înþelept;învaþã pe cel neprihãnit, ºi va învãþa ºi
Mat 13.12;
10 Începutul înþelepciunii este frica de Domnul;ºi ºtiinþa sfinþilor, este priceperea.
Iov 28.28;Ps 111.10;Proverbe 1.7;
11 Prin mine þi se vor înmulþi zilele,ºi þi se vor mãri anii vieþii tale.
Proverbe 3.2-16;Proverbe 10.27;
12 Dacã eºti înþelept, pentru tine eºti înþelept;dacã eºti batjocoritor, tu singur vei sufe
Iov 35.6-7;Proverbe 16.26;
13 Nebunia este o femeie gãlãgioasã, proastã ºi care nu ºtie nimic.
Proverbe 7.11;
14 Ea ºade totuº la uºa casei sale,pe un scaun, pe înãlþimile cetãþii,
Proverbe 9.3;
15 ca sã strige la trecãtorii,cari merg pe calea cea dreaptã:
16 Cine este prost, sã vinã aici!"Iar celui fãrã minte îi zice:
Proverbe 9.4;
17 Apele furate sînt dulci,ºi pînea luatã pe ascuns este plãcutã !"
Proverbe 20.17;
18 El nu ºtie cã acolo sînt morþii,ºi cã oaspeþii ei sînt în vãile locuinþei morþilor.
Proverbe 2.18;Proverbe 7.27;

Cap. 10
1 Pildele lui Solomon.Un fiu înþelept este bucuria tatãlui,dar un fiu nebun este mîhnirea m
Proverbe 15.20;Proverbe 17.21-25;Proverbe 19.13;Proverbe 29.3.15;
2 Comorile cîºtigate pe nedrept nu folosesc,dar neprihãnirea izbãveºte dela moarte.
Ps 49.6;Proverbe 11.4;Luc 12.19-20;Dan 4.27;
3 Domnul nu lasã pe cel neprihãnit sã sufere de foame,dar îndepãrteazã pofta celor rãi.
Ps 10.14;Ps 34.9-10;Ps 37.25;
4 Cine lucreazã cu o mînã leneºã sãrãceºte,dar mîna celor harnici îmbogãþeºte.
Proverbe 12.24;Proverbe 19.15;Proverbe 13.4;Proverbe 21.5;
5 Cine strînge vara, este un om chibzuit,cine doarme în timpul seceratului este un om care
Proverbe 12.4;Proverbe 17.2;Proverbe 19.26;
6 Pe capul celui neprihãnit sînt binecuvîntãri,dar gura celor rãi ascunde sîlnicie.
Proverbe 10.11;Est 7.8;
7 Pomenirea celui neprihãnit este binecuvîntatã,dar numele celor rãi putrezeºte. -
Ps 9.5-6;Ps 112.6;Ecl 8.10;
8 Cine are o inimã înþeleaptã primeºte învãþãturile,dar cine are o gurã nesocotitã se prãpã
Proverbe 10.10;
9 Cine umblã fãrã prihanã, umblã fãrã teamã,dar cine apucã pe cãi strîmbe se dã singur de g
Ps 23.4;Ps Proverbe;Ps 28.18;Isa 33.15-16;
10 Cine clipeºte din ochi este o pricinã de întristare,ºi cine are o gurã nesocotitã se prã
Proverbe 6.13;Proverbe 10.8;
11 Gura celui neprihãnit este un izvor de viaþã,dar gura celor rãi ascunde sîlnicie. -
Ps 37.30;Proverbe 13.14;Proverbe 18.4;Ps 107.42;Proverbe 10.6;
12 Ura stîrneºte certuri,dar dragostea acopere toate greºelile. -
Proverbe 17.9;1Cor 13.4;1Pet 4.8;
13 Pe buzele omului priceput se aflã înþelepciunea,dar nuiaua este pentru spatele celui fãr
Proverbe 26.3;
14 Înþelepþii pãstreazã ºtiinþa,dar gura nebunului este o pieire apropiatã. -
Proverbe 18.7;Proverbe 21.23;
15 Averea este o cetate întãritã pentru cel bogat;dar prãpãdirea celor nenorociþi, este sãr
Iov 31.24;Ps 52.7;Proverbe 18.11;1Tim 6.17;
16 Cel neprihãnit îºi întrebuinþeazã cîºtigul pentru viaþã,iar cel rãu îºi întrebuinþeazã v
17 Cine îºi aduce aminte de certare apucã pe calea vieþii;dar cel ce uitã mustrarea apucã p
18 Cine ascunde ura, are buze mincinoase,ºi cine rãspîndeºte bîrfelile este un nebun. -
Ps 15.3;
19 Cine vorbeºte mult nu se poate sã nu pãcãtuiascã,dar cel ce-ºi þine buzele, este un om c
Ecl 5.3;Iac 3.2;
20 Limba celui neprihãnit este argint ales;inima celor rãi este puþin lucru. -
21 Buzele celui neprihãnit învioreazã pe mulþi oameni,dar nebunii mor fiindcã n-au judecatã
22 Binecuvîntarea Domnului îmbogãþeºte,ºi El nu lasã sã fie urmatã de niciun necaz. -
Gen 24.35;Gen 26.12;Ps 37.22;
23 Pentru cel nebun este o plãcere sã facã rãul,dar pentru cel înþelept este o plãcere sã l
Proverbe 14.9;Proverbe 15.21;
24 Celui rãu de ce se teme aceea i se întîmplã,dar celor neprihãniþi li se împlineºte dorin
Iov 15.21;Ps 145.19;Mat 5.6;1Ioan 5.14-15;
25 Cum trece vîrtejul, aºa piere cel rãu;dar cel neprihãnit are temelii vecinice. -
Ps 37.9-10;Ps 15.5;Proverbe 10.30;Mat 7.24-25;Mat 16.18;
26 Cum este oþetul pentru dinþi ºi fumul pentru ochi,aºa este leneºul pentru cel ce-l trime
27 Frica de Domnul lungeºte zilele,dar anii celui rãu sînt scurtaþi. -
Proverbe 9.11;Iov 15.32-33;Iov 22.16;Ps 55.23;Ecl 7.17;
28 Aºteptarea celor neprihãniþi nu va fi decît bucurie,dar nãdejdea celor rãi va pieri. -
Iov 8.13;Iov 11.20;Ps 112.10;Proverbe 11.7;Ps 1.6;Ps 37.20;
29 Calea Domnului este un zid de apãrare pentru cel nevinovat,dar este o topenie pentru cei
30 Cel neprihãnit nu se va clãtina niciodatã,dar cei rãi nu vor locui în þarã. -
Ps 37.22-29;Ps 125.1;Proverbe 10.25;
31 Gura celui neprihãnit scoate înþelepciune,dar limba stricatã va fi nimicitã. -
Ps 37.20;
32 Buzele celui neprihãnit ºtiu sã vorbeascã lucruri plãcute,dar gura celor rãi spune rãutã

Cap. 11
1 Cumpãna înºelãtoare este urîtã Domnului,dar cîntãreala dreaptã Îi este plãcutã.
Lev 19.35-36;Deut 25.13-16;Proverbe 16.11;Proverbe 20.10-23;
2 Cînd vine mîndria, vine ºi ruºinea;dar înþelepciunea este cu cei smeriþi.
Proverbe 15.33;Proverbe 16.18;Proverbe 18.12;Dan 4.30-31;
3 Neprihãnirea oamenilor cinstiþi îi cîrmuieºte fãrã teamã,dar vicleniile celor stricaþi le
Proverbe 13.6;
4 În ziua mîniei, bogãþia nu slujeºte la nimic;dar neprihãnirea izbãveºte dela moarte.
Proverbe 10.2;Ezec 7.19;Þef 1.18;Gen 7.1;
5 Nevinovãþia omului fãrã prihanã îi netezeºte calea,dar cel rãu cade prin îns㺠rãutatea l
Proverbe 5.22;Ecl 10.8;
6 Nevinovãþia oamenilor fãrã prihanã îi scapã,dar cei rãi sînt prinºi de rãutatea lor.
7 La moartea celui rãu, îi piere nãdejdea,ºi aºteptarea oamenilor nelegiuiþi este nimicitã.
Proverbe 10.28;
8 Cel neprihãnit este scãpat din strîmtoare,ºi cel rãu îi ia locul.
Proverbe 21.18;
9 Cu gura lui omul nelegiuit pierde pe aproapele sãu,dar cei neprihãniþi sînt scãpaþi prin
Iov 8.13;
10 Cînd le merge bine celor neprihãniþi, toatã cetatea se bucurã;ºi cînd pier cei rãi, toþi
Est 8.15;Proverbe 28.12-28;
11 Cetatea se înalþã prin binecuvîntarea oamenilor fãrã prihanã,dar este surpatã prin gura
Proverbe 29.8;
12 Cine defaimã pe aproapele sãu este fãrã minte,dar omul cu pricepere primeºte ºi tace. -
13 Cine umblã cu bîrfeli dã pe faþã lucruri ascunse,dar sufletul credincios þine ce i s-a î
Lev 19.16;Proverbe 20.19;
14 Cînd nu este chibzuinþã, poporul cade;dar biruinþa vine prin marele numãr de sfetnici. -
Reg 12.1;Proverbe 15.22;Proverbe 24.6;
15 Cui se pune chezaº pentru altul, îi merge rãu,dar cine se teme sã se punã chezaº este li
Proverbe 6.1;
16 O femeie plãcutã capãtã cinste,ºi cei asupritori capãtã bogãþie. -
Proverbe 31.30;
17 Omul milostiv îºi face bine sufletului sãu,dar omul fãrã milã îºi turburã îns㺠carnea l
Mat 5.7;Mat 25.34;
18 Cel rãu dobîndeºte un cîºtig înºelãtor,dar cel ce samãnã neprihãnirea are o adevãratã pl
Osea 10.12;Gal 6.8-9;Iac 3.18;
19 Adevãrata neprihãnire duce la viaþã,dar cel ce urmãreºte rãul gãseºte moartea. -
20 Cei cu inima stricatã sînt o scîrbã înaintea Domnului,dar cei ce umblã fãrã prihanã Îi s
21 Hotãrît: cel rãu nu va rãmînea nepedepsit,dar sãmînþa celor neprihãniþi va fi scãpatã. -
Proverbe 16.5;Ps 112.2;
22 Femeia frumoasã ºi fãrã minte esteca un inel de aur pus în rîtul unui porc. -
23 Dorinþa celor neprihãniþi este numai bine; dar aºteptarea celor rãi este numai mînie -.
Rom 2.8-9;
24 Unul, care dã cu mîna largã, ajunge mai bogat;ºi altul, care economiseºte prea mult, nu
Ps 112.9;
25 Sufletul binefãcãtor va fi sãturat,ºi cel ce udã pe alþii va fi udat ºi el. -
2Cor 9.6-10;Mat 5.7;
26 Cine opreºte grîul este blestemat de popor,dar pe capul celui ce-l vinde vine binecuvînt
Amos 8.5-6;Iov 29.13;
27 Cine urmãreºte binele, îºi cîºtigã bunãvoinþã,dar cine urmãreºte rãul este atins de el.
Est 7.10;Ps 7.15-16;Ps 9.15-16;Ps 10.2;Ps 57.6;
28 Cine se încrede în bogãþii va cãdea,dar cei neprihãniþi vor înverzi ca frunziºul. -
Iov 31.24;Ps 52.7;Marc 10.24;Luc 12.21;1Tim 6.17;Ps 1.3;Ps 52.8;Ps 92.12;Ier 17.8;
29 Cine îºi turburã casa va moºteni vînt,ºi nebunul va fi robul omului înþelept! -
Ecl 5.16;
30 Rodul celui neprihãnit este un pom de viaþã,ºi cel înþelept cîºtigã suflete. -
Dan 12.3;1Cor 9.19;Iac 5.20;
31 Iatã, cel neprihãnit este rãsplãtit pe pãmînt;cu cît mai mult cel rãu ºi pãcãtos!
Ier 25.29;1Pet 4.17-18;

Cap. 12
1 Cine iubeºte certarea, iubeºte ºtiinþa;dar cine urãºte mustrarea, este prost. -
2 Omul de bine capãtã bunãvoinþa Domnului,dar Domnul osîndeºte pe cel plin de rãutate.
Proverbe 8.35;
3 Omul nu se întãreºte prin rãutate,dar rãdãcina celor neprihãniþi nu se va clãtina. -
Proverbe 10.25;
4 O femeie cinstitã este cununa bãrbatului ei, dar cea care-i face ruºine este ca putregaiu
Proverbe 31.23;1Cor 11.7;Proverbe 14.30;
5 Gîndurile celor neprihãniþi nu sînt decît dreptate,dar sfaturile celor rãi nu sînt decît
6 Cuvintele celor rãi sînt niºte curse ca sã verse sînge,dar gura celor fãrã prihanã îi izb
Proverbe 1.11-18;Proverbe 14.3;
7 Cei rãi sînt rãsturnaþi, ºi nu mai sînt,dar casa celor neprihãniþi rãmîne în picioare! -
Ps 37.36-37;Proverbe 11.21;Mat 7.24-27;
8 Un om este preþuit dupã mãsura priceperii lui,dar cel cu inima stricatã este dispreþuit.
1Sam 25.17;
9 Mai bine sã fii într-o stare smeritã ºi sã ai o slugã,decît sã faci pe fudulul ºi sã n-ai
Proverbe 13.7;Deut 25.4;
10 Cel neprihãnit se îndurã de vite,dar inima celui rãu este fãrã milã.
11 Cine-ºi lucreazã ogorul va avea belºug de pîne,dar cine umblã dupã lucruri de nimic este
Gen 3.19;Proverbe 28.19;Proverbe 6.32;
12 Cel rãu pofteºte prada celor nelegiuiþi,dar rãdãcina celor neprihãniþi rodeºte.-
13 În pãcãtuirea cu buzele este o cursã primejdioasã,dar cel neprihãnit scapã din bucluc. -
Proverbe 18.7;2Pet 2.9;
14 Prin rodul gurii te saturi de bunãtãþi,ºi fiecare primeºte dupã lucrul mînilor lui. -
Proverbe 13.2;Proverbe 18.20;Isa 3.10-11;
15 Calea nebunului este fãrã prihanã în ochii lui,dar înþeleptul ascultã sfaturile. -
Proverbe 3.7;Luc 18.11;
16 Nebunul îndatã îºi dã pe faþã mînia,dar înþeleptul ascunde ocara. -
Proverbe 29.11;
17 Cine spune adevãrul face o mãrturisire dreaptã,dar martorul mincinos vorbeºte înºelãciun
Proverbe 14.5;
18 Cine vorbeºte în chip uºuratic, rãneºte ca strãpungerea unei sãbii,dar limba înþelepþilo
Ps 57.4;Ps 59-7;Ps 64.3;Ps 52.5;Proverbe 19.9;
19 Buza care spune adevãrul este întãritã pe vecie,dar limba mincinoasã nu stã decît o clip
20 Înºelãtoria este în inima celor ce cugetã rãul,dar bucuria este pentru ceice sfãtuiesc l
21 Nicio nenorocire nu se întîmplã celui neprihãnit,dar cei rãi sînt nãpãdiþi de rele. -
22 Buzele mincinoase sînt urîte Domnului,dar ceice lucreazã cu adevãr îi sînt plãcuþi. -
Proverbe 6.17;Proverbe 11.20;Apoc 22.15;
23 Omul înþelept îþi ascunde ºtiinþa,dar inima nebunilor vesteºte nebunia. -
Proverbe 13.16;Proverbe 15.2;
24 Mîna celor harnici va stãpîni,dar mîna leneºã va plãti bir. -
Proverbe 10.4;
25 Neliniºtea din inima omului îl doboarã,dar o vorbã bunã îl înveseleºte. -
Proverbe 15.13;Isa 50.4;
26 Cel neprihãnit aratã prietenului sãu calea cea bunã,dar calea celor rãi îi duce în rãtãc
27 Leneºul nu-ºi frige vînatul,dar comoara de preþ a unui om este munca. -
28 Pe cãrarea neprihãnirii este viaþa,ºi pe drumul însemnat de ea nu este moarte. -

Cap. 13
1 Un fiu înþelept ascultã învãþãtura tatãlui sãu,dar batjocoritorul n-ascultã mustrarea. -
1Sam 2.25;
2 Prin rodul gurii ai parte de bine,dar cei stricaþi au parte de sîlnicie. -
Proverbe 12.14;
3 Cine-ºi pãzeºte gura, îºi pãzeºte sufletul;cine-ºi deschide buzele mari aleargã spre piei
Ps 39.1;Proverbe 21.23;Iac 3.2;
4 Leneºul doreºte mult, ºi totuº, n-are nimic,dar cei harnici se saturã. -
Proverbe 10.4;
5 Cel neprihãnit urãºte cuvintele mincinoase, dar cel rãu se face urît ºi se acoperã de ruº
6 Neprihãnirea pãzeºte pe cel nevinovat,dar rãutatea aduce pierzarea pãcãtosului. -
Proverbe 11.3-6;
7 Unul face pe bogatul, ºi n-are nimic,altul face pe sãracul, ºi are totuº mari avuþii, -
Proverbe 12.9;
8 Omul cu bogãþia lui îºi rãscumpãrã viaþa,dar sãracul n-ascultã mustrarea. -
9 Lumina celor neprihãniþi arde voioasã,dar candela celor rãi se stinge. -
Iov 18.5-6;Iov 21.17;Proverbe 24.20;
10 Prin mîndrie se aþîþã numai certuri,dar înþelepciunea este cu cel ce ascultã sfaturile.
11 Bogãþia cîºtigatã fãrã trudã scade,dar ce se strînge încetul cu încetul,creºte. -
Proverbe 10.2;Proverbe 20.21;
12 O nãdejde amînatã îmbolnãveºte inima, dar o dorinþã împlinitã este un pom de viaþã. -
Proverbe 13.19;
13 Cine nesocoteºte Cuvîntul Domnului se pierde,dar cine se teme de poruncã este rãsplãtit.
2Cron 36.16;
14 Învãþãtura înþeleptului este un izvor de viaþã,ca sã abatã pe om din cursele morþii. -
Proverbe 10.11;Proverbe 14.27;Proverbe 16.22;2Sam 22.6;
15 O minte sãnãtoasã cîºtigã bunãvoinþã,dar calea celor stricaþi este pietroasã. -
16 Orice om chibzuit lucreazã cu cunoºtinþã,dar nebunul îºi dã la ivealã nebunia. -
Proverbe 12.23;Proverbe 15.2;
17 Un sol rãu cade în nenorocire,dar un sol credincios aduce tãmãduire. -
Proverbe 25.13;
18 Sãrãcia ºi ruºinea sînt partea celui ce leapãdã certarea,dar cel ce ia seama la mustrare
Proverbe 15.5.31;
19 Împlinirea unei dorinþe este dulce sufletului,dar celor nebuni le este urît sã se lase d
Proverbe 13.12;
20 Cine umblã cu înþelepþii se face înþelept,dar cui îi place sã se însoþeascã cu nebunii o
21 Nenorocirea urmãreºte pe cei ce pãcãtuiesc,dar cei neprihãniþi vor fi rãsplãtiþi cu feri
Ps 32.10;
22 Omul de bine lasã moºtenitori pe copiii copiilor sãi,dar bogãþiile pãcãtosului sînt pãst
Iov 27.16-17;Proverbe 28.8;Ecl 2.26;
23 Ogorul pe care-l desþelineºte sãracul dã o hranã îmbelºugatã,dar mulþi pier din pricina
Proverbe 12.11;
24 Cine cruþã nuiaua, urãºte pe fiul sãu,dar cine-l iubeºte, îl pedepseºte îndatã. -
Proverbe 19.18;Proverbe 22.15;Proverbe 23.13;Proverbe 29.15-17;
25 Cel neprihãnit mãnîncã pînã se saturã,dar pîntecele celor rãi duce lipsã. -
Ps 34.10;Ps 37.3;

Cap. 14
1 Femeia înþeleaptã îºi zideºte casa,iar femeia nebunã o dãrîmã cu înseºi mînile ei. -
Proverbe 24.3;Rut 4.11;
2 Cine umblã cu neprihãnire, se teme de Domnul,dar cine apucã pe cãi strîmbe, Îl nesocoteºt
Iov 12.4;
3 În gura nebunului este o nuia pentru mîndria lui,dar pe înþelepþi îi pãzesc buzele lor. -
Proverbe 12.6;
4 Unde nu sînt boi, ieslea rãmîne goalã,dar puterea boilor aduce belºug de roduri. -
5 Un martor credincios nu minte,dar un martor mincinos spune minciuni.
Exod 20.16;Exod 23.1;Proverbe 6.19;Proverbe 12.17;Proverbe 14.25;
6 Batjocoritorul cautã înþelepciunea ºi n-o gãseºte,dar pentru omul priceput ºtiinþa este l
Proverbe 8.9;Proverbe 17.24;
7 Depãrteazã-te de nebun,cãci nu pe buzele lui vei gãsi ºtiinþa. -
8 Înþelepciunea omului chibzuit îl face sã vadã pe ce cale sã meargã,dar nebunia celor neso
9 Cei nesocotiþi glumesc cu pãcatul, dar între cei fãrã prihanã este bunãvoinþã. -
Proverbe 10.23;
10 Inima îºi cunoaºte necazurile,ºi nici un strãin nu se poate amesteca în bucuria ei. -
11 Casa celor rãi va fi nimicitã,dar cortul celor fãrã prihanã va înflori. -
Iov 8.15;
12 Multe cãi pot pãrea bune omului,dar la urmã se vãd cã duc la moarte. -
Proverbe 16.25;Rom 6.21;
13 De multe ori chiar în mijlocul rîsului inima poate fi mîhnitã,ºi bucuria poate sfîrºi pr
Proverbe 5.4.Ecl;
14 Cel cu inima rãtãcitã se saturã de cãile lui,ºi omul de bine se saturã ºi el de ce este
Proverbe 1.31;Proverbe 12.14;
15 Omul lesne crezãtor crede orice vorbã,dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. -
16 Înþeleptul se teme ºi se abate dela rãu,dar nesocotitul este îngîmfat ºi fãrã fricã. -
Proverbe 22.3;
17 Cine este iute la mînie face prostii,ºi omul plin de rãutate se face urît. -
18 Cei proºti au parte de nebunie,dar oamenii chibzuiþi sînt încununaþi cu ºtiinþã. -
19 Cei rãi se pleacã înaintea celor buni,ºi cei nelegiuiþi înaintea porþilor celui neprihãn
20 Sãracul este urît chiar ºi de prietenul sãu,dar bogatul are foarte mulþi prieteni. -
Proverbe 19.7;
21 Cine dispreþuieºte pe aproapele sãu face un pãcat,dar ferice de cine are milã de cei nen
Ps 41.1;Ps 112.9;
22 În adevãr ceice gîndesc rãul se rãtãcesc.dar ceice gîndesc binele lucreazã cu bunãtate º
23 Oriunde se munceºte este ºi cîºtig,dar oriunde numai se vorbeºte, este lipsã. -
24 Bogãþia este o cununã pentru cei înþelepþi,dar cei nesocotiþi n-au altceva decît nebunie
25 Martorul care spune adevãrul scapã suflete,dar cel înºelãtor spune minciuni. -
Proverbe 14.5;
26 Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El,ºi copiii lui au un loc de adãpost la E
27 Frica de Domnul este un izvor de viaþã,ea ne fereºte de cursele morþii. -
Proverbe 13.14;
28 Mulþimea poporului este slava împãratului,lipsa poporului este pieirea voivodului. -
29 Cine este încet la mînie are multã pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prost
Proverbe 16.32;Iac 1.19;
30 O inimã liniºtitã este viaþa trupului,dar prizma este putrezirea oaselor. -
Ps 112.10;Proverbe 12.4;
31 Cine asupreºte pe sãrac, batjocoreºte pe Ziditorul sãu,dar cine are milã de cel lipsit,
Proverbe 17.5;Mat 25.40-45;Iov 31.15-16;Proverbe 22.2;
32 Cel rãu este doborît de rãutatea lui,dar cel neprihãnit chiar ºi la moarte trage nãdejde
Iov 13.15;Iov 19.26;Ps 23.4;Ps 37.37;2Cor 1.9;2Cor 5.8;2Tim 4.18;
33 Înþelepciunea se odihneºte într-o inimã priceputã,dar în mijlocul celor nesocotiþi ea se
Proverbe 12.16;Proverbe 29.11;
34 Neprihãnirea înalþã pe un popor,dar pãcatul este ruºinea popoarelor. -
35 Un împãrat are plãcere de un slujitor chibzuit,dar pe cel de ocarã, îl atinge mînia lui.
Mat 24.45-47;

Cap. 15
1 Un rãspuns blînd potoleºte mînia,dar o vorbã asprã aþîþã mînia.
Jud 8.1-3;Proverbe 25.15;1Sam 25.10;1Imp 12.13-16;
2 Limba înþelepþilor dã ºtiinþã plãcutã,dar gura nesocotiþilor împroaºcã nebunie. -
Proverbe 15.28;Proverbe 12.23;Proverbe 13.16;
3 Ochii Domnului sînt în orice loc,ei vãd pe cei rãi ºi pe cei buni. -
Iov 34.21;Proverbe 5.21;Ier 16.17;Ier 32.19;Evr 4.13;
4 Limba dulce este un pom de viaþã,dar limba stricatã zdrobeºte sufletul. -
5 Nesocotitul dispreþuieºte învãþãtura tatãlui sãu,dar cine ia seama la mustrare ajunge înþ
Proverbe 10.1;Proverbe 13.18;Proverbe 15.31.32;
6 În casa celui neprihãnit este mare belºug,dar în cîºtigurile celui rãu este turburare. -
7 Buzele înþelepþilor samãnã ºtiinþa,dar inima celor nesocotiþi este stricatã. -
8 Jertfa celor rãi este o scîrbã înaintea Domnului,dar rugãciunea celor fãrã prihanã Îi est
Proverbe 21.27;Proverbe 28.9;Isa 1.11;Isa 61.8;Isa 66.3;Ier 6.20;Ier 7.22;Amos 5.22;
9 Calea celui rãu este urîtã Domnului,dar El iubeºte pe cel ce umblã dupã neprihãnire. -
Proverbe 21.21;1Tim 6.11;
10 Cine pãrãseºte cãrarea este aspru pedepsit,ºi cine urãºte mustrarea va muri. -
1Imp 22.8;Proverbe 5.12;Proverbe 10.17;
11 Locuinþa morþilor ºi Adîncul sînt cunoscute Domnului,cu cît mai mult inimile oamenilor!
Iov 26.6;Ps 139.8;2Cron 6.30;Ps 7.9;Ps 44.21;Ioan 2.24-25;Ioan 21.17;Fapt 1.24;
12 Batjocoritorului nu-i place sã fie mustrat,de aceea nu se duce la cei înþelepþi. -
Amos 5.10;2Tim 4.3;
13 O inimã veselã însenineazã faþa;dar cînd inima este tristã, duhul este mîhnit. -
Proverbe 17.22;Proverbe 12.25;
14 Inima celor pricepuþi cautã ºtiinþa,dar gura nesocotiþilor gãseºte plãcere în nebunie. -
15 Toate zilele celui nenorocit sînt rele,dar cel cu inima mulþãmitã are un ospãþ necurmat.
Proverbe 17.22;
16 Mai bine puþin, cu fricã de Domnul,de cît o mare bogãþie, cu turburare! -
Ps 37.16;Proverbe 16.8;1Tim 6.6;
17 Mai bine un prînz de verdeþuri, ºi dragoste,de cît un bou îngrãºat, ºi urã. -
Proverbe 17.1;
18 Un om iute la mînie stîrneºte certuri,dar cine este încet la mînie potoleºte neînþeleger
Proverbe 26.21;Proverbe 29.22;
19 Drumul leneºului este ca un hãþiº de spini,dar cãrarea celor fãrã prihanã este netezitã.
Proverbe 22.5;
20 Un fiu înþelept este bucuria tatãlui sãu,dar un om nesocotit dispreþuieºte pe mamã-sa. -
Proverbe 10.1;Proverbe 29.3;
21 Nebunia este o bucurie pentru cel fãrã minte,dar un om priceput merge pe drumul cel drep
Proverbe 10.23;Efes 5.15;
22 Planurile nu izbutesc, cînd lipseºte o adunare care sã chibzuiascã,dar izbutesc cînd sîn
Proverbe 11.14;Proverbe 20.18;
23 Omul are bucurie sã dea un rãspuns cu gura lui,ºi ce bunã este o vorbã spusã la vreme po
Proverbe 25.11;
24 Pentru cel înþelept cãrarea vieþii duce în sus,ca sã-l abatã de la locuinþa morþilor, ca
Filp 3.20;Col 3.1-2;
25 Domnul surpã casa celor mîndri,dar întãreºte hotarele vãduvei. -
Proverbe 12.7;Proverbe 14.11;Ps 68.5-6;Ps 146.9;
26 Gîndurile rele sînt urîte Domnului,dar cuvintele prietenoase sînt curate înaintea Lui. -
Proverbe 6.16-18;Ps 37.30;
27 Cel lacom de cîºtig îºi turburã casa,dar cel ce urãºte mita va trãi. -
Proverbe 11.19;Isa 5.8;Ier 17.11;
28 Inima celui neprihãnit se gîndeºte ce sã rãspundã,dar gura celor rãi împroaºcã rãutãþi.
1Pet 3.15;
29 Domnul Se depãrteazã de cei rãi,dar ascultã rugãciunea celor neprihãniþi. -
Ps 10.1;Ps 34.16;Ps 145.18-19;
30 O privire prietenoasã înveseleºte inima,o veste bunã întãreºte oasele. -
31 Urechea care ia aminte la învãþãturile cari duc la viaþã,locuieºte în mijlocul înþelepþi
Proverbe 15.5;
32 Cel ce leapãdã certarea îºi dispreþuieºte sufletul,dar cel ce ascultã mustrarea capãtã p
33 Frica de Domnul este ºcoala înþelepciunii,ºi smerenia merge înaintea slavei. -
Proverbe 1.7;Proverbe 18.12;

Cap. 16
1 Planurile pe cari le face inima atîrnã de om,dar rãspunsul pe care-l dã gura vine dela Do
Proverbe 16.9;Proverbe 19.21;Proverbe 20.24;Ier 10.23;Mat 10.19.20;
2 Toate cãile omului sînt curate în ochii lui,dar celce cerceteazã duhurile este Domnul . -
Proverbe 21.2;1Sam 16.7;
3 Încredinþeazã-þi lucrãrile în mîna Domnului,ºi îþi vor izbuti planurile. -
Ps 37.5;Ps 55.22;Mat 6.25;Luc 12.22;Filp 4.6;1Pet 5.7;
4 Domnul a fãcut toate pentru o þintã,chiar ºi pe cel rãu pentru ziua nenorocirii. -
Isa 43.7;Rom 11.36;Iov 21.30;Rom 9.22;
5 Orice inimã trufaºã este o scîrbã înaintea Domnului;hotãrît, ea nu va rãmînea nepedepsitã
Proverbe 6.17;Proverbe 8.13;Proverbe 11.21;
6 Prin dragoste ºi credincioºie omul ispãºeºte nelegiuirea,ºi prin frica de Domnul se abate
Dan 4.27;Luc 11.41;Proverbe 14.16;
7 Cînd sînt plãcute Domnului cãile cuiva,îi face prieteni chiar ºi pe vrãjmaºii lui. -
8 Mai bine puþin, cu dreptate,decît mari venituri, cu strîmbãtate. -
Ps 37.16;Proverbe 15.16;
9 Inima omului se gîndeºte pe ce cale sã meargã,dar Domnul îi îndreaptã paºii. -
Proverbe 16.1;Proverbe 19.21;Ps 37.23;Prov 20.24;Ier 10.23;
10 Hotãrîri dumnezeieºti sînt pe buzele împãratului,gura lui nu trebuie sã facã greºeli cîn
11 Cîntarul ºi cumpãna dreaptã vin dela Domnul;toate greutãþile de cîntãrit sînt lucrarea L
Lev 19.36;Proverbe 11.1;
12 Împãraþilor le este scîrbã sã facã rãu,cãci prin neprihãnire se întãreºte un scaun de do
Proverbe 25.5;Proverbe 29.14;
13 Buzele neprihãnite sînt plãcute împãraþilor,ºi ei iubesc pe celce vorbeºte cu neprihãnir
Proverbe 14.35;Proverbe 22.11;
14 Mînia împãratului este un vestitor al morþii,dar un om înþelept trebuie s-o potoleascã.
Proverbe 19.12;Proverbe 20.2;
15 Seninãtatea feþei împãratului este viaþa, ºi bunãvoinþa lui este ca o ploaie de primãvar
Proverbe 19.12;Iov 29.23;Zah 10.1;
16 Cu cît mai mult face cîºtigarea înþelepciunii decît a aurului !Cu cît este mai de dorit
Proverbe 8.11-19;
17 Calea oamenilor fãrã prihanã este sã se fereascã de rãu;acela îºi pãzeºte sufletul, care
18 Mîndria merge înaintea pieirii,ºi trufia merge înainte cãderii. -
Proverbe 11.2;Proverbe 17.19;Proverbe 18.12;
19 Mai bine sã fii smerit cu cei smeriþi,decît sã împarþi prada cu cei mîndri. -
20 Cine cugetã la Cuvîntul Domnului, gãseºte fericirea,ºi cine se încrede în Domnul este fe
Ps 2.12;Ps 34.8;Ps 125.1;Isa 30.18;Ier 17.7;
21 Cine are o inimã înþeleaptã este numit priceput,dar dulceaþa buzelor mãreºte ºtiinþa. -
22 Înþelepciunea este un izvor de viaþã pentru cine o are;dar pedeapsa nebunilor este nebun
Proverbe 13.14;Proverbe 14.27;
23 Cine are o inimã înþeleaptã, îºi aratã înþelepciunea cînd vorbeºte,ºi mereu se vãd învãþ
Ps 37.30;Mat 12.34;
24 Cuvintele prietenoase sînt ca un fagur de miere,dulci pentru suflet, ºi sãnãtoase pentru
25 Multe cãi i se par bune omului,dar la urmã duc la moarte. -
Proverbe 14.12;
26 Cine munceºte, pentru el munceºte,cãci foamea lui îl îndeamnã la lucru. -
Proverbe 9.12;Ecl 6.7;
27 Omul stricat pregãteºte nenorocirea,ºi pe buzele lui este ca un foc aprins. -
28 Omul neastîmpãrat stîrneºte certuri,ºi pîrîtorul desbinã pe cei mai buni prieteni. -
Proverbe 6.14-19;Proverbe 15.18;Proverbe 26.21;Proverbe 29.22;Proverbe 17.9;
29 Omul asupritor amãgeºte pe aproapele sãu,ºi-l duce pe o cale, care nu este bunã. -
Proverbe 1.10;
30 Cine închide ochii, ca sã se dedea la gînduri stricate,cine-ºi muºcã buzele, a ºi sãvîrº
31 Perii albi sînt o cununã de cinste,ea se gãseºte pe calea neprihãnirii. -
Proverbe 20.29;
32 Cel încet la mînie preþuieºte mai mult decît un viteaz,ºi cine este stãpîn pe sine preþu
Proverbe 19.11;
33 Se aruncã sorþul în poala hainei,dar orice hotãrîre vine dela Domnul. -

Cap. 17
1 Mai bine o bucatã de pîne uscatã, cu pace,decît o casã plinã de cãrnuri, cu ceartã! -
Proverbe 15.17;
2 Un argat cu minte stãpîneºte peste fiul care face ruºine,ºi va împãrþi moºtenirea cu fraþ
Proverbe 10.5;Proverbe 19.26;
3 Tigaia lãmureºte argintul, ºi cuptorul lãmureºte aurul;dar Cel ce încearcã inimile, este
Ps 26.2;Proverbe 27.21;Ier 17.10;Mal 3.3;
4 Cel rãu ascultã cu luare aminte la buza nelegiuitã,ºi mincinosul pleacã urechea la limba
5 Cine îºi bate joc de sãrac, îºi bate joc de Cel ce l-a fãcut;cine se bucurã de o nenoroci
Proverbe 14.31;Iov 31.29;Obad 12;
6 Copiii copiilor sînt cununa bãtrînilor,ºi pãrinþii sînt slava copiilor lor. -
Ps 127.3;Ps 128.3;
7 Cuvintele alese nu se potrivesc în gura unui nebun;cu cît mai puþin cuvintele mincinoase
8 Darurile par o piatrã scumpã în ochii celor ce le primesc:ori încotro se întorc, izbîndes
Proverbe 18.16;Proverbe 19.6;
9 Cine acopere o greºalã, cautã dragostea,dar cine o pomeneºte mereu în vorbirile lui, desb
Proverbe 10.12;Proverbe 16.28;
10 O mustrare pãtrunde mai mult pe omul priceput,decît o sutã de lovituri pe cel nebun. -
11 Cel rãu nu cautã decît rãscoalã,dar un sol fãrã milã va fi trimes împotriva lui. -
12 Mai bine sã întîlneºti o ursoaicã jefuitã de puii ei,decît un nebun în timpul nebuniei l
Osea 13.8;
13 Celui ce întoarce rãu pentru bine,nu-i va pãrãsi rãul casa. -
Ps 109.4-5;Ier 18.20;Rom 12.17;1Tes 5.15;1Pet 3.9;
14 Începutul unei certe este ca slobozirea unor ape;deaceea, curmã cearta înainte de a se î
Proverbe 20.3;1Tes 4.11;
15 Cel ce iartã pe vinovat ºi osîndeºte pe cel nevinovat,sînt amîndoi o scîrbã înaintea Dom
Exod 23.7;Proverbe 24.24;Isa 5.23;
16 La ce slujeºte argintul în mîna nebunului ?Sã cumpere înþelepciunea?_ Dar n-are minte. -
Proverbe 21.25-26;
17 Prietenul adevãrat iubeºte oricînd,ºi în nenorocire ajunge ca un frate. -
Rut 1.16;Proverbe 18.24;
18 Omul fãrã minte dã chezãºie,se pune chezaº pentru aproapele sãu. -
Proverbe 6.1;Proverbe 11.15;
19 Cine iubeºte certurile iubeºte pãcatul,ºi cine-ºi zideºte poarta prea înaltã, îºi cautã
Proverbe 16.18;
20 Cel cu inimã prefãcutã nu gãseºte fericirea,ºi cel cu limba stricatã cade în nenorocire.
Iac 3.8;
21 Cine dã naºtere unui nebun va avea întristare,ºi tatãl unui nebun nu poate sã se bucure.
Proverbe 10.1;Proverbe 19.13;Proverbe 17.25;
22 O inimã veselã este un bun leac,dar un duh mîhnit usucã oasele. -
Proverbe 12.25;Proverbe 15.13-15;Ps 22.15;
23 Cel rãu primeºte daruri pe ascuns,ca sã suceascã ºi cãile dreptãþii. -
Exod 23.8;
24 Înþelepciunea este în faþa omului priceput,dar ochii nebunului o cautã la capãtul pãmînt
Proverbe 14.6;Ecl 2.14;Ecl 8.1;
25 Un fiu nebun aduce necaz tatãlui sãu,ºi amãrãciune celei ce l-a nãscut. -
Proverbe 10.1;Proverbe 15.20;Proverbe 19.13;Proverbe 17.21;
26 Nu este bine sã osîndeºti pe cel neprihãnit la o gloabã,nici sã loveºti pe cei de neam a
Proverbe 17.15;Proverbe 18.5;
27 Cine îºi înfrîneazã vorbele, cunoaºte ºtiinþa,ºi cine are duhul potolit este un om price
Iac 1.19;
28 Chiar ºi un prost ar trece de înþelept dacã ar tãcea,ºi de priceput dacã ºi-ar þinea gur
Iov 13.5;

Cap. 18
1 Cel ursuz cautã ce-i place lui,se supãrã de orice lucru bun. -
2 Nebunului nu-i este de învãþãturã,ci vrea sã arate ce ºtie el. -
3 Cînd vine cel rãu, vine ºi dispreþul;ºi odatã cu ruºinea, vine ºi ocara. -
4 Cuvintele gurii unui om sînt ca niºte ape adînci;izvorul înþelepciunii este ca un ºivoi c
Proverbe 10.11;Proverbe 20.5;Ps 78.2;
5 Nu este bine sã ai în vedere faþa celui rãu,ca sã nedreptãþeºti pe cel neprihãnit la jude
Lev 19.15;Deut 1.17;Deut 16.19;Proverbe 24.23;Proverbe 28.21;
6 Vorbele nebunului aduc ceartã,ºi gura lui înjurã pînã stîrneºte lovituri. -
7 Gura nebunului îi aduce pieirea,ºi buzele îi sînt o cursã pentru suflet. -
Proverbe 10.14;Proverbe 12.13;Proverbe 13.3;Ecl 10.12;
8 Cuvintele bîrfitorului sînt ca prãjiturile:alunecã pînã în fundul mãruntaielor. -
Proverbe 12.18;Proverbe 26.22;
9 Cine se leneveºte în lucrul luieste frate cu cel ce nimiceºte. -
Proverbe 28.24;
10 Numele Domnului este un turn tare;cel neprihãnit fuge în el, ºi stã la adãpost. -
2Sam 22.3-51;Ps 18.2;Ps 27.1;Ps 61.3-4;Ps 91.2;Ps 144.2;
11 Averea este o cetate întãritã pentru cel bogat;în închipuirea lui, ea este un zid înalt.
Proverbe 10.15;
12 Înainte de pieire, inima omului se îngîmfã,dar smerenia merge înaintea slavei. -
Proverbe 11.2;Proverbe 15.33;Proverbe 16.18;
13 Cine rãspunde fãrã sã fi ascultat,face o prostie ºi îºi trage ruºinea. -
Ioan 7.51;
14 Duhul omului îl sprijineºte la boalã;dar duhul doborît de întristare, cine-l va ridica?
15 O inimã priceputã dobîndeºte ºtiinþa,ºi urechea celor înþelepþi cautã ºtiinþa. -
16 Darurile unui om îi fac loc,ºi-i deschid intrarea înaintea celor mari. -
Gen 32.20;1Sam 25.27;Proverbe 17.8;Proverbe 21.14;
17 Cel care vorbeºte întîi în pricina lui, pare cã are dreptate,dar vine celalt, ºi-l ia la
18 Sorþul pune capãt neînþelegerilor,ºi hotãrãºte între cei puternici. -
19 Fraþii nedreptãþiþi sînt mai greu de cîºtigat decît o cetate întãritã,ºi certurile lor s
20 Din rodul gurii lui îºi saturã omul trupul,din venitul buzelor lui se saturã. -
Proverbe 12.14;Proverbe 13.2;
21 Moartea ºi viaþa sînt în puterea limbii;oricine o iubeºte, îi va mînca roadele. -
Mat 12.37;
22 Cine gãseºte o nevastã bunã, gãseºte fericirea;este un har pe care-l capãtã dela Domnul.
Proverbe 19.14;Proverbe 31.10;
23 Sãracul vorbeºte rugîndu-se,dar bogatul rãspunde cu asprime. -
Iac 2.3;
24 Cine îºi face mulþi prieteni, îi face spre nenorocirea lui,dar este un prieten care þine
Proverbe 17.17;
Cap. 19
1 Mai mult preþuieºte sãracul, care umblã în neprihãnirea lui,decît un bogat cu buze strica
Proverbe 28.6;
2 Lipsa de ºtiinþã este o pagubã pentru cineva,ºi cine aleargã neghiobeºte înainte, o nimer
3 Nebunia omului îi suceºte calea, ºi apoi cîrteºte împotriva Domnului cu inima lui. -
Ps 37.7;
4 Bogãþia aduce un mare numãr de prieteni,dar sãracul este pãrãsit de prietenul lui. -
Proverbe 14.20;
5 Martorul mincinos nu rãmîne nepedepsit,ºi cel ce spune minciuni nu va scãpa. -
Proverbe 19.9;Proverbe Exod;Proverbe 23.1;Deut 19.16-19;Proverbe 6.19;Proverbe 21.28;
6 Omul darnic are mulþi linguºitori,ºi toþi sînt prieteni cu cel ce dã daruri. -
Proverbe 29.26;Proverbe 17-8;Proverbe 18.16;Proverbe 21.14;
7 Toþi fraþii sãracului îl urãsc;cu cît mai mult se depãrteazã prietenii lui de el!El se în
Proverbe 14.20;Ps 38.11;
8 Cine capãtã înþelepciune, îºi iubeºte sufletul;cine pãstreazã priceperea, gãseºte fericir
Proverbe 16.20;
9 Martorul mincinos nu rãmîne nepedepsit,ºi celce spune minciuni va pieri, -
Proverbe 19.5;
10 Unui nebun nu-i ºade bine sã trãiascã în desfãtãri,cu atît mai puþin unui rob sã stãpîne
Proverbe 30.22;Ecl 10.6-7;
11 Înþelepciunea face pe om rãbdãtor,ºi este o cinste pentru el sã uite greºelile. -
Proverbe 14.29;Iac 1.19;Proverbe 16.32;
12 Mînia împãratului este ca rãcnetul unui leu,ºi bunãvoinþa lui este ca roua pe iarbã. -
Proverbe 16.14-15;Proverbe 20.2;Proverbe 28.15;Osea 14.5;
13 Un fiu nebun este o nenorocire pentru tatãl sãu,ºi o nevastã gîlcevitoare este ca o stra
Proverbe 10.1;Proverbe 15.20;Proverbe 17.21-25;Proverbe 21.9-19;Proverbe 27.15;
14 Casa ºi averea le moºtenim dela pãrinþi,dar o nevastã priceputã este un dar dela Domnul.
2Cor 12.14;Proverbe 18.22;
15 Lenea te cufundã într-un somn adînc,ºi sufletul molatic sufere de foame. -
Proverbe 6.9;Proverbe 10.4;Proverbe 20.13;Proverbe 23.21;
16 Cine pãzeºte porunca, îºi pãzeºte sufletul;cine nu vegheazã asupra cãii sale, va muri. -
Luc 10.28;Luc 11.28;
17 Cine are milã de sãrac, împrumutã pe Domnul,ºi El îi va rãsplãti binefacerea. -
Proverbe 28.27;Ecl 11.1;Mat 10.42;Mat 25.40;2Cor 9.6-8;Evr 6.10;
18 Pedepseºte-þi fiul, cãci tot mai este nãdejde,dar nu dori sã-l omori. -
Proverbe 13.24;Proverbe 23.13;Proverbe 29.17;
19 Cel pe care-l apucã mînia trebuie sã-ºi ia pedeapsa;cãci dacã-l scoþi din ea, va trebui
20 Ascultã sfaturile, ºi primeºte învãþãtura, ca sã fii înþelept pe viitor! -
Ps 37.37;
21 Omul face multe planuri în inima lui,dar hotãrîrea Domnului, aceea se împlineºte. -
Iov 23.13;Ps 33.10-11;Proverbe 16.1-9;Isa 14.26-27;Isa 46.10;Fapt 5.39;Evr 6.17;
22 Ceeace face farmecul unui om este bunãtatea lui;ºi mai mult preþuieºte un sãrac decît nu
23 Frica de Domnul duce la viaþã,ºi celce o are, petrece noaptea sãtul,fãrã sã fie cercetat
1Tim 4.8;
24 Leneºul îºi vîrã mîna în strachinã,ºi n-o duce înapoi la gurã. -
Proverbe 15.19;Proverbe 26.13-15;
25 Loveºte pe batjocoritor, ºi prostul se va face înþelept;mustrã pe omul priceput, ºi va î
Proverbe 21.11;Deut 13.11;Proverbe 9.8;
26 Cine jãfuieºte pe tatãl sãu ºi izgoneºte pe mamã-sa,este un fiu care aduce ruºine ºi oca
Proverbe 17.2;
27 Înceteazã, fiule, sã mai asculþi învãþãtura,dacã ea te depãrteazã de învãþãturile înþele
28 Un martor stricat îºi bate joc de dreptate,ºi gura celor rãi înghite nelegiuirea. -
Iov 15.16;Iov 20.12-13;Iov 34.7;
29 Pedepsele sînt pregãtite pentru batjocoritori,ºi loviturile pentru spinãrile nebunilor.
Proverbe 10.13;Proverbe 26.3;
Cap. 20
1 Vinul este batjocoritor, bãuturile tari sînt gãlãgioase;oricine se îmbatã cu ele nu este
Gen 9.21;Proverbe 23.29-30;Isa 28.7;Osea 4.11;
2 Frica pe care o însuflã împãratul este ca rãcnetul unui leu,cine îl supãrã, pãcãtuieºte î
Proverbe 16.14;Proverbe 19.12;Proverbe 8.36;
3 Este o cinste pentru om sã se fereascã de certuri;dar orice nebun se lasã stãpînit de apr
Proverbe 17.14;
4 Toamna, leneºul nu arã;la secerat, ar vea sã strîngã roade,dar nu este nimic! -
Proverbe 10.4;Proverbe 19.24;Proverbe 19.15;
5 Sfaturile în inima omului sînt ca niºte ape adînci,dar omul priceput ºtie sã scoatã din e
Proverbe 18.4;
6 Mulþi oameni îºi trîmbiþeazã bunãtatea;dar cine poate gãsi un om credincios? -
Proverbe 25.14;Mat 6.2;Luc 18.11;Ps 12.1;Luc 18.8;
7 Cel neprihãnit umblã în neprihãnirea lui;ferice de copiii lui dupã el! -
2Cor 1.12;Ps 37.26;Ps 112.2;
8 Împãratul, care ºade pe scaunul de domnie al dreptãþii,risipeºte orice rãu cu privirea lu
Proverbe 20.26;
9 Cine poate zice: Mi-am curãþit inima,sînt curat de pãcatul meu?" -
1Imp 8.46;2Cron 6.36;Iov 14.4;Ps 51.5;Ecl 7.20;1Cor 4.4;1Ioan 1.8;
10 Douã feluri de greutãþi ºi douã feluri de mãsuri,sînt o scîrbã înaintea Domnului. -
Deut 25.13;Proverbe 20.23;Proverbe 11.1;Proverbe 16.11;Mic 6.10-11;
11 Copilul lasã sã se vadã încã din faptele luidacã purtarea lui va fi curatã ºi fãrã priha
Mat 7.16;
12 Urechea care aude, ºi ochiul care vede,ºi pe una ºi pe celalt, Domnul le-a fãcut. -
Exod 4.11;Ps 94.9;
13 Nu iubi somnul, cãci vei ajunge sãrac;deschide ochii, ºi te vei sãtura de pîne. -
Proverbe 6.9;Proverbe 12.11;Proverbe 19.15;Rom 12.11;
14 Rãu! Rãu!" zice cumpãrãtorul,ºi plecînd, se fericeºte. -
15 Este aur ºi sînt multe mãrgãritare;dar buzele înþelepte sînt un lucru scump. -
Iov 28.12-19;Proverbe 3.15;Proverbe 8.11;
16 Ia-i haina, cãci s-a pus chezaº pentru altul;ºi þine-l zãlog pentru alþii. -
Proverbe 22.26-27;Proverbe 27.13;
17 Pînea minciunii este dulce omului,dar mai pe urmã gura îi este plinã de pietriº. -
Proverbe 9.17;
18 Planurile se pun la cale prin sfat!Fã rãzboiul cu chibzuinþã. -
Proverbe 15.22;Proverbe 24.6;Luc 14.31;
19 Cine umblã cu bîrfeli dã pe faþã lucrurile ascunse;ºi cu cel ce nu-ºi poate þinea gura s
Proverbe 11.13;Rom 16.18;
20 Dacã cineva blãstãmã pe tatãl sãu ºi pe mamã-sa,i se va stinge lumina în mijlocul întune
Exod 21.17;Lev 20.9;Mat 15.4;Iov 18.5-6;Proverbe 24.20;
21 O moºtenire repede cîºtigatã dela început,nu va fi binecuvîntatã la sfîrºit. -
Proverbe 28.20;Hab 2.6;
22 Nu zice: Îi voi întoarce eu rãul!"Nãdãjduieºte în Domnul, ºi El te va ajuta. -
Deut 32.35;Proverbe 17.13;Proverbe 24.29;Rom 12.17-19;1Tes 5.15;1Pet 3.9;2Sam 16.12;
23 Domnul urãºte douã feluri de greutãþi,ºi cîntarul mincinos nu este un lucru bun. -
Proverbe 20.10;
24 Domnu îndreaptã paºii omului,dar ce înþelege omul din calea sa? -
Ps 37.23;Proverbe 16.9;Ier 10.23;
25 Este o cursã pentru om sã facã în pripã o fãgãduinþã sfîntã,ºi abea dupã ce a fãcut juru
Ecl 5.4-5;
26 Un împãrat înþelept vînturã pe cei rãi,ºi trece cu roata peste ei. -
Ps 101.5;Proverbe 20.8;
27 Suflarea omului este o luminã a Domnului,care pãtrunde pînã în fundul mãruntaielor. -
1Cor 2.11;
28 Bunãtatea ºi credincioºia pãzesc pe împãrat,ºi el îºi întãreºte scaunul de domnie prin b
Ps 101.1;Proverbe 29.14;
29 Slava tinerilor este tãria,dar podoaba bãtrînilor sînt perii albi. -
Proverbe 16.31;
30 Mijloacele de vindecare pentru cel rãu sînt bãtãileºi vînãtãile pînã la ranã. -
Cap. 21
1 Inima împãratului este ca un rîu de apã în mîna Domnului,pe care îl îndreaptã încotro vre
2 Omul socoteºte cã toate cãile lui sînt fãrã prihanã,dar Cel ce cerceteazã inimile este Do
Proverbe 16.2;Proverbe 24.12;Luc 16.15;
3 A face dreptate ºi judecatã,este mai plãcut Domnului decît jertfele. -
1Sam 15.22;Ps 50.8;Proverbe 15.8;Isa 1.11;Osea 6.6;Mic 6.7-8;
4 Privirile trufaºe ºi inima îngîmfatã,aceastã candelã a celor rãi, nu este decît pãcat. -
Proverbe 6.17;
5 Planurile omului harnic nu duc de cît la belºug,dar celce lucreazã cu grabã n-ajunge de c
Proverbe 10.4;Proverbe 13.4;
6 Comorile cîºtigate cu o limbã mincinoasãsînt o deºertãciune care fuge, ºi ele duc la moar
Proverbe 10.2;Proverbe 13.11;Proverbe 20.21;2Pet 2.3;
7 Silnicia celor rãi îi mãturã,pentrucã nu vor sã facã ce este drept. -
8 Cel vinovat merge pe cãi sucite,dar cel nevinovat face ce este bine.
9 Mai bine sã locuieºti într-un colþ pe acoperiº,decît cu o nevastã gîlcevitoare într-o cas
Proverbe 21.19;Proverbe 19.13;Proverbe 25.24;Proverbe 27.15;
10 Sufletul celui rãu doreºte rãul,semenul lui n-are nici o trecere înaintea lui. -
Iac 4.5;
11 Cînd este pedepsit batjocoritorul, prostul se face înþelept:ºi cînd se dã învãþãturã cel
Proverbe 19.25;
12 Cel neprihãnit se uitã la casa celui rãu,ºi vede ce repede sînt aruncaþi cei rãi în neno
Mat 7.2;Mat 18.30;Iac 2.13;
13 Cine îºi astupã urechea la strigãtul sãracului,nici el nu va cãpãta rãspuns, cînd va str
14 Un dar fãcut în tainã potoleºte mînia, ºi o mitã datã pe ascuns potoleºte cea mai putern
Proverbe 17.8-23;Proverbe 18.16;
15 Este o bucurie pentru cel neprihãnit sã facã ce este bine,dar pentru ceice fac rãul este
Proverbe 10.29;
16 Omul care se abate dela calea înþelepciunii,se va odihni în adunarea celor morþi. -
17 Cine iubeºte petrecerile va duce lipsã,ºi cine iubeºte vinul ºi untdelemnul dresurilor n
18 Cel rãu slujeºte ca preþ de rãscumpãrare pentru cel neprihãnit,ºi cel stricat, pentru oa
Proverbe 11.8;Isa 43.3-4;
19 Mai bine sã locuieºti într-un pãmînt pustiu,de cît cu o nevastã gîlcevitoare ºi supãrãci
Proverbe 21.9;
20 Comori de preþ ºi untdedelemn sînt în locuinþa celui înþelept,dar omul fãrã minte le ris
Ps 112.3;Mat 25.3-4;
21 Cine urmãreºte neprihãnirea ºi bunãtatea,gãseºte viaþã, neprihãnire ºi slavã. -
Proverbe 15.9;Mat 5.6;
22 Înþeleptul cucereºte cetatea vitejilor,ºi doboarã puterea în care se încredeau. -
Ecl 9.14;
23 Cine îºi pãzeºte gura ºi limba,îºi scuteºte sufletul de multe necazuri. -
Proverbe 12.13;Proverbe 13.3;Proverbe 18.21;Iac 3.2;
24 Cel mîndru ºi trufaº se cheamã batjocoritor:el lucreazã cu aprinderea îngîmfãrii.
25 Poftele leneºului îl omoarã,pentrucã nu vrea sã lucreze cu mînile. -
Proverbe 13.4;
26 Toatã ziua o duce numai în pofte:dar cel neprihãnit dã fãrã zgîrcenie. -
Ps 37.26;Ps 112.9;
27 Jertfa celor rãi este o scîrbã înaintea Domnului,cu cît mai mult cînd o aduc cu gînduri
Ps 50.9;Proverbe 15.8;Isa 66.3;Ier 6.20;Amos 5.22;
28 Martorul mincinos va pieri,dar omul care ascultã bine va vorbi totdeauna cu izbîndã. -
Proverbe 19.5-9;
29 Cel rãu ia o înfãþiºare neruºinatã,dar omul fãrã prihanã îºi îmbunãtãþeºte calea. -
30 Nici înþelepciunea, nici priceperea,nici sfatul n-ajutã împotriva Domnului. -
Isa 8.9-10;Ier 9.23;Fapt 5.39;
31 Calul este pregãtit pentru ziua bãtãliei,dar biruinþa este a Domnului. -
Ps 20.7;Ps 33.17;Isa 31.1;Ps 3.8;
Cap. 22
1 Un nume bun este mai de dorit decît o bogãþie mare,ºi a fi iubit preþuieºte mai mult decî
Ecl 7.1;
2 Bogatul ºi sãracul se întîlnesc:Domnul i-a fãcut ºi pe unul ºi pe altul. -
Proverbe 29.13;1Cor 12.21;Iov 31.15;Proverbe 14.31;
3 Omul chibzuit vede nenorocirea ºi se ascunde,dar cei proºti merg înainte ºi sînt pedepsiþ
Proverbe 14.16;Proverbe 27.12;
4 Rãsplata smereniei, a fricii de Domnul,este bogãþia, slava ºi viaþa. -
Ps 112.3;Mat 6.33;
5 Spini ºi curse sînt pe calea omului stricat:cel ce-ºi pãzeºte sufletul se depãrteazã de e
Proverbe 15.19;1Ioan 5.18;
6 Învaþã pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze,ºi cînd va îmbãtrîni, nu se va abate del
Efes 6.4;2Tim 3.15;
7 Bogatul stãpîneºte peste cei sãraci,ºi cel ce ia cu împrumut, este robul celui ce-i dã cu
Iac 2.6;
8 Cine samãnã nelegiuire, nelegiuire va secera,ºi nuiaua nelegiuirii lui este gata. -
Iov 4.8;Osea 10.13;
9 Omul milostiv va fi binecuvîntat,pentrucã dã sãracului din pînea lui.
2Cor 9.6;
10 Izgoneºte pe batjocoritor, ºi cearta se va sfîrºi,neînþelegerile ºi ocãrile vor înceta.
Gen 21.9-10;Ps 101.5;
11 Cine iubeºte curãþia inimii,ºi are bunãvoinþa pe buze, este prieten cu împãratul. -
Ps 101.6;Proverbe 16.13;
12 Ochii Domnului pãzesc pe cel ce are ºtiinþã,dar înfruntã cuvintele celui stricat.
13 Leneºul zice: Afarã este un leu,care m-ar putea ucide pe uliþã!" -
Proverbe 26.13;
14 Gura curvelor este o groapã adîncã;pe cine vrea sã-l pedepseascã Domnul, acela cade în e
Proverbe 2.16;Proverbe 5.3;Proverbe 7.5;Proverbe 23.27;Ecl 7.26;
15 Nebunia este lipitã de inima copilului,dar nuiaua certãrii o va deslipi de el. -
Proverbe 13.24;Proverbe 19.18;Proverbe 23.13-14;Proverbe 29.15-17;
16 Cine asupreºte pe sãrac ca sã-ºi mãreascã avuþia,va trebui sã dea ºi el altuia mai bogat
17 Pleacã-þi urechea, ºi ascultã cuvintele înþelepþilor,ºi ia învãþãtura mea în inimã.
18 Cãci este bine sã le pãstrezi înlãuntrul tãu,ºi sã-þi fie toate de odatã pe buze. -
19 Pentru ca sã-þi pui încrederea în Domnul,vreau sã te învãþ eu astãzi, da, pe tine.
20 N-am aºternut eu oare în scris pentru tinesfaturi ºi cugetãri,
Proverbe 8.6;
21 ca sã te învãþ lucruri temeinice, cuvinte adevãrate,ca sã rãspunzi cu vorbe adevãrate ce
Luc 1.3-4;1Pet 3.15;
22 Nu despuia pe sãrac, pentrucã este sãrac,ºi nu asupri pe nenorocitul care stã la poartã!
Exod 23.6;Iov 31.16-21;Zah 7.10;Mal 3.5;
23 Cãci Domnul le va apãra pricina lor,ºi va despuia viaþa celor ce-i despoaie. -
1Sam 24.12;1Sam 25.39;Ps 12.5;Ps 35.1-10;Ps 68.5;Ps 140.12;Proverbe 23.11;Ier 51.36;
24 Nu te împrieteni cu omul mînios,ºi nu te însoþi cu omul iute la mînie,
25 ca nu cumva sã te deprinzi cu cãrãrile lui,ºi sã-þi ajungã o cursã pentru suflet. -
26 Nu fi printre cei ce pun chezãºii,printre cei ce dau zãlog pentru datorii.
Proverbe 6.1;Proverbe 11.15;
27 Cãci dacã n-ai cu ce sã plãteºti,pentruce ai voi sã þi se ia patul de supt tine?
Proverbe 20.16;
28 Nu muta hotarul cel vechi,pe care l-au aºezat pãrinþii tãi. -
Deut 19.14;Deut 27.17;Proverbe 23.10;
29 Dacã vezi un om iscusit în lucrul lui, acela poate sta lîngã împãraþi,nu lîngã oamenii d

Cap. 23
1 Dacã stai la masã la unul din cei mari,ia seama ce ai dinainte:
2 pune-þi un cuþit în gît,dacã eºti prea lacom.
3 Nu pofti mîncãrile lui alese,cãci sînt o hranã înºelãtoare.
4 Nu te chinui ca sã te îmbogãþeºti,nu-þi pune priceperea în aceasta.
Proverbe 28.20;1Tim 6.9-;Proverbe 3.5;Rom 12.16;
5 Abia þi-ai aruncat ochii spre ea ºi nu mai este;cãci bogãþia îºi face aripi,ºi, ca vultur
6 Nu mînca pînea celui pismaº,ºi nu pofti mîncãrile lui alese,
Ps 141.4;Deut 15.9;
7 cãci el este ca unul care îºi face socotelile în suflet. Mãnîncã ºi bea", îþi va zice el;
Ps 12.2;
8 Bucata pe care ai mîncat-o, o vei vãrsa,ºi cuvintele plãcute pe cari le vei spune, sînt p
9 Nu vorbi la urechea celui nebun,cãci el nesocoteºte cuvintele tale înþelepte.
Proverbe 9.8;Mat 7.6;
10 Nu muta hotarul vãduvei,ºi nu intra în ogorul orfanilor,
Deut 19.14;Deut 27.17;Proverbe 22.28;
11 cãci rãzbunãtorul lor este puternic:El le va apãra pricina împotriva ta.
Iov 31.21;Proverbe 22.23;
12 Deschide-þi inima la învãþãturã,ºi urechile la cuvintele ºtiinþei.
13 Nu cruþa copilul de mustrare,cãci dacã-l vei lovi cu nuiaua, nu va muri.
Proverbe 13.24;Proverbe 19.18;Proverbe 22.15;Proverbe 29.15-17;
14 Lovindu-l cu nuiaua,îi scoþi sufletul din locuinþa morþilor.
1Cor 5.5;
15 Fiule, dacã-þi va fi inima înþeleaptã,inima mea se va bucura;
Proverbe 23.24.25;Proverbe 29.3;
16 ºi lãuntrul meu se va veseli,cînd buzele tale vor spune ce este bine.
17 Sã nu-þi pizmuiascã inima pe cei pãcãtoºi,ci sã aibã totdeauna fricã de Domnul;
Ps 37.1;Ps 73.3;Proverbe 3.31;Proverbe 24.1;Proverbe 28.14;
18 cãci este o rãsplatã,ºi nu þi se va tãia nãdejdea.
Ps 37.37;Proverbe 24;Luc 16.25;
19 Ascultã, fiule, ºi fii înþelept;îndreaptã-þi inima pe calea cea dreaptã.
Proverbe 4.23;
20 Nu fi printre ceice beau vin,nici printre ceice se îmbuibeazã cu carne.
Isa 5.22;Mat 24.49;Luc 21.34;Rom 13.13;Efes 5.18;
21 Cãci beþivul ºi cel ce se dedã la îmbuibare sãrãcesc,ºi aþipirea te face sã porþi zdrenþ
Proverbe 19.15;
22 Asculã pe tatãl tãu, care te-a nãscut,ºi nu nesocoti pe mamã-ta, cînd a îmbãtrînit.
Proverbe 1.8;Proverbe 30.17;Efes 6.1-2;
23 Cumpãrã adevãrul, ºi nu-l vinde, înþelepciunea, învãþãtura ºi priceperea.
Proverbe 4.5-7;Mat 13.44;
24 Tatãl celui neprihãnit se veseleºte,ºi cel ce dã naºtere unui înþelept se bucurã.
Proverbe 10.1;Proverbe 15.20;Proverbe 23.15;
25 Sã se bucure tatãl tãu ºi mama ta,sã se veseleascã cea care te-a nãscut.
26 Fiule, dã-mi inima ta,ºi sã gãseascã plãcere ochii tãi în cãile Mele.
27 Cãci curva este o groapã adîncã,ºi strãina o fîntînã strîmtã.
Proverbe 22.14;
28 Ea pîndeºte ca un hoþ,ºi mãreºte între oameni numãrul celor stricaþi.
Proverbe 7.12;Ecl 7.26;
29 Ale cui sînt vaietele? Ale cui sînt oftãrile? Ale cui sînt neînþelegerile?Ale cui sînt p
Isa 5.11-22;Gen 49.12;
30 Ale celor ce întîrzie la vin,ºi se duc sã goleascã paharul cu vin amestecat.
Proverbe 20.1;Efes 5.18;
31 Nu te uita la vin cînd curge roººi face mãrgãritare în pahar;el alunecã uºor,
Ps 75.8;Proverbe 9.2;
32 dar pe urmã ca un ºarpe muºcãºi înþeapã ca un basilisc.
33 Ochii þi se vor uita dupã femeile altora,ºi inima îþi va vorbi prostii.
34 Vei fi ca un om culcat în mijlocul mãrii,ca un om culcat pe vîrful unui catarg.
35 M-a lovit ... dar nu mã doare! ...M-a bãtut ... dar nu simt nimic!Cînd mã voi trezi? Ma
Proverbe 27.22;Ier 5.3;Efes 4.19;Efes Deut;Efes 29.19;Isa 56.12;

Cap. 24
1 Nu pismui pe oamenii cei rãi,ºi nu dori sã fii cu ei;
Ps 37.1;Ps 73.3;Proverbe 3.31;Proverbe 23-17;Proverbe 24.19;Proverbe 1.15;
2 cãci inima lor se gîndeºte la prãpãd,ºi buzele lor vorbesc nelegiuiri. -
Ps 10.7;
3 Prin înþelepciune se înalþã o casã,ºi prin pricepere se întãreºte;
4 prin ºtiinþã se umplu cãmãrile eide toate bunãtãþile de preþ ºi plãcute.
5 Un om înþelept este plin de putere,ºi cel priceput îºi oþeleºte vlaga.
Proverbe 21.22;Ecl 9.16;
6 Cãci prin mãsuri chibzuite cîºtigi bãtãlia,ºi prin marele numãr al sfetnicilor ai biruinþ
Proverbe 11.14;Proverbe 15.22;Proverbe 20.18;Luc 14.31;
7 Înþelepciunea este prea înaltã pentru cel nebun:el nu va deschide gura la judecatã. -
Ps 10.5;Proverbe 14.6;
8 Cine se gîndeºte sã facã rãu,se cheamã un om plin de rãutate. -
Rom 1.30;
9 Gîndul celui nebun nu este decît pãcat,ºi batjocoritorul este o scîrbã pentru oameni. -
10 Dacã slãbeºti în ziua necazului,micã îþi este puterea. -
11 Izbãveºte pe cei tîrîþi la moarte,ºi scapã pe ceice sînt aproape sã fie junghiaþi. -
Ps 82.4;Isa 58.6-7;1Ioan 3.16;
12 Dacã zici: Ah ! n-am ºtiut!" ... Crezi cã nu vede Celce cîntãreºte inimileºi Celce veghe
Proverbe 21.2;Iov 34.11;Ps 62.12;Ier 32.19;Rom 2.6;Apoc 2.23;Apoc 22.12;
13 Fiule, mãnîncã miere, cãci este bunã,ºi fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii t
Cînt 5.1;
14 Tot aºa, ºi înþelepciunea este bunã pentru sufletul tãu:dacã o vei gãsi, ai un viitor,ºi
Ps 119.10;Ps 119.103;Proverbe 23.18;
15 Nu întinde curse, nelegiuitule, la locuinþa celui neprihãnit,ºi nu-i turbura odihna.
Ps 10.9-10;
16 Cãci cel neprihãnit de ºapte ori cade, ºi se ridicã,dar cei rãi se prãbuºesc în nenoroci
Iov 5.19;Ps 34.19;Ps 37.24;Mic 7.8;Art 7.10;Amos 5.2;Amos 8.14;Apoc 18.21;
17 Nu te bucura de cãderea vrãjmaºului tãu,ºi sã nu þi se veseleascã inima cînd se poticneº
Iov 31.29;Ps 35.15-19;Proverbe 17.5;Obad 12;
18 ca nu cumva Domnul sã vadã, sã nu-I placã,ºi sã-ªi întoarcã mînia dela el. -
19 Nu te mînia din pricina celor ce fac rãu,ºi nu pizmui pe cei rãi!
Ps 37.1;Ps 73.3;Proverbe 23.17;Proverbe 24.1;
20 Cãci cel ce face rãul n-are niciun viitor,ºi lumina celor rãi se stinge. -
Ps 11.6;Iov 18.5-6;Iov 21.17;Proverbe 13.9;Proverbe 20.20;
21 Fiule, teme-te de Domnul ºi de împãratul;ºi sã nu te amesteci cu cei neastîmpãraþi!
Rom 13.7;1Pet 2.17;
22 Cãci deodatã le va veni pieirea,ºi cine poate ºti sfîrºitul amîndorora! -
23 Iatã ce mai spun înþelepþii: Nu este bine sã ai în vedere faþa oamenilor în judecãþi." -
Lev 19.15;Deut 1.17;Deut 16.19;Proverbe 18.5;Proverbe 28.21;Ioan 7.24;
24 Pe cine zice celui rãu: Tu eºti bun!"îl blastãmã popoarele, ºi-l urãsc neamurile.
Proverbe 17.15;Isa 5.23;
25 Dar celor ce judecã drept le merge bine,ºi o mare binecuvîntare vine peste ei. -
26 Un rãspuns bun esteca un sãrut pe buze.
27 Vezi-þi întîi de treburi afarã,îngrijeºte de lucrul cîmpului,ºi apoi apucã-te sã-þi zide
1Imp 5.17-18;Luc 14.28;
28 Nu vorbi în chip uºuratic împotriva aproapelui tãu;ori ai vrea sã înºeli cu buzele tale?
Efes 4.25;
29 Nu zice: Cum mi-a fãcut el aºa am sã-i fac ºi eu,îi vor rãsplãti dupã faptele lui!" -
Proverbe 20.22;Mat 5.39-44;Rom 12.17-19;
30 Am trecut pe lîngã ogorul unui leneº,ºi pe lîngã via unui om fãrã minte.
31 ªi era numai spini,acoperit de mãrãcini,ºi zidul de piatrã era prãbuºit.
Gen 3.18;
32 M-am uitat bine ºi cu luare aminte,ºi am tras învãþãturã din ce am vãzut.
33 Sã mai dorm puþin, sã mai aþipesc puþin,sã mai încruciºez mînile puþin ca sã mã odihnes
Proverbe 6.9;
34 ªi sãrãcia vine peste tine pe neaºteptate,ca un hoþ, ºi lipsa, ca un om înarmat.

Cap. 25
1 Iatã încã vreocîteva din Pildele lui Solomon, strînse de oamenii lui Ezechia, împãratul l
1Imp 4.32;
2 Slava lui Dumnezeu stã în ascunderea lucrurilor,dar slava împãraþilor stã în cercetarea l
Deut 29.29;Rom 11.33;Iov 29.16;
3 Înãlþimea cerurilor, adîncimea pãmîntului,ºi inima împãraþilor sînt nepãtrunse. -
4 Scoate zgura din argint,ºi argintarul va face din el un vas ales.
2Tim 2.21;
5 Scoate ºi pe cel rãu dinaintea împãratului,ºi scaunul lui de domnie se va întãri prin nep
Proverbe 20.8;Proverbe 16.12;Proverbe 29.14;
6 Nu te fãli înaintea împãratului,ºi nu lua locul celor mari;
7 cãci este mai bine sã þi se zicã: Suie-te mai sus!"decît sã fii pogorît înaintea voivodul
Luc 14.8-10;
8 Nu te grãbi sã te iei la ceartã,ca nu cumva la urmã sã nu ºtii ce sã faci,cînd te va lua
Proverbe 17.14;Mat 5.25;
9 Apãrã-þi pricina împotriva aproapelui tãu,dar nu da pe faþã taina altuia,
Mat 5.25;Mat 18.15;
10 ca nu cumva, aflînd-o cineva, sã te umple de ruºine,ºi sã-þi iasã nume rãu care sã nu se
11 Un cuvînt spus la vremea potrivitã,este ca niºte mere de aur într-un coºuleþ de argint.
Proverbe 15.23;Isa 50.4;
12 Ca o verigã de aur ºi o podoabã de aur curat,aºa este înþeleptul care mustrã, pentru o u
13 Ca rãcoreala zãpezii pe vremea seceriºului,aºa este un sol credincios pentru cel ce-l tr
Proverbe 13.17;
14 Ca norii ºi vîntul fãrã ploaie,aºa este un om care se laudã pe nedrept cu dãrniciile lui
Iuda 12;Proverbe 20.6;
15 Prin rãbdare se înduplecã un voivod,ºi o limbã dulce poate zdrobi oase.
Gen 32.4;1Sam 25.24;Proverbe 15.1;Proverbe 16.14;
16 Dacã dai peste miere, nu mînca decît atît cît îþi ajunge,ca sã nu þi se scîrbeascã ºi s-
Proverbe 25.27;
17 Calcã rar în casa aproapelui tãu,ca sã nu se sature de tine ºi sã te urascã. -
18 Ca un buzdugan, ca o sabie ºi ca o sãgeatã ascuþitã,aºa este un om care face o mãrturisi
Ps 57.4;Ps 120.3-4;Proverbe 12.18;
19 Ca un dinte stricat ºi ca un picior care ºchioapãteazã,aºa este încrederea într-un stric
20 Ca unul care îºi scoate haina pe o zi rece, sau varsã oþet pe silitrã,aºa este cine cînt
21 Dacã este flãmînd vrãjmaºul tãu, dã-i pîne sã mãnînce,dãcã-i este sete, dã-i apã sã bea.
Dan 6.18;Rom 12.15;
22 Cãci fãcînd aºa, aduni cãrbuni aprinºi pe capul lui,ºi Domnul îþi va rãsplãti. -
Exod 23.4-5;Mat 5.44;Rom 12.20;2Sam 16.12;
23 Vîntul de miazãnoapte aduce ploaia,ºi limba clevetitoare aduce o faþã mîhnitã. -
Iov 37.22;Ps 101.5;
24 Mai bine sã locuieºti într-un colþ pe acoperiº,decît sã locuieºti într-o casã mare cu o
Proverbe 19.13;Proverbe 21.9-19;
25 Ca apa proaspãtã pentru un om obosit,aºa este o veste bunã venitã dintr-o þarã depãrtatã
26 Ca o fîntînã turbure ºi ca un izvor stricat,aºa este cel neprihãnit care se clatinã înai
27 Nu este bine sã mãnînci multã miere:tot aºa, nu este o cinste sã alergi dupã slava ta în
Proverbe 25.16;Proverbe 27.2;
28 Omul care nu este stãpîn pe sine,este ca o cetate surpatã ºi fãrã ziduri.
Proverbe 16.32;

Cap. 26
1 Cum nu se potrivesc zãpada vara, ºi ploaia în timpul seceriºului,aºa nu se potriveºte sla
1Sam 12.17;
2 Cum sare vrabia încoace ºi încolo ºi cum sboarã rîndunica,aºa nu nimereºte blestemul neîn
Num 23.8;Deut 23.5;
3 Biciul este pentru cal, frîul pentru mãgar,ºi nuiaua pentru spinarea nebunilor. -
Ps 32.9;Proverbe 10.13;
4 Nu rãspunde nebunului dupã nebunia lui,ca sã nu semeni ºi tu cu el. -
5 Rãspunde însã nebunului dupã nebunia lui,ca sã nu se creadã înþelept. -
Mat 16.1-4;Mat 21.24.-27;
6 Celce trimete o solie printr-un nebun,îºi taie singur picioarele, ºi bea nedreptatea. -
7 Cum sînt picioarele ologului,aºa este ºi o vorbã înþeleaptã în gura unor nebuni. -
8 Cum ai pune o piatrã în praºtie,aºa este cînd dai mãrire unui nebun. -
9 Ca un spin care vine în mîna unui om beat,aºa este o vorbã înþeleaptã în gura nebunilor.
10 Ca un arcaº care rãneºte pe toatã lumea,aºa este celce tocmeºte pe nebuni ºi pe întîii v
11 Cum se întoarce cînele la ce a vãrsat,aºa se întoarce nebunul la nebunia lui. -
2Pet 2.22;Exod 8.15;
12 Dacã vezi un om care se crede înþelept,poþi sã ai mai multã nãdejde pentru un nebun decî
Proverbe 29.20;Luc 18.11;Rom 12.16;Apoc 3.17;
13 Leneºul zice: Afarã este un leu,pe uliþe este un leu!
Proverbe 22.13;
14 Cum se învîrteºte uºa pe þîþînile ei,aºa se învîrteºte leneºul în patul lui.
Proverbe 19.24;
15 Leneºul îºi vîrã mîna în blid,ºi-i vine greu s-o ducã iar㺠la gurã. -
16 Leneºul se crede mai înþeleptdecît ºapte oameni cari rãspund cu judecatã.
17 Un trecãtor care se amestecã într-o ceartã care nu-l priveºte,este ca unul care apucã un
18 Ca nebunul care aruncãsãgeþi aprise ºi ucigãtoare,
19 aºa este omul care înºalã pe aproapele sãu,ºi apoi zice: Am vrut doar sã glumesc!" -
Efes 5.4;
20 Cînd nu mai sînt lemne, focul se stinge;ºi cînd nu mai este niciun clevetitor, cearta se
Proverbe 22.10;
21 Dupã cum cãrbunele face jãratic, ºi lemnul foc,tot aºa ºi omul gîlcevitor aprinde cearta
Proverbe 15.18;Proverbe 29.22;
22 Cuvintele clevetitorului sînt ca niºte prãjituri,alunecã pînã în fundul mãruntaielor. -
Proverbe 18.8;
23 Ca zgura de argint pusã pe un ciob de pãmînt,aºa sînt buzele aprinse ºi o inimã rea.
24 Celce urãºte se preface cu buzele lui,ºi înlãuntrul lui pregãteºte înºelãciunea.
25 Cînd îþi vorbeºte cu glas dulce, nu-l crede,cãci ºapte urîciuni sînt în inima lui.
Ps 28.3;Ier 9.8;
26 Chiar dacã-ºi ascunde ura în prefãcãtorie,totuº rãutatea lui se va descoperi în adunare.
27 Cine sapã groapa altuia cade el în ea,ºi piatra se întoarce peste cel ce o prãvãleºte.
Ps 7.15-16;Ps 9.15;Ps 10.2;Ps 57.6;Proverbe 28.10;Ecl 10.8;
28 Limba mincinoasã urãºte pe cei pe cari-i doboarã ea,ºi gura linguºitoare pregãteºte piei

Cap. 27
1 Nu te fãli cu ziua de mîne,cãci nu ºtii ce poate aduce o zi. -
Luc 12.19-20;Iac 4.13;
2 Sã te laude altul, nu gura ta,un strãin, nu buzele tale.
Proverbe 25.27;
3 Piatra este grea, ºi nisipul este greu,dar supãrarea pe care o pricinuieºte nebunul este
4 Furia este fãrã milã ºi mînia nãvalnicã,dar cine poate sta împotriva geloziei? -
1Ioan 3.12;
5 Mai bine o mustrare pe faþãde cît o prietenie ascunsã. -
Proverbe 28.23;Gal 2.14;
6 Rãnile fãcute de un prieten dovedesc credincioºia lui,dar sãrutãrile unui vrãjmaº sînt mi
Ps 141.5;
7 Sãtulul calcã în picioare fagurul de miere,dar pentru cel flãmînd toate amãrãciunile sînt
Iov 6.7;
8 Ca pasãrea plecatã din cuibul ei,aºa este omul plecat din locul sãu.
9 Cum înveseleºte untdelemnul ºi tãmîia inima,aºa de dulci sînt sfaturile pline de dragoste
10 Nu pãrãsi pe prietenul tãu ºi pe prietenul tatãlui tãu,dar nu intra în casa fratelui tãu
Proverbe 17.17;Proverbe 18.24;Proverbe 19.7;
11 Fiule, fii înþelept, ºi înveseleºte-mi inima,ºi atunci voi putea rãspunde celui ce mã ba
Proverbe 10.1;Proverbe 23.15-24;Ps 127.5;
12 Omul chibzuit vede rãul ºi se ascunde;dar proºtii merg spre el ºi sînt pedepsiþi. -
Proverbe 22.3;
13 Ia-i haina, cãci s-a pus chezaº pentru altul,ia-l zãlog în locul unei strãine. -
Exod 22.26;Proverbe 20.16;
14 Binecuvîntarea aproapelui cu glas tare dis de dimineaþã,este privitã ca un blestem. -
15 O straºinã, care picurã necurmat într-o zi de ploaie,ºi o nevastã gîlcevitoare sînt tot
Proverbe 19.13;
16 Cine o opreºte, parcã opreºte vîntul,ºi parcã þine untdelemnul în mîna dreaptã. -
17 Dupã cum ferul ascute ferul,tot aºa ºi omul aþîþã mînia altui om. -
18 Cine îngrijeºte de un smochin va mînca din rodul lui,ºi cine-ºi pãzeºte stãpînul va fi p
1Cor 9.7-13;
19 Cum rãspunde în apã faþa la faþã,aºa rãspunde inima omului inimii omului. -
20 Dupã cum locuinþa morþilor ºi adîncul nu se pot sãtura,tot aºa nici ochii omului nu se p
Proverbe 30.16;Hab 2.5;Ecl 1.8;Ecl 6.7;
21 Ce este tigaia pentru lãmurirea argintului ºi cuptorul pentru lãmurirea aurului:aceea es
Proverbe 17.3;
22 Pe nebun chiar dacã l-ai pisa cu pisãlogul în piuã, în mijlocul grãunþelor,nebunia tot n
Proverbe 23.35;Isa 1.5;Ier 5.3;
23 Îngrijeºte bine de oile tale,ºi ia seama la turmele tale.
24 Cãci nici o bogãþie nu þine vecinic,ºi nici cununa nu rãmîne pe vecie. -
25 Dupãce se ridicã fînul, se aratã verdeaþa nouã,ºi ierburile de pe munþi sînt strînse. -
Ps 104.14;
26 Mieii sînt pentru îmbrãcãminte,ºi þapii pentru plata ogorului;
27 laptele caprelor þi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale,ºi pentru întreþinerea slujnice

Cap. 28
1 Cel rãu fuge fãrã sã fie urmãrit,dar cel neprihãnit îndrãzneºte ca un leu tînãr. -
Lev 26.17-36;Ps 53.5;
2 Cînd este rãscoalã într-o þarã, sînt mulþi capi,dar cu un om priceput ºi încercat, domnia
3 Un om sãrac care apasã pe cei obijduiþi,este ca o rupere de nori care aduce lipsã de pîne
Mat 18.28;
4 Ceice pãrãsesc legea, laudã pe cel rãu,dar ceice pãzesc legea se mînie pe el. -
Ps 10.3;Ps 49.18;Rom 1.32;1Imp 18.18-21;Mat 3.7;Mat 14.4;Efes 5.11;
5 Oamenii dedaþi la rãu nu înþeleg ce este drept,dar ceice cautã pe Domnul înþeleg totul. -
Ps 92.6;Ioan 7.17;1Cor 2.15;1Ioan 2.20-27;
6 Mai mult preþuieºte sãracul care umblã în neprihãnirea lui,decît bogatul care umblã pe cã
Proverbe 19.1;Proverbe 28.18;
7 Celce pãzeºte legea, este un fiu priceput, dar celce umblã cu cei desfrînaþi face ruºine
Proverbe 29.3;Iov 27.16-17;Proverbe 13.22;Ecl 2.26;
8 Cine îºi înmulþeºte avuþiile prin dobîndã ºi camãtã,le strînge pentru celce are milã de s
Zah 7.11;
9 Dacã cineva îºi întoarce urechea ca sã n-asculte legea,chiar ºi rugãciunea lui este o scî
Ps 66.18;Ps 109.7;Proverbe 15.8;
10 Cine rãtãceºte pe oamenii fãrã prihanã pe calea cea rea,cade în groapa pe care a sãpat-o
Proverbe 26.27;Mat 6.33;
11 Omul bogat se crede înþelept,dar sãracul care este priceput îl cerceteazã. -
12 Cînd biruiesc cei neprihãniþi, este o mare slavã,dar cînd se înalþã cei rãi, fiecare se
Proverbe 28.28;Proverbe 11.10;Proverbe 29.2;Ecl 10.6;
13 Cine îºi ascunde fãrãdelegile, nu propãºeºte,dar cine le mãrturiseºte ºi se lasã de ele,
Ps 32.3-5;1Ioan 1.8-10;
14 Ferice de omul care se teme necontenit,dar cel ce-ºi împietreºte inima cade în nenorocir
Ps 16.8;Proverbe 23.17;Rom 2.5;Rom 11.20;
15 Ca un leu care rãcneºte ºi ca un urs flãmînd,aºa este cel rãu care stãpîneºte peste un p
1Pet 5.8;Exod 1.14-22;Mat 2.16;
16 Un voivod fãrã pricepere îºi înmulþeºte faptele de asuprire,dar cel ce urãºte lãcomia îº
17 Un om al cãrui cuget este încãrcat cu sîngele altuia,fuge pînã la groapã: nimeni sã nu-l
Gen 9.6;Exod 21.14;
18 Cine umblã în neprihãnire, gãseºte mîntuirea,dar cine umblã pe douã cãi strîmbe cade înt
Proverbe 10.9-25;Proverbe 28.6;
19 Cine îºi lucreazã cîmpul are belºug de pîne,dar cine aleargã dupã lucruri de nimic are b
Proverbe 12.11;
20 Un om credincios este nãpãdit de binecuvîntãri,dar celce vrea sã se îmbogãþeascã repede
Proverbe 13.11;Proverbe 20.21;Proverbe 23.4;Proverbe 28.22;1Tim 6.9;
21 Nu este bine sã cauþi la faþa oamenilor;chiar pentru o bucatã de pîne poate un om sã se
Proverbe 18.5;Proverbe 24.23;Ezec 13.19;
22 Un om pizmaº se grãbeºte sã se îmbogãþeascã,ºi nu ºtie cã lipsa va veni peste el. -
Proverbe 28.20;
23 Cine mustrã pe alþii, gãseºte mai multã bunãvoinþã pe urmã,decît cel cu limba linguºitoa
Proverbe 27.5-6;
24 Cine furã pe tatãl sãu ºi pe mama sa, ºi zice cã nu este un pãcat,este tovar㺠cu nimici
Proverbe 8.9;
25 Cel lacom stîrneºte certuri,dar celce se încrede în Domnul este sãturat din belºug. -
Proverbe 13.10;1Tim 6.6;
26 Cine se încrede în inima lui este un nebun,dar cine umblã în înþelepciune va fi mîntuit.
27 Cine dã sãracului, nu duce lipsã,dar cine închide ochii, este încãrcat cu blesteme. -
Deut 15.7;Proverbe 19.17;Proverbe 22.9;
28 Cînd se înalþã cei rãi, fiecare se ascunde,dar cînd pier ei, cei buni se înmulþesc. -
Proverbe 28.12;Proverbe 29.2;Iov 24.4;

Cap. 29
1 Un om care se împotriveºte tuturor mustrãrilor,va fi zdrobit deodatã ºi fãrã leac. -
1Sam 2.25;2Cron 36.16;Proverbe 1.24-27;
2 Cînd se înmulþesc cei buni, poporul se bucurã,dar cînd stãpîneºte cel rãu, poporul geme.-
Est 8.15;Proverbe 11.10;Proverbe 28.12-28;Est 3.15;
3 Cine iubeºte înþelepciunea înveseleºte pe tatãl sãu,dar cine umblã cu curvele risipeºte a
Proverbe 10.1;Proverbe 15.20;Proverbe 27.11;Proverbe 5.9-10;Proverbe 5.26;Proverbe 28
4 Un împãrat întãreºte þara prin dreptate,dar cine ia mitã, o nimiceºte. -
5 Cine linguºeºte pe aproapele sãu,îi întinde un laþ supt paºii lui. -
6 În pãcatul omului rãu este o cursã,dar cel bun biruie ºi se bucurã. -
7 Cel bun pricepe pricina sãracilor,dar cel rãu nu poate s-o priceapã. -
Iov 29.16;Iov 31.13;Ps 41.1;
8 Cei uºuratici aprind focul în cetate,dar înþelepþii potolesc mînia. -
Proverbe 11.11;Ezec 22.30;
9 Cînd se ceartã un înþelept cu un nebun,sã se tot supere sau sã tot rîdã, cãci pace nu se
Mat 11.17;
10 Oamenii setoºi de sînge urãsc pe omul fãrã prihanã,dar oamenii fãrã prihanã îi ocrotesc
Gen 4.5-8;1Ioan 3.12;
11 Nebunul îºi aratã toatã patima,dar înþeleptul o stãpîneºte. -
Jud 16.17;Proverbe 12.16;Proverbe 14.33;
12 Cînd celce stãpîneºte dã ascultare cuvintelor mincinoase,toþi slujitorii lui sînt niºte
13 Sãracul ºi asupritorul se întîlnesc,dar Domnul le lumineazã ochii la amîndoi,
Proverbe 22.2;Mat 5.45;
14 Un împãrat care judecã pe sãraci dupã adevãr,îºi va avea scaunul de domnie întãrit pe ve
Proverbe 20.8;Proverbe 25.5;Ps 72.2.4-14;
15 Nuiaua ºi certarea dau înþelepciunea,dar copilul lãsat de capul lui face ruºine mamei sa
Proverbe 29.17;Proverbe 10.1;Proverbe 17.21-25;
16 Cînd se înmulþesc cei rãi, se înmulþeºte ºi pãcatul,dar cei buni le vor vedea cãderea. -
Ps 37.36;Ps 58.10;Ps 91-8;Ps 92.11;
17 Pedepseºte-þi fiul, ºi el îþi va da odihnã,ºi îþi va aduce desfãtare sufletului. -
Proverbe 13.24;Proverbe 19.18;Proverbe 23.15;Proverbe 23.13-14;Proverbe 29.15;
18 Cînd nu este nicio descoperire dumnezeiascã, poporul este fãrã frîu;dar ferice de poporu
1Sam 3.1;Amos 8.11-12;Ioan 13.17;Iac 1.25;
19 Nu prin vorbe se pedepseºte un rob,cãci chiar dacã pricepe, n-ascultã. -
20 Dacã vezi un om care vorbeºte nechibzuit,poþi sã nãdãjduieºti mai mult dela un nebun dec
Proverbe 26.12;
21 Slujitorul pe care-l rãsfeþi din copilãrie,la urmã ajunge de se crede fiu. -
22 Un om mînios stîrneºte certuri,ºi un înfuriat face multe pãcate. -
Proverbe 15.18;Proverbe 26.21;
23 Mîndria unui om îl scoboarã,dar cine este smerit cu duhul capãtã cinste. -
Iov 22.29;Proverbe 15.33;Proverbe 18.12;Isa 66.2;Dan 4.30;Mat 23.12;Luc 14.11;Luc 18.
24 Cine împarte cu un hoþ îºi urãºte viaþa,aude blestemul, ºi nu spune nimic. -
Lev 5.1;
25 Frica de oameni este o cursã,dar cel ce se încrede în Domnul n-are dece sã se teamã. -
Gen 12.12;Gen 20.2-11;
26 Mulþi umblã dupã bunãvoinþa celui ce stãpîneºte,dar Domnul este acela care face dreptate
Ps 20.9;Proverbe 19.6;
27 Omul nelegiuit este o scîrbã înaintea celor neprihãniþi,dar cel ce umblã fãrã prihanã es

Cap. 30
1 Cuvintele lui Agur, fiul lui Iache. Cuvintele înþelepte rostite de omul acesta pentru Iti
Proverbe 31.1;
2 Negreºit, sînt mai prost decît oricine,ºi n-am pricepere de om.
Ps 73.22;
3 N-am învãþat înþelepciunea,ºi nu cunosc ºtiinþa sfinþilor.
4 Cine s-a suit la ceruri, ºi cine s-a pogorît din ele?Cine a adunat vîntul în pumnii lui?C
Ioan 3.13;Iov 38.4;Ps 104.3;Isa 40.12;
5 Orice cuvînt al lui Dumnezeu este încercat.El este un scut pentru ceice se încred în El.
Ps 12.6;Ps 18.30;Ps 19.8;Ps 119.140;Ps 18.30;Ps 84.11;Ps 115.9-11;
6 N-adãuga nimic la cuvintele Lui,ca sã nu te pedepseascã, ºi sã fii gãsit mincinos. -
Deut 4.2;Deut 12.32;Apoc 22.18-19;
7 Douã lucruri Îþi cer;nu mi le opri, înainte de moarte!
8 Depãrteazã dela mine neadevãrul ºi cuvîntul mincinos;nu-mi da nici sãrãcie, nici bogãþie,
Mat 6.11;
9 Ca nu cumva, în belºug, sã mã lepãd de Tine, ºi sã zic: Cine este Domnul?"Sau ca nu cumva
Deut 8.12-17;Deut 31.20;Deut 32.15;Neem 9.25.26;Iov 31.24-28;Osea 13.6;
10 Nu cleveti pe un slujitor la stãpînul lui,ca sã nu te blesteme ºi sã te faci vinovat. -
11 Este un neam de oameni care blastãmã pe tatãl sãu,ºi nu binecuvinteazã pe mamã-sa.
12 Este un neam de oameni care se crede curat,ºi totuº, nu este spãlat de întinãciunea lui.
Luc 18.11;
13 Este un neam de oameni ai cãror ochi sînt trufaºi,ºi cari îºi þin pleoapele sus.
Ps 131.1;Proverbe 6.17;
14 Este un neam de oameni, ai cãror dinþi sînt niºte sãbii, ºi ale cãror mãsele sînt niºte
Iov 29.17;Ps 52.2;Ps 57.4;Proverbe 12.18;Ps 14.4;Amos 8.4;
15 Lipitoarea are douã fete: Dã! dã!"Trei lucruri sînt nesãþioase,patru lucruri nu zic nici
16 ºi anume: Locuinþa morþilor, femeia stearpã,pãmîntul, care nu este sãtul de apã,ºi focul
Proverbe 27.20;Hab 2.5;
17 Pe ochiul care îºi bate joc de tatãl sãu,ºi nesocoteºte ascultarea de mamã,îl vor scobi
Gen 9.22;Lev 20.9;Proverbe 20.20;Proverbe 23.22;
18 Trei lucruri sînt mai pesus de puterile mele,ºi chiar patru pe cari nu le pot pricepe:
19 urma vulturului pe cer,urma ºarpelui pe stîncã,urma corãbiei în mijlocul mãrii,ºi urma o
20 Tot aºa este ºi calea femeii preacurve :ea mãnîncã, ºi se ºterge la gurã,ºi apoi zice: N
21 Trei lucruri fac sã se rãscoale o þarã,ºi patru lucruri nu le poate suferi:
22 un rob, care a început sã împãrãþeascã,un nebun, care are pîne din belºug,
Proverbe 19.10;Ecl 10.7;
23 o femeie dispreþuitã care se mãritã,ºi o roabã care moºteneºte pe stãpînã-sa. -
24 Patru vietãþi sînt mai mici pe pãmînt,ºi totuº din cele mai înþelepte:
25 furnicile, cari nu sînt un popor tare,dar îºi pregãtesc hrana vara,
Proverbe 6.6;
26 ºoarecii de munte, cari nu sînt un popor puternic,dar îºi aºeazã locuinþa în stînci;
Ps 104.18;
27 lãcustele n-au împãrat,ºi totuº pornesc toate în cete;
28 pãianjenul îl poþi prinde cu mînile,ºi se gãseºte totuº în casele împãraþilor.
29 Trei fiinþe au o þinutã frumoasã,ºi patru au mers mãreþ:
30 leul, viteazul dobitoacelor,care nu se dã înapoi dinaintea nimãnui,
31 calul închingat gata, ºi þapul;ºi împãratul, cãruia nimeni nu-i poate sta împotrivã. -
32 Dacã mîndria te împinge la fapte de nebunie,ºi dacã ai gînduri rele,pune mîna la gurã:
Iov 21.5;Iov 40.4;Ecl 8.3;Mic 7.16;
33 cãci baterea laptelui dã smîntînã, scãrpinarea nasului dã sînge,ºi stoarcerea mîniei dã
Cap. 31
1 Cuvintele împãratului Lemuel.Învãþãtura pe care i-o dãdea mamã-sa.
Proverbe 30.1;
2 Ce sã-þi spun, fiule? Ce sã-þi spun fiul trupului meu?Ce sã-þi spun, fiule, rodul juruinþ
Isa 49.15;
3 Nu-þi da femeilor vlaga,ºi desmierdãrile tale celor ce pierd pe împãraþi.
Proverbe 5.9;Deut 17.17;Neem 13.26;Proverbe 7.26;Osea 4.11;
4 Nu se cade împãraþilor, Lemuele, nu se cade împãraþilor sã bea vin,nici voivozilor sã umb
Ecl 10.17;
5 ca nu cumva, bînd, sã uite legea,ºi sã calce drepturile tuturor celor nenorociþi.
Osea 4.11;
6 Daþi bãuturi tari celui ce piere,ºi vin, celui cu sufletul amãrît;
Ps 104.15;
7 ca sã bea sã-ºi uite sãrãcia,ºi sã nu-ºi mai aducã aminte de necazurile lui. -
8 Deschide-þi gura pentru cel mut,pentru pricina tuturor celor pãrãsiþi!
Iov 29.15-16;1Sam 19.4;Est 4.16;
9 Deschide-þi gura, judecã cu dreptate,ºi apãrã pe cel nenorocit ºi pe cel lipsit.
Lev 19.10;Deut 1.16;Deut ;Iov 29.12;Isa 1.17;Ier 22.16;
10 Cine poate gãsi o femeie cinstitã?Ea este mai de preþ decît mãrgãritarele.
Proverbe 12.4;Proverbe 18.22;Proverbe 19.14;
11 Inima bãrbatului se încrede în ea,ºi nu duce lipsã de venituri.
12 Ea îi face bine, ºi nu rãu,în toate zilele vieþii sale.
13 Ea face rost de lînã ºi de in,ºi lucreazã cu mîni harnice.
14 Ea este ca o corabie de negoþ;de departe îºi aduce pînea.
15 Ea se scoalã cînd este încã noapte,ºi dã hranã casei sale,ºi împarte lucrul de peste zi
Rom 12.11;Rom Luc;Rom 12.42;
16 Se gîndeºte la un ogor, ºi-l cumpãrã;din rodul muncii ei sãdeºte o vie. -
17 Ea îºi încinge mijlocul cu putere,ºi îºi oþeleºte braþele.
18 Vede cã munca îi merge bine,lumina ei nu se stinge noaptea.
19 Ea pune mîna pe furcã,ºi degetele ei þin fusul.
20 Ea îºi întinde mîna cãtre cel nenorocit,îºi întinde braþul cãtre cel lipsit.
Efes 4.28;Evr 13.16;
21 Nu se teme de zãpadã pentru casa ei,cãci toatã casa ei este îmbrãcatã cu cãrmiziu.
22 Ea îºi face învelitori,are haine de in supþire ºi purpurã.
23 Bãrbatul ei este bine vãzut la porþi,cînd ºade cu bãtrînii þãrii.
Proverbe 12.4;
24 Ea face cãmãºi, ºi le vinde,ºi dã cingãtori negustorului.
25 Ea este îmbrãcatã cu tãrie ºi slavã,ºi rîde de ziua de mîne.
26 Ea deschide gura cu înþelepciune,ºi învãþãturi plãcute îi sînt pe limbã.
27 Ea vegheazã asupra celor ce se petrec în casa ei,ºi nu mãnîncã pînea lenevirii.
28 Fiii ei se scoalã, ºi o numesc fericitã;bãrbatul ei se scoalã, ºi-i aduce laude zicînd:
29 Multe fete au o purtare cinstitã,dar tu le întreci pe toate."
30 Desmerdãrile sînt înºelãtoare, ºi frumuseþa este deºartã, dar femeia care se teme de Dom
31 Rãsplãtiþi-o cu rodul muncii ei,ºi faptele ei s-o laude la porþile cetãþii.