Sunteți pe pagina 1din 72

Inspectoratul Şcolar al Judeţului Hunedoara

- Învăţământ preprimar -

- REVISTĂ ELECTRONICĂ -
Anul I / Nr. 1 / noiembrie 2009

Coordonator: Inspector de specialitate pentru învăţământul preprimar - Inst. Lazăr


Camelia

Colectivul de redacţie:
Cioflica Smaranda - Brad
Ghiorghioni Eleonora - Hunedoara
Cârstea Viorica - Hunedoara
Zăvoian Georgeta - Deva
Munteanu Dana - Deva
Tomodan Maria - Simeria
Agoşton Rodica - Orăştie
Ştefoni Maria - Haţeg
Munteanu Lucica - Petroşani
Nicula Georgeta - Lupeni
Stanciu Mariana - Vulcan

Adresa de corespondenţă:
E-mail: prescolarulhunedorean@yahoo.com

ISSN:

1
ARGUMENT

Noul Curriculum pentru învăţământul preşcolar (3-6/7


ani), apărut în toamna anului 2008, îndeamnă pe fiecare
educatoare să găsească modalităţi de aplicare cât mai
potrivite, a acestuia.
Deoarece învăţământul preşcolar hunedorean are
realizări şi performanţe deosebite, iar multe dintre educatoare
simt nevoia unui schimb de opinii, am considerat că este
necesar să înfiinţăm un mijloc de comunicare între noi, cu
scopul de a realiza o colaborare şi în acelaşi timp un schimb
de experienţă.
De aceea, am dorit să înfiinţăm o revistă electronică de
specialitate, dând astfel posibilitatea tuturor educatoarelor
interesate de aceste aspecte, să vină cu noutăţi şi experienţe
aplicate la grupă. Considerăm că o astfel de revistă poate
reprezenta o modalitate de transmitere a experienţei
educatoarelor, de cunoaştere a activităţii acestora, de
promovare a imaginii unităţilor preşcolare, realizându-se o
colaborare cu toate zonele judeţului.
Credem, că materialele publicate în revistă, vor constitui
modele, dar şi surse de informare pentru tinerele educatoare
care s-au alăturat învăţământului preşcolar în ultimul timp. Ea
va fi utilă pentru educatoarele dornice să promoveze
învăţământul preşcolar hunedorean la nivelul cerinţelor
europene.

Inst. Camelia Lazăr


Inspector de specialitate pentru învăţământul preprimar

2
Cuprins:

Curriculum
Proiect tematic „Copilul politicos” - Inst. Cârstea Vioric, Grădiniţa „Zori de Zi”
Hunedoara
Proiect tematic „Painea” (Pagini de jurnal) - Inst. Tutunaru Laura, Grădiniţa P.N.Nr.2
Petroşani
Planificare tematică anuală (Nivelul I) - Inst. Mignea Nadina, Grădiniţa „Floare de
colţ” Brad

Opţionale
Educaţia micului cetăţean - Inst. Hărţăgan Marioara, Grădiniţa P.N. Nr.1 Simeria, Jud.
Hunedoara

Proiecte didactice
Educaţie pentru societate – Ed. Alina Dezso şi Ed. Maria Lup, Grădiniţa „Floare de
colţ” Brad
Activitate integrată (DŞ + DEC) - Inst. Haragus Rodica, Grădiniţa cu Program
Prelungit Simeria
Educarea limbajului – Ed. Vancea Sofia-Laura, Grădiniţa cu Program Prelungit Nr.2
Haţeg
Activitate matematică – Ed. Ghilea Voichiţa, Grădiniţa P.N. Baia de Criş
Jocuri şi activităţi recreative - Educatoare Leach Ramona, Grădiniţa „ Floare de colţ”
Brad
Activitate practică - Educatoare Jurca Claudia, Grădiniţa P.N. Vălişoara

Management
Controlul, îndrumarea şi evaluarea activităţii într-o unitate (pre)şcolară - Ed.Gabriela
Berbeceanu, Grădiniţa cu Program Prelungit Nr.4 Deva
Managementul carierei didactice - Inst. Cârstea Viorica, Grădiniţa „Zori de Zi”
Hunedoara

Proiecte şi parteneriate
Să fii mai bun, să fii mai darnic! - Inst. Popa Angela, Grădiniţa P.N. Nr.3 Hunedoara
Împreună pentru o lume mai bună - Inst. Danciu Cornelia, Grădiniţa P.P. Simeria
Cântecele copilăriei – Inst. Stoican Elena, Grădiniţa cu Program Normal Nr. 3
Hunedoara
Un gând bun, de Crăciun! – Inst. Ghiorghioni Eleonora, Grădiniţa „Dumbrava
minunată” Hunedoara
Parteneriat Cercul Pedagogic Brad şi Sebiş - Inst. Cioflica Smaranda, Grădiniţa
„Floare de colţ” Brad

Educaţie pentru toţi


Halloween pentru toţi copiii - Inst. Agoşton-Vas Rodica, Grăd. P.N.nr.1 Orăştie şi
Inst. Muntean Lucica, Grăd. P.N.Pricaz
Educaţie pentru toţi copiii – Inst. Moraru Aurelia Daniela, Grădiniţa PP + PN Nr. 1
Vulcan

Activităţi metodice
Chestionar pentru Comisia metodica - Inst. Mariana Ari, Lupeni

3
Activităţi extacurriculare
Toamna - Inst. Maria Tomodan, Grădiniţa „Căsuţa Piticilor”
Șezătoare - „De Sfinte sărbători” - Ed. Cornelia Marta - Grădiniţa P.N. Zdrapţi

Exemple de bune practici


Importanţa educării auzului fonematic al preşcolarului - Institutor Martin Lucreţia,
Grădiniţa PP+PN Nr. 1 Vulcan

- PROIECT TEMATIC-

INSTITUTOR: Cârstea
Viorica
GRĂDINIŢA: „Zori de Zi”
Hunedoara
GRUPA pregătitoare

1. EVENIMENT DE DESCHIDERE:
Într-o zi, a venit o bunică să-şi ia nepoţica
mai repede de la grădiniţă şi a purtat o scurtă
discuţie cu ceilalţi copiii. Bianca, o fetiţă din
grupă, iese în evidenţă prin întrebările ce i le pune, prin tonul folosit şi
expresiile „vă rog să-mi spuneţi…., „mulţumesc că mi-aţi spus…, iar
bunica, o mângâie pe cap şi-i spune:
- Ce fetiţă politicoasă eşti tu!
După plecarea bunicii, Bianca întreabă:
- D-na, cum a zis bunica Iuliei că sunt eu?
Eu i-am explicat, ce a vrut bunica să zică şi le-am propus copiilor să
aflăm împreună cum este ,,un copil politicos”.
2. ALEGEREA TEMEI : copiii şi educatoarea.
3. OBIECTIVE :
Obiectiv cadru:
- lărgirea sferei de reprezentări despre politeţe;
- dezvoltarea capacităţii de a percepe corect comportamentul celor
din jur;
- stimularea interesului pentru investigarea realităţii înconjurătoare;
Obiective de referinţă:
- să înţelegerea conţinutului expresiei ,,copil politicos”;
- să descopere comportamentul corect dar şi atitudinile greşite în
comportarea celor
din jur, în textele literare;
- să se obişnuiască cu utilizarea formulelor de salut potrivite ,la
intrarea în sala de
4
grupă, faţă de adulţi, în raport cu momentele zilei ;
- să-şi exprime propriile impresii despre
tema în discuţie;
- să-şi dorească adoptarea unui
comportament civilizat.
4. POSTER (mic afiş prin care am informat
părinţii despre intenţia copiilor şi a mea
despre proiectul tematic pe care îl vom
desfăşura).
5. HARTA PROIECTULUI:
Harta proiectului va cuprinde aspecte referitoare la:
• Politeţea în familie
• Politeţea în spaţiul public
• Politeţea în vizită
• Formule de salut

6. CUTIA CU ÎNTREBĂRI:

Ce ştiu copiii: Ce doresc să afle:


- Spun “ bună ziua” - Cum e bine să –i salute pe cei mari?
- Te rog frumos - Pe cine salutăm?
- O ajută pe mama - Cum răspundem la salut?
- Nu împing copiii - Ce face copilul politicos în vizită?
- Nu fug prin clasă - Cum se poartă în mijloacele de
transport?
- Nu vorbesc cu gura plină - Cum ne comportăm pe stradă?
- Dar la spectacole, în parcuri, locuri de
joacă?

CASETA CU CUVINTE FERMECATE:


* Vă rog frumos * Pardon * Îmi pare rău
* Te rog să mă ierţi * Scuze Sărut mâna
* Mulţumesc * Bună ziua * Noapte bună
* Salut * Somn uşor * Poftim! Poftiţi!
* La revedere * Îmi daţi voie * Îmi permiteţi?

8. CENTRE DE INTERES
BIBLIOTECA ARTĂ ŞTIINŢĂ
- cărţi cu imagini sugestive
temei - coli de bloc A3şi A4, - puzzle
- jetoane - suporturi de sticlă - fişe de lucru,
- “Bunele maniere la cei - tempera, acuarele, - labirinturi
mici”, creioane, - lupe
- Memo lipici - trusa de-adoctorul
- Culegere de texte literare - Mica Enciclopedie
-auxiliare didactice, - albume cu lucrări realizate

5
instrumente de de copii
scris( creioane, creioane
colorate, carioca)

JOC DE ROL CONSTRUCŢII


-seturi de vase din plastic, - lego
pungi, plase pentru - Arco
cumpărături - Micul architect
- accesorii necesare - maşinuţe
costumării pentru vizită
- telefoane

Planificarea activităţilor pe durata proiectului:


Ziua

Act. pe Activităţi de
Jocuri şi activităţi didactice domenii Forme de realizare dezvoltare personală
experi-
alese
Luni Data

enţiale

Etapa I ●Rutine
B. - -„Citim imagini din albume, Cun. Mediului – L.d.i. ●Întâlnirea de dimineaţă
enciclopedii, reviste, pliante, cărţi” D.Ş -Bună dimineaţa este
“Pe stradă!” salutul meu!Tu cum vrei
A. -„Fetiţa şi băiatul !”desene pe
calculator (Paint) să spui?
Educaţie fizică: - Joc. Şoapte în perechi!
C. -Casa familiei mele!
D.P.M. Dans popular : Drag mi-e ●Tranziţii
jocul românesc - Melcul supărat!
Etapa III-a„De-a spectacolul”
- Cearta degetelor.
(cum ne comportăm la spectacol) ( predare) ●Activitate opţională
Marţi

Etapa I Act. Integrată


B. Lectura educ. – “ Ce-a uitat « Ziua politeţii ! » ●Rutine
Fănucă să spună? ; Act. matem.- Joc did. ●Întâlnirea de dimineaţă
A. - Modelaj – Ce aş dori să D.Ş. Te rog să-mi dai1,2,3,4,5 jucării - Sărut mîna, buni!
primesc de ziua mea! pentru prietenii mei! - Pe cine scoţi din joc?
●Tranziţii
Joc de rol: - Călătorie în ţara Ed. muzicală:
- Fluturaşul a zburat!
copiilor politicoşi! a) Cântec: Un copil politicos -
D.E.C. - Hop, Hop, Hop!
Miercuri Marţi

predare
Etapa III-a - Joc distractiv: b) Joc muzical:Ascultă sunetul!
„ Spune la ce m-am gândit?”
Etapa I Act. Integrată ●Rutine
B. - „Ce am văzut în vizită?” « Cutiuţa cu cuvinte fermecate ! » ●Întâlnirea de dimineaţă
discuţii libere Educarea limbajului: -Salut prieteni!
A. Pictură: Dar pentru D.L.C. Memorizare: Bună ziua! -Poveştile Dariei (La
bunica! nuntă!)
Mulţumesc!, de G.Zarafu ●Tranziţii
Ş. Rezolvăm fişa matematică;
- Răţuştele
D.O.S. Act.practică: Confecţie: - Moş Andrei!
Etapa III-a :Joc distractiv :
Mi s-a rupt coşul! Flori pentru ziua prietenului
meu!

6
Joi
Etapa I Act. Integrată ●Rutine
B. În căutarea unui cuvânt! « Detectivii politeţii ! » ●Întâlnirea de dimineaţă
A. -Dar pentru sora mea!
D.Ş. Act. matematică: Joc did: - Bună, bine te-am găsit!
Ş- Caută imagini cu greşelile -La magazinul cu cuvinte
“Perechi, perechi la
copiilor şi explică-le! fermecate!
plimbare! ●Tranziţii
Etapa III-a - Joc sportiv:
D.O.S. Ed. pentru societate: L. ed. - Suie muntele-un pitic!
“Cuvântul fermecat” - Ursul supărat!
Sări din cerc în cerc!
Vineri

Etapa I ●Rutine
B. - Convorbire: Ce nu-mi place să Educarea limbajului: ●Întâlnirea de dimineaţă
mi se spună? D.L.C. - Bună dimineaţa
Joc. did. “Ce face copilul?” căciulă....(Saluturi hazlii)
Joc de rol: -De-a vizita!
C. Orăşelul copiilor -Scrisoarea cu cuvinte
Ed. artistico-plastică(desen): magice!
politicoşi! D.E.C. Acesta sunt eu, un copil ●Tranziţii
politicos!(autoportret) - Unul după altul!
Etapa III-a -,,Feriţi-vă de greşeli!”
- Bat din palme!
( evaluarea proiectului)

11. EVALUAREA:
a) Album cu fotografii realizat în timpul desfăşurării proiectului;
b) Expoziţie cu lucrări artistico-plastice şi practice.

12. REALIZAREA ÎN FAPT A PROIECTULUI


Sunt invitaţi copii de la alte grupe, şcolari şi părinţi ai copiilor în faţa
cărora se prezintă rezultatele proiectului:
Copiii sunt împărţiţi în 6 echipe, fiecare prezentând un aspect:
♣ Ce cuvinte fermecate foloseşte copilul politicos
♣ Cum se comportă pe stradă, în locuri cu mulţi
oameni
♣ Cum se comportă în vizită la prieteni, rude,
spital
♣ Ce cântece, poezii, poveşti am învăţat
♣ Prezentarea lucrărilor realizate
♣ Facem portretul copilului politicos
CONCLUZII:
Am ales o temă pornind de la o sugestie a unui
copil, apoi mi s-au alăturat colaboratori câţiva părinţi şi bunici, fraţi ai
copiilor . Am reuşit să ghidez copiii în a face descoperiri în
comportamentul semenilor, să asimileze cunoştinţe noi, să le aprofundeze
, să-şi contureze comportamente corecte.
Copiii au putut manipula materialele aduse, au fost antrenaţi în
schimburi de idei, păreri, au descoperit singuri răspunsuri la unele
întrebări, şi-au explicitat o noţiune importantă din comportamentul civic,
dezirabil pentru fiecare copil.

7
PAGINI DE JURNAL
(însemnări din derularea proiectului tematic: ”Drumul pâinii”)

Inst. Tutunaru Laura


Grădiniţa P.N.Nr.2
Petroşani

A fost odată... un bob de grâu...


aşa a început povestea bobului de
grâu, şi pentru că avea o dorinţă –
aceea de a ajunge o pâine gustoasă pe
masă - din acel moment o dorinţă am
avut şi noi preşcolarii din „Grupa
Isteţilor” – de a deveni „brutari”, să
putem îndeplini dorinţa bobului de
grâu.
Ca să-i îndeplinim dorinţa, am pornit la drum... „DRUMUL PÂINII”.
Bobul de grâu s-a copt în toiul verii iar semănătorile au venit să îl
culeagă.
Unde a ajuns bobul de grâu? În hambare, şi de aici la moară. Morile
trebuiau terminate la timp pentru ca morarii să poată primi grâul pentru a-l
măcina, iar noi să avem făina necesară pentru a prepara pâinea.
Şi uite aşa, am pornit la treabă amintindu-ne proverbul pe care tocmai l-
am învăţat: „Nici muncă fără pâine, nici pâine fără muncă”. Şi iată, morile
sunt gata!
Cu ce vom duce grâul la moară?
Cu camioanele, desigur!
Nu am pierdut timpul, pentru că
şi camioanele trebuiau terminate. Am
umplut apoi sacii, i-am încărcat în
camioane şi acestea au pornit spre
moară...
Ce bucurie! În curând vom avea
făina pentru pâine şi... aceasta va fi pe
masă, pufoasă şi gustoasă.
Morarii şi-au făcut repede şi
bine treaba. Au dat drumul la mori şi acestea au început să macine grâul: „tica,
tica, ta – într-un sac făina; tica, tica, ta – într-un sac tărâţa.
Nici noi nu am stat degeaba: am pregătit planşetele, şorţuleţele, sucitorul,
sita şi „covata” în care vom frământa aluatul de pâine. Apoi ne-am dus la
„magazin” unde am „cumpărat”: drojdie, sare, făină, din reţeta pentru pâine.
Ne-am pus şorţuleţele, ne-am „suflecat” mânecuţele şi iată-ne... brutari!

8
Suntem mândri pentru că am îndeplinit două dorinţe: pe cea a bobului de
grâu de a deveni pâine gustoasă pe masă şi pe cea a noastră... de a fi brutari.
A... era să uităm... am dat din produsele noastre o pâinică furnicuţei şi o
pâinică vrăbiuţei. Pâinea a ieşit gustoasă, o puteţi vedea îndată.
Şi acum vă dăm reţeta!……

Puneţi:
Apă, drojdie, sare,
În covata mare.
Mânecile suflecaţi,
Şi-aluatul frământaţi.
Lăsaţi apoi să dospească,
Lângă foc mare, să
crească!
Aşezaţi-o în cuptor.
Pe lopată apoi scoasă,
Bună este şi gustoasă!

Grupa Isteţilor

PLANIFICARE TEMATICĂ ANUALĂ

Inst. Mignea Nadina


Grupa Mică + Mijlocie „Juniorii”
Grădiniţa „Floare de colţ” Brad
Nr. Tema anuală de studiu Proiect tematic Focalizare Data
crt Semestrul I + Semestrul II
1. Cine sunt/suntem? Grădinița 14-18.09
„Bun găsit, grădiniță dragă!” 21-25.09
„Ce fac la grădiniță?”
2. Când, cum și de ce se Culori 28.09-
întâmplă? „O lume în culori” 02.10
Toamna-aspecte generale 5- 9.10
„Frunza”
„MĂRUL” Fructe de toamnă 12-16.10
„Mărul”
Fructe de toamnă 19-23.10
„Strugurele”
Legume de toamnă 26-30.10
„Ardeiul”
Legume de toamnă 9-13.11
„Roșia”
3. Cine sunt/suntem? Corpul uman 16-20.11
„Acesta sunt eu!”
4. Ce și cum vreau să fiu? Meserii 23-27.11
„Bondocel își alege o meserie”
5. Când, cum și de ce se Fructe exotice 30.11-
întâmplă? „Kiwi” 04.12

9
6. Cu ce și cum exprimăm ceea „BUNUL MOȘ Sărbători religioase 7-11.12
ce simțim? CRĂCIUN” „Bunul Moș Crăciun”
Sărbători religioase 14-18.12
„Nașterea Domnului”
7. Când, cum și de ce se Anotimpul iarna 4-8.01
întâmplă? „Iarna cea friguroasă”
Anotimpul iarna 11-15.01
„Cum ne jucăm iarna?”
8. Când, cum și de ce se „CĂLĂTORIE ÎN Animale sălbatice de la Poli 18-22.01
întâmplă? LUMEA „Viața la Poli”
ANIMALELOR”- Animale sălbatice din țara noastră 25-29.01
transemestrial „Animalele din pădure”
Animale domestice 8-12.02
„Animalele din curtea bunicii”
Animale domestice 15-19.02
„Animalele din curtea bunicii”
Lumea animalelor 22-26.02
Evaluare proiect
9. Când, cum și de ce se „PRIMĂVARA CEA Anotimpul primăvara-aspecte generale 1-5.03
întâmplă? FRUMOASĂ” „A sosit primăvara!”
Anotimpul primăvara - flori 8-12.03
„Gingașul ghiocel”
Anotimpul primăvara - legume 15-19.03
„Ridichea uriașă”
Anotimpul primăvara - evaluare 22-26.03
„Primăvara cea frumoasă”
10. Cu ce și cum exprimăm ceea Sărbători religioase 29.03-
ce simțim? „De Paști vine Iepurașul” 02.04
11. Când, cum și de ce se Păsări călătoare 12-16.04
întâmplă? „Barza”
Păsări de curte 19-23.04
„Găinușa cea moțată”
Păsări de curte 26-30.04
„O rățușcă, două, trei...”
12. Cum planificăm/organizăm o Mijloace de locomoție terestre 3 - 7.05
activitate? „Mașinuța mea”
Mijloace de locomoție pe apă 10 - 14.05
„Vaporașul”
13. Când, cum și de ce se Insecte 17 - 21.05
întâmplă? „Fluturași drăgălași”
14. Cu ce și cum exprimăm ceea „JUCĂRIA” Jucării 24 - 28.05
ce simțim? „ÎN LUMEA Poveștile copilăriei 31.05-04.06
POVEȘTILOR”
15. LA NIVELUL TUTUROR „JUNIORII ISTEȚEI” Evaluare finală 7-11.06
TEMELOR ABORDATE

DOMENIUL ŞTIINŢE
CATEGORIA DE ACTIVITATE: CUNOAȘTEREA MEDIULUI - Semestrul I
Nr. Unitatea de învăţare Conţinuturi Ob. de Activitatea de învăţare Data
crt (Detalieri) ref.
1. Evaluare iniţială Bun găsit, grădiniță dragă! Probe de evaluare 14.09
Ce fac la grădiniță? 21.09
Când, cum și de ce se „O lume în culori”- „Povestea curcubeului”- 28.09
întâmplă?-focalizare pe familiarizarea copiilor cu lectură după imagini
„Culori” culorile cercului cromatic,
înțelegerea importanței acestora
2. Când, cum și de ce se Toamna- caracteristici, 1.1 „Frunze uscate”- obs. 5.10
întâmplă?-focalizare pe fenomene, livada, grădina de 1.2 „Mărul”- obs. 12.10
„Anotimpul toamna” legume 1.5 „Strugurele”-obs. 19.10
1.6 „Ardeiul”- obs. 26.10
1.7 „Roșia”-obs 9.11

10
3. Cine sunt/suntem?cu Corpul uman- înfăţişare, 1.1 „Corpul uman”- obs. 16.11
focalizare pe „Corpul îmbrăcăminte 1.3
uman” „Acesta sunt eu!” 1.5
4. Ce și cum vreau să fiu? „Bondocel își alege o meserie” 1.1 Activitate integrată (Cun. 23.11
cu focalizare pe Meserii- identificarea a cel puțin 1.3 Med. și Activ matem)
„Meserii” patru meserii precum și a „Bondocel cunoaște meseriile”
instrumentelor de lucru
specifice; înțelegerea
importanței muncii și a
meseriilor
5. Când, cum și de ce se Fructe exotice-recunoaștere, 1.1 „Kiwi”-obs 30.11
întâmplă?-focalizare pe denumire, descriere, importanță 1.5
„Fructe exotice” în alimentație
6. Cu ce și cum exprimăm „Bunul Moș Crăciun” „Legenda lui Moş Crăciun”- 7.12
ceea ce simțim? Crăciunul- origini, semnificaţii, 1.3 lectura educatoarei
focalizare pe tradiţii specifice, simboluri 1.5
„Sărbători religioase” Sărbători religioase „Nașterea Mântuitorului”-pov.
„Nașterea Domnului”- educatoarei 14.12
semnificații, importanță, tradiții
7. Când, cum și de ce se „Iarna cea friguroasă”- aspecte, 1.1 „Zăpada”-obs+experiment 4.01
întâmplă?-focalizare pe fenomene, jocurile copiilor 1.2 „Ce vrea omul de zăpadă?”-
„Anotimpul iarna” 1.5 joc did. 11.01
8. Când, cum și de ce se „Călătorie în lumea animalelor” 1.5 „Ursul polar”-obs 18.01
întâmplă?-focalizare pe Animalele sălbatice de la Polul 1.6 „Lupul”-obs 25.01
„Animale sălbatice și nord și din ţara noastră- mediu 1.7 „Vaca”-obs 8.02
domestice” de viaţă, părţi componente ale „Oaia”-obs 15.02
corpului, hrană, înmulţire, Activitate integrată (Cun. Med 22.02
adăpost, foloase şi pagube și Activ matem)
Animale domestice mediu de „Călătorie în lumea
viaţă, aspect, hrană, înmulţire, animalelor”
adăpost, foloase

CATEGORIA DE ACTIVITATE: ACTIVITATE MATEMATICĂ - Semestrul I


Nr. Unitatea de Conţinuturi Ob. Activitatea de învăţare Data
crt învăţare (Detalieri) de
ref.
1. Evaluare iniţială Probe de evaluare
2. Operații intelectuale Constituirea de mulțimi după „Grupează jucăriile care au aceeași 30.09
prematematice -- culoare culoare”-ex cu material individual
- formă „Frunze fermecate”- ex cu material 6.10
- mărime individual
Relații de incluziune și de „Mere mari, mere mici”-joc logico- 13.10
asemănare matematic
„Caută-mi perechea”-joc didactic 20.10
3. Evaluare sumativă Dimensiuni Activitate integrată (Activitate 29.10
matematică și Educație muzicală)
„Alegeți și grupați fructele și legumele
de toamnă”
4. Operații intelectuale Poziții spațiale „Unde a ascuns iepurașul legumele?”-joc 10.11
prematematice logico-matematic
5. Figuri geometrice Formarea reprezentărilor „Să construim o omidă”-ex cu mat 17.11
despre – cerc individual
pătrat Activitate integrată (Cunoașterea
mediului și Activitate matematică) 23.11
„Forme și culori”
6. Operații intelectuale Serieri de obiecte „Șirul fructelor vesele”-ex cu material 1.12
prematematice individual
7. Evaluare sumativă Poziții spațiale și figuri „Ce ne-aduce Moș Crăciun?”-joc didactic 8.12
geometrice
8. Operații intelectuale Aprecierea globală a cantității Activitate integrată (Activitate 5.01
prematematice matematică și Educație muzicală)
Punerea în corespondență a „Un fulg de zăpadă”

11
elementelor „Dă fiecărui copil câte o săniuță”-ex cu 12.01
mat indiv
Stabilirea de relații între „Ce mănâncă ursul polar?”-ex cu mat 19.01
mulțimi indiv

9. Evaluare sumativă Formare de mulțimi „În pădure”-joc didactic 26.01

DOMENIUL LIMBĂ ŞI COMUNICARE


CATEGORIA DE ACTIVITATE: EDUCAREA LIMBAJULUI - Semestrul I
Nr. Unitatea de învățare Conținuturi Ob Activitatea de învățare Data
crt (Detalieri) de
ref.
1. Aspecte fonetice Pronunția corectă a 2.1 „Focul și vântul”-joc didactic 30.09
consoanelor labio-dentare f,
v, ș, j 2.2
Pronunțarea corectă a „Șarpele și albinița”-joc-exercițiu
consoanelor s și z 7.10
Pronunția consoanelor: r, c,
g, s, ș, z 4.7 „Spune cum face”-joc didactic
14.10
2. Aspecte lexicale Substantivul care denumește „Povestea mărului- 21.10
obiecte, ființe Lect educat
Singular, plural „Unde s-a oprit roata?”-joc didactic 28.10
Adjectivul „Roșia și Ardeiul”- V.Pop Mărcanu 11.11
(memorizare)
Activitate integrată (Educ limbaj+Educ
plastică) 18.11
„Eu sunt unic”
3. Structuri gramaticale Propoziția eliptică „Poștașul”-joc did 25.11
4. Aspecte fonetice Sunetele inițiale „m” și „p” „Cum petrec fructele?”-lect după imagini 2.12
Aspecte lexicale Antonime „Uite, vine Moș Crăciun!”-O. Cazimir 9.12
(fragment-memorizare)
Evaluare Sunetele m, b, f, v, ș- Activitate integrată (Educ. limbaj și Activ. 16.12
pronunție practică)
Substantivul, adjectivul și „Vine Moș Crăciun”
propoziția simplă
Structuri gramaticale Propoziția simplă „Povestea fulgului de zăpadă”-T. Banciu 6.01
(lect după imagini)
Propoziția dezvoltată „Căsuța din oală”-pov pop. (pov educat.) 13.01
Activitate integrată (Ed.limbaj și Activ 20.01
practică)
„Viața la Polul Nord”
Evaluare Propoziția simplă și „Ursul păcălit de vulpe”-I. Creangă (lect 27.01
dezvoltată educat)

DOMENIUL OM ŞI SOCIETATE
CATEGORIA DE ACTIVITATE: EDUCAȚIE PENTRU SOCIETATE - Semestrul I
Nr. Unitatea de Conţinuturi Ob. Activitatea de învăţare Data
crt. învăţare (Detalieri) de
ref.
1. Evaluare iniţială Integrarea în viaţa socială; Percepţia de sine şi de celălalt
locul şi rolul în grupul social Relaţii de grup
2. Grupul social Familia „Familia mea”-lect după imagini 1.10
Grădiniţa „De-a grădinița”-joc did
Prietenii de joacă (carte mică, pag 166) 8.10
3. Norme de Igiena personală „Maricica”- V. Gafița 15.10
comportare; (lect după imagini)
relaţiile cu ceilalţi „Supărarea Danielei”- V. Gafiţa (lectura 22.10
educatoarei)

12
Raporturile copilului cu „Cum au fugit jucăriile de la un copil?”- 29.10
fiinţele şi lucrurile Nina Stănculescu (pov. educat.)
„Povestea nucii lăudăroase”- V. Colin (lect 12.11
după imagini)
„N-ai batistă?”- E. Dragoș (memorizare) 19.11
Igiena personală „Povestea motanului leneș”-V. Colin (lect. 26.10
educatoarei)
Respectul faţă de muncă Activitate integrată (Educație ptr societate 3.12
și Activ plastică) „La piață”
4. Elemente de religie Tradiţii şi obiceiuri de Crăciun „Colinde”- audiţie 10.12
„Uite, vine Moș Crăciun”-O. Cazimir
(memorizare) 17.12
5. Securitate Reguli de circulaţie „Semaforul celor mici”-audiție muzicală 7.01
personală
6. Norme de Valori morale Inimioare- inimioare”- S. Cassvan (lect 14.01
comportare; educatoarei)
relaţiile cu ceilalţi Respectul de sine „Ursul păcălit de vulpe”- I. Creangă (pov 21.01
educatoarei)
7. Evaluare Fișă de evaluare finală 28.01

CATEGORIA DE ACTIVITATE: ACTIVITĂŢI PRACTICE ŞI ELEMENTE DE ACTIVITATE CASNICĂ


Nr. Unitatea de Conţinuturi Ob. Activitatea de învăţare Data
crt învăţare (Detalieri) refer.
1. Evaluare iniţială 25.09
2. Materiale de lucru Familiarizarea cu diferite I.1 „Ce putem face cu..?” 2.10
materiale de lucru din I.2 „Ce se întâmplă dacă...?”-exerciții-
natură(frunze, coji de copac, I.3 experiment
fire de iarbă, pene, gris, orez, I.4
făină de mălai, etc.) II.1
Hârtia, fire de aţă, plastilină, II.2
lâna, stofa, etc. II.3
Aplicații diverse
3. Abilităţi practice -mototolirea hârtiei creponate I.1 „Mere vesele” 16.10
(tehnici de lucru) -ruperea hârtiei autocolante I.2 „Legumele mele preferate ” 30.10
I.3 Activitate integrată (Ed.limbaj și Act. plas) 18.11
-îndoirea hârtiei glasate I.4 „Batistuțe”
-lipirea II.1 „Șirag de fulgi” 15.01
-înșirare II.2 Activitate integrată (Ed.limbaj și Act. prac)
II.3 „Felicitare de Crăciun” 16.12
-tehnici combinate „Animale sălbatice în pădure”
29.01

4. Deprinderi practic- III.1 Activitate integrată (Ed.pt soc. și Act. prac) 3.12
gospodăreşti „La piață”

DOMENIUL ESTETIC / CREATIV


CATEGORIA DE ACTIVITATE : EDUCAŢIE MUZICALĂ – Semestrul I
Nr. Unitatea de Conţinuturi Ob. Activitatea de învăţare Data
crt învăţare (detalieri) de
ref
1. Evaluare iniţială
2. Sunete din natură şi Sunete din natură 1.1 „Ce se aude?” 1 oct
alte surse sonore (zgomote, onomatopee) 1.2 „Deschide urechea bine!”
Timbrul vocal 1.3
„Cântă-ţi numele!” 8 oct
„Spune ca mine!”
3. Calităţi ale sunetului Intensitatea sunetelor: 1.1 „Cântec de toamnă”- N. Lungu (predare) 15oct

13
din natură şi muzical - tare- încet 1.2 „Deschide urechea bine!”- j. m (consolidare)
1.3
1.4 „Cântec de toamnă”- N. Lungu (consolidare) 22oct
1.5 „Bate vântul frunzele”-D. Cuclin
2.1 (predare)
2.2
Înălţimea sunetelor 2.6 Activitate integrată
muzicale 2.7 (Ed. muzicală și Act.mate) 29oct
2.8 „Toamna”-N. Buichiu (predare)
„Bate vântul frunzele”- D. Cuclin , J. m
(consol.)

„Toamna”-N. Buichiu (consolidare) 12nov


„În pădure”-joc (predare)

Tempoul „E pe lume un băiat”-M.Dumbravă/M.Petrov 19nov


(predare)- pag.85 carte
„În pădure”-joc (cons.)

„E pe lume un băiat”-M.Dumbravă/M.Petrov 26 nov


(consolidare)
„Soldații”-Anton Scornea
(predare)
4. Deprinderi muzicale Deprinderi de interpretare 1.1 „Moș Crăciun”-D.D.Stancu (predare)- ghid, 3.12
1.2 pag.26
1.3 „Soldații”-Anton Scornea
1.4 (consolidare)
Deprinderi ritmice 1.5 10 dec
2.1 „Moș Crăciun”-D.D.Stancu (consolidare)-
2.2 ghid, pag.26
2.6 „Albă Zăpadă”*** (predare)-ghid,pag 61
2.7
2.8 „Săniuța”-W.Missir (predare)-culegere, pg.20
„Albă Zăpadă”*** (consolidare)-ghid,pag 61 17dec

Activitate integrată (Activ matem și Ed.


muzicală) 5 ian
„Săniuța”-W.Missir (consol.) culegere, pg.20

Deprinderi de interpretare „Omul de zăpadă”- T.Constantinescu, I. 14 ian


în colectiv Vintilă (predare)
„Deschide urechea bine!”-j.m (consolidare)
5. Audiţii 3.1 „Casete cu cântece pentru copiii” 21 ian

6. Evaluare finală Concurs de interpretare a cântecelor învăţate 28 ian

CATEGORIA DE ACTIVITATE: EDUCAŢIE ARTISTICO- PLASTICĂ


Se vor alterna activitățile de Educație plastică cu cele de Activitate practică
Nr. Unitatea de învăţare Conţinuturi Ob. Activitatea de învăţare Data
crt (detalieri) refer.
1. Evaluare iniţială Materialele de lucru, culori „Baloane colorate” 18.09
2. Materiale, Folosirea corectă a materialelor şi I.2 ”Frunze galbene și roșii”- 9.10
instrumente şi tehnici instrumentele de lucru dactilopictură
de lucru
3. Cunoaşterea culorilor Observarea şi identificarea grupelor de I.1 „Struguri”-desen 23.10
culori în natură, pe planşe, obiecte şi în
cutiile cu culori I.2 „Bradul împodobit”-pictură 11.12
Culori primare I.4
Culori binare I.5
Culori calde: cunoaşterea semnificaţiei II.1
acestora II.2
Culori reci : cunoaşterea semnificaţiei III.1

14
acestora III.2
4. Elemente de limbaj Punctul I.1
plastic Linia „La grădiniță”-desen 27.11
Forma plană spontană (simplă sau I.2
simetrică) I.4 Activitate integrată
Aplicarea unor culori la întâmplare pe o I.5 (Ed.limb și Act.plas) 20.01
suprafaţă (stropi, pete) II.1 „Ghețari”-pictură
Forma elaborată Identificarea şi II.2
obţinerea unor forme elaborate prin III.1
prelucrarea formelor spontane III.2
5. Tehnici specifice Mișcarea circulară I.3 „Coș cu roșii” 13.11
modelajului Mișcarea translatorie II.1 „Fulgi zglobii” 8.01
Aplatizarea, adâncirea, lipirea III.1
Tehnici combinate III.2

DOMENIUL PSIHOMOTRIC
CATEGORIA DE ACTIVITATE: EDUCAȚIE FIZICĂ – Semestrul I
Unitatea de învăţare Conţinuturi Activitatea de învăţare Exerciţii Data
Capacitatea de Învățarea schemei Joc: „Fă la fel ca mine!” -Privim cerul, privim pământul! 30.09
organizare corporale -Ridică brațele
„Ghici cine a strigat -Culegem flori
Joc liniștitor păpușa?” -Legănăm piciorul
Predarea orientării în Joc :„ Du-te la...” -Privim cerul, privim pământul! 7.10
spațiu -Ridică brațele
Joc liniștitor „Vrăbiuțele dorm” -Culegem flori
-Legănăm piciorul
Deprinderi motrice de Predarea mersului Joc: „Veniți la jucărie!” -privim după fluturi 14.10
bază organizat într-o -închide-deschide
direcție dată „Cine te-a strigat?” -culegem flori
Joc liniștitor -suntem mici
Predarea mersului în Joc: „Trenul” -privim după fluturi 21.10
coloană câte unul, cu -închide-deschide
opriri și porniri la -legănăm păpușa
semnal -să nu trezim păpușa
Joc liniștitor „Plimbă jucăria”
Predarea alergării într- Joc: „Fetițe și băieți” -bărbia în piept 28.10
o direcție dată -brațe scurte, brațe lungi
-legănăm păpușa
Joc liniștitor „Suflăm fulgul” -să nu trezim păpușa
Predarea alergării câte Joc: „Vizitiii și căluții” -bărbia în piept 11.11
doi, îmbinată cu mers -brațe scurte, brațe lungi
și oprire la semnal -legăm șiretul la ghete
-sari, minge
Joc liniștitor „Să nu trezim pisica”
Predarea săriturii Joc:„Sari ca mingea!” -rotim capul 18.11
libere de pe loc, cu -linia trenului
desprindere de pe -legăm șiretul la ghete
ambele picioare „Ghici cine a plecat?” -sari, minge
Joc liniștitor
Predarea săriturii cu Joc: „Cursa iepurașilor” -rotim capul 25.11
deplasare, cu -linia trenului
desprindere de pe -clopotul
ambele picioare „Caută obiectul ascuns” -uriașii
Joc liniștitor
Predarea rostogolirii Joc:„Mingea -rotim capul 2.12
mingii pe sol plimbăreață” -batem palmele în față
-clopotul
Joc liniștitor „Cine te-a atins?” -uriașii

15
Predarea aruncării și Joc: „Zboară minge!” -privim după fluturi într-o parte și-n 9.12
prinderii mingii cu alte
ambele mâini în sus -bate palmele în față
-clopotul
Joc liniștitor „Plimbă cățelul” -sari ca vrăbiuța
Predarea aruncării la Joc: „Mingea peste -privim după fluturi într-o parte și-n 16.12
distanță a mingii cu sfoară” alte
ambele mâini -întindem elasticul
-tăiem lemne
Joc liniștitor „Umflă balonul” -sari ca vrăbiuța
Dans Predarea dansului -răsucim capul 6.01
popular „Rața”(fig. I) -întindem elasticul
-tăiem lemne
Joc liniștitor „Ghici cine a plecat?” -leagănul
Predarea dansului -răsucim capul 13.01
popular „Rața”(fig. II) -roata mică, roata mare
Joc liniștitor -tăiem lemne
„Plimbă cățelul” -leagănul
Repetarea dansului -întindem rufele 20.01
popular „Rața”(fig. I și -vrăbiuța se dă huța
II) -cățelușul își caută codița
-leagănul
Joc liniștitor „Mingea frige”
Evaluare Mers, alergare, Parcurs aplicativ:„Cei -întindem rufele 27.01
săritură mai buni câștigă!” -vrăbiuța se dă huța
„Mingea frige” -cățelușul își caută codița
Joc liniștitor -uriașii și piticii

,,EDUCAŢIA MICULUI CETĂŢEAN”


Inst. Hărţăgan Marioara
Grădiniţa P.N. Nr.1Simeria,
Jud. Hunedoara

TIPUL OPŢIONALULUI: la nivelul mai multor arii curriculare


ARIA CURRICULARĂ: Om şi societate + Limbă şi comunicare + Artă.
NIVEL: I.
DURATA: 1 an şcolar, o activitate pe săptămână
ARGUMENT:
Formarea copiilor ca cetăţeni valoroşi pentru societate presupune
munca susţinută, bine organizată şi focalizată pe modelarea
corespunzătoare a personalităţii lor. Pentru aceasta trebuie să identificăm
particularităţile fiecărui copil pentru a adopta strategia eficientă de
modelare a caracterului său(,,educaţia caracterială,,) , de formare a
atitudinilor fundamentale : faţă de sine, faţă de ceilalţi, faţă de societate şi
faţă de muncă.
Copiii, de mici, trebuie să ştie că este necesar să se comporte
civilizat atât în familie cât şi în societate, trebuie să înţeleagă că au nu
numai drepturi ci şi îndatoriri. Zestrea bună de educaţie pe care o primesc
în cei şapte ani de viaţă îi va ajuta să devină cetăţeni valoroşi şi
responsabili.
OBIECTIVE
16
 Cunoaşterea şi înţelegerea rolului familiei în viaţa socială, a
convieţuirii în colectiv şi raportarea personală la normele grupului;
 Dezvoltarea abilităţilor de cooperare, de solidaritate, a unei
atitudini pozitive faţă de colegi, politeţe, toleranţă, prietenie…
 Educarea copiilor în spiritul muncii , cultivarea respectului faţă de
rezultatul acesteia;
 Educarea deprinderii de a păstra bunurile colective şi personale;
 Trezirea interesului pentru ocrotirea naturii, a tuturor vietăţilor;
 Asigurarea echilibrului între sănătatea individuală şi cea
colectivă;
 Formarea unor reprezentări legate de viaţa religioasă;
 Educarea sentimentului de dragoste pentru cultura şi arta
naţională;
 Cunoaşterea şi respectarea drepturilor copilului.
STRATEGII DIDACTICE:
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, exerciţiul,
demonstraţia, povestirea, jocul, problematizarea.
MATERIAL DIDACTIC: cărţi ilustrate, jetoane, carton color, lipici,
aparatură audio-video, flanelograf, drapel, culegere de poezii,
recuzită pt. jocuri de rol.
EVALUARE: produse ale activităţii copiilor, înregistrări video,
album cu fotografii, momente artistice, fişe , expoziţie cu vânzare.
BIBLIOGRAFIE: M.E.C.I., „Curriculum pentru învăţământul
preşcolar(3-6/7 ani)” Bucureşti, 2008.
Revista ,,Învăţământul preşcolar”, nr.1-2/2008, Bucureşti.
SEMESTRUL I
Nr. Luna Tema şi forma de realizare Obiective de referinţă
crt.
1. Oct. ,,Albumul de familie,, - să reproducă numele fiecărui membru al familiei
-citire de imagini- şi să precizeze activităţile fiecăruia, inclusiv a
bunicilor;
2. Oct. ,,Fetiţa cu fundiţă roşie,, - să aplice şi să respecte reguli de igienă personală
-povestirea ed.- şi colectivă;
3. Oct. ,,Avem musafiri,, - să ajute la aranjarea mesei;
-joc de rol- - să contribuie la ambianţa plăcută din familie;
4. Oct. ,,Familia mea,, - să iubească şi să-i respecte pe toţi membrii
-memorizare- familiei;
5. Noe. ,,Cui vrei să dai jucăria?,, - să-i recunoască şi să-i respecte pe colegii de
-joc didactic- grupă;
6. Noe. ,,Un copil politicos,, - să se comporte civilizat în orice situaţie, acasă
-act. muzicală- ori pe stradă;
7. Noe. ,,Aşa DA, aşa NU,, - să recunoască că faptele sale influenţează
-joc didactic- comportamentul celorlalţi copii;
8. Noe. ,, Jucării pt. grupa mică,, -să coopereze cu colegii pt. a realiza ceva util;
-act. practică-
9. Dec. Vizită la Monumentul Eroilor din - să dobândească cunoştinţe referitoare la
centrul oraşului Sărbătoarea Naţională a României, 1 Decembrie;
10. Dec. ,,Daruri din inimă,, - să dorescă finalizarea unei lucrări utile în folosul

17
-confecţie de obiecte de decor şi celor săraci;
felicitări pt. o expoziţie cu vânzare;
11. Dec. ,,Rugăciune,, - să asculte şi să practice rugăciunea;
-memorizare-
12. Ian. ,, E ziua ta,, - să aşeze şi să strângă masa;
-joc de rol-
13. Ian. ,,Ne îmbrăcăm singuri,, - să-şi exerseze deprinderile de autoservire
- concurs- (îmbrăcat, dezbrăcat, încălţat);
14. Ian. ,,Spun adevărul,, - să deosebească adevărul de minciună şi să o
-memorizare- dezaprobe cunoscând consecinţele ei;
,, Unde ne jucăm iarna?,, - să precizeze reguli de circulaţie şi de protecţie a
15. Ian. -convorbire- vieţii proprii;

SEMESTRUL II
Nr.crt. Luna Tema şi forma de realizare Obiective de referinţă
1. Febr. ,,Sfatul periuţei de dinţi,, - să precizeze unele consecinţe ale
-audiţie literară- nerespectării regulilor de igienă;
2. Febr. ,,Cum vorbim la telefon?,, - să-şi expună liber opinia;
-joc –exerciţiu- - să asculte opinia celuilalt;
3. Febr. ,,Micii gospodari,, - să facă ordine în sala de grupă, să şteargă
-elemente de act. casnică- praful;
4. Martie ,,Cadou pt. mama,, - să confecţioneze un mic obiect pt. a-l face
-colaj- cadou mamei;
5. Martie ,,Cum ne comportăm pe stradă, în - să aplice în situaţii noi reguli de circulaţie
parc, in autobuz?,, şi de comportare civilizată;
-convorbire-
6. Martie ,,Pomişorii,, de N.Nasta - să identifice modalităţi de ocrotire a
-memorizare- naturii;
7. Martie Curăţenie în curtea grădiniţei - să execute lucrări practice de curăţare a
-act. practică- curţii după posibilităţile lor;
8. Apr. Vizită la biserică -s ă observe biserica, să înţeleagă rolul ei în
viaţa oamenilor;
9. Apr. ,,La Paşte,, de G. Coşbuc - să înţeleagă mesajul sacrificiului şi a
-memorizare- Învierii
10. Apr. ,, Paştele în familie,, - să-şi aprecieze propriul comportament în
-convorbire- raport cu alte persoane ori membri ai
familiei;
11. Apr. Vizită la o fermă de animale -să indrăgească şi să îngrijească animalele;
domestice
12. Mai ,,Cuvântul fermecat,, de V. Oseeva- -s ă înţeleagă necesitatea respectării unor
lectura ed.- reguli de comportament în grupul din care
face parte;
13. Mai Vizită la locul de muncă al părinţilor - să respecte rezultatele muncii părinţilor;
14. Mai ,, Gândăcelul,, - să îndrăgească orice vietate, cât de mică ,şi
-memorizare- să o ocrotească;
15. Mai ,,Jucării pt. copiii săraci,, - să manifeste atitudine umanistă, să ofere
- colectare şi donaţie de jucării- sprijin altor copii;
16. Iun. ,,Atlasul copiilor,, - să cunoască unele drepturi ale copiilor;
-citire de imagini-
17. Iun. Evaluare - să redea în versuri şi cântece aspecte
-moment artistic- pozitive/ negative din comportamentul
copiilor şi să le aprecieze pe cele model;

18
PROIECT DIDACTIC
Educatoare ALINA DEZSO şi
MARIA LUP
Grădiniţa „Floare de colţ” Brad

NIVEL II: 5-7 ani


DURATA: 45 minute
DOMENII EXPERIENŢIALE: Om şi societate, Limbă şi comunicare
CATEGORIA DE ACTIVITATE: Educaţie pentru societate

TEMA: „Alege! Cum vrei să fii?!”


TIPUL DE ACTIVITATE: consolidare
MIJLOC DE REALIZARE: activitate integrată
FORMA DE REALIZARE: convorbire
SCOP: Dezvoltarea capacităţii de a diferenţia comportamentele pozitive de cele negative,
respectarea normelor de convieţuire necesare integrării în viaţa socială.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
• Educaţie pentru societate
a) cognitiv – informaţionale:
- să perceapă latura educativă a poeziei ascultate;
- să compare aspecte pozitive cu cele negative ale comportamentului lor şi consecinţele
generate;
- să conştientizeze importanţa respectării regulilor de convieţuire în familie, societate;

19
b) psiho – motorii:
- să formeze grupuri de lucru în funcţie de cerinţa educatoarei;
c) afective:
- să-şi utilizeze abilităţile de cooperare în cadrul grupului;
• Educarea limbajului
a) cognitiv – informaţionale:
- să formuleze propoziţii cu expresii sau cuvinte care evidenţiază trăsături de
caracter sau comportamentale (iniţiale/cu sens opus) întâlnite în text;
- să transforme o propoziţie enunţiativă în propoziţie interogativă sau exclamativă;
- să reprezinte grafic propoziţiile aşezând în final semnul de punctuaţie
corespunzător;
b) psiho – motorii:
- să utilizeze corect instrumentul de scris;
c) afective:
- să ia atitudine faţă de comportamente nepermise;
• Limba engleză
a) cognitiv – informaţionale:
- să pronunţe clar, corect cuvinte în limba engleză;
- să interpreteze un cântec;
b) psiho – motorii:
- să execute mişcările impuse de textul cântecului;
c) afective:
- să participe activ în cadrul grupului;
- să trăiască sentimente de bucurie, veselie, bună dispoziţie;
STRATEGII DIDACTICE:
• metode şi procedee: conversaţia, problematizarea, instruirea asistată de calculator,
metoda pălăriilor gânditoare, algoritmizarea, expunerea, jocul de rol, tehnica
blazonului.
• material didactic folosit: pălării colorate diferit, coli albe, carioci, calculator, soft
educaţional (imagini sugestive expuse prin intermediul calculatorului)
BIBLIOGRAFIE:
1. „Curriculum pentru învăţământ preşcolar”, 2008; „Jocuri didactice pentru educarea limbajului
– îndrumător metodic”, A. Ana, S. Cioflica, Ed. Emia, 2000; „Metode interactive de grup –
îndrumător metodic”, S. Breben, E. Gongea, Ed. Arves, 2007.

EVENIMENTUL STRATEGII EVALUARE


DIDACTIC CONŢINUT ŞTIINŢIFIC DIDACTICE (instrumente şi
indicatori)
I. Organizarea - Aşezarea măsuţelor sub formă de
activităţii careu;
- Pregătirea materialului didactic
necesar desfăşurării activităţii;
II. Evocare În debutul activităţii, li se va Surpriza
a) Captarea prezenta copiilor surpriza pregătită de
atenţiei Pinocchio – o poezioară din care a Explicaţia
învăţat multe lucruri bune, valoroase.
b) Anunţarea Educatoarea le va expune copiilor Conversaţia
temei şi a poezia.
obiectivelor „- În activitatea de educaţie pentru
societate de astăzi, vom discuta despre
cum este/nu este bine să ne
comportăm, vom formula propoziţii
cu unele cuvinte, apoi le vom

20
reprezenta grafic (scrie), vom recita o
poezie în limba engleză, etc. Avem
multe de făcut, deci, la treabă! ”
EDUCAŢIE PENTRU SOCIETATE
III. Realizarea Copiii sunt aşezaţi în semicerc.
sensului Educatoarea va reactualiza
conţinutul poeziei „Puişorul moţat”,
de Elena Farago. Se va citi poezia
clar, coerent, expresiv, astfel încât Expunerea
atenţia copiilor să rămână captată. Pe Evaluare
măsură ce vor fi întâlnite în text, vor fi formativ-
explicate semnificaţiile cuvintelor: continuă, în
„pestriţ”, „bălţat”, „moţat”. funcţie de
Se împart copiilor şase pălării mari, obiectivele
colorate diferit. Copiii se vor aşeza în operaţionale
jurul acestora, formând grupe (verificarea
distincte. Explicaţia capacităţii de
Pe borul fiecărei pălării, se află un utilizare a
plic ce conţine câte un bilet pe care cunoştinţelor
este notată cerinţa pe care trebuie să o dobândite
dezbată fiecare grup. Plicul va fi adus anterior)
educatoarei de câte un copil din
grupul respectiv după cum urmează: Studiul pe
Pălăria albă – Informează! Pălăriile grupuri
„- Despre cine este vorba în poezia Gânditoare
ascultată de voi?” Relaţionarea
„- În poezie este vorba despre o în cadrul
cloşcă ce are şapte pui. Din cei şapte Problemati-zarea grupului prin
numai unul este ascultător, iar ceilalţi comunicare şi
o necăjesc pe mămica lor tot timpul.” acţiune
Li se va cere copiilor să
exemplifice afirmaţiile făcute.
Pălăria roşie – spune ce simţi! Conversaţia
„- Ce simţiţi voi când vă gândiţi la Evaluare
comportamentul puilor neascultători! formativă
Dar în legătură cu comportamentul orală
puiului ascultător?”
Copiii vor aproba/dezaproba Problemati-zarea Verificarea
comportamentele puse în discuţie. comprehensiu-
Pălăria verde – „Optimiştii” nii cu accent
„- Cum ar trebui să se comporte puii pe capacitatea
neascultători?” Algoritmi- de
Copiii vor fi stimulaţi să găsească zarea argumentare;
soluţii, modalităţi de ameliorare a Instruirea asistată
modului nepotrivit în care se comportă de calculator Evaluare

21
puii. Vor evidenţia faptul că „nu e Conversaţia formativ-
totul pierdut”. Joc de rol continuă, în
Pălăria galbenă - Sensibilii funcţie de
„- Credeţi că s-ar putea ca toţi puii să obiectivele
reuşească să se comporte civilizat?” Explicaţia operaţionale
Pălăria neagră – Creatorii Tehnica
„- Ce altă atitudine ar fi bine să aibă Blazonului Evaluare
cloşca faţă de puii care o necăjesc? formativă
Voi ce aţi face în locul ei?” orală
Pălăria albastră – Dirijorii
Copiii aflaţi în acest grup pot Evaluare
interveni în expunerea părerilor altui formativ-
grup de copii, rezolvă conflictele dacă continuă
acestea apar, iau decizia finală. (verificarea
Educatoarea va stimula în Conversaţia capacităţii de
permanenţă antrenarea în dezbatere a transfer a
copiilor de sub fiecare pălărie. cunoştinţelor).
Pentru destinderea organismului, Evaluare
copiii se vor ridica în picioare şi vor formativ-
recita versuri însoţite de mişcări, în continuă, în
limba engleză. funcţie de
Va fi urmărită pronunţia clară a obiectivele
cuvintelor. operaţionale
EDUCAREA LIMBAJULUI
„- Pinocchio a auzit că voi ştiţi să
formulaţi propoziţii extrem de
frumoase. Observaţi cuvintele
albastre din poezia adusă de el?
Haideţi să le citim împreună şi să
căutăm cuvintele opuse. Apoi
construim propoziţii pe care le vom
„scrie” pe tablă”
Sunt citite cuvintele „cheie”
(care ilustrează o trăsătură de caracter,
o stare sau un comportament
negativ/pozitiv) din poezie:
• „prost” – deştept
• „răi” – buni.
• „leneşă” – harnică
• „tristă” – veselă
• „ruşine” – mândrie
• „n-o ascultă” – ascultă
(ascultător).
• „nespălaţi” – spălaţi
• „desculţi” – încălţaţi

22
• „nemâncaţi” – sătui
Cu unele dintre cuvintele iniţiale
existente în text şi cu opusele acestora
se vor formula propoziţii enunţiative,
interogative, exclamative. Propoziţiile
vor fi reprezentate grafic pe tablă. Se
va accentua importanţa semnului de
punctuaţie.
În continuare, atenţia copiilor este
direcţionată către monitorul unui
calculator. Pe acesta vor fi prezentate
imagini cu copii aflaţi în antiteză
(băiat curat/murdar,
ordonat/dezordonat, zgârcit/darnic) şi
se vor citi versuri sugestive. Vor fi
discutate următoarele comportamente:
curăţenia, ordinea, dărnicia.
După dezbatere se vor citi
proverbe şi zicători potrivite situaţiilor
de mai sus.
Sunt aduse în discuţie şi formulele
de politeţe, valoarea cuvintelor
magice: „Sărut mâna!”, „Te rog!”,
„Mulţumesc!”.
Câte doi copii vor ieşi în faţa
celorlalţi şi vor dramatiza modul în
care cerem ceva, cum mulţumim, cum
salutăm.
IV. Reflecţia Se interpretează cântecul „Un
copil politicos!”.
Educatoarea va explica faptul că,
de-a lungul timpului, oamenii au fost
preocupaţi de modul în care trebuie să
ne comportăm unii cu alţii. Au fost
scrise şi tipărite o mulţime de cărţi din
care putem învăţa cum să ne
comportăm. Aceste cărţi poartă titlul
„Codul bunelor maniere”. El cuprinde
reguli de aur pe care orice copil e bine
să le cunoască.
„-Eu am notat câteva dintre aceste
reguli pentru voi. Educatoarea expune
o planşă pe un panou şi citeşte câteva
din regulile de comportament notate.
Se afişează în faţa copiilor un

23
panou pe care sunt scrise propoziţii.
Propoziţiile nu sunt complete. Ele vor
fi citite de către educatoare, iar copiii
vor completa cu ajutorul imaginilor
potrivite, astfel încât să se înţeleagă
mesajul transmis cititorului.
În final vor fi citite toate
propoziţiile realizate.
Împreună cu educatoarea, copiii vor
face o trecere în revistă a activităţilor
desfăşurate.
Apoi se vor face aprecieri asupra
participării copiilor la activitate şi se
vor acorda stimulente.

PROIECT DIDACTIC
Inst. Hărăguş Rodica
Grădiniţa cu Program Prelungit - Simeria
Nivel II – Grupa pregătitoare
Activitate integrată (DŞ, DEC)
Categoria de activitate: Domeniul Ştiinţă - Cunoaşterea mediului –
convorbire
Domeniul estetic şi creativ- Desen
Tema: Toamna
Scopul activităţii: Consolidarea cunoştinţelor referitoare la anotimpul
toamna.
Obiective operaţionale:
Cognitiv:
• Să enumere aspecte specifice toamna;
• Să analizeze componentele tabloului prezentat;
• Să formuleze întrebări folosind pronumele interogativ: CE?, CINE?,
UNDE?, CÂND?, DE CE?
• Să realizeze conexiuni referitoare la evenimentele din tablou;
• Să redea aspecte de toamna prin desen.
Psiho – motorii:
• Să mânuiască corect, cu atenţie materialul;
• Să adopte o poziţie corectă a corpului în timpul activităţii;
• Să execute corect mişcările sugerate de text;
Afectiv – motivaţional:
• Să manifeste interes pentru conţinutul activităţii;
• Să coopereze în formularea întrebărilor şi răspunsurilor;
• Să se bucure de reuşita lor;
• Să accepte opiniile colegilor.
24
Strategii didactice:
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea,
munca în grup, braistorming-ul, analiza, sinteza, metoda „explozia
stelară”, metoda „turul galeriei”.
Mijloace de realizare: tablou cu aspecte de primăvară; 1 stea mare, 5
steluţe mai mici, 5 săgeţi (toate de culoare galbenă), 5 plicuri, 5
jetoane cu întrebările: „Ce?”, „Cine?”, „Unde?”, „Când?”, „De ce?”; 2
coli de hârtie albă de format A4 împărţite în 4 părţi egale; carioci;
ecusoane.
Forma de organizare: frontal, pe grupuri;
Locul de desfăşurare: sala de grupă;
Elemente de joc: surpriza, bătaie din palme, aplauze.
Material bibliografic:
„Curriculum pentru învăţământul preşcolar”,M.Ed.C.T., 2008
E. Gongea, G. Reiu, S. Breban, „Activităţi bazate pe inteligenţe
multiple”.
Ghid metodic: „Metode interactive de grup”, Ed. Arves.
Suport de curs: „Metode interactive de grup”.

Desfăşurarea activităţii
Eveniment didactic Conţinutul activităţii Strategii Evaluare
didactice
Moment • Sala de grupă va fi aerisită şi mobilierul Observarea
organizatoric aranjat adecvat modului de desfăşurare a comportamentulu
activităţii. copiilor
• Materialele didactice vor fi pregătite, unele la Conversaţia
vedere altele sub formă de surpriză.
• Copiii vor intra organizat în sala de grupă şi vor
ocupa locurile.
Captarea Va sosi în grupă elementul surpriză al Probă orală:
atenţiei activităţii – Zâna Toamna – care aduce Surpriza Denumirea unor
copiilor o imagine în care sunt ilustrate aspecte caracteris
aspecte de toamnă. primăverii.
- Cine a venit la noi? (Zâna Toamna)
Introducerea Se va realiza printr-o serie de întrebări
în activitate despre toamnă:
• Ce ştiţi voi despre toamna? Probă orală:
(pleacă păsările călătoare, cad frunzele, Enumerarea
Braistormin unor aspecte
înfloresc florile de toamnă, etc.) gul
• Ce flori de toamnă cunoaşteţi? caracteristice
(crizantema, tufănica, dalia) primăverii.
• Care sunt păsările ce pleacă în ţările
Conversaţia
calde?
(berzele, rândunelele)
• Cum este vremea?

25
(se răceşte, ziua este mai mică)
• Ce muncesc oamenii prin grădini şi
parcuri?
(strâng fructele si legumele din grădini, ară
ogorul, strâng frunzele uscate.)
Anunţarea Astăzi, la activitatea de cunoaşterea Probă orală:
temei şi a mediului, vom vorbi despre aspecte de Explicaţia Cunoaşterea teme
obiectivelor toamnă. a obiectivelor
Tema activităţii este „Toamna” iar voi veţi Conversaţia
enumera aspecte, veţi formula întrebări şi
răspunsuri, veţi desena elemente caracteristice
toamnei.
Dirijarea Prezint copiilor modul de lucru;
învăţării Copiii sunt aşezaţi în semicerc, în jurul
steluţelor. În mijloc este aşezată steaua
mare, iar pe ea se aşează imaginea cu Conversaţia Probă orală:
„Toamna”. Descrierea
Cele 5 steluţe se aşează în jurul stelei mari, materialului
atenţionând copiii că pe fiecare steluţă este pregătit şi a
scrisă o întrebare. Întrebările sunt: Ce?, sarcinilor de
Cine?, Unde?, Când?, De ce?; lucru
Zâna Toamna alege 5 copii, care-şi aleg
fiecare câte un plic cu întrebări.
Desfac plicurile, le „citesc” întrebarea de pe Surpriza
cartonaş şi le cer să se aşeze lângă steluţa
care are o întrebare de acelaşi fel.
Fiecare copil ales de Zână (liderul grupei), Explicaţia
îşi alege 5 – 6 copii (parteneri) cu care va
forma o echipă şi împreună vor formula Demonstraţia
întrebări.
Le explic modul de lucru şi dau fiecărei
echipe câte o sugestie.
Copiii trebuie să găsească împreună cât mai
multe întrebări referitoare la imaginea prezentată,
folosind formularea de pe steluţă, respectiv
cartonaşul extras din plic.
Obţinerea Toţi copiii privesc tabloul de toamnă şi Analiza Probă orală:
performanţei formulează, în grup, cât mai multe întrebări, Formularea de
timp de 5 minute. întrebări şi
La bătaia din palme, se revine în semicerc şi Munca în realizarea de
fiecare grup comunică celorlalţi copii echipă conexiuni.
întrebările formulate împreună.
Pentru a obţine mai multe conexiuni între Exerciţiul
întrebările descoperite, se stabileşte ordinea Realizarea sarcini
adresării întrebărilor: Ce?, Cine? Unde?, Problematiz de lucru

26
Când?, De ce? area
Pe rând, fiecare grup vine lângă imagine şi
adresează întrebările celorlalte grupuri,
aceştia răspund şi astfel se stimulează Explozia
activitatea grupurilor. stelară
Întrebările formulate de grupurile de copii
vor fi notate de educatoare în portofoliul
„exploziei stelare
Asigurarea Se va realiza printr-o serie de întrebări, Conversaţia Probă orală:
retenţiei şi a finalizate prin reprezentare grafică. Sinteza Recunoaşterea
transferului Copiii vor avea de realizat „turul galeriei”, Problematiz anotimpului
de care să cuprindă elemente caracteristice area toamna,
cunoştinţe toamnei. Grupele vor rămâne formate ca in Turul a aspectelor
prima parte a activităţii, după ce fiecare galeriei caracteristice şi
grup se va consulta în vederea găsirii Exerciţiul motivarea
elementelor tabloului, culorile folosite, răspunsurilor.
aranjarea în pagină, îşi împart sarcinile de Probă practică:
lucru. Timpul de lucru al copiilor este de 15 Realizarea
min. jurnalului grafic.
După afişarea lucrărilor, grupurile vor examina
fiecare lucrare iar pe marginea lor vor trece
elementele care lipsesc
Evaluarea Voi face aprecieri individuale asupra Analiza
activităţii modului de lucru şi asupra participării Aprecierea produselor
copiilor la întreaga activitate. grupului.
Copiii vor fi recompensaţi pentru buna Aprecieri verbale
desfăşurare a activităţii.
Încheierea Reamintesc copiilor denumirea metodelor Observaţii asupra
activităţii de grup: „explozia stelară” şi „turul comportamentulu
galeriei”. copiilor.
În încheiere, activitatea va fi completată în
conţinut de un joc muzical despre anotimpul
toamna, în care va fi invitată şi Zâna Toamnă.

PROIECT DIDACTIC
Educatoare Vancea Sofia- Laura
Grădiniţa cu Program Prelungit NR.2
Haţeg

GRUPA: pregătitoare
DURATA: 35 min
TEMA DE STUDIU: Ce şi cum vreau să fiu?
SUBTEMA: „Ce ştim despre meserii?”

27
DOMENIUL EXPERIENŢIAL: Limbă şi Comunicare
TIPUL DE ACTIVITATE: consolidare de cunoştinţe
MIJLOC DE REALIZARE: joc didactic
TEMA: „Îmi aleg o meserie”

MOTIVAŢIA
Activitatea este valoroasă deoarece contribuie la exersarea memoriei,
la dezvoltarea expresivităţii şi creativităţii în vorbire, precum şi la
dezvoltarea atenţiei voluntare. Importanţa acestei activităţi este dată însă
de exersarea deprinderilor de analiză fonetico-analitico-sintetică a
propoziţiei.
Acest tip de activitate stimulează imaginaţia creatoare şi ajută la
verificarea şi consolidarea cunoştinţelor copiilor referitoare la meseriile
omului.
Activitatea este utilă pentru că dezvoltă spiritul de echipă, îi învaţă
pe copii să comunice şi să asculte părerile celorlalţi, să coopereze şi să-şi
îndeplinească sarcinile în cadrul echipei.
OBIECTIVE CADRU:
 Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală, de înţelegere şi
utilizare corectă a semnificaţiilor structurilor verbale orale;
 Educarea unei exprimări verbale corecte din punct de vedere
fonetic, lexical, sintactic;
 Dezvoltarea creativităţii şi expresivităţii limbajului oral.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
 SPECIFICE:
 Să-şi consolideze deprinderile de pronunţie corectă din
punct de vedere gramatical şi lexical şi de analiză fonetico-
analitico-sintetică a propoziţiei;
 Să-şi dezvolte spiritul de echipă colaborând şi
exersându-şi rolul atribuit în cadrul grupului.
 DEMONSTRABILE:
 Să pronunţe corect cuvinte ce denumesc anumite imagini;
 Să analizeze cuvinte, despărţindu-le în silabe şi precizând
numărul lor;
 Să alcătuiască propoziţii corecte din punct de vedere
gramatical şi lexical, folosind cuvintele ce denumesc
obiectele de pe jetoane;
 Să formeze cuvinte cu silaba de început a cuvintelor date;
 Să creeze texte scurte în versuri, ajutându-se de jetoanele
descoperite;
CARE NECESITĂ OPERAŢII DE GÂNDIRE SUPERIOARĂ:
 Să analizeze şi să sintetizeze informaţiile, dovedind atenţie
voluntară;

28
 Să răspundă prompt, corect şi rapid într-o activitate
concretă, orientată spre descoperirea şi înţelegerea unor
relaţii;
 Să demonstreze spirit de echipă.
REGULILE JOCULUI:
 Fiecare echipă va răspunde pe rând la comanda educatoarei;
 În timp ce educatoarea adresează o sarcină unei echipe, celelalte
trebuie să asculte pentru a putea răspunde la întrebare dacă echipa
căreia i s-a adresat nu ştie;
 Pentru fiecare răspuns corect echipele vor primi o bulină-furnicuţă;
 Echipa câştigătoare va fi cea care acumulează cele mai multe
furnicuţe.
ELEMENTE DE JOC:
Surpriza, întrecerea, mânuirea materialelor, aplauze, recompense.
EVALUARE:
 Utilizarea cunoştinţelor dobândite în rezolvarea sarcinilor jocului în
cadrul echipei;
 Identificarea soluţiilor originale în realizarea sarcinilor.
MANAGEMENTUL RESURSELOR:
 RESURSE MATERIALE: jetoane cu imagini, flanelograf, marker,
buline-furnicuţe.
 RESURSE PROCEDURALE: brainstorming, conversaţia,
explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
problematizarea, mai multe capete la un loc.
 RESURSE DE TIMP: 35’-40’
BIBLIOGRAFIE:
• Curriculum pentru învăţământul preşcolar (3-6/7 ani)- 2008
• Vasile Flueraş, Gândirea critică, Editura Nemira, Bucureşti,
2002
• Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de
copii, Bucureşti, 2002

ACTIVITATEA PROPRIU-ZISĂ:
1. SPARGEREA GHEŢII: GHICITORI:
Cu ciocan, clei şi rindea,
Face mobila aşa
Ca să-mi placă mie, ţie
Să ghicească cine ştie!
(tâmplarul)

Cin te-ascultă şi-ti prescrie


Cum să iei o doctorie?
(medicul)

29
Cine coase cu mult spor
Stofă, pânză şi mătase,
În folosul tuturor?
(croitorul)
 FORMAREA ECHIPELOR: se împart copiii în patru echipe.

2. EVOCARE:
 BRAINSTORMING: „Spune tot ce îţi vine în minte când auzi
cuvântul MESERIE!”
 Prezentarea şi intuirea materialului;
 Anunţarea denumirii jocului: „Îmi aleg o meserie!”

3. REALIZAREA SENSULUI:
 EXPLICAREA JOCULUI
Fiecare echipă îşi va alege câte un lider care are sarcina să
extragă un jeton din coşul primit. Acesta, împreună cu coechipierii
trebuie să denumească imaginea de pe jeton şi să despartă cuvântul
denumit în silabe, specificând numărul acestora. Cuvântul trebuie apoi
integrat într-o propoziţie care trebuie reprezentată grafic pe foaia albă.
 DEMONSTRAREA JOCULUI
Educatoarea pornind de la cuvântul-cheie şi de la imaginile cu
meseriile omului demonstrează modul de desfăşurare al jocului.
 JOCUL DE PROBĂ
Pentru o mai bună înţelegere se extrage un jeton şi se rezolvă
sarcinile împreună cu toate echipele.
 DESFĂŞURAREA JOCULUI
Liderii de echipe extrag câte un jeton identic şi rezolvă cu
coechipierii sarcinile cerute, prezentându-şi apoi prin rotaţie
răspunsurile.
În timp ce una din echipe prezintă, celelalte echipe urmăresc
rezolvarea lor şi aplaudă răspunsurile corecte.
 COMPLICAREA JOCULUI
Ca sarcină suplimentară pentru fiecare echipă li se cere să
alcătuiască alte cuvinte care să înceapă cu prima silabă a cuvântului
analizat.

4. REFLECŢIE:
MAI MULTE CAPETE LA UN LOC
Echipele primesc o sarcină de grup: Creaţi o scurtă poezie despre hărnicie
ajutându-vă de imaginile de pe jetoane!
După finalizarea sarcinii se numără bulinele - furnicuţe şi se desemnează
echipa câştigătoare.

30
PROIECT DIDACTIC

Educatoare
Ghilea Voichiţa
Grădiniţa P.N.
Baia de Criş

GRUPA: combinată
DOMENIUL EXPERIENŢIAL:
Ştiinţe
CATEGORIA DE ACTIVITATE:
Activitate matematică
TEMA: ,,Ordonează obiectele”
FORMA DE REALIZARE: Joc
didactic
OBIECTIV FUNDAMENTAL: Consolidarea deprinderii de ordonare şi seriere
în şir crescător şi descrescător.
TIPUL DE ACTIVITATE: Consolidare şi verificare de cunoştinţe.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
a) cognitiv-informaţionale:
- să ordoneze crescător şi descrescător după criterii date: mărime,
lungime, grosime, lăţime;
- să respecte algoritmul (de la stânga la dreapta, de sus în jos) ;
- să sesizeze raportul relativ de diferenţă de mărime („mai mare
decât”...,”mai mic decât”...,”mai lung decât”...,”mai scurt decât”...etc.);
- să înţeleagă semnificaţia expresiei: ”şir crescător” ,”şir descrescător”;
- să sesizeze relativitatea dimensiunilor;
b) psiho-motorii:
-să mânuiască obiectele(jucării, jetoane);
-să construiască şiruri de obiecte pe orizontală şi pe verticală după două
sau mai multe criterii impuse;
c) afective:
- să respecte regulile de joc;
-să verbalizeze acţiunea efectuată.
SARCINA DIDACTICĂ: Ordonarea în şir crescător şi descrescător, pe
orizontală şi pe verticală a obiectelor.
REGULILE JOCULUI: Copiii aleg jucăriile sau jetoanele şi le aşează în
şir crescător sau descrescător pe orizontală sau pe
verticală după cerinţa formulată de educatoare. Se încurajează echipele şi
se aplaudă.
ELEMENTE DE JOC: Surpriza, întrecerea, aplauzele, mânuirea
materialului.
STRATEGIA DIDACTICĂ:
a) metode: explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea
algoritmizarea, lucrul în echipă, turul galeriei.

31
b) mijloace didactice: jetoane, jucării, panou cu buzunăraşe, fişa nr.6
din ,,Jocuri
didactice matematice - Caietul preşcolarului - Educaţie pentru ştiinţă”.
c) forma de organizare: frontal, individual.
d) forma de evaluare: frontală, individuală, apreciere verbală, verificare
orală, verificare scrisă.
MATERIAL BIBLIOGRAFIC:
,,Curriculum pentru învăţământul preşcolar”, Bucureşti, 2008.
,,Jocuri didactice matematice” - îndrumător metodic, Aurelia Ana,
Smaranda Maria Cioflica, Editura Emia, Deva, 2000.
,,Jocuri didactice pentru grădiniţa de copii”, Editura didactică şi
pedagogică, Bucureşti, 1976
,,Activităţi matematice în grădiniţă”, Mihaela Neagu, Georgeta
Beraru, Editura AS”S, 1995

EVENIMENTUL CONŢINUTUL STRATEGII EVALUARE


DIDACTIC INFORMAŢIONAL DIDACTICE

I. MOMENT - aranjarea scăunelelor în formă de


ORGANIZATORIC semicerc
- pregătirea materialului didactic

II. DESFĂŞURAREA a) Captarea atenţiei


ACTIVITĂŢII Se realizează printr-o surpriză. Voi Conversaţia
aduce în faţa copiilor un coş şi un plic
pe care l-am găsit dimineaţă la uşa
grădiniţei. Voi deschide plicul şi voi citi
scrisoarea primită.
,,Dragi prieteni, noi cei din cl.I, vă
trimitem cu mult drag aceste jucării şi
jetoane cu care vă puteţi juca un joc
frumos la activitatea matematică de
astăzi. Pentru aceasta trebuie să o ru-
gaţi pe doamna educatoare să vă
explice modul lui de desfăşurare. Jocul
se numeşte ,,Ordonează obiectele”. Cu
drag, prietenii voştri, şcolarii din clasa
I.”
Pe masa mea voi scoate din coş o
grupă de maşinuţe de diferite mărimi.
Copiii observă diferenţa de mărime
dintre maşinuţe, iar eu propun să le
aşezăm într-o ordine. Astfel, maşinuţele
sunt aşezate de mine începând cu cea
mai mică din partea stângă spre dreapta.

32
b) Anunţarea jocului şi a obiectivelor
,,Pentru a le face o bucurie prietenilor
noştri din clasa I, astăzi la activitatea
matematică, ne vom juca jocul
,,Ordonează obiectele” în care vom
ordona obiectele în şir crescător şi
descrescător după mărime, lungime,
grosime, lăţime.”

c) Explicarea jocului
Se descoperă şi celelalte obiecte şi Explicaţia
jetoane aflate în coş şi în plic, şi se
explică copiilor că acestea se vor aranja
într-o ordine corectă. În şir crescător
vertical – cel mai mic obiect se află în
partea de jos, iar cel mai mare, sus
(invers). În şir crescător orizontal - cel
mai mic obiect se află în partea stângă,
iar cel mai mare obiect în partea dreaptă
(şi invers).

d) Jocul de probă
Voi desfăşura de 2-3 ori jocul de Demonstraţia
probă pentru a vedea dacă copiii au
înţeles regulile jocului şi modul de
desfăşurare.

e) Jocul propriu-zis
Copiii vor ordona obiectele în şir Exerciţiul Verificare
crescător, apoi descrescător, orală
verbalizează acţiunea şi utilizează
termenii ”şir crescător”, „şir
descrescător”. Se folosesc jucării de
diferite mărimi, se lucrează la panoul cu
buzunăraşe, unde se vor aşeza jetoane
cu imagini, ordinea făcându-se
crescător şi descrescător, pe orizontală
(stânga-dreapta) şi pe verticală (de jos
în sus). Se urmăreşte utilizarea corectă a
termenilor corespunzători. La fel se va
proceda şi pentru celelalte dimensiuni,
folosindu-se jetoane sau jucării.

f) Variante de joc
1. ”Spune cum este” (pe echipe) Problemati- Evaluare
Pe masa mea se află plicuri pe care zarea frontală
33
PROIECT DE ACTIVITATE
Educatoare Leach
Ramona
Grădiniţa „ Floare de colţ”- Brad

NIVEL I: 3-5 ani


CATEGORIA DE ACTIVITATE: Jocuri şi activităţi recreative
TEMA: „Jocul păcălelilor”;
„Vrăbiuţele şi pisicuţa”.
TIPUL DE ACTIVITATE: recreativă
FORMA DE REALIZARE: jocuri distractive
SCOPUL ACTIVITĂŢII: Antrenarea copiilor într-o activitate plăcută;
relaxarea şi refacerea organismului copiilor prin jocuri distractive şi de
mişcare, crearea unei bune dispoziţii care să-i destindă, întărirea spiritului
de echipă.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
Cognitiv-informaţionale:
-să reţină conţinuturile jocurilor propuse de educatoare;
- să respecte regulile de desfăşurare a jocurilor;
- să lucreze organizat, pe echipe;
Psiho-motorii:
- să execute cu rapiditate mişcările sugerate de joc;
- să interacţioneze cu ceilalţi copii, parteneri de joc;
- să-şi dezvolte îndemânarea;
Afective:
- să-şi dezvolte spiritul de echipă;
- să accepte că la sfârşitul unei întreceri există învingători şi învinşi;
- să participe la joc în spiritul fair-play-ului;
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, demonstraţia,
exerciţiul;
MATERIAL DIDACTIC FOLOSIT:
MATERIAL BIBLIOGRAFIC: “Curriculum pentru învatamantul
preşcolar,
3-6 (7) ani”, MECT 2008
„Jocuri pentru preşcolari”- Editura Aramis , 2000
DURATA: 20 minute

EVENIMENTUL CONŢINUTUL ŞTIINŢIFIC STRATEGII EVALUARE


DIDACTIC DIDACTICE (instrumente
şi indicatori)
I. Moment Asigurarea condiţiile necesare

34
organizatoric desfăşurării activităţii:
-Pregătirea sălii de grupă;
-Intrarea organizată a copiilor;
II. Anunţarea Voi anunţa tema şi obiectivele
temei şi a activităţii ce urmează a fi desfăşurată.
obiectivelor „- Astăzi ne vom juca două jocuri conversaţia
distractive : „Jocul păcălelilor”
şi„Vrăbiuţele şi pisicuţa”.
Copiii reţin tema şi obiectivele. explicaţia
III. Desfăşurarea 1. JOC: „Jocul păcălelilor”
jocurilor Joc pentru formarea deprinderii de a conversaţia
a)Explicarea şi deosebi propoziţiile care enunţa relaţii explicaţia
demonstrarea adevărate de cele false; formarea
jocului I deprinderii de a forma corect propoziţiile.
La început, jocul este condus de
educatoare, pentru demonstraţie şi astfel
copiii să înţeleagă regula. Educatoarea
spune propoziţii ca: demonstraţia evaluare
Iarna ninge; exerciţiul formativ-
Zăpada este roşie; continuă
Gheaţa este rece.
Vrăbiuţa înoată.
În cazul unei propozitii adevarate,
copiii spun ,,adevărat”. Când propoziţia
este falsa, copiii spun ,,nu este adevarat”
si formuleaza ei corect propozitia.
De ex: ,,Zăpada este roşie.”
,,Nu este adevărat. Zăpada este albă.”
b) Jocul de probă Jocul de probă se va desfăşura
împreună cu copiii, reluându-se regulile şi demonstraţia
modul de desfăşurare pentru o mai bună
înţelegere a acestora.
c) Jocul În desfăşurarea jocului propriu-zis, exerciţiul
propriu-zis educatoarea va interveni numai dacă este observarea
cazul, va stimula copiii şi îi va îndemna să frontală
respecte regulile jocului.
d) Încheierea Va fi anunţată încetarea jocului.
jocului

a)Explicarea şi 2. JOC: „Vrăbiuţele şi pisicuţa”.


demonstrarea La început, jocul este condus de explicaţia
jocului I educatoare care va fi ,,gospodina”. Un relaţionarea
copil este ales să fie ,,pisicuţa”, iar restul în cadrul
copiilor vor fi ,,vrăbiuţele”. ,,Gospodina” grupului
aduce mâncare vrăbiuţelor şi spune: prin

35
comunicare
,,Vrăbiuţe, vrăbiuţe, şi acţiune
Uite, uite, sunt grăunţe
Veniţi toate de mâncaţi…
De pisică nu uitaţi!

b)Jocul de probă Apoi vrăbiuţele se apleacă pe jos şi demonstraţia


culeg ,,grăunţele”, dar trebuie să fie foarte
atenţi la poziţia pisicii, care se apropie
încet, spunând:
,,Vine,vine pisicuţa
Şi mănâncă vrăbiuţa!”

Copilul prins este eliminat din joc.


Rolurile se pot schimba, pe parcursul
jocului.
Jocul de probă se va desfăşura împreună
cu copiii, reluându-se regulile şi modul de
desfăşurare pentru o mai bună înţelegere a
acestora.
c) Jocul În desfăşurarea jocului propriu-zis, exerciţiul
propriu-zis educatoarea va interveni numai dacă este
cazul, va stimula copiii şi îi va îndemna să
respecte regulile jocului.
d) Încheierea Se vor shimba rolurile între copii.
jocului Va fi anunţată încetarea jocului.

IV. Concluzii şi Se fac aprecieri generale asupra evaluarea în


aprecieri desfăşurării jocurilor, obiectivele conversaţia funcţie de
operaţionale devin criterii de evaluare şi obiectivele
apreciere. operaţionale

DOMENIUL OM ŞI SOCIETATE
Categoria de activitate: Activitate practică
Tema: „Crizantema, floare de aur în grădinile târzii de toamnă”
Forma de realizare: asamblare, lipire.

Educatoare Jurca Claudia


Grădiniţa P.N. Vălişoara

36
CONTROLUL, ÎNDRUMAREA ŞI EVALUAREA
ACTIVITĂŢII ÎNTR-O UNITATE
( PRE)ŞCOLARĂ

Ed.Gabriela Berbeceanu -
director
Grădiniţa cu Program Prelungit
Nr.4 Deva

MOTTO: “Managerii sunt o rasă noua de oameni a căror funcţie este de a


asigura competenţa, dişciplina şi interacţiunea echilibrată a unor grupuri cu
potenţial de rivalitate”
Abraha
m Zaleznik

Controlul este o funcţie a managementului prin care se verifică dacă obiectivele


stabilite prin planuri şi programe sunt atinse şi în ce măsură.

37
Directorul are drept de îndrumare şi control asupra activităţii întregului
personal salariat din unităţile de învăţământ(art.16(6)din R.O.F.U.I.P.).În acest
context, rolul controlului efectuat de către director este acela de a supraveghea
funcţionarea unităţii, de a se informa cu privire la modul de receptare a ordinelor şi
notelor de serviciu transmise personalului din subordine, de a constata modul de
derulare a planurilor şi programelor stabilite, de a preveni apariţia unor potenţiale
abateri de la traseul care conduce spre realizarea obiectivelor stabilite şi, nu în
ultimul rând, de a corecta şi perfecţiona activitatea din unitatea preşcolară.
Controlul poate fi :
- fronta l(managerial) şi se efectuează, de obicei, de către inspectoratul şcolar
sau minister;
- tematic, atunci când se efectuează de inspectorat, minister ,dar şi de către
persoanele cu funcţii de conducere din unitatea de învăţământ;
- curent (operativ) este cel efectuat zilnic de către fiecare şef în domeniul de
care răspunde, pe baza atribuţiilor subordonaţilor şi urmăreşte asigurarea
desfăşurării unei activităţi normale şi a unui climat de muncă adecvat.
În acţiunile de control şi îndrumare pot fi antrenaţi membri ai Consiliului de
Administraţie, şefii catedrelor/comisiilor şi personalul didactic recunoscut pentru
pregătirea profesională şi probitatea morală.
La baza acestei activităţi trebuie să existe un Plan Unic de Îndrumare şi
Control, singurul în măsură să contribuie la evitarea paralelismelor şi să împiedice
neglijarea anumitor sectoare, clase, personal didactic, nedidactic, etc.
La începutul fiecărui an şcolar, directorul trebuie să elaboreze Programul de
vizite şi asistenţe la activităţile didactice ca parte a Planului Unic de Îndrumare şi
Control. Pentru unităţile de învăţământ preşcolar care funcţionează cu program
prelungit, cum este şi cazul unităţii noastre, acest plan unic cuprinde şi vizitele
tematice pe sectoare administrative (bucătărie, îngrijire/întreţinere,administraţie) şi
sectorul medical.
Planul Unic de Îndrumare şi Control se elaborează pe semestru, lună şi
săptămână şi se afişează la loc vizibil/accesibil tuturor angajaţilor unităţii.
Structura acestui plan rămâne la latitudinea/creaţia fiecărui director al unităţii
de învăţământ. În ceea ce priveşte fişa unei vizite tematice, vă prezint modelul pentru
personalul didactic din unitatea noastră:

GRADINITA P.P. Nr.4


DEVA

FIŞĂ DE DESFĂŞURARE
A UNEI VIZITE TEMATICE

DATA: _____________________ ORA:_________________________


GRUPA: ____________________
EDUCATOARE: ___________________________________________

SCOPUL VIZITEI:...................................................................................
...................................................................................................................
...................................................................................................................

CONCLUZII:............................................................................................
..................................................................................................................
..................................................................................................................

MĂSURI COERCITIVE (daca este cazul!)..............................................

38
..................................................................................................................

TERMENE DE ÎNDEPLINIRE (dacă este cazul!)....................................


...................................................................................................................

Am luat la cunoştinţă: DIRECTOR:


.......................................... Ed. Gabriela Berbeceanu

MANAGEMENTUL CARIEREI DIDACTICE


Institutor Cârstea Viorica
Grădiniţa P.N. „Zori de zi” Hunedoara

Formarea personalităţii umane este rezultatul unui proces complex,


în care acţiunile şi influenţele societăţii se împletesc cu eforturile proprii
de autoformare ale fiecărei persoane, întreprinse pe tot parcursul vieţii.
Cunoştinţele acumulate, abilităţile şi competenţele însuşite, trăsăturile de
personalitate formate, sunt produsul influenţelor exercitate de mediul în
care individul acţionează , conjugate cu eforturile de instruire ale acestuia.
Pentru personalul didactic, formarea profesională reprezintă un
proces continuu şi cumulativ de dobândire de cunoştinţe şi dezvoltare de
competenţe, întemeiat pe conceptul educaţiei permanente, cât şi pe o
strategie individualizată de construire a carierei didactice. Acest proces
complex şi de durată, cuprinde două componente fundamentale:
• Formarea iniţială – care asigură certificarea oficială necesară
accesului la exercitarea calificată a profesiei didactice
• Formarea continuă – care, în concepţia modernă (depăşind
semnificaţia tradiţională de remediu la formarea iniţială, insuficientă pentru întreaga
carieră profesională) este gândită ca un proces de lungă durată care
asigură actualizarea şi dezvoltarea competenţelor , dobândirea de
competenţe noi, în funcţie de evoluţiile din planul nevoilor de
educaţie şi al curriculumului educaţional, precum şi în funcţie de
exigenţele privind adaptarea competenţelor personalului didactic la
schimbările din structurile/procesele de educaţie.
Formarea continuă beneficiază de un cadru legislativ care
reglementează această activitate.
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, alte structuri recomandate de
acesta, CNFP, inspectoratele şcolare, CCD - urile, sunt furnizori
autorizaţi de programe de formare.
Parcursul profesional al fiecărui cadru didactic, este ghidat,
sprijinit şi monitorizat de către Inspectoratul şcolar judeţean, în primul
rând prin cursuri de pregătire şi examene pentru acordarea definitivării în
învăţământ, gradelor didactice II şi I. Parcurgerea acestor etape poartă

39
amprenta ritmului propriu de evoluţie profesională, a predicţiilor
personale de evoluţie în carieră. De aceea se întâlnesc situaţii când după
11-12 ani vechime, un educator motivat a parcurs toate aceste forme de
certificare profesională, precum şi situaţii când ( exceptând aspectele obiective)
se fac deliberat pauze considerabile .
Evident, nu ne putem limita la propria experienţă acumulată şi
certificată prin obţinerea gradelor didactice. Profesia de educator are un
statut special , acesta fiind deopotrivă : instructor, formator, mediator,
confesor, protector, terapeut, autoritate instituţionalizată, manager al
colectivului de copii,etc. Specificul profesiei ne obligă permanent să ne
raportăm la semenii din sistem, să pătrundem experienţa acestora, să ne
îmbogăţim şi să ne rafinăm necontenit atitudinile, aspiraţiile, conduita
didactică. Acest lucru îl putem realiza accesând ofertele de formare
propuse de Inspectoratul şcolar, prin:
• Activităţi metodice → zile metodice, comisii metodice, cercuri
pedagogice
• Sesiuni metodico - ştiinţifice de referate şi comunicări
• Schimburi de experienţă pe probleme de specialitate şi psiho-
pedagogice
Aceste manifestări oferă oportunităţi de verificare a propriilor
experienţe profesionale prin raportare la cele ale colegelor, de
promovare a unor noutăţi în specialitate, a unor exemple de bună practică
în realizarea curriculumului, facilitează transferul interşcolar de
informaţii. În cadrul lor, fiecare educatoare, caută să – şi facă vizibilă
activitatea, prezentând materiale de proiectare didactică, referate pe
problematici de interes, materiale didactice în concepţie originală,
scenarii didactice, desfăşoară activităţi model cu copiii, participă la
discuţii, dezbateri, asigurând o bună dinamică a manifestărilor. Un rol
însemnat au schimburile de experienţă interşcolare, deoarece în cadrul lor
se evidenţiază preocupările profunde ale participanţilor, rezultatele
obţinute cu copiii, modul de amenajare a spaţiului educaţional, se
exersează competenţele organizatorice şi totodată se construieşte
notorietatea în mediul didactic.
Un următor pas, necesar în clădirea unei cariere, este
conceptualizarea preocupărilor didactice în materiale metodico -
ştiinţifice şi prezentarea lor în sesiuni de referate şi comunicări,
simpozioane judeţene, naţionale şi chiar publicarea în reviste de
specialitate.
Educaţia, a devenit azi un act de înalt profesionalism care cere
competenţă, rigoare, perseverenţă, dorinţă de informare, dragoste faţă de
educat, pasiune şi dăruire, creativitate. Dintre toate aceste deziderate ,
competenţa are cel mai însemnat rol în rezultatele obţinute în educaţie. A
fi competent înseamnă a te pronunţa asupra unei probleme bazându-te pe
o cunoaştere adâncă, a putea să faci faţă schimbării, situaţiilor complexe

40
şi neprevăzute intervenite în procesul didactic. Rezultatele muncii noastre
reprezintă cea mai directă şi vizibilă formă de exprimare a competenţei.
Sociologul Abraham Maslow grupa trebuinţele individului în cinci
categorii realizând „piramida trebuinţelor umane”. Prin similitudine, se
poate realiza „piramida acumulărilor profesionale ”care marchează
parcursul fiecărui cadru didactic.
În parcurgerea treptelor piramidei, educatorul acumulează
competenţe metodologice, profesionale, organizatorice, sociale, tehnici de
lucru, deprinderi comportamentale, de lucru în echipă, adică îşi defineşte
stilul personal.
Considerăm că fiecare dintre noi îşi proiectează parcursul didactic
dorind să realizeze performanţe care, evident, aduc şi recunoaşterea
profesională. Metodele utilizate, ritmul în care parcurge etapele, frecvenţa
autoevaluărilor, stăruinţa în îmbunătăţirea stilului de lucru, sunt specifice
fiecărei personalităţi. Pentru atingerea performanţei sunt necesare câteva
condiţii:
 o informaţie teoretică mereu actualizată
 focalizarea interesului pe didactica aplicată
 management de dezvoltare profesională eficace, cu:
- inspiraţie în identificarea direcţiilor de dezvoltare
- descoperirea oportunităţilor
- atitudine creativă
- stabilirea unor ţeluri realiste, măsurabile
 mediu propice de exprimare
 armonizarea intereselor profesionale personale cu cele ale
colectivului didactic
 asigurarea şi monitorizarea feedbakului.
Formare
continuă
pentru păstrarea
standardelor
profesionale

Atingerea performanţei
şi
obţinerea notorietăţii

Proces formativ continuu, incluzând cunoştinţe,


Competenţe, atitudini necesare profesiei
Formarea iniţială în specialitate
Acumulări profesionale certificate prin obţinerea
gradelor didactice

Formare iniţială în specialitate


Dezvoltarea carierei didactice prin intermediul proceselor
evolutive : formare iniţială → formare continuă → dezvoltare
profesională reprezintă un proces necesar, firesc, ce implică interes,
trudă, consecvenţă. Drumul de la statutul de debutant în meserie la
competenţa pedagogică şi notorietatea profesională poate fi parcurs cu
41
succes dacă este străbătut cu pasiune şi încredere în forţele proprii.
„Succesul nu este o destinaţie la care vei ajunge vreodată. Succesul este
calitatea călătoriei tale!”(Jennifer James)

BIBLIOGRAFIE:
Iucu, Romiţă - Formarea cadrelor didactice. Sisteme, politici, strategii, Ed.
Humanitas
Educaţional, Buc. 2007;
Eurydice. Reţeaua de informare despre educaţie în comunitatea Europeană ,
Editura
Alternative, Buc, 1997;
Iosifescu, şerban (coord) – Management educaţional pentru instituţiile de
învăţământ ,
Institutul de ştiinţe ale educaţiei, MEC, Buc. 2001
Brăgău ,Ana, Valeria - Practicarea profesiei de educator, www.didactic.ro

42
SĂ FII MAI BUN, SĂ FII MAI DARNIC!
- PROIECT EDUCAŢIONAL -
Inst. POPA ANGELA
Grădiniţa P.N.Nr.3 Hunedoara
Str. Ştefan cel Mare, nr.1 A
Tel.0254/747630
Nr. 64 din 06. 05. 2009

Grădiniţa P.N. ,,Zori de zi”Hunedoara


Str. Cerbului, nr.3
Tel.0254/718222
Nr. 155 din 08. 05. 2009

Căminul de persoane vârstnice Hunedoara


Str. Castelului, nr.1
Tel.0254/719640
Nr. 14 din 07. 05. 2009

☻DOMENIUL ÎN CARE SE ÎNCADREAZĂ: Social


☻TIPUL DE EDUCAŢIE : Educaţie în sprijinul persoanelor aflate
în dificultate
☻CADRUL DE DESFĂŞURARE: Programul „Strategia Naţională de
Acţiune Comunitară”

„ La orice vârstă, sufletul se


întoarce spre copilărie ca spre o
fereastră deschisă spre lumină!”

Preşcolaritatea este perioada în care copiii trăiesc intens tot ce li se


întâmplă , experimentează emoţii complexe în funcţie de oportunităţile ce
li se oferă. Este perioada în care începe conturarea inteligenţei
emoţionale, cea care face legătura între fiecare persoană şi mediul din
care face parte. De aceea, educatorii trebuie să-i introducă pe copii în
universul valorilor umane ( morale, culturale, sociale), ajutându-i să
înţeleagă semnificaţia acestora.
Proiectul „Să fii mai bun, să fii mai darnic”, ce face parte din
Programul de Activităţi Comunitare al Municipiului Hunedoara, este
iniţiat în scopul apropierii copiilor de un aspect delicat din viaţa
comunităţii în care cresc şi trăiesc alături de familiile lor - iaţa
persoanelor vârstnice instituţionalizate - de a facilita o apropiere între
locatarii Căminului de persoane vârstnice şi copiii ce le-ar putea fi nepoţi,

43
strănepoţi. Stă în puterea noastră să le facem viaţa mai bună pentru câteva
clipe celor ce au o nevoie acută de căldură, afecţiune, atenţie!
Prezenţa copiilor, cu puritatea şi candoarea vârstei, le va aduce
bucurie în sufletele lor de oameni izolaţi de familii. Ochii obosiţi de
vârstă şi aşteptarea celor dragi care poate au uitat să-i mai caute , se pot
lumina pentru câteva momente. Copiii la rândul lor, pot descoperi
valoarea generozităţii şi a faptului că dăruind vor fi mai împliniţi!

☻INIŢIATOR: Inst. Popa Angela, Grădiniţa P.N. nr. 3 Hunedoara


☻UNITĂŢI IMPLICATE:
• Grădiniţa P.N. nr. 3 Hunedoara
• Grădiniţa PN „Zori de zi” Hunedoara
• Căminul de persoane vârstnice Hunedoara
☻ECHIPA DE PROIECT:
• Inst. POPA ANGELA
• Inst. CÂRSTEA VIORICA
• Inst. SCHIAU NICOLETA
☻SCOPUL: Educarea respectului şi afecţiunii faţă de persoanele în
vârstă; cultivarea dorinţei de dărui valori materiale şi spirituale celor aflaţi
în nevoi.
☻OBIECTIVE:
• Formarea deprinderii de a se implica voluntar în acţiuni de
ajutorare semenilor;
• Stimularea dorinţei de a dărui, de a de a trăi momente de bucurie
alături de bătrânii singuri, asistaţi social;
• Cultivarea unor sentimente valoroase la copii: bunătate, toleranţă,
generozitate, compasiune;
• Educarea unei atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi;
• Dezvoltarea altruismului prin conştientizarea faptelor bune;
• Focalizarea atenţiei comunităţii asupra oamenilor în vârstă , izolaţi
şi privaţi de afecţiunea celor dragi;
☻RESURSE:
Umane: copiii grupelor pregătitoare : Grupa „Iepuraşii isteţi”de la
Grădiniţa PN ,,Zori de zi” şi „Grupa Florilor” Grădiniţa PN nr.3
Hunedoara.
Materiale: materiale pentru desen, pictură; CD-uri, casetofoane; cărţi
cu poveşti, poezii; pachete cu alimente pentru cei 32 bătrânii din cămin
( din partea fiecărei grădiniţe din proiect).
Temporale: 27 aprilie – 7 mai 2009
☻Grup ţintă:
- 48 copii preşcolari
- cadre didactice din cele două unităţi;
- părinţi ai copiilor din cele două grădiniţe ;
- 32 persoane vârstnice asistate social
☻Monitorizează derularea proiectului:
44
• Inst. Schiau Nicoleta
• Inst. Gruiţă Cornelia
CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR

Nr. Denumirea activităţii Locul Termen Responsabili


Crt. desfăşurării
1. Contactarea conducerii 27.04.2009 Institutor
căminului, prezentaea intenţiei şi Popa
stabilirea reperelor temporale de Angela
realizare a proiectului;
Promovarea proiectului în rândul 29.04- 6 05. Cadrele
2. părinţilor şi strângerea de 2009 didactice
fonduri; implicate în
În grădiniţele proiect
“E BINE SĂ ŞTIU..!” înscrise în Cadrele
3. Familiarizarea copiilor cu viaţa proiect 30.04.2009 didactice
şi activiatea bătrânilor din cămin implicate în
proiect
Cadrele
4. “COPII ŞI BUNICI “ – 4.05.2009 didactice
realizarea de desene şi picturi implicate în
proiect
„ DIN SUFLET DE COPII!” Cadrele
5. Selectarea cântecelor, poeziilor, 5.05.2009 didactice
dansurilor pentru mini - implicate în
spectacolul ce va fi prezentat proiect

Cadrele
6. “CHIPURI DE BUNICI ÎN didactice
POEZII, POVEŞTI...!( audiţie 5.05.2009 implicate în
literară) proiect
7. Procurarea alimentelor ce vor fi Educatoare;
donate şi constituirea pachetelor 6.05.2009 părinţi ai
individuale copiilor
“SĂ FII MAI DARNIC, SĂ FII
MAI BUN!” Cadrele
8. activitate comună între Căminul de didactice
parteneri la Căminul de persoane implicate în
persoane vârstnice Hunedoara vârstnice 7.05.2009 proiect
• Întâlnire şi schimb de Hunedoara;
impresii între copii Str. Castelului,
• Prezentarea programului nr.1
artistic în sala de primire
• Oferirea darurilor

45
• Socializare copii –
persoane vârstnice

☻Evaluare
• Realizarea unui CD cu aspecte din derularea proiectului
• Popularizarea activităţii în rândul părinţilor şi în mediul
didactic al grădiniţelor
☻ Rezultate asteptate:
• Sensibilizarea copiilor şi a părinţilor acestora faţă de persoanele
vârstnice ;
• Trezirea dorinţei copiilor de a dărui, de a fi alături de cei aflaţi în
dificultate;
• Exersarea activităţii în parteneriat;
• Dezvoltarea competenţelor de socializare;

Dir. Grădiniţa PN nr. 3 Hunedoara Dir. Grădiniţa


PN “Zori de zi”
Inst. GRUIŢĂ CORNELIA Inst. SCHIAU
NICOLETA

BERBENIŢĂ JENICA
Dir. Căminul de persoane vârstnice Hunedoara

Imagini din derularea proiectului

Pregătim pachete cu daruri


„Bunicii” ne aşteaptă cu drag

46
Cântece, poezii, dansuri oferite cu drag şi care aduc bucurie!

ÎMPREUNĂ PENTRU O LUME MAI BUNĂ


(PARTENERIAT EDUCAŢIONAL)

Inst. Danciu Cornelia - Grădiniţa P.P. Simeria

ŞCOALA
GENERALĂ
SIMERIA

GRĂDINIŢA P.P
SIMERIA

CENTRUL DE
VOLUNTARIAT
SIMERIA
(VOLSIM)

INIŢIATORI PROIECT:
*Inst. Danciu Cornelia – Grădiniţa P. P. Simeria
*Inst. Hărăguş Rodica - Grădiniţa P.P. Simeria

MOTTO:
„Eu pot să fac ceea ce tu nu poţi face, iar tu poţi faca ceea ce eu nu pot face. Împreună
putem face lucruri mari. Nimeni nu poate realiza vreodată singur, ceea ce poate realiza
prin parteneriat cu alţii.”
MAI
CA TERESA
ARGUMENT:
Pentru a ne bucura împreună de bunăstare este nevoie de a ne implica activ şi de
a-i determina şi pe alţii să contribuie la schimbarea situaţiei comunităţilor, începând
cu preşcolarii.
Şcoala are posibilitatea de a reuni în jurul ei copiii şi adulţii din acea
comunitate ,iar educatorul este cel care poate sensibiliza comunitatea în care trăieşte
în legătură cu realităţile crude, de neimaginat, uneori pe care le trăiesc unii din
semenii noştri, adulţi şi copii.
Şcoala de astăzi are mai mult ca oricând nevoie să răspundă, printr-o largă
deschidere spre mediul comunitar, nevoii de schimbare. Calea prin care orice om se
poate implica în problemele comunităţii din care face parte este voluntariatul.Atunci
47
când cu eforturi minime, dar cu multă iubire se poate pune umărul la întărirea
încrederii în ceilalţi, nici un sacrificiu nu este prea mare.Cu aceste gânduri am realizat
acest proiect de întrajutorare umanitară pentru membrii comunităţii aflaţi în
dificultate. Proiectul angajează motivaţional participanţii, aduce un suflu mereu
înnoitor în ceea ce priveşte posibilităţile de colaborare, cooperare şi de cunoaştere
reciprocă. Activităţile propuse oferă posibilitatea de a munci individual şi în echipă, în
funcţie de ceea ce se pricepe mai bine copilul, dar în scopul comun.

SCOP:
*Cultivarea sensibilităţii copiilor privind problematica valorilor moral-civice din
lumea contemporană;
*Familiarizarea copiilor cu privire la voluntariat;
*Iniţierea copiilor în spiritul valorilor democratice;toleranţă, compasiune, încrederea
în sine şi în cei din jur, respectul faţă de persoane, faşă de regulile societăţii în care
trăim;
*Cultivarea interesului copiilor şi a părinţilor pentru acţiunile de voluntariat;

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ
-să participe la viaţa grupurilor sociale în democraţie;
-să-şi dezvolte trăirile afective pozitive, generatoare de înţelegere, toleranţă, spirit de
întrajutorare, colaborare şi solidaritate,
-să dobândească un comportament responsabil faţă de membrii comunităţii aflaţi în
dificultate
-să manifeste interes, spirit de iniţiativă şi dorinţa de a participa la acţiunile de
voluntariat,
-să fie motivaţi prin feedbacku-uri pozitive, imediate;
-să se încurajeze colaborarea, cooperarea şi implicarea activă şi responsabilă în
parteneriat.

OBIECTIVELE PROIECTULUI PRIVIND -CADRELE


DIDACTICE
-să-şi formeze o atitudine pozitivă faţă de participarea la parteneriat;
-să prezinte rezultatele muncii copiilor;

OBIECTIVELE PROIECTULUI PRIVIND PĂRINŢII ŞI ALŢI


FACTORI EDUCAŢIONALI IMPLICAŢI ÎN PROIECT
-să încurajeze iniţiativelr, implicarea copiilor şi cadrul didactic îndrumător în
parteneriat prin atitudine pozitivă;
-sî se implice în asigurarea unui cadru favorabil desfăşurării proiectului,
-să fie conştienţi de necesitatea implicării copiilor in proiect

GRUP ŢINTĂ / BENEFICIARI


-copiii
-cadrele didactice din învăţământul preşcolar
-părinţi
-reprezentanţi ai comunităţii locale

RESURSE MATERIALE
-panou pentru afişe
-calculator
-diplome

48
-C: D-uri

RESURSE DE TIMP
1 an şcolar

PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ
Nr. crt TEMA PARTENERI
1 „Ce este Voluntariatl” -voluntari;
octombrie „Bucurii în natură” (activitate de ecologizare a -părinţi
parcului din localitate) -copii
2 „Prieteni mici, prieteni mari”( vizite la -copii
Noiembrie persoanele aflate în dificultate) -CENTRUL de RECUPERARE
„Gânduri pentru prietenii mei”-expoziţie cu CURATIVĂ SIMERIA
lucrări -voluntari
-cadre didactice

3 „Să împodobim bradul”-confecţionare de - părinţi


Decembrie podoabe din materiale reciclabile” -cadre didactice
„Colectare de fonduri şi distribuire de cadouri -voluntari
cu ocazia sărbătorilor de iarnă” -copii
4 „Parada mascotelor realizate din materiale -copii
Ianuarie reciclabile” -cadre didactice
5 „Tombola PET-urilor” -copii
Februarie „Micii voluntari îşi prezintă activitatea” -voluntari
-cadre didactice
6 „Dacă flori şi pomi vom planta aer curat vom -voluntari
martie respira”(plantare de pomi) -părinţi
„Confecţionare de mărţişoare” -cadredidactice
-copii
7 „Săptămâna Naţională a Voluntariatului” -voluntari
aprilie „Activităţă pentru copiii cu nevoi speciiale” -copii din centrul Waldorf
8 „Colectare de deşeuri de hârtie” -copii
mai „Să iubim cartea” -cadre didactice
-părinţi

9 „Concursuri- expoziţii- spectacole” -voluntari


Iun „Întâlnire intre voluntari” -reprezentanţi ai Primăriei
-copii

MONITORIZARE, EVALUARE
-amenajarea unei expoziţii cu lucrări realizate
-realizarea unui C.D. ,cu imagini de la activităţile derulate
-popularizarea acţiunilor în mass media locală
-acordarea de premii şi diplome.

Primul pas este făcut. Avem convingerea că numărul celor care doresc să se implice
va creşte.Oricine este binevenit să ni se alăture, să găsească alte modalităţi de a ajunge
la sufletul celor aflaţi în dificultate, pentru a le aduce zâmbetul , pentru a-i încuraja.

BIBLIOGRAFIE:
Marinescu Valentina - Introducere în teoria comunicării, Editura Tritonic ,2003
Revista Învăţământul Preşcolar nr.1-2/2009

49
- CÂNTECELE COPILĂRIEI -
PROIECT EDUCAŢIONAL

Institutor Stoican Elena


Grădiniţa cu Program Normal Nr. 3
Hunedoara

ARGUMENT:
Educaţia estetică a preşcolarilor urmăreşte cultivarea capacităţilor de a
aprecia frumosul din artă, ambianţă, natură, viaţa socială şi de a contribui la crearea
frumosului prin forme de manifestare specifice vârstei, contribuind astfel la formarea
şi desăvârşirea personalităţii copiilor.
Toate activităţile organizate în grădiniţă au valenţe estetice, dar un rol deosebit
revine activităţilor de educaţie muzicală. Copilăria este perioada celei mai intense
dezvoltări fizice şi psihice a omului. Muzica impresionează de timpuriu pe copii. Ea le
produce emoţii plăcute şi puternice.
“Cu cât copilul va fi mai atras spre muzică, cu atât mai mult el va deveni
beneficiarul emoţiilor artistice. Muzica va fi pentru el un izvor curat de munte care, pe
unde trece, face să rodească pământul şi cu timpul modelează chiar şi piatra.” (Lupu
Jean – Educarea auzului muzical dificil)
Educaţia muzicală desfăşurată în grădiniţă dezvoltă gustul pentru frumos şi
sensibilitatea copiilor. Jean Lupu spune: “Să-i învăţăm pe copiii noştri cum să cânte
frumos şi astfel vor avea muzica în ei toată viaţa “
Muzica este divertisment şi cale de sensibilizare, este formă de comunicare ce
nu trebuie tradusă, căci universul vibrează la unison la auzul ei. Ea ocupă un loc
important în preferinţele copiilor de vârstă preşcolară. Nu există copil în grădiniţă
căruia să nu-i placă muzica şi chiar să aibă preferinţe muzicale. De aceea grădiniţei îi
revine sarcina de a asigura parcurgerea etapei începătoare în educaţia muzicală, fapt
pentru care ea nu trebuie lăsată la voia întâmplării, ştiind că acum şi aici se
fundamentează viitoarea atitudine a copilului faţă de valorile artistice.
Dintre formele specifice de realizare a activităţilor muzicale, audiţia este cea mai
importantă, pentru că este prima care oferă copilului şansa contactului cu muzica pe
care încă nu are posibilitatea de a o interpreta.
Prin audiţie se dezvoltă deprinderea copilului de a asculta o piesă muzicală, de a
înţelege mesajul acesteia şi de a fi receptiv faţă de fenomenul muzical. A învăţa copiii
să cânte înseamnă a-i învăţa mai întîi să asculte, să perceapă relaţiile ritmico-
melodice care concură la exprimarea unei idei. Prin audiţii, copiii au posibilitatea să
memoreze fragmente muzicale, să le recunoască, să le denumească şi să le reproducă.
Cultivarea sensibilităţii prin intermediul audiţiei muzicale asigură
premisele favorabile realizării idealului educaţional, pregătindu-se terenul întâlnirii cu
valoarea, întâlnire ce luminează şi deschide un evantai de alegeri, opţiuni, asimilări.
Dacă ne frustrăm de muzică, ne refuzăm şansa de a trăi mai frumos, de a ne echilibra
sufletul.
Ca factor al educaţiei muzicale, audiţia realizează obiectivul fundamental
al pregătirii generaţiilor viitoare pentru înţelegerea universului inefabil al artei. Prin
tot ceea ce întreprinde, ideal ar fi ca “din preocupare- sporadică, ascultarea muzicii să
se transforme într-una permanentă, într-o necesitate zilnică; din prilej de destindere şi

50
divertisment- în hrană spirituală fără de care nu s-ar putea concepe viaţa”.( Bălan
George- “Arta de a întelege muzica”, Ed. Muzicală, Bucureşti 1970 pag.279).

INIŢIATORII PROIECTULUI:
 Grădiniţa cu Program Normal Nr. 3 Hunedoara, institutor Stoican
Elena
 Colegiul Naţional de informatică Traian Lalescu - Secţia muzică-
Hunedoara, Ienciu Maria

SCOPUL PROIECTULUI:
Prezentul proiect are ca principal scop promovarea dialogului şi a comunicării
între copii din instituţii diferite prin organizarea unor activităţi cu caracter
extracurricular în sensul asigurării egalităţii şanselor în educaţie. Un scop adiacent îl
reprezintă dezvoltarea cooperării şi colaborării între cadre didactice din unităţi de
învăţământ diferite.

OBIECTIVE:
O1 - să recepteze muzica în mod afectiv;
O2 - să cunoască şi să recunoască fragmente din muzica naţională şi muzica cultă
universală;
O3 - să facă aprecieri asupra unei melodii audiate;
O4 – să îşi cultive plăcerea şi interesului pentru a audia muzică;
O5 - să cunoască şi recunoască instrumente muzicale;
O6 - să interpreteze cântece în grup şi individual;
O7- să cânte în aranjamente polifonice elementare;
O8 – să conştientizeze afectivitatea de grup ca suport al prieteniei;
O9 – să dovedească un comportament atent, tolerant, civilizat.
BENEFICIARII PROIECTULUI:
Copiii Grădiniţei P.N. nr.3 Hunedoara
Copiii Colegiului Naţional de Informatică Traian Lalescu - Secţia muzică
REALIZATORII PROIECTULUI:
Institutor Stoican Elena Luminiţa
Profesor Ienciu Maria
Profesor Damian Camelia
Institutor Gruiţă Cornelia
Institutor Bojneag Maria
Institutor Popa Angela

PERIOADA DERULĂRII PROIECTULUI: 20 martie 2009 - 15 iunie 2009


INSTITUŢIILE COLABORATOARE:
• Grădiniţa P.N. nr.3 Hunedoara
• Colegiului Naţional de Informatică Traian Lalescu - Secţia muzică
RESURSE UMANE IMPLICATE:
Copiii Grădiniţei P.N. nr.3 Hunedoara
Copiii Colegiului Naţional de Informatică Traian Lalescu - Secţia muzică
Cadrele didactice: institutori, educatoare, profesori
Persoane fizice din comunitate, fotograf, părinţi
RESURSELE FINANCIARE ŞI MATERIALE:
* se asigură costurile necesare procurării de materiale pentru realizarea acţiunilor:
- realizării unui DV cu filmarea serbării de 1 iunie, fotografii
- costumaţii
- pachete cu cadouri pentru copii cu ocazia serbării 1Iunie

51
* se asigură diplome cu sprijinul colaboratorilor
RESPONSABILITĂŢILE:
- directorii de unităţi de învăţământ avizează prezentul parteneriat;
- cadrele didactice organizează strategia adecvată de acţiune a fiecărei activităţi
propuse în calendarul proiectului;
- cadrele didactice asigură din timp fluxul de comunicare eficientă cu partenerii
pentru implicarea efectivă a acestora;
- cadrele didactice asigură metodologia de implicare activă a copiilor pentru
parcurgerea sarcinilor;
- părinţii concură la organizarea acţiunilor ca parteneri;
- părinţii sunt receptorii afectivi ai reuşitelor copiilor prin participarea alături de
aceştia,
- directorii de unităţi permit cadrului didactic asigurarea condiţiilor de timp, locaţie
şi organizare a acţiunilor revenite din calendar sau de deplasare în alte locaţii cu
respectarea normelor legale de protecţie a muncii;
- părinţii concură la găsirea căilor de stimulare a copiilor pentru implicarea şi
rezultatele obţinute în derularea proiectului şi concretizarea lor (cadouri, diplome);
- realizatorii de proiect, părinţii, colaboratorii stabilesc modul de popularizare a
instituţiilor implicate în sprijinirea educaţiei copiilor prin proiectul derulat împreună la
nivelul comunităţii (filmare DV, fotografii).
MONITORIZAREA ACTIVITĂŢILOR:
- Realizatorii proiectului
- Responsabilul cu activitatea educativă din unitatea de învăţământ
POPULARIZARE: site-ul ISJ Hunedoara
FORME DE FINALIZARE ŞI EVALUARE:
* Verificarea impactelor la nivelul beneficiarilor proiectului:
- albume cu fotografii
- recompensarea copiilor prin cadouri şi diplome
- chestionarul scris în rândul părinţilor
* Verificarea atingerii obiectivelor educative propuse şi a calităţii lor:
- raportul de autoevaluare a proiectului realizat şi înaintat conducerii unităţii şi
partenerilor;
- diseminarea parteneriatului pe suport electronic în cercul pedagogic/comisie
metodică, pe site-ul ISJ.
CONDIŢII CONTRACTUALE ALE PARTENERIATULUI:
1.Programul activităţilor va fi stabilit în comun
2. Programul poate suferi modificări pe parcursul lunilor dacă este în interesul unei
mai bune funcţionări.
3. Fiecare parte poate să vină cu completări sau modificări cu condiţia să anunţe la
timp.
4. În organizarea şi desfăşurarea activităţilor va fi acceptată prezenţa părinţilor care
doresc să participe ca observatori sau să se implice ca şi cofinanţatori.
5. La sfârşitul anului şcolar se va face evaluarea activităţilor

Prezentul proiect educativ este redactat în 2 exemplare originale, câte unul pentru
fiecare parte.

PLANIFICAREA ACŢIUNILOR DE PROIECT

Nr. ACTIVITATEA PERIOADA RESPONSA- LOC DE EVALUAREA


ct. BILITĂŢI DESFĂŞURARE ACŢIUNII

52
1. ÎNTÂLNIRE 20 Martie Institutori, Bojneag Grădiniţa P.N.nr. Încheierea
CU 2009 Maria, 3 Hunedoara protocolului de
PARTENERII Gruiţă Cornelia, colaborare.
DE PROIECT Stoican Luminiţa Elaborarea
Planificare Popa Angela proiectului
activităţilor Profesor Ienciu Maria educaţional.
Profesor Damian
Camelia
2. “Copiii şi 23 aprilie Institutori Colegiul DV
florile” - Cântece 2009 Profesori Naţional de Fotografii
de primăvară Părinţi Informatică
,,Vioara - regina Traian Lalescu
instrumentelor!” Hunedoara -
Secţia muzică
3. ,,Tinere talente” 21 Mai Institutori Grădiniţa P.N.nr. Album fotografic
– concurs muzical 2009 Profesori 3 Hunedoara
Audiţia unor Părinţi Articole în
piese muzicale grădiniţă
interpretate de
copii la pian
5. “Copile, azi e 1 iunie 2009 Institutori Colegiul Naţional Album fotografic
ziua ta!”- Profesori de Informatică
serbare Părinţi Traian Lalescu Articole în
Hunedoara - grădiniţă
Secţia muzică

Director, Director,
Institutor Gruiţă Cornelia Profesor Gheorghe Maria

Un gând bun, de Crăciun!


- PROIECT EDUCAŢIONAL -
Institutor Ghiorghioni Eleonora
Grădiniţa „Dumbrava minunată”

Grăd. Dumbrava Minunată Şcoala Generală Nr. 2


Complexul de servicii
Str…………….nr……. Str…………….nr…..
Str…………nr…….
Hunedoara Hunedoara
Hunedoara
Tel………………. Tel……………….
Tel……………...

CONTRACT DE PARTENERIAT EDUCAŢIONAL

Încheiat astăzi, 3 octombrie 2008, între Grădiniţa Dumbrava


minunată, reprezentată prin instit. Huţan Emilia, director, Şcoala

53
Generală Nr.2, reprezentată prin prof. Voina Gheorghe, director şi
Complexul de servicii Hunedoara, reprezentat prin dr. Iuhas Lucia, şef
complex, unităţi partenere în acest proiect. Cele trei părţi convin asupra
următoarelor aspecte ce constituie obiective ale colaborării lor:
• Să respecte obiectivele propuse de proiect, având libertatea de a fi
creativi în organizarea şi desfăşurarea activităţilor, dacă acestea
răspund scopului şi obiectivelor propuse;
• Să participe la activităţile comune de instruire, informare;
• Să proiecteze activităţi care conduc spre atingerea obiectivelor
proiectului;
• Să colaboreze şi să facă schimb de informaţii cu toţi actorii
implicaţi;
• Să informeze, la timp, asupra eventualelor probleme;
• Să identifice sponsori care să-i sprijine (dacă este nevoie) în
derularea acţiunilor iniţiate.
Pentru facilitarea comunicării în scopul realizării obiectivelor propuse
şi derularea activităţilor propuse în cadrul proiectului educaţional „Un
gând bun, de Crăciun!”, desemnează ca persoane de contact, dar şi drept
colaboratori de proiect, după cum urmează:

Din partea Grădiniţei Dumbrava minunată, instit. Ghiorghioni


Eleonora, coordonator de proiect, şi instit. Georgescu Dorina,
colaborator de proiect.
Din partea Şcolii Generale Nr. 2, instit. Oprişan Simona,
coordonator de proiect, şi instit. Cursan Rodica, colaborator de proiect.
Din partea Complexului de servicii, dr. Iuhas Lucia, coordonator
de proiect, şi asistent social Cucu Simona, colaborator de proiect.
Prezentul contract a fost încheiat azi, 3 octombrie 2008, în trei
exemplare, câte unul pentru fiecare parte.

DIR., DIR., DIR.,


HUŢAN EMILIA VOINA GHEORGHE IUHAS
LUCIA
• ARGUMENT:

Sărbătorile de iarnă reuşesc întotdeauna să trezească în


sufletul nostru trăiri aparte, deosebite, aproape magice! Crăciunul
oferă copilului posibilitatea de a percepe atmosfera deosebită a unei
sărbători speciale pentru toţi oamenii.
Proiectul educaţional organizat se doreşte a fi o expresie a
modului în care este percepută atmosfera Crăciunului, o şansă de a
exprima gânduri bune, de a dărui afecţiune şi un strop de bucurie
celor vitregiţi de soartă.

• SCOP: Educarea toleranţei, a acceptării diversităţii, a compasiunii


faţă de semeni ai noştri aflaţi în dificultate. Dezvoltarea inteligenţei
54
emoţionale prin sensibilizarea copiilor şi adulţilor la problemele
semenilor.

• OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:

- Dezvoltarea aptitudinii de relaţionare pozitivă cu semenii;


- Identificarea trăirilor personale şi ale persoanelor cu care
relaţionează;
- Identificarea unor modalităţi de exprimare a compasiunii, de
manifestare a afecţiunii.
• RESURSE:

- UMANE: preşcolari, elevi, cadre didactice, părinţi ai copiilor;

- DE TIMP: OCTOMBRIE – DECEMBRIE 2008.

- MATERIALE: Suma de bani rezultată in urma vânzării


produselor activităţii copiilor, sponsorizări.

• GRUP ŢINTĂ: copii cu CES de la Casa Copilului (Complexul de


Servicii Hunedoara), preşcolari, elevi din ciclul primar, cadre
didactice, părinţi ai copiilor.

• INIŢIATORI PROIECT:

Director, institutor Huţan Emilia, Grădiniţa Dumbrava minunată


Institutor Ghiorghioni Eleonora, Grădiniţa Dumbrava minunată
Institutor Georgescu Dorina, Grădiniţa Dumbrava minunată
Institutor Oprişan Simona, Şcoala Generală Nr. 2
Institutor Cursan Rodica, Şcoala Generală Nr. 2

• INSTITUŢII IMPLICATE:

Grădiniţa Dumbrava minunată Hunedoara


Şcoala Generală Nr. 2 Hunedoara
Complexul de Servicii Hunedoara

• PARTENERI:

Părinţii copiilor preşcolari şi şcolari

• MODALITĂŢI DE EVALUARE:
 Creaţii plastice şi practice realizate în echipe mixte (şcolari-
preşcolari);
 Organizarea unei expoziţii cu produsele activităţii copiilor;

55
 Cumpărarea produselor activităţii copiilor, de către părinţii
acestora;
 CD cu prezentări realizate în urma activităţilor desfăşurate în
grădiniţă, la şcoală şi la Complexul de Servicii Hunedoara.

CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR
Nr. Denumirea activităţii Locul desfăşurării Data Cine răspunde
crt.

1. Buni prieteni!
Act. integrată: conv., act. - sala de clasă a grupei 30 OCT. Ghiorghioni E.
practică, act. artistico- pregătitoare 2008 Oprişan S.
plastică ; echipe mixte - sala de clasă a grupei Georgescu D.
şcolari-preşcolari mari Cursan R.
(confecţ. şi decorare de
obiecte din aluat)

2. Mânuţe nepreţuite! Ghiorghioni E.


Vânzarea produselor 27 NOI. Georgescu D.
activităţii copiilor, prin - sălile de grupă de la 2008 Oprişan S.
licitarea de către părinţi a grădiniţă Cursan R.
preţului acestora - sălile de clasă de la
şcoală
3. Un gând bun, de Complexul de Servicii 11 DEC. Huţan Emilia
Crăciun! Hunedoara 2008 Ghiorghioni E.
Vizită la Complexul de Georgescu D.
Servicii Hunedoara, cu Oprişan S.
daruri pentru copiii Cursan R.
găzduiţi aici Iuhas Lucia
Cucu Simona
4. Un gând bun, de Centrul de Urgenţă 18 DEC. Oprişan S.
Crăciun! Lumină şi speranţă 2008 Cursan R.
Vizită la Centrul de
urgenţă Lumină şi
speranţă, cu daruri pentru
copiii găzduiţi aici

PARTENERIAT
CERCUL PEDAGOGIC al educatoarelor Zona BRAD, Jud.
Hunedoara
CERCUL PEDAGOGIC al educatoarelor Zona SEBIŞ, Jud. Arad

56
Responsabilă Inst. Cioflica Smaranda
SCOP:
- realizarea în comun a unor programe, activităţi şi proiecte cu caracter
informaţional şi aplicativ;
- îmbunătăţirea calităţii educaţiei prin aplicarea noului Curriculum.

OBIECTIVE:

 promovarea dialogului şi a comunicării între educatoarele celor două


Cercuri Pedagogice;
 schimbarea impresiilor în legătură cu noul Curriculum, modalităţi de
aplicare şi prezentarea de rezultate pentru creşterea calitativă şi cantitativă a
activităţii cu preşcolarii;
 transmiterea reciprocă de informaţii privitoare la aspectele ce ţin de
derularea acţiunilor comune;
 implicarea tuturor educatoarelor din cele două zone, în acţiunile comune;

 promovarea imaginii cercului pedagogic din fiecare zonă.


REZULTATE SCONTATE:
• Îmbunătăţirea şi modernizarea activităţii cercurilor pedagogice în urma
schimburilor de experienţă.
• Preluarea unor idei, modele, proiecte care au ca scop perfecţionarea activităţii
metodice.

ACTIVITĂŢI:
• schimburi de păreri / idei între educatoare;
• schimburi de portofolii, materiale didactice, proiecte, lucrări ale copiilor,
înregistrări video cu activităţi ale cercurilor pedagogice;
• realizarea unor programe pentru educarea preşcolarilor în spiritul respectării
mediului înconjurător (prezentări video cu aspecte din activităţile cu copiii);
• prezentarea unor aspecte din cadrul activităţilor de educare a copiilor pentru
cunoaşterea drepturilor lor (prezentări video cu aspecte din activităţile cu
copiii);

• folosirea tuturor informaţiilor apărute pe Forumul ISJ Hunedoara –


Învăţământ preşcolar – “Părerea mea, părerea noastră”.

Vizită la Grădiniţa cu Program Normal Almaş - Expoziţie de machete

57
Vizită la Grădiniţa cu Program Normal Sebiş
Program artistic -
“Fluturi şi flori în poieniţă”

Vizită la Grădiniţa cu Program Normal Bârsa

Vizită la Grădiniţa cu Program Prelungit Sebiş


Expoziţie cu lucrări artistico-plastice şi practice

Încheierea parteneriatului

Momente de relaxare la Moneasa şi Dezna

58
HALLOWEEN PENTRU TOŢI COPIII
Inst. AGOŞTON-VAS
RODICA
Grăd. cu P.N.nr.1 Orăştie,
jud.Hunedoara
Inst.. MUNTEAN LUCICA
Grăd. PN.Pricaz,
jud.Hunedoara

„Pe 31 octombrie, când începe să se lase întunericul şi noaptea


coboară încet pe Pământ, se trezesc la viaţă toate creaturile de coşmar:
vrăjitoarele, vampirii, scheletele, demonii, spiriduşii, vârcolacii… Totul ia
înfăţişarea unui film de groază, să îngheţi de frică, nu alta! Hei, nu vă
speriaţi, copii, e doar noaptea de Halloween, numită „Noaptea tuturor
sufletelor”, iar pentru noi va fi prilej de carnaval, prilej de distracţie!”
Aşa mi-am început povestea , stârnindu-le curiozitatea copiilor şi
incitându-i în acelaşi timp. În săptămâna premergătoare le-am cerut
copiilor să culeagă cât mai multe informaţii despre Halloween. Am
studiat şi eu câteva materiale, apoi ne-am împărtăşit cunoştinţele şi le-am
discutat. Am aflat o mulţime de lucruri interesante!
Serbarea de Halloween este importată din America şi Marea
Britanie, dar mai apoi, a fost adoptată şi în Europa. Originile Halloween-
ului sunt în Irlanda, în ritualurile celţilor, fiind o ceremonie dedicată
sufletelor morţilor. Se povestea că în noaptea de 31 octombrie,
considerată o cumpănă între vară şi iarnă, sufletele celor morţi se puteau
întoarce în lăcaşurile vieţii. Oamenii se apărau de ele oferindu-le ofrande
şi jertfe. O altă variantă, ar fi aceea, că oamenii se îmbrăcau cât mai
înspăimântător, pentru a speria duhurile şi a le pune pe fugă. Ca emblemă
a serbării sunt bostanii ciopliţi în formă de mască, cu ochi, nas şi gură
rânjită, scobiţi de conţinut, în locul căruia este aprinsă o lumânare.
Pentru a întâmpina cum se cuvine Halloweenul am decorat sala de
grupă cu dovleci - felinare, legume şi fructe transformate în personaje
hazlii , am confecţionat şi trimis invitaţii colegilor rromi de la Gădiniţa
Pricaz . Iată, că a sosit şi mult aşteptatul carnaval de la grădiniţă! Copiii
au venit costumaţi în spiriduşi, vrăjitoare, dragoni, creaturi foarte
„fioroase”, dar şi prinţi şi prinţese dornici să petreacă. Părinţii au pregătit

59
sandvişuri şi dulciuri decorate adecvat şi au participat şi ei la petrecere,
alături de copiii lor.
Copiii de la Grădiniţa P.N. Pricaz, însoţiţi de d-na institutor Lucica
Muntean, director al Şcolii generale Turdaş, au venit şi ei frumos
costumaţi. Au început dansul, cântecele, jocurile şi concursurile, care de
care mai atrăgătoare. Cântecul preferat a fost „Nu mi-e frică de Bau-
Bau!”. S-au desfăşurat jocuri de grup, precum: „Cine e prieten cu
vrăjitoarea Merlina?”, „Umbre bizare” ; ,,Jocul zarurilor ” ; „Spiriduşul
flămând înghite mingi”; ,,Tunelul groazei”.
Jocurile de mişcare au alternat cu cele statice. Copiii au primit
unele fişe în care aveau de descoperit diferenţele dintre două imagini
(„Oglinda magică” ) sau de colorat o vrăjitoare folosind doar gri şi negru.
O fişă interesantă a fost cea cu grafisme în care li se cerea să traseze
„Vrejii bostanului”. Cele mai reuşite lucrări au fost expuse la panoul
grupei. Atmosfera a fost încinsă de muzică şi dans .Vampirii şi
vrăjitoarele au fost alungaţi de funiile de usturoi şi de felinarele aprinse .
S-au oferit şi diplome: „Cea mai originală mască„ , „Cel mai bun
dansator”, „Cel mai bun ţintaş” ş.a. La finalul carnavalului, copiii au fost
recompensaţi cu cadouri şi dulciuri de la Tombola Halloweenului.
Acţiunea s-a înscris în cadrul parteneriatului de educaţie incluzivă,
multiculturală, dezvoltat între cele două grădiniţe, intitulat „Şanse egale
pentru toţi copiii”.

60
EDUCAŢIE PENTRU TOŢI COPIII

Institutor Moraru Aurelia


Daniela
Gradiniţa PP + PN Nr. 1
Vulcan, Hunedoara

,,Eucaţie pentru toţi” - acest motto a fost preluat in 1994, la Salamanca,


unde “educaţia pentru toţi“ a fost definită ca “acces la educaţie şi calitate a
acesteia pentru toţi copii“, obiectiv care presupune asigurarea posibilităţilor
participării la educaţie a tuturor copiilor, indiferent de cât de diferiţi sunt ei şi se
abat prin modelul personal de dezvoltare de la ceea ce societatea consideră a fi
normal. Astfel, şcolile şi grădiniţele trebuie să includă în procesul de
învăţământ toţi copiii, fie ei cu handicap sau supradotaţi, copii provenind din
alte zone sau grupuri dezavantajate sau marginalizate
Atunci când vorbim de educaţie pentru toţi trebuie să avem în vedere
programe de educaţie cât mai incluzive, adică programe care să asigure accesul
şi participarea tuturor, valorizând diversitatea şi acordând importanţa fiecărui
copil în parte. Foarte mulţi dintre noi, când se vorbeşte despre educaţia
incluzivă ne gândim în primul rând la copiii cu C.E.S. Dar nu este suficient să
ne referim numai la aceasta categorie de copii cu atât mai mult cu cât educaţia
incluzivă evită etichetarea copiilor. Fiecare copil la un moment dat are anumite
cerinţe speciale faţă de educaţie (unii copii au nevoie de sprijin pentru că au
particularităţi, stiluri de învăţare, ritmuri de dezvoltare diferite de ale celorlalţi)
Fiecare copil are un potenţial educativ înnăscut care trebuie doar
descoperit si activizat. Aceasta este misiunea sfântă a educatorilor, deoarece,
după cum spunea Comenius : “E îndoielnic să existe o oglindă atât de
murdărita, încât să nu reflecte totuşi imagini într-un fel oarecare; e îndoielnic să
existe o tablă atât de zgrunţuroasă încât să nu putem scrie totuşi ceva pe ea.
Dacă se întâmplă însă ca oglindă să fie plină de praf sau pete, înainte de a ne
folosi de ea trebuie să o ştergem, iar o tablă prea zgrunţuroasă trebuie s-o dăm
la rindea.“ Astfel se porneşte de la faptul că fiecare copil are valoare şi este
unic şi că fiecare copil poate învaţă.
Dezvoltarea copilului în perioada preşcolară constituie o preocupare nu
numai a familiei ci şi a sistemului de învăţământ prin programe derulate în
grădiniţă.
Astfel educaţia pentru toţi trebuie să înceapă de la grădiniţă. Această
afirmaţie se bazează pe unele argumente ca :
Grădiniţa este locul unde are loc învăţarea timpurie a regulilor sociale,
socializarea fiind unul dintre obiectivele învăţământului preşcolar.
În grădiniţă programul educativ este (sau ar trebui sa fie ) flexibil şi
deschis care sa pornească de la cerinţe educative ale copiilor reali ,nu
imaginari.
O planificare nu poate porni de la conţinuturi (aşa cum era tradiţional ci de la
particularităţile lor ca persoane şi ca grup.)
Desigur familia are rolul ei în formarea si în socializarea primară, de aceea
grădiniţa îşi poate îndeplini sarcinile de lucru numai în parteneriat cu familia şi
comunitatea. Daca se realizează cu adevărat un parteneriat, se poate vorbi de o

61
construcţie comună de relaţii prin care educatoarea primeşte informaţii, părinţii
câştigă experienţă, iar copiii cresc mai bine şi mai siguri pe ei
Un alt argument important este participarea fiecărui copil la programul
educative după forţele şi posibităţile proprii.
Se pune întrebarea: participă toţi copiii la activităţile din grădiniţă? Chiar şi cei
cu C.E.S. ? Pentru copiii cu dizabilităţi intelectuale este important să crească
printre semenii lor cu sau fără dizabilităţi, Astfel au modele de dezvoltare.
Astfel, beneficiază de mai multe oportunităţi de dezvoltare personală.
Educatoarea însa, trebuie să găsească locul şi rolul adecvat prin care fiecare
copil poate participa, şi nu să găsească eticheta potrivită. Copiii cu dizabilităţi
au, adesea mai multă nevoie decât ceilalţi de un plan educaţional individulizat
care să răspundă nevoilor lor.
Educaţia copiilor cu C.E.S. costă, adesea, mai mult decât educaţia
celorlalţi şi ar trebui să se facă în echipă (educatoare –psiholog – psihopedagog
- logoped-kinetoterapeut). Din păcate în foarte multe grădiniţe există copii cu
C.E.S. integraţi în grupe care au parte doar de sprijinul educatoarei . Din
experienţa anilor trecuţi când în grupă am avut copii cu CES (sindromul
Down, retard mintal) putem afirma că am simţit lipsa unui logoped a unui
psiholog, kinetoterapeut care ar fi întregit munca şi ar fi dat rezulte mult mai
bune. Familiile din care proveneau copiii aveau o situaţie materială destul de
precară care îi împiedica să recurgă la un specialist (logoped, kinetoterapeut)
dintr-o altă localitate, aceştia neexistând în localitatea de domiciliu. Adesea am
intervenit la autorităţile locale pentru a le veni în ajutor acestora. Din fericire
am găsit înţelegere din partea autorităţilor care au pus la dispoziţie un mijloc de
transport pentru aceşti copiii. De aceea am afirmat mai sus ca grădiniţa îşi poate
îndeplini sarcinile de lucru doar în parteneriat cu familia şi comunitatea.
Deşi, munca cu un copil C.E.S. este mai solicitantă şi presupune o
documentare continuă , ea aduce satisfacţii mari chiar şi atunci când copilul
face progrese mici pentru că trebuie acţionat pas cu pas, cu răbdare si nu trebuie
uitat faptul că în educaţie fiecare actor are un rol de jucat şi fiecare …..învaţă.
De aceea, nu este deloc greşită afirmaţia că “ educaţia este o artă “.
În educaţie, de altfel ca şi în artă, ar trebui să existe doar oameni care au
vocaţie, care au harul de a transmite copiilor încredere în poteţialul şi calităţile
sale, stimulând şi tratând copiii cu egală consideraţie, care pot fi un exemplu de
urmat. Pentru mulţi copii, grădiniţa reprezintă o ,,prima şansă’’ – o ocazie
-dacă au norocul de a avea o astfel de educatoare. Dar pentru unii copii,
grădiniţa este o ,,îngrădire legală în mâinile educatorilor cărora le lipseşte fie
respectul de sine, fie pregătirea, fie ambele pentru a-şi face meseria cum
trebuie.
Deci educaţia incluzivă, o educaţie pentru toţi, trebuie acceptată întâi de
noi, educatoarele. Există însă multe educatoare care sunt reticente atunci când
aud despre copii cu CES şi refuză să îi primească în grupă pe motiv că nu au
specializarea necesară educării acestor copii. Este adevărat ca educaţia acestor
copii necesită anumite cunoştinţe, însă aceasta nu ne împiedică de a ne informa
şi de a face tot ce ne stă în putinţă să-i ajutăm. Chiar şi faptul că sunt integraţi
printre semenii lor beneficiază de mai multe oportunităţi de dezvoltare, având
modele de dezvoltare de la aceştia.

62
Bibliografie :
Ecaterina Vrasmas, Educatia copilului prescolar, Editura ProHumanitas,
Bucuresti, 1999“
,,Declaratia de la Salamanca”, Spania, 7-10 iunie, 1994“, UNESCO (sursa:
Internet )
,,Regulile standard privind egalizarea sanselor pentru persoanele cu handicap “,
ONU 1993
Ministerul educatiei si cercetarii Institutul de stiinte ale educatiei ,,Revista
inavatamantului prescolar 1-2 / 2006
Traian Vrasmas, Scoala si educatia pentru toti, Editura Miniped, Bucuresti, 2004

CHESTIONAR
Inst. Mariana Ari
Responsabila Comisiei metodice a
educatoarelor Lupeni

Chestionarul pe care vi-l propun are rolul de a optimiza activitatea Comisiei


metodice a educatoarelor din oraşul nostru, astfel încât fiecare întâlnire a
noastră să fie un prilej plăcut de a ne împărtăşi din experienţa acumulată de-a
lungul anilor (cele cu vechime mai mare), dar şi ideile îndrăzneţe şi creative ale
celor mai tinere dintre noi. Doresc, în acelaşi timp, să răspund interesului
dumneavoastră în ceea ce priveşte perfecţionarea activităţii profesionale.

Vechimea în învăţământ........
Gradul didactic......... anul obţinerii...........

1. Consideraţi activitatea Comisiei metodice a educatoarelor pe oraş o


modalitate
foarte utilă utilă inutilă
de perfecţionare a activităţii dumneavoastră şi de informare profesională?

2. Activitatea Comisiei metodice a educatoarelor din anul şcolar trecut fost


stimulativă utilă inutilă

3. Care mijloc de realizare vi se pare cel mai binevenit?


activităţi demonstrative simulări
prezentarea unor materiale filmate referate
prezentarea unor portofolii dezbateri, discuţii deschise

4. Propuneţi o temă de maxim interes pentru următoarele întâlniri ale


educatoarelor din oraşul nostru şi modalitatea de
realizare...............................................................…………...

63
................................................................................................................................
................................................................................................................................
........................................

5. V-ar interesa un schimb de experienţă cu o altă comisie metodică a


educatoarelor din judeţ? da nu

6. Enumeraţi câteva
o puncte tari ale comisiei metodice din anul şcolar trecut
................................................................................................................................
....................
................................................................................................................................
................................................................................................................................
........................................
o puncte slabe ale comisiei metodice din anul şcolar trecut
................................................................................................................................
................................................................................................................................
....................................
7. Cum v-aţi simţit la întâlnirile noastre de până acum ?

TOAMNA
Instit. Maria Tomodan
Grădiniţa „CăsuţaPiticilor”

Toamnă, mândră, harnică,


Tu, eşti tare darnică:
Cu legume, fructe, flori,
Frunze de multe culori,
Zarzavaturi şi bucate,
Cât mai diversificate!
Fiecare are-un rost,
În cămară, pentru post!
Tu, ne dai cu bucurie,
Şi dovlecii pe tipsie.
Toamnă mândră şi frumoasă,
Mai rămâi, la noi acasă!

64
Sărbătoarea Halloween-ului
La Grădiniţa “Căsuţa piticilor” Simeria

ȘEZĂTOARE - „DE SFINTE SĂRBĂTORI”


Educatoare Cornelia Marta
Grădiniţa P.N.
Zdrapţi

Interior de casă ţăranească. Doua fete lucrează lucru de mână dar mai
dau fuga şi la oglinda din perete. Intră mama:
Mama: - Vai fetelor, nu vă prea stă capul şi măinile la lucru şi iacă vin
sărbătorile şi voi nu aţi terminat cămeşile, poalele şi ciorapii de lână. Ce să mai
zic de lipgee (covoare), cergi şi ţoale(preşuri). Mai lăsaţi oglinda că ştiţi vorba
aia: “Mai bine un gram de minte decât un car de frumuseţe.
Fata 1. – Noi lucrăm mamă vezi bine, zi şi noapte, dar nu cred că reuşim
să terminăm. Ştii ce ne-am gândit?Hai să facem o clacă. Aşa lucrul merge mai
bine şi avem şi mai mult spor.
Fata 2 – Hai, lasă-ne mamă să chemăm câteva fete.
Mama – Bine, hai să vă las, da orângiti (facţi curat) prin casă, că vin
fetele din sat şi când aud de clacă, vin şi feciorii şi să nu meargă vestea în sat,
că are Sofica fete, azi mâine de măritat şi-s leneşe, ori numai gura e de ele.

65
Fetele se apucă repede de dereticat prin casă, apoi, trec una într-o parte
a şceneii, cealalta în alta parte şi încep să strige, cu mâinile căuş la gură, sau
pot suna din tulnic.
Fata 1 – Măi, Mărie, mă! Deseară facem clacă la tors şi cusut, să vii şi tu
şi să mai spui şi altor fete.
O fata din sala: - Vin, vin, cum să nu vin, da să chemi şi nişte feciori să
ne mai spună câte o glumă şi să ne colinde.
Fata 2 –Rodica, pe seară facem clacă. Poţi veni şi tu?
Rodica – Fac tot ce pot şi vin.
Mama – Haideţi fetelor să pregatim ceva de lucru că nu mai este mult
până deseară.
Pregătesc scaune în semicerc şi pe fiecare ceva de lucru.
Doua fete mai mici: - Buna seara, am auzit că faceţi clacă. Putem să
venim şi noi să învăţăm câte ceva.
Gazda: - Puteţi, puteţi, pentru că:
Orice zi de şezătoare
E un fel de sărbătoare
Când fete şi baieţi s-adună
Şi muncesc toţi împreună
Mai spun pe la şezători
Basme, glume, ghicitori.
Încep să apară şi celelalte fete. Fiecare se asează pe un scaun şi încep să
lucreze.
Fata: - Bunica îmi povestea, că atunci când era ea tânără, se făceau clăci
cu fetele şi
femeile din sat, unde povesteau ce se mai întamplă în sat, cântau şi
spuneau glume.
Fata: - Şi stăteau singure? Nu veneau feciori şi bărbaţi?
Fata: - Ba veneau, cum să nu.
Şi-atunci lucrul îl lăsau
Şi pe joc ei se porneau.
Fata: - Ei, Ileana, noi stăm singure la şezătoare în seara asta?
Gazda:- Nu, Mărie, ai să vezi
Că feciorii vor veni
Şi cu toţi ne-om veseli.
Se aud baieţii. Intră şi se opresc lângă uşă.
Fetele: - Când vii bade-n şezătoare
Nu sta la uşă-n picioare.
Uităte-n casă de-a râandul
Şi te-asează un’ţti-e gândul.
Baieţii trec printre fete uitându-se ce lucrează şi se aşează ude vrea
fiecare pe locurile rămase libere. Fetele cânta în continuare.
Fetele: - De ţi-e gându-n altă parte
Du-te bade mai departe,
Că sunt multe şezători
Cu fete şi cu feciori.
Băiat: - Cum să mergem mai departe, când aici sunt atâtea fete frumoase
şi harnice?
Gazda: - Dacă rămâneţi aici
66
Puteţi să ne-nveseliţi
C-o glumă, o ghicitoare
Ba chiar şi cu o cântare.
Baiat: - Vă spun eu un proverb:
“Cine-i harnic şi munceşte
În mare belşug trăieşte
Şi cine nu munceşte
În lipsă trăieşte”.
Băiat: - Voi ştiţi că:
“Lucrul bine început
E pe jumătate făcut”
Fata: - Cred că voi aţi uitat proverbul: “Cine vorbeşte nu munceşte”- aşa
că daţii zor fetelor.
Băiat: - Ca să nu ziceţi că noi nu facem nimic, ascultaţi aici:
Toţi băieţii: - Fata care nu munceşte
Toată ziua tolăneşte
Pune capu-n perna mare
Şi tot cere demâncare.
Leana noastră s-anţepat
S-anţepat dar n-a lucrat
Toată ziua stă-n oglindă
Şi gunoiu-i stă în tindă.
La mândruţa jucăuşă
Stă gunoiul după uşă
Pune boii la tânjală
Ca să dăm gunoiu-afară.
Fata: Voi ştiţi zicătoarea: “Vezi bârna din ochiul tău şi nu vorbi pe altul
de rău”.
Gazda: -Cum puteţi vorbi aşa despre fete. Uitaţi-vă cu cât spor lucrează.
Haide-ţi fetelor să cântăm un cântec de laudă pentru băieţi, să le arătăm că noi
nu suntem răutăcioase.
Vin feciori-n sat, vin de la arat
Vin cântând, cântând de zor
Că le-a fost munca cu spor
Feciorii de pe la noi
Ară unul cât şi doi
Şi-s înalţi şi sprâncenaţi
Şi de fete lăudaţi.
Vin feciori-n sat,
De la secerat
Cu flori mândre-n pălărie
Chiuind de bucurie.
Gazda: - Adevarat grăiţi fetelor, dar mai sunt unii care: “ Umblă după
secerat unde nu a semănat”.
Băiat: - Ei, fetelor, pentrucă ne-aţi lăudat o să vă arătăm că ne pricepem şi
la joc.
Toţi se ridică şi se pregătesc de “Ţarină”. Joaca “Ţarina”şi “Câtâi valea
Crişului”.

67
Se asează din nou continuându-şi lucrul. Din timp în timp câte un băiat
încearcă să atragă atenţia unei fete, nelăsând-o să lucreze.
Gazda: - Feciorilor, până fetele mai lucrează, jucaţi un “Căluşar”.
Băietii: - Jucăm cu plăcere.
Îşi leagă clopoţeii la picioare. Fetele lasă lucrul şi îi ajută pe baieţi să se
pregătească. Drept mulţumire primesc un sărut. Fetele se aşează la loc, iar
băieţii joacă .
Gazda: Mai feciori, s-apropie Crăciunul învătata-ţi voi colinzile. Voi ştiţi
că nu vă slobod(nu vă primesc) oamenii dacă nu colindaţi bine.
Băiat :- Am colindat aproape în fiecare seară de când s-a prins postul. Nu
ne facem noi de râs. Dacă vreţi să ne ascultaţi noi vă colindăm şi vouă.
Fata: - Cum să nu vrem? Să auzim!
Băietii colindă: “Sfânta maica lui Iisus”şi “Colinda lui Avram”
Băiat:- Fetelor, voi nu ştiţi să colindaţi?
Fetele:- Cum să nu, ascultaţi!
Colinda- “Doamne a tale cuvinte”
Băiat:- Haideţi să mai facem o repetiţie şi pentru jocul care va fi în seara
de Crăciun.
Fetele lasă repede lucrul şi încep să joace, un dans popular.
Băiat: - Dragii mei, fete băieţi
După cum şi voi vedeţi
Zori de ziăa se revarsă
Noi vom merge către casă.
Mulţumim la gazda noastră
Pentru astă seară frumoasă
Vom mai veni dragi feciori
Şi la alte sezători.
Fata: - Păi, dacă voi plecaţi, venim şi noi, că ne este urât să mergem
singure prin sat.
Lasă lucrul şi pleacă luându-şi rămas bun.
Gazda: - Vă mulţumim pentru ajutor şi vă mai aşteptăm şi altă dată.
În pauza pentru pregătirea şcenei pentru partea a doua, se pot recita
poezii despre Crăciun, sau se colindă.

Partea a- II-a
Fetele împodobesc bradul. Mama apare cu o tava cu cozonaci şi colaci.
Mama: - Măi fetelor, mai lasţi bradul ăla şi orângiţi(faceţi curat) casa că
acuşi vin colindătorii.
Fata: - Să ne aranjăm că vin feciorii cu muzica şi o să ne joace.
Fata: - Lasă tu că înainte vin steuaşii şi craii şi apoi vin cei mari. Să
orângim că ne sfăde (ceartă) mama.
Mama- Măi bărbate coboară şi tu nişte nuci din pod şi pregăteşte mere, să
avem ce da steuaşilor.
Tata: -(se aude din culise) Bine, bine, da acu pregătesc vinarsul pentru
feciorii cu muzica.
Apare una dintre fete cu un coş cu mere.
Fata: - Mamă, am pregătit eu mere. Adă colăceii că se aud steuaşii.
Din culise:
Steuaşii: - Primiţi cu steaua?
68
Fata: - Primim, primim.
Intră baieţii cu steaua, colindând.
Fetele şi mama împart colaceii, nucile şi merele. Băieţii cu steaua pleacă,
mulţumind şi salutând cu “Sărbători fericite”. Din culise se aud craii.
Băiat: Primiţi craii?
Gazda: Primim, primim.
Intră craii şi spun “oraţiile”.
Gazda: Va muţumim dragi feciori
Că ne-aţi colindat de sărbători
Hai luaţi un cozonac
Pe care vi-l dam cu drag.
Colindător: Mulţumim gazdă aleasă,
Pentru primirea frumoasă
Noi plecăm acum prin sat
Mai avem de colindat
Şi la anul când venim
Sănătoşi să vă găsim.
Toti: Sărbători fericite!
Fata 1: Să ne pregătim acum, că se apropie colindatorii cu muzica.
Fata 2: Hai să ne pregătim.
Fetele pleacă. Din culise se aud câteva acorduri slabe cântate de
muzicanţi, apoi începe o colindă. Tata îi întâmpină, poftindu-i în casă.
Colindătorii colindă două colinde, apoi începe muzica şi pe rând le iau pe fete
la joc. După ce se termină jocul gazdele îi servesc pe colindători cu cozonac şi
băutură.
Colindător: Vă mulţumim că ne-ţi primit şi ne-aţi omenit
Şi-acum că postul s-a gătat
Vă invităm la horă în sat
În astă seară luminoasă
Când Iisus e-n fiecare casă
Să rămâneţi sănătoşi
Şi la anul tot voioşi
Gazda: Vă mulţumim, vă mulţumim
Vă promitem că venim.
Fetele chicotesc bucuroase că vor merge la horă în sat.
Gazda: Pentru că ne-aţi ascultat
Vă suntem recunoscători
Să mergem cu toţi la jucat!

IMPORTANŢA EDUCĂRII AUZULUI FONEMATIC


AL PREŞCOLARULUI

Institutor Martin Lucreţia


Grădiniţa PP+PN Nr. 1 Vulcan

69
Pregătirea copiilor pentru scoală se face chiar de la vârsta timpurie
de 3 ani, sub influenţa crescândă a cerinţelor în domeniul comunicării.
Cunoscând din experienţa anilor trecuţi nivelul dezvoltării vorbirii la
copiii preşcolari în momentul intrării în grădiniţă, în atenţia mea a stat în
mod constant perfecţionarea laturii fonetice a limbajului copiilor deoarece
asimilarea compoziţiei sonore reprezintă un moment important în
dezvoltarea limbajului şi îi ajută pe copii să se descurce mai uşor în
exprimarea de zi cu zi.
Astfel in cadrul A.L.A. cât şi în activităţile pe domenii experienţial
de profil am insistat asupra pronunţării de către copii cu claritate,
exactitate şi siguranţă a sunetelor din natură (onomatopeele)
În acest scop am făcut cu copiii exerciţii desfăşurate în mai multe
activităţi:
S – Z:
Şarpele: şşş- şşş.
Chemarea pisicii: psss-psss
Fusul: sfrrr-sfrrr
Pantoful de zăpada: scart-scart
Albina: bzzz-bzzz
Sirena: z-z-z
S-J:
Vântul: s … prelung şoptit
Trenul: s-s-s-s .. staccato
CI - Vrăbiuţa cip-cip-cirip
R
Ursul: morr-morr
Fusul: sfrr sfarr
Ceasul: trrr-trrr
Greierele: Tarr-Tarrr
Şoricelul: chit,chit
F–R
Fusul: sfrr-sfarr
Vaiet: vai- vai
Vocalele: A – gura mare; E, I – gura întinsă; O - gura rotundă şi
buzele foarte apropiate.
Imitarea glasului animalelor: Cocoşul : cucurigu; Găina: cot-cot;
Ceasul: tic-tac; Raţa: mac-mac; Gâsca: ga-ga; Cucul: cu-cu; Broasca: oac-
oac; Curcanul: glu-glu.
După exerciţiile de imitare a sunetelor din natură am organizat altele
în care am asociat consoanele cu vocalele. De exemplu: sa, so, su, se, si, /
as, os, us, es, is / procedând la toate la fel sau: aşa-sas; oso-sos.
În etapa următoare am organizat un joc în care copii trebuie sa
pronunţe mono şi bisilabice în care sunetul respective sa se afle în cele
trei poziţii: (iniţială, intermediară, finală). De exemplu: sac-masă-vas.

70
La grupa mare, în cadrul povestirilor am propus copiilor să pronunţe
cuvintele din ce în ce mai lungi, respectând cele trei poziţii ale sunetului.
După ce copiii au indicat locul sunetului, într-o altă varianta le-am cerut
sa găsească cuvinte în care sunetul respectiv să fie în poziţie iniţială,
intermediară, finală şi să formeze apoi propoziţii cu acele cuvinte găsite.
Frământările de limbă sunt importante pentru exprimarea corectă a
diferitelor sunete şi copiii sunt atraşi de rimele respective. De exemplu:
Litera ,,r”
Radu si Rodica
Toată ziulica
Robotesc prin curte
Că sunt treburi multe
Fetiţa spală rochiţa
Băiatul răreşte stratul
Numai rată mai hapsână
Se ceartă cu-un pui de ramă.
Alteori am spus copiilor povestiri în care sunetul respectiv, de
exemplu ,,r” se afla ori la începutul cuvintelor urmat de vocale, ori în
interiorul acestora.
După ce copiii au ascultat povestea îi îndrumăm să răspundă cu cat
mai multe cuvinte cu sunetul ,,r”.
Exerciţiile joc care plac copiilor, pentru pronunţarea corectă a
cuvintelor care constituie o altă etapă a experimentului. De exemplu:
R–E P- B
rama-lama paie-baie
rac-lac pară-bară
roz-loz pere-bere
Pentru formarea deprinderii copiilor de a efectua analize fonetice, am
început prin a-i familiariza cu separarea cuvintelor din propoziţie, a
silabelor din cuvânt şi apoi a sunetelor din silaba. In acest sens am folosit
cu succes jocuri didactice ca: ,,Cine spune mai repede?”, “Termină
cuvântul”, Jocul silabelor”, ,,Eu spun una tu spui multe” etc.
4 personaje
In concluzie,: TOATĂ LUMEA
consider că pentru o pregătire sistematică a
CINEVA
preşcolarului pentru însuşirea citit-scrisului, problemele dezvoltării
ORICINE
vorbirii sunt un obiectiv
NIMENIprincipal care trebuie tratat cu multă seriozitate şi
competent în vederea
Este ceva sporirii
important randamentului
de făcut şcolar.
şi TOATĂ LUMEA crede că este treaba lui CINEVA.
ORICINE ar fi putut s-o facă, dar NIMENI n-a făcut-o!
Bibliografie:
CINEVA s-a supărat din cauză că TOATĂ LUMEA trebuia s-o facă.
Al.Rosca, Psihologia
TOATĂ LUMEA credeagenerală, E.D.P..Bucuresti,1978
că ORICINE va putea s-o facă şi o va face CINEVA.
,,De la grădiniţă
Dar NIMENI nu şi-aladat
scoală”
seama -căculegere metodica
TOATĂ LUMEA editata
credea că ode
va ,,Revista de În
face CINEVA.
pedagogie”, 1985 LUMEA a dat vina pe CINEVA, atunci când NIMENI n-a făcut ceea ce
final, TOATĂ
,,Curriculum
ORICINE ar fipentru
pututînvăţământul
să facă! preşcolar” D.P.H. Ediţia 2009, Bucureşti.
(Tribuna învăţământului, nr. 7-13 /2003, pag.8)

71
Colaboratoare:

Inst. Agoşton-Vas Rodica - Grăd. cu P.N.nr.1 Orăştie


Inst. Ari Mariana – Grădiniţa Lupeni
Ed. Berbeceanu Gabriela - Grădiniţa cu Program Prelungit Nr.4 Deva
Inst. Cârstea Vioric - Grădiniţa „Zori de Zi” Hunedoara
Inst. Danciu Cornelia - Grădiniţa P.P. Simeria
Ed. Dezso Alina - Grădiniţa „Floare de colţ” Brad
Inst. Ghiorghioni Eleonora - Grădiniţa „Dumbrava minunată” Hunedoara
Ed. Ghilea Voichiţa - Grădiniţa P.N. Baia de Criş
Inst. Haragus Rodica - Grădiniţa cu Program Prelungit Simeria
Inst. Hărţăgan Marioara - Grădiniţa P.N. Nr.1 Simeria, Jud. Hunedoara
Ed. Jurca Claudia - Grădiniţa P.N. Vălişoara
Ed. Lup Maria - Grădiniţa „Floare de colţ” Brad
Ed. Leach Ramona - Grădiniţa „ Floare de colţ” Brad
Ed. Marta Cornelia - Grădiniţa P.N. Zdrapţi
Inst. Martin Lucreţia - Grădiniţa PP+PN Nr. 1 Vulcan
Inst. Mignea Nadina - Grădiniţa „Floare de colţ” Brad
Inst. Mignea Nadina - Grădiniţa „Floare de colţ” Brad
Inst. Moraru Aurelia Daniela - Gradiniţa PP + PN Nr. 1 Vulcan
Inst.. Muntean Lucica - Grăd. PN.Pricaz
Inst. Popa Angela - Grădiniţa P.N. Nr.3 Hunedoara
Inst. Stoican Elena - Grădiniţa cu Program Normal Nr. 3 Hunedoara
Inst. Tomodan Maria - Grădiniţa „Căsuţa Piticilor”
Inst. Tutunaru Laura - Grădiniţa P.N.Nr.2 Petroşani
Ed. Vancea Sofia-Laura - Grădiniţa cu Program Prelungit Nr.2 Haţeg

72