Sunteți pe pagina 1din 327

Drept Maritim International

AN 3 Mecanici IFR
Oana ADSCLIEI

Cuprins
1. Certificate i alte documente care trebuie s existe n mod
obligatoriu la bordul navelor conform conveniilor internaionale
1.1.
Documente
1.2.
Certificate
2. Convenia Internaional asupra liniilor de ncrcare 1966
3. SOLAS 1974 -aspecte generale
3.1.1. SOLAS- Subdiviziune i Stabilitate
3.1.2. SOLAS-Stingerea incendiului
3.1.3. SOLAS-Mijloace i dispozitive de salvare (Codul LSA)
3.1.4. SOLAS-Transportul cerealelor
3.1.5. SOLAS-Transportul mrfurilor periculoase
4. Codul ISPS
5. Convenia Naiunilor Unite asupra Dreptului Mrii
5.1. Marea teritorial
5.2. Zona contigu
5.3. Strmtori servind navigaiei internaionale
5.4. Apele Arhipelagice
5.5.Zona Economic Exclusiv i Platoul Continental
5.6. Marea Liber
6. Convenia din 19 noiembrie 1976 privind limitarea rspunderii
pentru creane maritime, 1976
7. Regulile York-Antwerp
8. Contractul de navlosire pe timp
9. Conventia privind munca navigatorilor

3
3
3
7
14
15
17
146
187
190
271
271
279
279
283
287
297
304
310
317
323

1. Certificate i alte documente care trebuie s existe n mod obligatoriu la


bordul navelor conform conveniilor internaionale
1.1.

Documente

Pentru navele crora li se aplic Convenia privind facilitarea traficului maritim internaional
(FAL) singurele documentele cerute de autoriti la intrarea sau la plecarea navelor, sunt:
- Declaraia general (IMO General Declaration -FAL form 1);
- Declaraia de marf (Cargo Declaration -FAL form 2);
- Declaraia privind proviziile navei (Ship's Stores Declaration -FAL form 3);
- Declaraia privind efectele i mrfurile echipajului (Crew's Effects Declaration -FAL form
4);
- Lista cuprinznd echipajul (Crew List -FAL form 5);
- Lista cuprinznd pasagerii (Passenger List -FAL form 6);
- Manifestul privind mrfurile periculoase (Dangerous Goods -FAL form 7);
- Documentul cerut n conformitate cu Convenia potal universal pentru pot;
- Declaraia maritim de sntate
Declaraia general, Declaraia de marf, Lista cuprinznd echipajul, Lista cuprinznd
pasagerii reprezint maximum de informaie necesar.Declaraia privind proviziile navei i
Declaraia privind efectele i mrfurile echipajului ncorporeaz cerinele minime de
informaie acceptate.
1.2. Certificate
Toate navele sunt obligate s aib la bord anumite certificate care stabilesc buna stare de
navigabilitate a navei, tipul navei, competena navigatorilor i alte aspecte.Aceste certificate
sunt eliberate de statul de pavilion al navei i pot fi inspectate de autoritile Statului portului.
3

Certificatele care trebuie s existe n mod obligatoriu n original la bordul navelor sunt
enumerate de FAL.2/Circ.87/ MEPC/Circ.426/ MSC/Circ.1151 din 17 Decembrie 2004:
Certificatul International de Tonaj (1969) (International Tonnage Certificate 1969)
Un Certificat Internaional de bord liber (1966) (International Load Line Certificate)
Un certificat internaional de scutire pentru bord liber (International Load Line Exemption
Certificate)
Informaia asupra stabilitii la navele de pasageri i mrfuri (Intact stability booklet)
Planurile de control n caz de avarii (Damage control plans and booklets)
Certificat pentru echipajul minim de siguran (Minimum safe manning document)
Manualul de pregtire pentru msurile de protecie contra incendiilor (Fire safety training
manual)
Planul de control n caz de incendiu (Fire Control plan/booklet)
Jurnalul de bord al navei pentru nregistrrile exerciiilor de rol (On board training and drills
record)
Manualul operaional de siguran n caz de incendiu (Fire safety operational booklet.)
Certificate pentru comandani, ofieri i marinari (Certificates for masters, officers or ratings).
Certificat internaional de prevenire a polurii cu hidrocarburi (International Oil Pollution
Prevention Certificate)
Jurnalul de nregistrare a hidrocarburilor (Oil Record Book)
Planul de urgen pentru situaii de poluare cu hidrocarburi de la bordul navei (SOPEP)
(Shipboard Oil Pollution Emergency Plan)
Certificatul Internaional de prevenire a polurii cu ape uzate (International Sewage Pollution
Prevention Certificate)
Planul de management al gunoiului (Garbage Management Plan)
Registrul de gunoi (Garbage Record Book)
Certificatul de conformitate al sistemelor nregistratoare de date privind voiajul (Voyage data
recorder system-certificate of compliance)
Manualul de amarare a mrfii (Cargo Securing Manual). Documentul de conformitate
(Document of Compliance)
Certificatul de management al siguranei (Safety Management Certificate)
Certificat Internaional de Securitate a Navei ori Certificat Internaional provizoriu de
Securitate a Navei (International Ship Security Certificate (ISSC) or Interim International
Ship Security Certificate)
Planul de Securitate a Navei i a nregistrrilor asociate (Ship Security Plan and associated
records)
Registrul Sinoptic Permanent (Continuous Synopsis Record (CSR))
Navele de pasageri sunt obligate s dein suplimentar:
Certificatul de siguran a navelor de pasageri (Passenger Ship Safety Certificate)
Certificatul de scutire (Exemption Certificate).
Certificatul de siguran pentru nava de pasageri care execut transporturi speciale,
Certificatul de spaiu pentru navele de pasageri care execut transporturi speciale (Special
Trade Passenger Ship Safety Certificate, Special Trade Passenger Ship Space Certificate).
Plan de cooperare cu serviciile SAR (serviciile de cutare i salvare) (Search and rescue cooperation plan)
Lista limitrilor operaionale (List of operational limitations)
Sistemul de sprijinire n luarea deciziilor pentru comandantul navei de pasageri (Decision
support system for masters)
4

Navele de mrfuri trebuie s dein suplimentar:


Certificat de siguran a construciei pentru navele de mrfuri (Cargo Ship Safety
Construction Certificate)
Certificat de siguran a echipamentului pentru navele de mrfuri (Cargo Ship Safety
Equipment Certificate).
Certificatul de siguran radio pentru nava de mrfuri (Cargo Ship Safety Radio Certificate)
Certificat de siguran pentru navele de marf (Cargo Ship Safety Certificate)
Certificat de scutire (Exemption Certificate)
Documentul de autorizare pentru transportul cerealelor (Document of authorization for the
carriage of grain)
Certificat de asigurare sau alt garanie financiar de rspundere civil pentru pagubele
produse prin poluare cu hidrocarburi(Certificate of insurance or other financial security in
respect of civil liability for oil pollution damage)
Fiier de raport de inspecie intensificat (Enhanced survey report file)
Inregistrri privind sistemul de monitorizare i control al descrcrilor de hidrocarburi pentru
ultimul voiaj efectuat n balast (Record of oil discharge monitoring and control system for the
last ballast voyage)
Manifestul mrfii (Cargo Information)
Informaia pentru vrachiere (Bulk Carrier Booklet)
Manualul operaiilor pentru Tancurile de Balast Dedicate (Dedicated Clean Ballast Tank
Operation Manual)
Manualul echipamentului i operaiunilor COW (Crude Oil Washing Operation and
Equipment Manual (COW Manual))
Sistemul de evaluare a strii navei (CAS), Declaraia de conformitate, Raportului final de
inspecie CAS i revizuirea CAS [Condition Assessment Scheme (CAS) Statement of
Compliance, CAS Final Report and Review Record]
Manualul Operaional pentru ncrctura Echilibrat Hidrostatic (HBL) (Hydrostatically
Balanced Loading (HBL) Operational Manual)
Manualul Operaional pentru monitorizarea i controlul descrcrilor de hidrocarburi (Oil
Discharge Monitoring and Control (ODMC) Operational Manual)
Informaia de stabilitate (Subdivision and stability information)
Suplimentar cerinelor enumerate la seciunile 1 i 3, toate navele care transport substane
chimice lichide nocive n vrac trebuie s dein la bord:
Certificat internaional de prevenire a polurii pentru transportul substanelor lichide nocive
vrac (Certificat NLS) (International Pollution Prevention Certificate for the Carriage of
Noxious Liquid Substances in Bulk (NLS Certificate))
Jurnalul de nregistrare a mrfii (Cargo record book)
Manualul de Proceduri i Aranjamente (Procedures and Arrangements Manual (P & A
Manual))
Plan de urgen de bord contra polurii cu substane lichide nocive (Shipboard Marine
Pollution Emergency Plan for Noxious Liquid Substances)
Suplimentar cerinelor menionate n seciunile 1 si 3, dup caz, toate navele tanc pentru
produse chimice trebuie s mai dein la bord:
Certificat de conformitate pentru transportul produselor chimice periculoase lichide n vrac
(Certificate of Fitness for the Carriage of Dangerous Chemicals in Bulk)
Certificat internaional de conformitate pentru transportul produselor chimice periculoase n
vrac (International Certificate of Fitness for the Carriage of Dangerous Chemicals in Bulk)
5

Suplimentar cerinelor menionate n seciunile 1 i 3, dup caz, toate navele tanc pentru gaze
lichefiate trebuie s mai dein la bord:
Certificat de conformitate pentru transportul gazelor lichefiate n vrac (Certificate of Fitness
for the Carriage of Liquefied Gases in Bulk)
Certificat internaional de conformitate pentru transportul gazelor lichefiate n vrac
(International Certificate of Fitness for the Carriage of Liquefied Gases in Bulk)
Suplimentar cerinelor menionate n seciunile 1 i 3, dup caz, toate ambarcaiunile de mare
vitez trebuie s mai dein la bord:
Certificat de siguran pentru ambarcaiuni de mare vitez (High-Speed Craft Safety
Certificate)
Permis de exploatare a unei ambarcaiuni de mare vitez (Permit to Operate High-Speed
Craft)
Suplimentar cerinelor menionate n seciunile 1 i 2 ori 3, dup caz, orice nav care
transport mrfuri periculoase trebuie s mai dein la bord:
Documentul de conformitate pentru navele care transport mrfuri periculoase(Document of
compliance with the special requirements for ships carrying dangerous goods)
In plus fa de certificatele enumerate n seciunile 1 i 2 sau 3 de mai sus, acolo unde este
cazul, orice nav care transport mrfuri periculoase n form ambalat trebuie s poarte:
Certificatul internaional de conformitate pentru transportul mrfii INF (International
Certificate of Fitness for the Carriage of INF Cargo)
In plus fa de certificatele enumerate n seciunile 1 i 2 sau 3 de mai sus, acolo unde este
cazul, orice nav nuclear trebuie s dein:
Certificat de siguran pentru nava de mrfuri cu propulsie nuclear sau Certificat de siguran
pentru nava de pasageri cu propulsie nuclear n loc de Certificat de siguran pentru navele
de marf sau Certificatul de siguran pentru nava de pasageri (A Nuclear Cargo Ship Safety
Certificate or Nuclear Passenger Ship Safety Certificate, in place of the Cargo Ship Safety
Certificate or Passenger Ship Safety Certificate, as appropriate).
Certificate i documente care nu sunt obligatorii
Certificat de siguran pentru nave cu destinaie special (Special Purpose Ship Safety
Certificate)
Certificat de conformitate pentru navele de servitute n larg care transport cantiti limitate
de NLS (Certificate of Fitness for Offshore Support Vessels)
Certificat de siguran pentru sisteme de scufundare (Diving System Safety Certificate)
Permis de operare pentru ambarcaiuni cu portan dinamic (Dynamically Supported Craft
Construction and Equipment Certificate)
Certificat de siguran pentru uniti mobile de foraj marin (Mobile Offshore Drilling Unit
Safety Certificate)
Certificat de siguran pentru ambarcaiuni pe pern de aer (Winginground Craft Safety
Certificate)
Permis de operare pentru ambarcaiuni pe pern de aer (Permit to Operate WIG Craft)
Raport privind msurarea zgomotelor (Noise Survey Report)
6

2. Convenia Internaional asupra liniilor de ncrcare 1966


Definiii
Pentru aplicarea prezentei convenii, n afar vreunei dispoziii contrare exprese:
1. Termenul reguli nseamn regulile figurand n anexa prezentei convenii.
2. Termenul administraie indica guvernul tarii al carei pavilion l arboreaza nava.
3. Termenul aprobat nseamn aprobat de administraie.
4. Expresia voiaj internaional indica o cltorie pe mare ntre o ar n care se aplica prezenta
convenie i un port situat n afar acestei tari, sau invers. n aceasta privinta, orice teritoriu
ale crui relaii internaionale sunt asigurate de un guvern contractant sau cruia Organizaia
Naiunilor Unite i asigura administraia este considerat ca o ara distinct.
5. Expresia nava de pescuit indica o nava folosit pentru prinderea pestelui, balenelor, focilor,
morselor sau altor resurse vii ale marii.
6. Expresia nava noua indica o nava a carei chila a fost pus, sau care se gsete ntr-un stadiu
de construcie echivalent, la data sau posterior datei intrrii n vigoare a prezentei convenii
pentru fiecare guvern contractant.
7. Expresia nava existenta indica o nava care nu este o nava noua.
8. Lungimea utilizata este egala cu 96 la suta din lungimea total a plutirii situata la o distanta
deasupra chilei egala cu 85 la suta din nlimea de construcie minima masurata de la fata
superioar a chilei, sau cu distanta ntre muchea prova a etravei i axul carmei la aceasta
plutire, dac aceasta valoare este mai mare. La navele proiectate pentru a naviga cu chila
inclinata, plutirea la care lungimea este masurata trebuie sa fie paralela cu plutirea prevzut
la plin incarcatura.
ART. 3
Dispoziii generale
1. Nici o nava supus prescripiilor prezentei convenii nu trebuie sa plece ntr-o cltorie
internationala dup data intrrii n vigoare a prezentei convenii dac nu a fost supus unei
vizite, marcata i prevzut cu un certificat internaional de bord liber (1966) sau, dac este
cazul, cu un certificat internaional de scutire pentru bord liber, conform dispoziiilor
prezentei convenii.
2. Nici o dispoziie a prezentei convenii nu interzice unei administraii de a stabili unei nave
un bord liber superior bordului liber minim determinat conform dispoziiilor anexei I.
ART. 4
Domeniul de aplicare
1. Prezenta convenie se aplica urmtoarelor nave:
a) navelor nmatriculate n rile al cror guvern este un guvern contractant;
7

b) navelor nmatriculate n teritoriile la care se extinde prezenta convenie n virtutea


articolului 32;
c) navelor neinmatriculate arborand pavilionul unui stat al crui guvern este un guvern
contractant.
2. Prezenta convenie se aplica navelor care efectueaz cltorii internaionale.
3. Regulile care fac obiectul anexei I sunt special stabilite pentru navele noi.
4. Navele existente care nu satisfac n ntregime dispoziiile regulilor care fac obiectul anexei
I sau a unei pri din ele trebuie sa satisfac cel puin prescripiile corespunztoare mai puin
riguroase pe care administraia le aplica navelor ce efectuau cltorii internaionale naintea
intrrii n vigoare a prezentei convenii; n nici un caz nu va putea fi cerut o marire a
bordului lor liber. Pentru a beneficia de o reducere a bordului liber asa cum era fixat anterior,
aceste nave trebuie sa ndeplineasc toate condiiile impuse de prezenta convenie.
5. Regulile fcnd obiectul anexei II se aplica navelor noi i navelor existente vizate de
dispoziiile prezentei convenii.
ART. 5
Excepii
1. Prezenta convenie nu se aplica:
a) navelor de rzboi;
b) navelor noi de o lungime mai mica de 24 metri (79 picioare);
c) navelor existente de un tonaj brut mai mic de 150 tone;
d) iahturile de placere care nu fac nici un trafic comercial;
e) navelor de pescuit.
2. Nici una dintre dispoziiile prezentei convenii nu se aplica navelor destinate exclusiv
navigaiei:
a) pe marile lacuri din America de Nord i pe Saint Laurent, la vest de o loxodroma trasata de
la capul Rosiers la punctul de vest al insulei Anticosti i prelungit la nord de insula Anticosti,
de meridianul 63V;
b) pe marea Caspica;
c) pe Rio de la Plata, Panama i Uruguay, la vest de o loxodroma trasata de la Punta Norte,
Argentina, la Punta del Este, Uruguay.
ART. 6
Scutiri
1. Atunci cnd navele efectueaz cltorii internaionale ntre porturi vecine a doua sau mai
multe state, ele pot fi scutite de ctre administraie de aplicarea dispoziiilor prezentei
convenii, sub rezerva ca ele sa se menin strict la astfel de cltorii i ca guvernele statelor
n care sunt situate aceste porturi sa aprecieze ca modul adapostit sau condiiile voiajului ntre
aceste porturi nu justifica sau nu permit aplicarea dispoziiilor prezentei convenii la navele
care efectueaz astfel de cltorii.
2. O administraie poate scuti orice nava care prezint anumite caracteristici noi de aplicare
oricror dispoziii ale prezentei convenii care ar risca sa mpiedice serios cercetrile pentru
ameliorarea caracteristicilor sale cat i punerea lor n aplicare la bordul navelor care
efectueaz cltorii internaionale. Trebuie totui ca aceste nave sa satisfac prescripiile pe
care administraia, lund n consideraie serviciul cruia nava este destinat, le socotete
suficiente pentru asigurarea securitii generale a navei i care au fost apreciate ca acceptabile
de ctre guvernele statelor unde nava se va duce.
3. Administraia care acorda o astfel de scutire n virtutea dispoziiilor paragrafelor 1 i 2 din
prezentul articol va comunica Organizaiei interguvernamentale consultative a navigaiei
maritime (denumita n continuare organizaie) detaliile i motivele pe care organizaia le
comunica altor guverne contractante pentru informare.
8

4. Dac, drept urmare a circumstanelor excepionale, o nava care n mod normal nu


efectueaz cltorii internaionale este obligat a ntreprinde un voiaj internaional izolat, ea
poate sa fie scutit de administraie de una sau mai multe dintre dispoziiile prezentei
convenii, sub rezerva ca ea sa satisfac condiiile pe care administraia le apreciaz ca
suficiente pentru a-i asigura securitatea n cursul voiajului pe care l ntreprinde.
ART. 7
Forta major
1. O nava care nu este supus, n momentul plecrii sale ntr-un voiaj oarecare, dispoziiilor
prezentei convenii nu va fi supus acestor dispoziii n cazul unei abateri oarecare de la
parcursul prevzut, dac aceasta abatere este provocat de timpul rau sau este datorat oricrei
alte cauze de forta major.
2. Pentru aplicarea dispoziiilor prezentei convenii, guvernele contractante trebuie sa ia n
consideraie, asa cum se cuvine, orice abatere sau ntrziere suferit de o nva din cauza
timpului rau sau datorit oricrei alte cauze de forta major.
ART. 8
Echivalente
1. Administraia poate sa autorizeze amplasarea pe o nava a unor instalaii, materiale,
dispozitive ori aparate, sau recurgerea la dispoziii speciale care difer de prescripiile
prezentei convenii, cu condiia sa se fi asigurat prin ncercri sau n orice alt mod ca aceste
instalaii, materiale, dispozitive, aparate sau dispoziii sunt cel puin tot att de eficiente ca
cele care sunt prescrise de pezenta convenie.
2. Orice administraie care autoriza astfel o instalatie, un material, un dispozitiv ori un aparat,
sau recurge la dispoziii speciale care difer de ceea ce este prescris prin prezenta convenie,
va comunica caracteristicile la organizaie, cu un raport asupra ncercrilor efectuate, pentru
informarea guvernelor contractante.
ART. 9
Aprobri n scopuri experimentale
1. Nici una dintre prescripiile prezentei convenii nu impiedica o administraie de a aproba
dispoziii speciale n scopuri experimentale relative la o nava creia i se aplica prezenta
convenie.
2. Orice administraie care aproba o dispoziie de acest fel va comunica detaliile la organizaie
pentru a fi difuzate guvernelor contractante.
ART. 10
Reparaii, modificri i transformri
1. O nava la care sunt efectuate reparaii, modificri sau transformri, cat i amenajrile
necesare dup aceste lucrri, trebuie sa satisfac cel puin prescripiile care i erau deja
aplicabile. ntr-un astfel de caz, o nava existenta nu trebuie, n general, sa se abata de la
prescripiile aplicabile unei nave noi mai mult dect se abatea nainte.
2. Reparaiile, modificrile i transformrile de o importanta major, cat i amenajrile care
rezulta, trebuie sa satisfac prescrptiile aplicabile unei nave noi n msura n care
administraia le socotete posibile i rationale.
ART. 11
Zone i regiuni
1. O nava creia i se aplica prezenta convenie trebuie sa se conformeze dispoziiilor
aplicabile acestei nave n zonele i regiunile descrise n anexa II.
2. Un port situat la limita a doua zone sau regiuni adiacente este considerat ca fiind situat n
interiorul zonei sau regiunii de unde vine nava sau spre care ea se ndreapt.
ART. 12
Imersiune
9

1. n afar de cazurile prevzute la punctele 2 i 3 din prezentul articol, liniile de ncrcare


adoptate, marcate pe bordajul navei i corespunzand sezonului i zonei sau regiunii n care
poate sa se gseasc, nu trebuie sa fie sub apa n nici un moment atunci cnd nava iese n
mare, n timpul cltoriei sau la sosire.
2. Cnd o nava se deplaseaza n apa dulce cu densitatea egala cu 1, linia de ncrcare adoptat
poate sa fie sub apa la o adancime corespunzand corectiei pentru apa dulce indicat n
certificatul internaional de bord liber (1966). Cnd densitatea apei nu este egala cu 1, corecia
este proporional cu diferena inte 1,025 i densitatea real.
3. Atunci cnd o nava pleac dintr-un port situat pe un rau sau n ape interioare, este permis sa
se mreasc incarcatura navei cu o cantitate corespunzand greutatii combustibilului i oricror
alte materiale consumabile necesare nevoilor sale ntre punctul de plecare i mare.
ART. 13
Vizite, inspecii i mrci
Vizitele, inspectiile i aplicarea marcilor pe nave, cat i scutirile acordate n aplicarea
dispoziiilor prezentei convenii, sunt efectuate de funcionari ai administraiei; totui
administraia poate sa ncredineze vizitele, inspectiile i aplicarile de mrci, fie inspectorilor
numii n acest scop, fie organelor recunoscute de ea. n toate cazurile, administraia interesat
garanteaz n ntregime executarea completa i eficacitatea vizitei, inspeciei i aplicrii
marcilor.
ART. 14
Vizite i inspecii intiale i periodice ale navelor
1. Orice nava este supus vizitelor i inspectiilor definite mai jos:
a) o vizita nainte de punerea n serviciu a navei, care cuprinde o inspecie completa a
structurii sale i a instalaiilor sale privind tot ceea ce depinde de prezenta convenie. Aceasta
vizita trebuie sa permit asigurarea ca amenajrile, materialele i esantionajele satisfac n
ntregime prescripiile prezentei convenii;
b) o vizita periodic efectuat la intervale fixate de administraie, dar cel puin o data la
fiecare cinci ani, care permite sa se asigure ca structura, instalaiile, amenajrile, materialele i
esantioanele satisfac n ntregime prescripiile prezentei convenii;
c) o inspecie periodic efectuat n fiecare an n cele trei luni care urmeaz sau preced data
eliberrii certificatului, care permite a se asigura ca corpul sau suprastructurile nu au suferit
modificri de natura sa influenteze asupra calculelor ce servesc la determinarea poziiei liniei
de ncrcare, i a se asigura de bunstarea de ntreinere a instalaiilor i aparatelor pentru:
i) protecia deschiderilor;
ii) balustrazile;
iii) sabordurile de descrcare;
iv) mijloacele de acces n ncperile echipajului.
2. Inspectiile periodice la care se refer alineatul c) din paragraful 1 de mai sus sunt
menionate pe certificatul internaional de bord liber (1966), cat i pe certificatul internaional
de scutire pentru bord liber acordat navelor n aplicarea dispoziiilor articolului 6 paragraful 2
al prezentei convenii.
ART. 15
Meninerea condiiilor dup vizite
Dup oricare dintre vizitele prevzute de articolul 14, nu trebuie sa fie adus nici o schimbare
structurii, amenajrilor, instalaiilor, materialelor sau esantionajelor care au fcut obiectul
vizitei, fr autorizaia administraiei.
ART. 16
Eliberarea certificatelor
10

1. Un certificat internaional de bord liber (1966) este eliberat fiecrei nave care a fost vizitata
i marcata conform dispoziiilor prezentei convenii.
2. Un certificat internaional de scutire pentru bord liber va fi eliberat fiecrei nave creia i s-a
acordat o scutire n virtutea dispoziiilor paragrafului 2 sau paragrafului 4 din articolul 6.
3. Aceste certificate sunt eliberate fie de administraie, fie de un agent sau de un organ legal
autorizat de ea. n toate cazurile administraia i asuma intreaga responsabilitate a
certificatului.
4. Contrar oricrei alte dispoziii a prezentei convenii, fiecare certificat internaional de bord
liber care este valabil n momentul intrrii n vigoare a prezentei convenii pentru guvernul
statului al crui pavilion l arboreaza nava, rmne valabil fie timp de doi ani, fie pana la data
expirrii sale, dac aceasta dac este mai apropiat. La expirarea acestui termen devine
necesar un certificat internaional de bord liber (1966).
ART. 17
Eliberarea unui certificat de ctre un alt guvern
1. Un guvern contractant poate, la cererea unui alt guvern contractant, sa dispune sa fie
vizitata o nava i, dac apreciaz ca dispoziiile prezentei convenii sunt satisfacute, el
elibereaz navei un certificat internaional de bord liber (1966) sau autoriza eliberarea,
conform prezentei convenii.
2. O copie a certificatului, o copie a raportului de vizita ntocmit pentru calculul bordului liber
i o copie a acestor calcule sunt remise imediat ce este posibil guvernului care a fcut cererea.
3. Un certificat astfel eliberat va trebui sa comporte o declaraie care sa stabileasc ca el a fost
eliberat la cererea guvernului statului al crui pavilion l arboreaza sau l va arbora nava; el
are aceeai valoare i este recunoscut n aceleai condiii ca un certificat eliberat conform
articolului 16.
4. Nici un certificat internaional de bord liber (1966) nu trebuie sa fie eliberat unei nave care
arboreaza pavilionul unei tari al crui guvern nu este un guvern contractant.
ART. 18
Forma certificatelor
1. Certificatele sunt redactate n limba sau limbile oficiale ale tarii care le elibereaz. Dac
limba folosit nu este nici engleza nici franceza, textul va cuprinde o traducere ntr-una dintre
aceste limbi.
2. Certificatele sunt conforme modelelor figurand n anexa III. Dispoziia tipografica a
fiecrui model de certificat este exact reprodusa n orice certificat eliberat sau n orice copie
certificat pentru conformitate.
ART. 19
Durata valabilitii certificatelor
1. Certificatul internaional de bord liber (1966) este eliberat pentru o perioada a carei durata
este fixat de administraie, fr ca aceasta durata sa poat depi cinci ani socotii de la data
eliberrii.
2. Dac, dup vizita periodic prevzut n alineatul b) din paragraful 1 al articolului 14, nu
poate fi eliberat navei un nou certificat naintea expirrii certificatului iniial, funcionarul sau
organul care efectueaz vizita poate prelungi valabilitatea numitului certificat pentru o
perioada care nu trebuie sa depeasc 5 luni. Aceasta prelungire este consemnat pe certificat
i ea nu este acordat dect dac nici o modificare de natura sa afecteze bordul liber nu a fost
adus structurii, instalaiilor, amenajrilor, materialelor sau esantionajului.
3. Certificatul internaional de bord liber (1966) este anulat de administraie ntr-unul dintre
urmtoarele cazuri:
a) dac corpul sau suprastructurile navei au suferit modificri de o astfel de importanta nct
devine necesar a i se fixa un bord liber mai mare;
11

b) dac instalaiile i dispozitivele menionate la alineatul c) din paragraful 1 al articolului 14


nu sunt meninute n buna stare de funcionare;
c) dac certificatul nu cuprinde viza care stabilete ca nava a fost supus inspeciei prevzute
la alineatul c) din paragraful 1 al articolului 14;
d) dac rezistenta structural a navei a fost slabita n asa fel nct aceasta nu mai prezint
securitatea dorita.
4. a) Durata valabilitii unui certificat internaional de scutire pentru bordul liber eliberat de o
administraie unei nave care beneficiaz de dispoziiile paragrafului 2 al articolului 6 nu
trebuie sa depeasc cinci ani ncepnd de la data eliberrii. Acest certificat este supus unei
proceduri de prelungire, de viza i de anulare asemntor celei prevzute de prezentul articol
pentru certificatele de bord liber (1966).
b) Valabilitatea unui certificat internaional de scutire pentru bordul liber eliberat unei nave
care beneficiaz de o scurire conform paragrafului 4 al articolului 6 este limitat la durata
voiajului anume pentru care acest certificat a fost eliberat.
5. Orice certificat eliberat unei nave de ctre administraie nceteaz de a fi valabil dac nava
trece sub pavilionul unui alt stat.
ART. 20
Acceptarea certificatelor
Certificatele eliberate sub responsabilitatea unui guvern contractant, conform dispoziiilor
prezentei convenii, sunt acceptate de celelalte guverne contractante i considerate ca avnd
aceeai valoare ca certificatele eliberate de ele insesi, n tot ceea ce privete obiectivele
pezentei convenii.
ART. 21
Controlul
1. Orice nava creia i-a fost eliberat certificat n virtutea articolului 16 sau articolului 17 este
supus, n porturile altor guverne contractante, la un control exercitat de funcionari legal
autorizai de aceste guverne. Guvernele contractante supravegheaz ca acest control sa fie
exercitat n msura n care acesta este raional i posibil n vederea verificrii dac exista la
bord un certificat internaional de bord liber (1966) n curs de valabilitate. Controlul are ca
singur scop de a verifica:
a) dac nava nu este ncrcat dincolo de limitele autorizate de certificat;
b) dac poziia liniei de ncrcare pe nava corespunde cu indicaiile trecute pe certificat;
c) dac n tot ceea ce privete dispoziiile alineatelor a) i b) din paragraful 3 al articolului 19
nava nu a suferit modificri de o astfel de importanta nct sa fie evident ca nu poate iei n
mare fr pericol pentru pasageri sau echipaj.
Cnd exista la bord un certificat internaional de scutire pentru bordul liber n curs de
valabilitate, controlul are ca singur scop de a verifica ca toate condiiile prevzute n acest
certificat sa fie riguros respectate.
2. Dac acest control este exercitat n virtutea alineatului c) din paragraful 1 al prezentului
articol, obiectul sau se limiteaz n a impiedica nava sa plece nainte ca sa o poat face fr
pericol pentru pasageri i echipaj.
3. n cazul cnd controlul prevzut n prezentul articol ar da loc unei intervenii, de orice
natura ar fi, funcionarul nsrcinat cu controlul informeaz imediat n scris consulul sau
reprezentantul diplomatic al tarii al carei pavilion l arboreaza nava, despre aceasta decizie i
despre toate mprejurrile care au putut motiva aceasta intervenie.
ART. 22
Privilegiul conveniei
Privilegiul prezentei convenii nu poate fi revendicat n favoarea unei nave care nu poseda un
certificat n curs de valabilitate eliberat n virtutea acestei convenii.
12

ART. 23
Accidente
1. Fiecare administraie se angajeaz sa efectueze o ancheta asupra oricrui accident survenit
navelor a cror responsabilitate o are i care sunt supuse dispoziiilor prezentei convenii,
atunci cnd ea apreciaz ca aceasta ancheta poate ajuta la determinarea modificrilor care ar fi
de dorit sa se aduc numitei convenii.
2. Fiecare guvern contractant se angajeaz sa furnizeze organizaiei toate informaiile utile
asupra rezultatelor acestei anchete. Rapoartele sau recomandrile organizaiei bazate pe aceste
informaii nu vor face cunoscut nici identitatea nici naionalitatea navelor n cauza i nu vor
atribui n nici un fel responsabilitatea accidentului unei nave sau unei persoane, nici nu vor
lasa sa se suprapuna aceasta responsabilitate.
ART. 24
Tratate i convenii anterioare
1. Toate celelalte tratate, convenii i acorduri privind liniile de ncrcare actualmente n
vigoare ntre guvernele pri al prezenta convenie pstreaz deplinul i ntregul lor efect pe
timpul duratei care le este fixat, n ceea ce privete:
a) navele la care prezenta convenie nu se aplica;
b) navele la care se aplica prezenta convenie pentru tot ceea ce intereseaz problemele pe
care ea nu le-a reglementat n mod expres.
2. Totui, n msura n care aceste tratate, convenii sau acorduri sunt n opoziie cu
prescripiile prezentei convenii, vor trebui sa prevaleze.
ART. 25
Reguli speciale rezultnd din acorduri
Cnd, conform prezentei convenii, sunt stabilite reguli speciale prin acord ntre toate sau o
parte dintre guvernele contractante, aceste reguli sunt communicate organizaiei, care le face
sa parvina tuturor guvernelor contractante.
ART. 26
Comunicarea informaiilor
1. Guvernele contractante se angajeaz sa comunice organizaiei i sa depun pe lng
aceasta:
a) un numr suficient de modele de certificate pe care le elibereaz conform dispoziiilor
prezentei convenii, pentru comunicare guvernelor contractante;
b) textul legilor, decretelor, ordinelor sau regulamentelor i altor instrumente care vor fi fost
publicate asupra diverselor chestiuni care intra n cmpul de aplicare al prezentei convenii;
c) lista organelor neguvernamentale care au dreptul sa acioneze n numele lor n ceea ce
privete liniile de ncrcare, pentru comunicare guvernelor contractante.
2. Fiecare guvern contractant se angajeaz sa comunice oricrui alt guvern contractant care va
cere normele de rezistenta pe care le utilizeaz.

13

3.SOLAS, 1974-aspecte generale


Convenia SOLAS este una dintre cele mai importante convenii internaionale n
domeniul maritim.Adoptat dup dezastrul Titanicului n 1914, a cunoscut mai multe versiuni
n 1929, 1948 i 1960. Versiunea actual dateaz din 1974 i a intrat n vigoare n 1980.
Convenia SOLAS este structurat n mai multe capitole:
Capitolul I Prevederi generale
Capitolul II-1 Construcie-Structur, Compartimentare i Stabilitate, Maini i
Instalaii Electrice
Capitolul II-2 Construcie-Protecia Contra Incendiului, Detectarea i Stingerea
Incendiului
Capitolul III Mijloace i dispozitive de salvare a vieii
Capitolul IV Radiocomunicaii
Capitolul V Sigurana navigaiei
Capitolul VI Transportul mrfurilor
Capitolul VII Transportul mrfurilor periculoase
Capitolul VIII Nave nucleare
Capitolul IX Managementul pentru operarea n siguran a navelor
Capitolul X Msuri de siguran pentru ambarcaiunile rapide
Capitolul X-1 Msuri speciale pentru sporirea siguranei maritime
Capitolul X-2 Msuri speciale pentru sporirea securitii maritime
Capitolul XII Msuri suplimentare de siguran pentru vrachiere

14

3.1. SOLAS Subdiviziune i stabilitate


IMO a elaborat de mult criterii de stabilitate n stare intact pentru diferite tipuri de nave care
au culminat cu finalizarea Codului internaional privind stabilitatea navei n starea intact
pentru toate tipurile de nave acoperite de instrumentele IMO n 1993 (Rezoluia A.749(18)) i
amendamentele la aceasta (Resoluia MSC.75(69))1.
In 2008, Comitetul pentru sigurana maritim, la cea de a 85-a sesiune a adoptat Codul
internaional privind stabilitatea navei n starea intact (Codul IS din 2008) ca urmare a
amplelor consideraii exprimate de ctre Subcomitetul SLF i lund n considerare evoluia
tehnic pentru a actualiza Codul internaional privind stabilitatea navei n starea intact
1993.Comitetul pentru Siguran Maritim 85 a adoptat de asemenea amendamente la
Convenia SOLAS 74 i la Protocolul din 1988 privind Convenia Internaional din 1966
asupra liniilor de ncrcare pentru a face Codul IS obligatoriu. Acesta a intrat n vigoare la 1
iulie 20102.
Scopul Codului IS 2008 este de a prezenta criteriile de stabilitate obligatorii i de
recomandare i alte msuri pentru a asigura exploatarea n siguran a navelor, pentru a
minimaliza riscul pentru astfel de nave, pentru personalul de la bord i pentru mediul
nconjurtor3.
Codul este alctuit dintr-o parte obligatorie (Partea A-Criterii obligatorii) i o parte cu
caracter de recomandare (Partea B- Recomandri pentru anumite tipuri de nave i Linii
directoare suplimentare). Partea A- Aspecte generale; Criterii generale; Criterii speciale
pentru anumite tipuri de nave.Partea B- Aspecte generale; Criterii recomandate de proiectare
pentru anumite tipuri de nave, Indrumare n pregtirea informaiei de stabilitate, Calcule de
stabilitate efectuate de instrumente de stabilitate, Prevederi operaionale pentru mpiedicarea
rsturnrii navei, Aspecte privitoare la nghe, Aspecte privitoare la integritatea etaneizrii i
contra intemperiilor, Determinarea parametrilor navei nencrcate.
Dou Anexe- Indrumare detaliat pentru efectuarea unui test de nclinare (Anexa I) i
Recomandri pentru comandanii navelor de pescuit pentru asigurarea rezistenei navei n
condiii de formare a gheii (Anexa II) - completeaz Codul IS 2008.
Codul conine criterii de stabilitate n stare intact pentru urmtoarele tipuri de nave i alte
vehicule marine de 24 m i mai mult: navele de marf, navele de marf care transport
ncrcturi de cherestea pe punte, navele care transport pasageri, navele de pescuit, navele
cu destinaie special, navele de servitute n larg, uniti mobile de foraj marin, pontoane,
1

Stability and Subdivision (www.imo.org ) ;


Ibidem;
3
Articolul 1.1 Resolution MSC.267(85), p.6;
2

15

nave de marf care transport containere pe punte i nave container4. Administraia poate
impune cerine suplimentare privitoare la aspectele de proiectare la noile nave sau acele nave
care nu intr sub incidena Codului5.
Criteriile obligatorii coninute de Codul IS 2008 mbrac forma unui set de cerine minime
care se vor aplica navelor care transport mrfuri i navelor de pasageri de 24 m i mai
mult6.Criteriile speciale au n vedere doar anumite tipuri de nave: navele care transport
pasageri, petrolierele cu un tonaj brut de 5000 tone i mai mult, navele de marf care
transport ncrcturi de cherestea pe punte, navele de marf care transport cereale n vrac,
ambarcaiunile de mare vitez7.Criteriile incluse n Cod au la baz cele mai avansate
concepte disponibile la momentul elaborrii lor, care au luat n considerare proiectarea
precis, principiile de inginerie i experiena ctigat n operarea navelor8.
Pe baza aspectelor de hidrodinamic i de analiz a stabilitii, Administraia poate aplica
pentru o nav sau un grup de nave o serie de criterii care s demonstreze c sigurana navei
este suficient.Orice Administraie care aplic aceste criterii trebuie s comunice Organizaiei
detaliile cu privire la aceasta9.
Fiecare nav trebuie s fie prevzut cu o brour de stabilitate, aprobat de ctre
Administraie, care conine informaii suficiente pentru a permite comandantului navei s
opereze n conformitate cu cerinele aplicabile cuprinse n Codul IS 2008. Administraia
poate impune cerine suplimentare.La o unitate mobil de foraj marin din larg, informaia de
stabilitate poate fi menionat sub forma unui Manual de operare10.
Formatul informaiei de stabilitate i informaiile cuprinse n aceasta vor varia n funcie de
tipul navei i de modul ei de operare11.Ca alternativ la informaia de stabilitate, la latitudinea
Administraiei, poate fi furnizat o informaie simplificat n forma aprobat de Administraie
coninnd suficiente informaii pentru a permite comandantului s opereze nava n
conformitate cu prevederile aplicabile ale Codului12.
Un instrument de stabilitate instalat la bord ar trebui s acopere toate cerinele de stabilitate
aplicabile la nav. Software-ul este supus aprobrii de ctre Administraie13. Instrumentul de
stabilitate nu este un substitut al brourii de stabilitate i este folosit ca un supliment pentru
facilitarea calculelor de stabilitate14.
Romnia este parte la Codul IS 2008 prin Ordinul 675 din 31 august 2010.

Articolul 1.2 Resolution MSC.267(85), p.6;


Articolul 1.3 Resolution MSC.267(85), p.6;
6
Articolul 1.1 , capitolul I , Resolution MSC.267(85), p.11;
7
Articolul 3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 3.5, capitolul III, Resolution MSC.267(85), p.18-20;
8
Articolul 2 Preambul, Resolution MSC.267(85), p.5;
9
Articolul1.2., capitolul I, Resolution MSC.267(85), p.11;
10
Articolul 3.6.2., capitolul III, Resolution MSC.267(85), p.46;
11
Articolul 3.6.4, capitolul III, Resolution MSC.267(85), p.47;
12
Articolul 3.6.5, capitolul III, Resolution MSC.267(85), p.48;
13
Articolul 4.1, capitolul IV, Resolution MSC.267(85), p.50;
14
Articolul 4.1.1, capitolul IV, Resolution MSC.267(85), p.50;
5

16

9.2.2.

SOLAS Protecia contra incendiului, detectarea i stingerea incendiului

Dispozitiile privind incendiul pe nav sunt cuprinse de capitolul II-2 SOLAS.Romnia


a aderat la aceste prevederi prin Amendamentul din 05/12/2000, publicat n Monitorul Oficial,
Partea I nr. 892 bis din 10/12/2002, la Convenia internaional din 1974 pentru ocrotirea
vieii omeneti pe mare, adoptate de Organizaia Maritim Internaional prin Rezoluia
MSC.99(73) a Comitetului Securitii Maritime la Londra la 5 decembrie 2000.
1 Aplicare
1.1 Dac nu se prevede n mod expres altfel, prevederile acestui capitol se vor aplica
navelor construite la 1 iulie 2002 sau dup aceast dat.
1.2 n sensul acestui capitol:
.1 expresia nave construite nseamn nave ale cror chile sunt puse sau care se afl
ntr-un stadiu similar de construcie;
.2 expresia toate navele nseamn nave, indiferent de tipul lor, construite nainte de
1 iulie 2002, la 1 iulie 2002 sau dup aceast dat; i
.3 o nav de marf, indiferent de data la care a fost construit, care este transformat
ntr-o nav de pasageri, va fi considerat drept o nav de pasageri construit la data la care
ncepe aceast transformare.
1.3 n sensul acestui capitol, expresia stadiu similar de construcie nseamn stadiul
n care:
.1 ncepe construcia identificabil cu o anumit nav; i
.2 a nceput asamblarea navei nglobnd cel puin 50 tone sau un procent din masa
estimat a ntregului material al elementelor structurale, care dintre acestea este mai mic.
2 Cerine aplicabile navelor existente

17

2.1 Dac nu se prevede n mod expres altfel, pentru navele construite nainte de 1
iulie 2002, Administraia va garanta c sunt ndeplinite cerinele aplicabile conform
prevederilor capitolului II-2 din Convenia internaional, din 1974 pentru ocrotirea vieii
omeneti pe mare, aa cum a fost amendat prin rezoluiile MSC.1(XLV), MSC.6(48),
MSC.13(57), MSC.22(59), MSC.24(60), MSC.27(61), MSC-31(63) i MSC.57(67).
2.2 Navele construite nainte de 1 iulie 2002 trebuie s mai respecte:
.1 paragrafele 3, 6.5 i 6.7, dup caz;
.2 regulile 13.3.4.2 pn la 13.3.4.5, 13.4.3 i Partea E, cu excepia regulilor 16.3.2.2
i 16.3.2.3 din aceast parte, dup caz, nu mai trziu de data primei inspecii efectuat dup 1
iulie 2002;
.3 regulile 10.4.1.3 i 10.6.4 doar pentru noile instalaii; i
.4 regula 10.5.6 nu mai trziu de 1 octombrie 2005 pentru navele de pasageri cu un
tonaj brut mai mare sau egal cu 2.000.
3 Reparaii, schimbri, modificri i echiparea navei
3.1 Toate navele care sunt supuse reparaiilor, schimbrilor, modificrilor i
echiprii corespunztoare acestora, trebuie s ndeplineasc n continuare cel puin cerinele
anterior aplicabile acestor nave. Dac sunt construite nainte de 1 iulie 2002, aceste nave vor
satisface, de regul, cerinele pentru navele construite la 1 iulie 2002 sau dup aceast dat,
cel puin n aceeai msur ca nainte de a fi supuse reparaiilor, schimbrilor, modificrilor
sau echiprii.
3.2 Reparaiile, schimbrile i modificrile, care schimb n mod substanial
dimensiunile unei nave sau a ncperilor de locuit ale pasagerilor sau care mresc n mod
substanial durata de exploatare a navei i a echipamentului aferent, trebuie s respecte
cerinele pentru navele construite la 1 iulie 2002 sau dup aceast dat, n msura n care
Administraia consider c este raional i posibil.

4 Scutiri
4.1 Dac consider c parcursul i condiiile voiajului sunt astfel nct aplicarea,
oricrei cerine specifice din acest capitol nu este raional sau necesar, Administraia poate
scuti de aceste cerine nave individuale sau categorii de nave aflate sub pavilionul statului su
cu condiia ca n timpul voiajului lor aceste nave s nu se ndeprteze mai mult de 20 mile de
cel mai apropiat uscat.
4.2 n cazul navelor de pasageri folosite pentru transporturi speciale de pasageri n
numr mare, ca de exemplu transportul de pelerini, Administraia poate, dac consider
practic imposibil aplicarea cerinelor prezentului capitol, s scuteasc aceste nave de
ndeplinirea acelor cerine, cu condiia ndeplinirii integrale a prevederilor:
18

.1 regulilor anexate la Acordul din 1971 privind navele de pasageri care fac
transporturi speciale; i
.2 regulilor anexate la Protocolul din 1973 privind amenajrile la bordul navelor de
pasageri care fac transporturi speciale.

5 Cerine aplicabile care depind de tipul navei


Dac nu se prevede n mod expres altfel:
.1 cerinele, care nu se refer la un tip specific de nav, trebuie aplicate navelor de
toate tipurile; i
.2 cerinele referitoare la "navele cistern" trebuie aplicate navelor cistern supuse
cerinelor specificate la paragraful 6 de mai jos.

6 Aplicarea cerinelor pentru navele cistern


6.1 Cerinele din acest capitol pentru navele cistern se aplic navelor cistern care
transport iei sau produse petroliere, care au un punct de aprindere ce nu depete 60C
determinat cu un aparat aprobat (proba n creuzet nchis) i o presiune Reid a vaporilor mai
mic dect presiunea atmosferic sau alte produse lichide prezentnd un risc similar de
incendiu.
6.2 Dac se intenioneaz a se transporta mrfuri lichide, altele dect cele
menionate n paragraful 6.1, sau gaze lichefiate care prezint riscuri suplimentare de
incendiu, se vor lua msuri suplimentare de protecie, avnd n vedere prevederile Codului
internaional pentru produse chimice n vrac, aa cum se definete n regula VII/8.1, Codului
pentru produse chimice n vrac, Codului internaional pentru navele care transport gaze, aa
cum se definete n regula VII/11.1, i ale Codului pentru navele care transport gaze, dup
caz.
6.2.1 O marf lichid cu un punct de aprindere sub 60C pentru care o instalaie
obinuit de combatere a incendiului cu spum corespunztoare Codului instalaiilor de
protecie contra incendiului nu este eficient, se consider a fi o marf care, n acest context,
prezint riscuri suplimentare de incendiu. Se impun urmtoarele msuri suplimentare:
.1 spuma trebuie s fie de un tip rezistent la alcool;
.2 tipul substanei spumogene utilizat la navele cistern pentru produse chimice
trebuie s fie spre satisfacia Administraiei, innd seama de instruciunile elaborate de ctre
Organizaie; i
.3 capacitatea i debitul de utilizare a instalaiei de stingere a incendiului cu spum
trebuie s corespund prevederilor din capitolul 11 al Codului internaional pentru produse
chimice n vrac, cu excepia faptului c debite inferioare de utilizare se pot accepta pe baza
19

efecturii ncercrilor.Pentru navele cistern prevzute cu instalaii de gaz inert, se poate


accepta o cantitate de substan spumogen suficient pentru a produce spum timp de 20
min.
6.2.2 n sensul acestei reguli, o marf lichid cu o presiune a vaporilor mai mare de
1,013 bar absolut la 37,8C se consider a fi o marf care prezint riscuri suplimentare de
incendiu. Navele care transport, aceste substane trebuie s corespund paragrafului 15.14
din Codul internaional pentru produse chimice n vrac. Dac navele sunt exploatate n zone
limitate i perioade limitate, Administraia respectiv poate fi de acord cu renunarea, la
cerinele privind instalaiile frigorifice n conformitate cu paragraful 15.14.3 din Codul
internaional pentru produse chimice n vrac.
6.3 Mrfurile lichide cu un punct de aprindere ce depete 60C, altele dect
produsele petrolierele sau mrfurile lichide supuse cerinelor Codului internaional pentru
produse chimice n vrac, sunt considerate drept mrfuri cu risc sczut de incendiu care nu
necesit s fie protejate cu o instalaie fix de stingere a incendiului cu spum.
6.4 Navele cistern, care transport produse petroliere avnd un punct de aprindere
ce depete 60C (proba n creuzet nchis) determinat cu un aparat aprobat, trebuie s
corespund prevederilor regulilor 10.2.1.4.4 i 10.10.2.3, precum i cerinelor pentru navele
de marf altele dect navele cistern, exceptnd faptul c n locul instalaiei fixe de stingere a
incendiului prevzut de regula 10.7, ele trebuie s fie prevzute cu o instalaie fix de
stingere a incendiului cu spum pe punte care va corespunde prevederilor Codului pentru
instalaiile de protecie contra incendiului.
6.5 Navele de transport mixte construite nainte de 1 iulie 2002, la 1 iulie 2002 sau
dup aceast dat, nu pot s transporte mrfuri, altele dect hidrocarburi, n afar de cazul n
care toate tancurile de marf sunt golite de hidrocarburi i degazate sau de cazul n care
msurile prevzute pentru fiecare caz au fost aprobate de ctre Administraie innd seama de
instruciunile elaborate de ctre Organizaie.
6.6 Navele cistern pentru produse chimice i navele pentru transportul gazelor
trebuie s ndeplineasc cerinele pentru navele cistern, exceptnd situaia cnd sunt
prevzute msuri alternative i suplimentare considerate satisfctoare de Administraie,
avnd n vedere prevederile Codului internaional pentru produse chimice n vrac i Codului
internaional pentru nave care transport gaze, dup caz.
6.7 Dispozitivele prevzute la regulile 4.5.10.1.1 i 4.5.10.1.4, precum i o instalaie
pentru supravegherea continu a concentraiei gazelor de hidrocarburi trebuie instalate la
bordul tuturor navelor cistern construite nainte de 1 iulie 2002 pn la data primei andocri
planificate dup 1 iulie 2002, dar nu mai trziu de 1 iulie 2005. Punctele de prelevare a
probelor sau capetele detectorului trebuie situate n poziii corespunztoare pentru ca
scurgerile potenial periculoase s fie imediat depistate, n cazul n care concentraia gazului
de hidrocarburi atinge un nivel prestabilit, care nu va fi mai mare de 10% din limita inferioar
de inflamabilitate, trebuie s se declaneze automat o alarm vizual i acustic continu n
compartimentul pompelor i n compartimentul de control marf pentru a alerta personalul
asupra potenialului pericol. Totui, pot fi acceptate instalaiile existente de supraveghere deja
20

montate care au un nivel prestabilit nu mai mare de 30% din limita inferioar de
inflamabilitate.
Regula 2
Obiectivele siguranei contra incendiului i cerine funcionale
1 Obiectivele siguranei contra incendiului
1.1 Obiectivele din acest capitol referitoare la sigurana contra incendiului sunt:
.1 prevenirea apariiei incendiului i exploziei; .2 reducerea pericolului pentru via
cauzat de incendiu; .3 reducerea pericolului de avarie cauzat de incendiu navei, mrfii sale i
mediului; .4 localizarea, controlul i suprimarea incendiului i exploziei n compartimentul
unde s-a produs; i .5 prevederea mijloacelor de evacuare adecvate i imediat accesibile
pentru pasageri i echipaj.

2 Cerine funcionale
2.1 Pentru ndeplinirea obiectivelor siguranei contra incendiului menionate la
paragraful 1 de mai sus, n regulile din acest capitol sunt incluse, dup caz, urmtoarele
cerine funcionale:
.1 compartimentarea navei n zone principale verticale i orizontale prin perei
avnd o rezisten termic i mecanic; .2 separarea ncperilor de locuit de restul navei prin
perei avnd o rezisten termic i mecanic; 3 utilizarea limitat a materialelor combustibile;
.4 detectarea, oricrui incendiu n zona unde s-a produs; .5 localizarea i stingerea oricrui
incendiu n zona unde s-a produs; .6 protecia mijloacelor de evacuare i acces necesare
pentru combaterea incendiului; .7 posibilitatea utilizrii rapide a mijloacelor de stingere a
incendiului; i .8 reducerea posibilitii de aprindere a vaporilor de marf inflamabili.

3 Realizarea obiectivelor siguranei contra incendiului


Obiectivele siguranei contra incendiului menionate la paragraful 1 de mai sus
trebuie realizate prin asigurarea conformitii cu cerinele stabilite, specificate n Prile B, C,
D, E sau G, sau prin utilizarea altor metode de proiectare i dispozitive care s corespund
Prii F. Se consider c o nav respect cerinele funcionale menionate n paragraful 2 i c
ndeplinete obiectivele siguranei contra incendiului menionate n paragraful 1 n cazul n
care fie:
.1 construcia, i amenajrile navei, n ansamblu, corespund cerinelor relevante
stabilite n Prile B, C, D, E, sau G;
.2 construcia, i amenajrile navei, n ansamblu, au fost revizuite i aprobate n
conformitate cu Partea F; i
21

.3 partea(le) construciei i amenajrile navei au fost revizuite i aprobate n


conformitate cu Partea F i prile rmase din nav corespund cerinelor relevante stabilite n
Prile B, C, D, E sau G.
Regula 3
Definiii
n sensul acestui capitol, dac nu se prevede n mod expres altfel, se vor aplica
urmtoarele definiii:
1 ncperi de locuit sunt acele spaii folosite ca ncperi sociale, coridoare,
spltoare, cabine, birouri, infirmerii, sli de cinematograf, camere de recreere, frizerii, oficii
care nu conin instalaii de gtit i spaii similare;
2 Construciile de tip "A" sunt acele construcii formate din perei i puni care
ndeplinesc urmtoarele criterii:
.1 sunt din oel sau alt material echivalent;
.2 sunt suficient de rigide;
.3 sunt izolate cu materiale incombustibile aprobate, astfel nct temperatura medie
pe suprafaa neexpus s nu creasc mai mult de 140C peste temperatura iniial i nici
temperatura din oricare punct, inclusiv la orice mbinare, s nu creasc mai mult de 180C
peste temperatura iniial, n timpul specificat mai jos:
class "A-60" 60 minute
class "A-30" 30 minute
class "A-15" 15 minute
class "A-0" 0 minute
.4 sunt executate astfel nct s nu permit trecerea fumului i a flcrii pn la
terminarea ncercrii standard a rezistenei la foc de o or; i
5 Administraia a cerut o ncercare a peretelui sau punii prototip n conformitate cu
Codul metodelor de ncercare la foc, pentru a se asigura c sunt ndeplinite cerinele de mai
sus privind integritatea construciei i creterea temperaturii.
3 Atriumurile sunt ncperi sociale cu o singur zon vertical principal care se ntind
peste trei sau mai multe puni deschise.
4 Construciile de tip B sunt acele construcii formate din perei, puni, plafoane sau
cptueli care ndeplinesc urmtoarele criterii:
1 sunt executate din materiale incombustibile aprobate i toate materialele utilizate la
construcia i fixarea construciilor de tip B sunt incombustibile, exceptnd cazul cnd pot fi
22

permise furniruri combustibile cu condiia ca ele s respecte celelalte cerine corespunztoare


din acest capitol;
2 au un grad de izolare astfel nct temperatura medie de pe suprafaa, neexpus s nu
creasc, mal mult de 140C peste temperatura iniial i n nici un punct, inclusiv mbinrile,
temperatura nu trebuie s creasc mai mult de 225C peste temperatura iniial, n timpul
specificat mai jos:
tipul "B-15"

15 minute

tipul "B-0"

0 minute

.3 sunt executate astfel nct s previn propagarea flcrii la sfritul primei jumti
de or a ncercrii standard a rezistenei la foc; i
.4 Administraia a cerut o ncercare a peretelui prototip n conformitate cu Codul
metodelor de ncercare la foc, pentru a se asigura c sunt ndeplinite cerinele de mai sus n
ceea ce privete integritatea construciei i creterea temperaturii.
5 Puntea pereilor etani este puntea superioar pn la care se extind pereii
transversali etani.
6 Zona de marf este acea parte a navei care conine magaziile de marf, tancurile
de marf, tancurile de reziduuri i compartimentele pompelor de marf, inclusiv
compartimentele pompelor, coferdamurile, spaiile de balast i spaiile goale adiacente
tancurilor de marf i, de asemenea, suprafeele punii pe toat lungimea i limea prii
navei deasupra spaiilor mai sus menionate.
7 Nav de marf este o nav aa cum a fost definit n regula I/2(g).
8 ncperile de marf sunt ncperile folosite pentru marf, tancurile pentru
hidrocarburi, tancurile pentru alte mrfuri lichide i puurile aferente acestor spaii.
9 Postul central de incendiu este un post de comand n care sunt centralizate
urmtoarele funcii de comand i semnalizare:
.1 instalaii fixe de detectare i de alarm n caz de incendiu;
.2 instalaii automate de stingere a incendiului cu sprinklere, de detectare i de
alarm n caz: de incendiu;
.3 tablouri de semnalizare a uilor antifoc;
.4 nchiderea uilor antifoc;
.5 tablouri de semnalizare a uilor etane la ap;
.6 nchiderea uilor etane la ap;
.7 ventilatoare;
23

.8 alarme generale/de incendiu;


.9 instalaii de comunicare, inclusiv telefoane; i
.10 microfoane pentru instalaii de comunicare cu publicul.
10 Construciile de tip "C" sunt construcii executate din materiale incombustibile
aprobate. Ele nu sunt obligate s satisfac, nici cerinele privind trecerea fumului i flcrii i
nici pe cele privind limitele de cretere a temperaturii. Sunt permise furniruri combustibile
care s ndeplineasc cerinele acestui capitol.
11 Nav cistern pentru produsele chimice este o nav cistern construit sau adaptat
i folosit pentru transportul n vrac al oricrui produs lichid de natur inflamabil cuprins n
capitolul 17 din Codul internaional pentru construcia i echipamentul navelor pentru
transportul n vrac al produselor chimice periculoase adoptat de Comitetul Securitii
Maritime prin rezoluia MSC.4(48), denumit n continuare "Codul internaional al produselor
chimice n vrac", aa cum este definit n regula VII/8.1 din prezenta convenie.
12 ncperi ro-ro nchise sunt acele ncperi ro-ro care nu sunt nici ncperi ro-ro
deschise nici puni expuse.
13 ncperi nchise pentru vehicule sunt acele ncperi pentru vehicule care nu sunt
nici ncperi deschise nici puni expuse.
14 Nav de transport mixt este o nav de marf destinat att transportului de
hidrocarburi ct i mrfurilor solide n vrac.
15 Material combustibil este orice material altul dect un material incombustibil.
16 Plafoane sau cptueli continue de tip B sunt plafoane sau cptueli de tip B
care se termin n dreptul unei construcii de tip "A" sau "B".
17 Post central de comand supravegheat continuu este un post central de comand
supravegheat n permanen de un membru responsabil al echipajului.
18 Posturi de comand sunt acele ncperi n care se afl amplasate echipamentele
radio, echipamentele principale de navigaie, sursa de energie pentru avarie sau n care sunt
centralizate instalaiile de detectare i de comand pentru stingerea incendiului. ncperile n
care este centralizat echipamentul de detectare i de comand pentru stingerea incendiului mai
pot fi considerate i post de comand pentru stingerea incendiului.
19 iei este orice hidrocarbur care se gsete n stare natural n pmnt, fie c este
sau nu este tratat pentru transport, i include iei din care au putut fi extrase sau adugate
anumite produse de distilare.
20 Mrfuri periculoase sunt acele mrfuri la care se refer regula VII/2 din prezenta
convenie.

24

21 Deadweight este diferena n tone ntre deplasamentul navei n ap cu greutatea


specific 1,025 la linia de ncrcare corespunztoare bordului liber de var i greutatea navei
goale.
22 Codul pentru instalaiile de protecie contra incendiului este Codul internaional
pentru instalaiile de protecie contra incendiului aa cum a fost adoptat de Comitetul
Securitii Maritime al Organizaiei prin rezoluia MSC.98(73), aa cum poate fi amendat de
ctre Organizaie cu condiia ca aceste amendamente s fie adoptate, intrate n vigoare i s
aib efect n conformitate cu prevederile articolului VIII din prezenta convenie privind
procedurile de amendare aplicabile anexei excluznd capitolul I al acestei anexe.
23 Codul pentru metodele de ncercare la foc este Codul internaional pentru
aplicarea metodelor de ncercare la foc, aa cum a fost adoptat de Comitetul Securitii
Maritime al Organizaiei prin rezoluia MSC.61(67), aa cum poate fi amendat de ctre
Organizaie cu condiia ca aceste amendamente s fie adoptate, intrate n vigoare i s aib
efect n conformitate cu prevederile articolului VIII din prezenta convenie referitor la
procedurile de amendare aplicabile anexei excluznd capitolul I al acestei anexe.
24 Punct de aprindere este temperatura n grade Celsius (proba n creuzet nchis) la
care un produs va emana o cantitate suficient de vapori inflamabili care se vor aprinde, aa
cum s-a determinat cu ajutorul unui aparat aprobat pentru msurarea punctului de aprindere.
25 Nava pentru transportul gazelor este o nav de marf construit sau adaptat i
folosit pentru transportul n vrac al oricrui gaz lichefiat sau a altor produse de natur
inflamabil cuprinse n capitolul 19 din Codul internaional pentru construcia i echiparea
navelor pentru transportul n vrac al gazelor lichefiate, aa cum s-a definit n regula VII/11.1
din prezenta Convenie.
26 Platforma pentru elicoptere este o zon special construit pe o nav pentru
aterizarea elicopterelor, incluznd ntreaga structur, instalaiile pentru stingerea incendiului i
alte echipamente necesare pentru funcionarea n siguran a elicopterelor.
27 Amenajarea pentru elicoptere este o platform pentru elicoptere care include
orice amenajare pentru realimentare cu combustibil i orice hangar pentru elicoptere.
28 Greutatea navei goale este deplasamentul navei n tone, fr marf, combustibil,
ulei de ungere, ap de balast, ap potabil i ap de alimentare n tancuri, proviziile
consumabile, precum i pasagerii, echipajul i bunurile lor personale.
29 Propagarea lent a flcrii arat c suprafaa respectiv va limita n mod
corespunztor propagarea flcrii.Acest lucru trebuie stabilit n conformitate cu Codul
metodelor de ncercare la foc.
30 ncperi de maini sunt toate ncperile de maini de categoria A i alte ncperi
care conin maini de propulsie, cldri, instalaii de combustibil, maini cu aburi i motoare
cu ardere intern, generatoare i motoare electrice importante, staiile de ambarcare a
combustibilului, instalaii frigorifice, instalaii stabilizatoare, instalaii de ventilaie i instalaii
25

de aer condiionat, precum i alte ncperi similare, mpreun cu puurile aferente acestor
spaii.
31 ncperi de maini de categoria A sunt acele ncperi i puurile aferente acestor
ncperi care conin:
.1 motoare cu ardere intern folosite pentru propulsia principal;
.2 motoare cu ardere intern folosite n alte scopuri dect propulsia principal dac
puterea lor total este de cel puin 375 kW; sau
.3 orice cldare cu combustibil lichid sau instalaie de combustibil, sau orice
echipament cu combustibil lichid altul dect cldrile, cum ar fi generatoarele de gaz inert,
incineratoarele etc.
32 Zone verticale principale sunt acele seciuni n care corpul, suprastructura i
rufurile sunt mprite prin perei de tip "A" a cror lungime i lime medie pe oricare punte
nu depete n general 40 metri.
33 Material incombustibil este un material care nu arde i nici nu eman vapori
inflamabili n cantitate suficient pentru a se autoaprinde atunci cnd este nclzit la
aproximativ 750C.Acest lucru trebuie stabilit n conformitate cu Codul metodelor de
ncercare la foc.
34 Instalaie de combustibil este echipamentul folosit pentru pregtirea
combustibilului n vederea, alimentrii cldrii cu combustibil lichid, sau echipamentul folosit
pentru prenclzirea combustibilului destinat unui motor cu combustie intern, cuprinznd
pompe, filtre i nclzitoare care lucreaz la o presiune a combustibilului mai mare de 0,18
N/mm2.
35 ncperi ro-ro deschise sunt acele ncperi ro-ro fie deschise la ambele capete fie
deschise la un capt i prevzute cu ventilaie natural adecvat pe ntreaga lor lungime prin
deschideri permanente n prile laterale sau plafon sau deasupra, avnd o suprafa total de
cel puin 10% din suprafaa total a prilor laterale.
36 ncperi deschise pentru vehicule sunt acele ncperi pentru vehicule fie deschise
la ambele capete fie deschise la un capt i prevzute cu ventilaie natural adecvat pe
ntreaga lor lungime prin deschideri permanente n prile laterale sau plafon sau deasupra,
avnd o suprafa total de cel puin 10% din suprafaa total a prilor laterale.
37 Nav de pasageri este o nav aa cum s-a definit la regula I/2(f>.
38 Cerine prescriptive nseamn caracteristicile de construcie, dimensiunile de
limitare sau instalaiile de protecie contra incendiului specificate n Prile B, C, D, E sau G.
39 ncperi sociale sunt acele spaii amenajate care sunt utilizate ca holuri, sli de
mese, saloane i spaii similare permanente nchise.
40 ncperi care conin mobilier i elemente de decoraiuni interioare cu pericol
limitat de incendiu, conform regulii 9, sunt acele ncperi care conin mobilier i elemente de
26

decoraiuni interioare cu pericol limitat de incendiu (cum ar fi cabine de locuit, ncperi


sociale, oficii sau alte tipuri de ncperi de locuit) n care:
.1 mobilierul voluminos, ca de exemplu: pupitre, dulapuri pentru mbrcminte,
toalete, birouri, comode, este executat n ntregime din materiale incombustibile aprobate,
exceptnd faptul c pe suprafaa lor de lucru se poate aplica un strat de furnir din material
combustibil nu mai gros de 2 mm;
.2 mobilierul uor, precum scaune, canapele, mese, este construit pe schelet din
materiale incombustibile;
.3 draperiile, perdelele i alte materiale textile suspendate au un grad de rezisten la
propagarea flcrii care nu este inferior aceluia al produselor de ln avnd greutatea de 0,8
g/m2, rezistena fiind determinat n conformitate cu Codul metodelor de ncercare la foc;
.4 acoperirile pardoselilor au proprieti de propagare lent a flcrilor;
.5 suprafeele expuse ale pereilor, cptuelilor i plafoanelor au proprieti de
propagare lent a flcrilor;
.6 mobilierul tapiat are un grad de rezisten la aprindere i la propagarea flcrii,
rezistena fiind determinat n conformitate cu Codul metodelor de ncercare la foc; i
.7 cazarmament cu un grad de rezisten la aprindere i propagarea flcrii,
rezistena fiind determinat n conformitate cu Codul metodelor de ncercare la foc.
41 ncperi ro-ro sunt ncperi care, n mod normal, nu sunt compartimentate n
vreun fel i care, n general, se extind fie pe o lungime substanial fie pe ntreaga lungime a
navei, i n care vehiculele auto, cu combustibil n rezervor pentru propulsia lor i/sau mrfuri
(ambalate sau n vrac, aflate n sau pe remorci auto sau vagoane de cale ferat, vehicule
(inclusiv cisterne auto sau de cale ferat), trailere, containere, palei, cisterne mobile sau aflate
n sau pe mijloace similare de depozitare sau alte recipiente) pot fi ncrcate sau descrcate n
mod normal pe direcie orizontal.
42 Nava ro-ro pasager este o nav de pasageri cu ncperi ro-ro sau ncperi de
categorie special.
43 Oel sau alt material echivalent nseamn orice material incombustibil care, el
nsui sau prin izolare, posed proprieti echivalente cu cele ale oelului sub aspectul
integritii i rezistenei mecanice, la sfritul ncercrii standard a rezistenei la foc (de
exemplu, un aliaj de aluminiu cu izolare corespunztoare).
44 Sauna este o ncpere cu temperaturi foarte ridicate care n mod normal variaz
ntre 80-120C cnd cldura este furnizat de o suprafa fierbinte (de exemplu de o plit
nclzit electric). ncperea cu temperaturi ridicate poate de asemenea s includ spaiul n
care se situeaz plita i bile adiacente.
45 ncperi de serviciu sunt acele ncperi utilizate pentru buctrii, oficii care
conin instalaii de gtit, dulapuri de serviciu, ncperi pentru pot i valori, spaii de
27

depozitare, ateliere, altele dect acelea care intr n componena compartimentelor de maini,
ncperi similare i puuri aferente acestora.
46 ncperi de categorie special sunt acele ncperi nchise, pentru vehicule situate
deasupra sau dedesubtul punii pereilor etani, n care i din care vehiculele pot fi conduse i
la care au acces i pasageri, ncperi de categorie special pot fi amenajate pe mai mult de o
punte cu condiia ca nlimea total disponibil pentru vehicule s nu depeasc 10 m.
47 ncercarea standard la foc este ncercarea n care eantioanele prelevate din pereii
etani respectivi sau punile respective sunt supuse n cuptorul de ncercare la temperaturi
corespunztoare cu aproximaie curbei standard temperatur-timp n conformitate cu metoda
de ncercare prevzut n Codul metodelor de ncercare la foc.
48 Nava cistern este o nav aa cum s-a definit n regula I/2(h).
49 ncperile pentru vehicule sunt ncperi de marf destinate transportului vehiculelor
auto cu combustibil n rezervor pentru propulsia lor.
50 Punte expus este o punte complet expus condiiilor atmosferice din partea de sus
i cel puin dou direcii laterale.
PARTEA B - PREVENIREA INCENDIULUI I EXPLOZIEI
Regula 4
Probabilitatea de aprindere
1 Scopul
Scopul acestei reguli este de a preveni aprinderea materialelor combustibile sau a
lichidelor inflamabile. n acest sens, trebuie respectate urmtoarele cerine funcionale:
.1 se vor prevedea, mijloace pentru controlul scurgerilor de lichide inflamabile;
.2 se vor prevedea, mijloace pentru limitarea acumulrii de vapori inflamabili;
.3 aprinderea materialelor combustibile va fi limitat;
.4 sursele de aprindere vor fi limitate;
.5 sursele de aprindere vor fi separate de materialele combustibile i lichidele
inflamabile; i
.6 n tancurile de marf, va fi meninut o atmosfera fr pericol de explozie
2 Msuri referitoare la combustibilul lichid, uleiul de ungere i alte hidrocarburi
inflamabile
2.1 Restricii n utilizarea hidrocarburilor drept combustibil
La utilizarea hidrocarburilor drept combustibil se vor aplica urmtoarele restricii:
28

.1 Dac nu se prevede altfel n acest paragraf, nu se va utiliza nici un combustibil


lichid cu un punct de aprindere mai mic de 60C;
.2 La generatoarele de avarie se poate utiliza combustibil lichid al crui punct de
aprindere s nu fie mai mic de 43C;
.3 Se poate permite utilizarea, combustibilului lichid cu un punct de aprindere mai
mic de 60C, dar nu mai mic de 43C (de exemplu pentru alimentarea motoarelor pompelor
de incendiu n caz de avarie i a mainilor auxiliare care nu sunt situate n ncperile de maini
de categoria A), sub rezerva urmtoarelor condiii:
.3.1 tancurile de combustibil lichid, cu excepia celor dispuse n compartimentele
din dublu fiind, trebuie amplasate n afara ncperilor de maini de categoria A;
.3.2 pe tubulatura de aspiraie a pompei de combustibil se vor prevedea mijloace
pentru msurarea temperaturii combustibilului;
.3.3 valvule de nchidere i/sau supape se vor prevedea pe tubulatura de intrare i de
ieire din filtrele de combustibil lichid; i
.3.4 pe ct posibil, mbinrile de etanare a tubulaturii trebuie s fie mbinri sudate
sau mbinri de tip circular pe con sau de tip sferic; i
.4 La navele de marf se poate permite utilizarea combustibilului cu un punct de
aprindere inferior cifrelor indicate la paragraful 2.1, de exemplu iei, cu condiia ca acest
combustibil s nu fie depozitat n vreo ncpere de maini i sub rezerva aprobrii de ctre
Administraie a instalrii complete.
2.2 Msuri referitoare la combustibilul lichid
La o nav la care este folosit combustibil lichid, msurile pentru depozitarea,
distribuia i utilizarea combustibilului lichid trebuie s fie astfel nct s asigure sigurana
navei i a persoanelor aflate la bord i trebuie s corespund cel puin urmtoarelor prevederi.
2.2.1 Amplasarea instalaiilor de combustibil lichid
n msura, n care este posibil, pri ale instalaiei de combustibil lichid care conin
combustibil nclzit sub o presiune ce depete 0,18 N/mm2 nu vor fi amplasate ntr-o poziie
mascat astfel nct defeciunile i scurgerile s nu poat fi observate imediat, n zona acestor
pri ale instalaiei de combustibil lichid, ncperile de maini vor fi corespunztor iluminate.
2.2.2 Ventilaia ncperilor de maini
Ventilaia ncperilor de maini va fi suficient n condiii normale n vederea
prevenirii acumulrii vaporilor de hidrocarburi.
2.2.3 Tancuri de combustibil lichid
2.2.3.1 Combustibilul lichid, uleiul de ungere i alte hidrocarburi inflamabile nu vor
fi transportate n tancurile din picul prova.
29

2.2.3.2 Pe ct este posibil, tancurile de combustibil lichid vor fi structurale i vor fi


amplasate n afara ncperilor de maini de categoria A. Dac este necesar ca tancurile de
combustibil lichid, altele dect tancurile din dublu fund, s fie situate lng sau n interiorul
ncperilor de maini de categoria A, cel puin una din prile lor laterale trebuie s fie
adiacent pereilor ncperii de maini, i trebuie s aib de preferin un perete comun cu
tancurile din dublu fund, iar suprafaa peretelui comun al tancului cu ncperile de maini
trebuie s fie minim. Dac aceste tancuri sunt amplasate n interiorul ncperilor de maini de
categoria A, ele nu trebuie s conin combustibil lichid avnd un punct de aprindere sub
60C. n general, se va evita utilizarea tancurilor de combustibil lichid nestructurale. Atunci
cnd sunt folosite astfel de tancuri, utilizarea lor va fi interzis n ncperile de maini de
categoria A de pe navele de pasageri. Dac se permite, ele vor fi amplasate pe o tav de
scurgere etan, la combustibil, de dimensiuni mari, prevzut cu o eav corespunztoare de
drenaj conectat la un tanc de scurgere avnd dimensiuni corespunztoare.
2.2.3.3 Nu se va amplasa nici un tanc de combustibil lichid acolo unde scurgerile
sau pierderile din acesta pot constitui un pericol de incendiu sau de explozie prin cderea pe
suprafee nclzite.
2.2.3.4 Tubulaturile de combustibil lichid, care, dac sunt avariate, ar permite
scurgerea combustibilului dintr-un tanc de depozitare, decantare sau de serviciu zilnic cu o
capacitate mai mare sau egal cu 500 l situat deasupra dublu fundului, vor fi prevzute cu un
robinet sau o valvul direct pe tanc care pot fi nchise dintr-o poziie sigur din afara ncperii
respective n cazul apariiei unui incendiu n ncperea n care sunt situate aceste tancuri. n
cazul special al tancurilor laterale situate n tunelul arborelui sau al tubulaturii sau n spaii
similare, pe tanc vor fi prevzute valvule, dar n caz de incendiu nchiderea poate fi efectuat
cu ajutorul unor valvule suplimentare aflate pe tubulatura sau tubulaturile din afara tunelului
sau spaiului similar. Dac o astfel de valvul suplimentar este prevzut n ncperea de
maini, ea va fi acionat dintr-o poziie din exteriorul acestei ncperi. Comenzile care permit
acionarea de la distan a valvulei tancului de combustibil pentru generatorul de avarie se vor
afla ntr-un loc separat fa de comenzile pentru acionarea de la distan a altor valvule pentru
rezervoarele situate n ncperile de maini.
2.2.3.5 Se vor prevedea mijloace sigure i eficiente pentru determinarea cantitii de
combustibil lichid coninut n fiecare tanc de combustibil lichid.
2.2.3.5.1 Dac se folosesc tubulaturi de sondaj acestea nu se vor termina ntr-un
spaiu n care poate aprea riscul de aprindere a scurgerii de la tubulatura de sondaj. n mod
special, acestea nu se vor termina n ncperile pentru pasageri sau echipaj. Ca regul
general, nu se vor termina n compartimentele mainilor. Totui, dac Administraia
consider c aceste cerine din urm sunt impracticabile, poate permite terminarea tubulaturii
de sondaj n compartimentele mainilor cu condiia respectrii tuturor cerinelor care urmeaz:
.1 se va prevedea un indicator pentru msurarea nivelului de hidrocarburi care va
respecta cerinele paragrafului 2.2.3.5.2;
.2 tubulaturile de sondaj se vor termina n locuri situate departe de pericolul de
aprindere, n afar de cazul n care se iau msuri de precauie cum ar fi montarea ecranelor
30

eficiente pentru ca, n cazul producerii scurgerilor prin terminaiile tubulaturii de sondaj, s se
mpiedice intrarea n contact a combustibilului lichid cu o surs de aprindere; i
.3 extremitile tubulaturilor de sondaj se vor prevedea cu dispozitive de
autonchidere cu flane i cu un robinet de diametru mic i cu autonchidere amplasat sub
dispozitivul cu flan n scopul verificrii inexistenei combustibilului lichid nainte ca
dispozitivul cu flan s fie deschis. De asemenea, trebuie s existe asigurarea c nici o
scurgere de combustibil lichid prin robinet nu implic pericol de aprindere.
2.2.3.5.2 Alte indicatoare pentru msurarea nivelului de hidrocarburi pot fi utilizate
n locul tubulaturilor de sondaj sub rezerva urmtoarelor condiii:
.1 la navele de pasageri, aceste indicatoare nu vor necesita ptrunderea sub plafonul
tancului i defectarea lor sau supraumplerea tancurilor nu trebuie s permit deversarea de
combustibil; i
.2 la navele de marf, defectarea acestor indicatoare sau supraumplerea tancului nu
trebuie s permit deversarea combustibilului n ncpere. Utilizarea indicatoarelor de nivel
cilindrice din sticl este interzis. Administraia poate permite utilizarea indicatoarelor pentru
msurarea nivelului de hidrocarburi cu sticle plate i valvule cu autonchidere ntre
dispozitivul de msurare i tancurile de combustibil.
2.2.3.5.3 Mijloacele prevzute la paragraful 2.2.3.5.2 care sunt acceptate de ctre
Administraie vor fi meninute n stare corespunztoare pentru a asigura funcionarea lor
continu i precis n timpul exploatrii.
2.2.4 Prevenirea suprapresiunii
Se vor lua msuri pentru prevenirea apariiei suprapresiunii n oricare tanc de
combustibil sau n oricare parte a instalaiei de combustibil, inclusiv tubulaturile de alimentare
deservite de pompele de la bord. Tubulaturile de aerisire i de preaplin, precum i valvulele de
siguran trebuie s refuleze ntr-un loc n care nu exist pericol de incendiu sau explozie din
cauza apariiei combustibilului sau vaporilor, i nu vor duce n cabinele echipajului,
pasagerilor i nici n ncperile de categorie special, ncperile de marf ro-ro nchise,
ncperile de maini sau ncperile similare.
2.2.5 Tubulatura de combustibil lichid
2.2.5.1 Tubulaturile de combustibil lichid, valvulele i armturile lor trebuie s fie
din oel sau alt material aprobat, cu excepia faptului c utilizarea limitat a tubulaturii
flexibile va fi permis n locurile n care Administraia consider c acestea sunt necesare.
Aceste tubulaturi flexibile i dispozitive de cuplare, trebuie s fie din materiale aprobate,
rezistente la foc, suficient de solide i executate ntr-un mod considerat satisfctor de ctre
Administraie. Pentru valvulele prevzute la tancurile de combustibil lichid i care se afl sub
presiune static, poate fi acceptat oelul sau font cu grafit nodular. Totui, valvulele din font
obinuit se pot utiliza la instalaiile de tubulaturi la care presiunea de lucru este mai mic de
7 bari i temperatura de lucru este sub 60C.
31

2.2.5.2 Tubulaturile exterioare de alimentare cu combustibil de nalt presiune,


situate ntre pompele de combustibil de nalt presiune i injectoarele de combustibil, trebuie
protejate de o instalaie de conducte cu manta, capabil s preia combustibilul n cazul
avarierii tubulaturii cu combustibil de nalt presiune. O conduct cu manta este format
dintr-o eav exterioar n interiorul creia, se introduce tubulatura de combustibil de nalt
presiune, formnd mpreun un ansamblu permanent. Instalaia de conducte cu manta trebuie
s includ un mijloc de colectare a scurgerilor i s fie prevzut cu dispozitive pentru
declanarea alarmei n cazul avarierii unei tubulaturi de combustibil.
2.2.5.3 Tubulaturile de combustibil lichid nu se vor amplasa imediat deasupra sau
lng echipamentele cu temperatur ridicat, cum ar fi cldrile, tubulaturile cu abur,
colectoarele de aspiraie, amortizoarele sau alt echipament care se cere a fi izolat n virtutea
paragrafului 2.2.6. Pe ct posibil, tubulaturile de combustibil lichid trebuie s fie amplasate
suficient de departe de suprafeele ncinse, instalaiile electrice sau alte surse de aprindere i
trebuie s fie protejate cu ecrane sau alte dispozitive de protecie corespunztoare pentru
evitarea pulverizrii sau scurgerii combustibilului pe sursele de aprindere.Numrul de
mbinri la aceste instalaii cu tubulaturi trebuie redus la minimum.
2.2.5.4 Componentele unei instalaii de combustibil a motorului diesel vor fi
proiectate lund n considerare presiunea maxim de exploatare, inclusiv orice impulsuri de
presiune nalt care sunt generate i transmise napoi la tubulaturile de alimentare cu
combustibil i tubulaturile de deversare a combustibilului prin aciunea pompelor de injecie
de combustibil lichid. Racordurile tubulaturilor de alimentare cu combustibil i tubulaturile de
deversare a combustibilului vor fi construite innd seama de posibilitatea lor de a preveni
scurgerile de combustibil lichid sub presiune n timpul exploatrii i dup ntreinere.
2.2.5.5 La instalaiile cu mai multe motoare care sunt alimentate de la aceeai surs
de combustibil, se vor prevedea la fiecare motor mijloace de separare a tubulaturii de
alimentare cu combustibil i a tubulaturii de deversare a combustibilului. Mijloacele de
separare nu vor afecta funcionarea celorlalte motoare i vor putea fi acionate dintr-un loc
care nu este inaccesibil n caz de incendiu la unul din motoare.
2.2.5.6 Dac Administraia permite trecerea tubulaturii de hidrocarburi sau
combustibili lichizi prin ncperile de locuit i de serviciu, aceast tubulatur va fi construit
dintr-un material aprobat de Administraie, innd cont de pericolul de incendiu.
2.2.6 Protecia suprafeelor cu temperatur ridicat
2.2.6.1 Suprafeele cu temperaturi peste 220C, cu care combustibilul poate veni n
contact ca urmare a unei avarii a instalaiei de combustibil, trebuie s fie izolate n mod
corespunztor.
2.2.6.2 Se vor lua msuri n vederea prevenirii intrrii n contact a combustibilului
sub presiune care se poate scurge de la o pomp, un filtru sau un nclzitor cu suprafeele
nclzite.
2.3 Msuri referitoare la uleiul de ungere
32

2.3.1 Msurile pentru depozitarea, distribuirea, i utilizarea uleiului destinat


instalaiilor de ungere cu ulei sub presiune vor fi astfel nct s asigure sigurana navei i a
persoanelor aflate la bord. Msurile luate pentru ncperile de maini de categoria A, i ori de
cte ori este posibil pentru alte ncperi de maini, trebuie s corespund cel puin
prevederilor paragrafelor 2.2.1, 2.2.3.3, 2.2.3.4, 2.2.3.5, 2.2.4, 2.2.5.1, 2.2.5.3 i 2.2.6; totui:
.1 nu trebuie exclus utilizarea vizoarelor de sticl, la instalaiile de ungere cu
condiia ca ncercrile lor s dovedeasc c au un grad adecvat de rezisten la foc; i
.2 tubulatura de sondaj poate fi autorizat n compartimentele mainilor; totui,
cerinele paragrafelor 2.2.3.5.1.1 i 2.2.3.5.1.3 pot s nu fie aplicate cu condiia ca tubulaturile
de sondaj s fie montate cu mijloace corespunztoare de nchidere.
2.3.2 Prevederile paragrafului 2.2.3.4 se vor aplica de asemenea tancurilor cu ulei de
ungere cu excepia celor care au o capacitate mai mic de 500 l, tancurilor de depozitare la
care valvulele sunt nchise n timpul funcionrii normale a navei sau dac se stabilete c
manevrarea accidental a unei valvule cu nchidere rapid de la tancul cu ulei de ungere ar
pune n pericol funcionarea n siguran a mainilor principale de propulsie i a celor
auxiliare eseniale.
2.4 Msuri referitoare la alte uleiuri inflamabile
Msurile pentru stocarea, distribuirea i utilizarea altor uleiuri inflamabile destinate
utilizrii sub presiune la instalaiile de transmisie de putere, instalaiile de comand, i
instalaiile de nclzire trebuie s fie astfel nct s nu compromit sigurana navei i a
persoanelor aflate la bord. Dispozitive de colectare a uleiului n cazul scurgerilor trebuie
prevzute sub valvulele cu acionare hidraulic i cilindrii hidraulici. n ncperile unde exist
surse de aprindere, msurile luate trebuie cel puin s corespund prevederilor paragrafelor
2.2.3.3, 2.2.3.5, 2.2.5.3 i 2.2.6 i, n ceea ce privete rezistena i construcia, prevederilor
paragrafelor 2.2.4 i 2.2.5.1.
2.5 Msuri referitoare la combustibilul lichid n ncperile de maini periodic
nesupravegheate
Suplimentar fa de cerinele paragrafelor 2.1 pn la 2.4, instalaiile de combustibil
lichid i ulei de ungere din ncperile de maini periodic nesupravegheate trebuie s
corespund urmtoarelor:
.1 Dac tancurile de combustibil lichid pentru exploatarea zilnic sunt umplute
automat sau prin comand de la distan, se vor prevedea dispozitive pentru prevenirea
scurgerilor datorate suprancrcrii. Alt echipament care trateaz automat lichidele
inflamabile (de exemplu purificatoarele de combustibil lichid) care, pe ct posibil, va fi
instalat ntr-o ncpere special rezervat pentru purificatoarele i nclzitoarele respective, va
fi prevzut cu mijloace de prevenire a scurgerilor datorate suprancrcrii; i
.2 Dac tancurile de combustibil lichid pentru exploatarea zilnic sau tancurile de
decantare sunt prevzute cu instalaii de nclzire, se va prevedea o alarm pentru temperatur
nalt, dac punctul de aprindere al combustibilului lichid poate fi depit.
33

3 Msuri referitoare la combustibilul gazos utilizat n scopuri menajere


Instalaiile de combustibil gazos utilizate n scopuri menajere trebuie aprobate de
Administraie.Depozitarea buteliilor de gaz va fi fcut pe puntea deschis sau ntr-o ncpere
bine ventilat cu deschidere doar spre puntea deschis.
4 Alte surse de aprindere i inflamabilitatea lor
4.1 Radiatoare electrice
Radiatoarele electrice, dac se utilizeaz, vor fi instalate n poziii i vor fi construite
astfel nct s reduc la minim pericolul de incendiu.Nu se vor instala radiatoare, ale cror
elemente nclzitoare expun mbrcmintea, perdelele sau alte obiecte similare, la carbonizare
sau incendiere datorit cldurii pe care o degaj.
4.2 Recipiente pentru deeuri
Toate recipientele pentru deeuri vor fi construite din materiale incombustibile, fr
deschideri laterale sau pe fund.
4.3 Suprafee de izolare contra penetrrii hidrocarburilor
n ncperile n care este posibil ptrunderea hidrocarburilor, suprafaa de izolare
trebuie s fie etan, la hidrocarburi sau vapori de hidrocarburi.
4.4 nveliuri nedemontabile ale punilor
nveliurile nedemontabile ale punilor, dac se aplic n interiorul ncperilor de
locuit, de serviciu i n posturile de comand, trebuie s fie dintr-un material aprobat, greu
inflamabil, acest lucru fiind determinat conform Codului metodelor de ncercare la foc.
5 Zonele de marf ale navelor cistern
5.1 Separarea tancurilor de marf pentru hidrocarburi
5.1.1 Compartimentele pompelor de marf, tancurile de marf, tancurile de reziduuri
i coferdamurile trebuie s fie situate n prova ncperilor de maini. Totui, tancurile de
combustibil nu trebuie s fie situate n prova ncperilor de maini.Tancurile de marf i
tancurile de reziduuri trebuie izolate de ncperile de maini prin coferdamuri, compartimente
de pompe de marf, tancuri de combustibil sau tancuri de balast. Compartimentele care conin
pompe i accesoriile lor pentru balastarea acelor spaii care sunt adiacente tancurilor de marf
i tancurilor de reziduuri, precum i pompele de transfer combustibil se vor considera ca
echivalente unui compartiment de pompe de marf n contextul acestei reguli, cu condiia ca
astfel de compartimente de pompe s aib acelai nivel de securitate cu cel cerut pentru
compartimentele pompelor de marf. Totui, compartimentele pompelor destinate doar pentru
transferul de balast sau combustibil lichid, nu trebuie s corespund cerinelor de la regula
10.9. Partea inferioar a compartimentului pompelor poate s fie situat ntr-o ni ncastrat
n ncperile de maini de categoria A pentru amplasarea pompelor cu condiia ca nlimea
niei s nu depeasc n general 1/3 din nlimea de construcie deasupra chilei, exceptnd
cazurile cnd, pentru navele de cel mult 25.000 tdw, dac se demonstreaz c nu se poate
34

ndeplini condiia de nlime de mai sus din motive de acces i amplasare satisfctoare a
tubulaturilor. Administraia poate permite o ni cu nlimea mai mare, care ns s nu
depeasc 1/2 din nlimea de construcie deasupra chilei.
5.1.2 Posturile principale de control marf, posturile de comand, ncperile de
locuit i ncperile de serviciu (cu excepia magaziilor izolate pentru dispozitivele de
manevrare a mrfii) vor fi amplasate la pupa tancurilor de marf, tancurilor de reziduuri i
compartimentelor care separ tancurile de marf sau de reziduuri de ncperile de maini,
nefiind necesar ns s fie la pupa tancurilor de combustibil i tancurilor de balast, dar se va
amplasa n aa fel nct o singur avarie a unei puni sau perete s nu permit intrarea gazului
sau a fumului de la tancurile de marf n ncperile de locuit, posturile principale de control
marf, posturile de comand sau ncperile de serviciu. La determinarea poziiei acestor spaii,
nu trebuie s se ia n considerare nia prevzut n conformitate cu prevederile paragrafului
5.1.1.
5.1.3 Totui, dac se consider necesar, Administraia poate permite posturi
principale de control marf, posturi de comand, ncperi de locuit i ncperi de serviciu la
prova tancurilor de marf, tancurilor de reziduuri i spaiilor care izoleaz tancurile de marf,
i de reziduuri de ncperile mainilor, dar nu neaprat la prova tancurilor pentru combustibil
sau tancurilor de balast. ncperile de maini, altele dect cele de categoria A, pot fi permise
n prova tancurilor de marf i tancurilor de reziduuri, cu condiia ca ele s fie izolate de
tancurile de marf i de tancurile de reziduuri prin coferdamuri, compartimente ale pompelor
de marf, tancuri de combustibil sau tancuri de balast i s aib cel puin un stingtor de
incendiu portabil. n cazurile n care ele conin instalaii de maini cu ardere intern, un
stingtor de incendiu cu spum aprobat, cu o capacitate de cel puin 45 l sau un mijloc
echivalent va fi amplasat suplimentar la stingtoarele de incendiu portabile. Dac funcionarea
unui stingtor de incendiu semiportabil este impracticabil, acest stingtor poate fi nlocuit cu
dou stingtoare portabile suplimentare. ncperile de locuit, posturile principale de control
marf, posturile de comand i ncperile de serviciu vor fi n aa fel amplasate nct o singur
avarie a unei puni sau a unui perete etan s nu permit intrarea gazului sau a fumului din
tancurile de marf n aceste spaii. n plus, dac se consider necesar pentru sigurana sau
guvernarea navei, Administraia poate permite ncperilor de maini, ce cuprind instalaii de
maini cu ardere intern ce nu sunt maini principale de propulsie avnd o putere mai mare de
375 kW, s fie amplasate la prova zonei de marf, cu condiia ca instalaiile s fie n
conformitate cu prevederile acestui paragraf.
5.1.4 Numai la navele de transport mixte:
.1 Tancurile de reziduuri trebuie s fie nconjurate de coferdamuri, cu excepia
cazului cnd tancurile de reziduuri, n care pot fi transportate reziduuri n voiaje cu
ncrctur uscat, se nvecineaz cu o parte a corpului, puntea principal, peretele
compartimentului pompelor de marf sau tancul de rezerv de combustibil. Aceste
coferdamuri nu trebuie s fie deschise spre dublul fund, tunelul de tubulaturi, compartimentul
pompelor sau alt spaiu nchis i nici nu vor fi racordate la instalaiile de tubulaturi pentru
balast sau marf de hidrocarburi. Se vor prevedea mijloace pentru umplerea cu ap a
coferdamurilor precum i pentru drenajul lor. Cnd partea exterioar a tancului de reziduuri
este peretele compartimentului pompe, compartimentul pompe nu va fi deschis spre dublul
35

fund, tunelul de tubulaturi sau alt spaiu nchis; totui, pot fi permise deschideri prevzute cu
capace fixate cu buloane i etane la gaze.
.2 Se vor prevedea mijloace pentru izolarea tubulaturii care leag compartimentul
pompelor cu tancurile de reziduuri la care se face referire n paragraful 5.1.4.1.Mijloacele de
izolare vor consta dintr-o valvul urmat de o flan "trece - nu trece" sau un racord cu
flanele oarbe corespunztoare. Acest dispozitiv va fi amplasat adiacent tancurilor de
reziduuri, iar dac acest lucru nu este rezonabil sau practic de realizat, se va amplasa n
interiorul compartimentului pompe, imediat dup ce tubulatura traverseaz peretele. O
instalaie separat de pompare i de tubulaturi instalat permanent, care include un manifold
prevzut cu o valvul de nchidere i o flan oarb, se va prevedea pentru descrcarea
coninutului tancurilor de reziduuri direct pe puntea deschis, n vederea evacurii la
instalaiile de recepie de la mal cnd nava transport mrfuri uscate. Dac instalaia de
transfer este utilizat pentru transferul reziduurilor cnd nava transport mrfuri uscate,
aceast instalaie nu trebuie s fie racordat la alte instalaii. Separarea de alte instalaii prin
ndeprtarea racordurilor poate fi acceptat;
.3 Gurile i deschiderile prevzute pentru curarea tancurilor de reziduuri vor fi
permise numai pe puntea deschis i trebuie s fie prevzute cu mijloace de nchidere. Aceste
mijloace de nchidere trebuie s fie prevzute cu posibiliti de blocare sub controlul unui
ofier al navei nsrcinat n acest sens, afar de cazul cnd aceste mijloace de nchidere sunt
capace fixate cu uruburi etane la ap; i
.4 Dac sunt prevzute tancuri laterale de marf, tubulaturile de marf de sub punte
trebuie s fie montate n interiorul acestor tancuri. Totui, Administraia poate permite ca
tubulaturile de marf s fie amplasate n tunele speciale cu condiia ca acestea s poat fi
curate i ventilate n mod corespunztor i considerat satisfctor de ctre
Administraie.Dac nu sunt prevzute tancuri laterale de marf, tubulaturile de marf de sub
punte vor fi amplasate n tunele speciale.
5.1.5 Dac se dovedete necesar instalarea unui post de navigaie deasupra zonei
tancurilor de marf, acel post trebuie folosit exclusiv pentru navigaie i trebuie separat de
puntea tancurilor de marf printr-un spaiu deschis cu o nlime de cel puin 2 m. Msurile de
protecie contra incendiului, adoptate pentru acest post de navigaie, trebuie s fie cele cerute
pentru posturile de comand, aa cum se specific n regula 9.2.4.2, precum i alte cerine
pentru navele cistern, dup caz.
5.1.6 Se vor lua msuri pentru a mpiedica ptrunderea substanelor rspndite pe
punte n ncperile de locuit i de serviciu. Acest lucru se poate realiza prin montarea unei
rame continue i permanente cu o nlime de cel puin 300 mm, de la un bord la cellalt. O
atenie deosebit trebuie acordat instalaiilor de ncrcare din pupa.
5.2 Restricie privind deschiderile pereilor
5.2.1 Exceptnd cele permise prin paragraful 5.2.2 de mai jos, uile de acces,
aerisirile i deschiderile spre ncperile de locuit, de serviciu, posturile de comand i
ncperile de maini nu trebuie s fie n faa zonei de marf. Ele trebuie s fie amplasate pe
peretele transversal care nu se afl n faa zonei tancurilor de marf sau pe pereii exteriori din
36

bordul suprastructurii sau rufului la o distan de cel puin 4% din lungimea navei, dar nu mai
puin de 3 m de la extremitatea suprastructurii sau a rufului care se afl n faa zonei tancurilor
de marf. Aceast distan nu trebuie s depeasc 5 m.
5.2.2 Administraia poate permite ui de acces n pereii din faa zonei de marf sau
n cadrul limitelor de 5 metri specificate n paragraful 5.2.1, spre posturile principale de
control marf i spre ncperi de serviciu precum ncperi pentru provizii, cmri i dulapuri,
cu condiia ca acestea s nu aib acces direct sau indirect spre nici o alt ncpere de locuit,
posturi de comand sau ncperi de serviciu ca de exemplu buctrii, cmri sau ateliere, sau
spaii similare ce conin surse de aprindere a vaporilor. Izolaia pereilor acestor ncperi
trebuie s fie de clas "A-60", cu excepia peretelui din faa zonei tancurilor de marf. Se pot
prevedea panouri demontabile prinse n uruburi care s permit scoaterea mainilor, n
limitele specificate n paragraful 5.2.1. Uile i geamurile timoneriei pot fi amplasate n
limitele specificate de paragraful 5.2.1 n msura n care ele sunt concepute s asigure
etaneitatea rapid i eficient la gaze i vapori a timoneriei.
5.2.3 Ferestrele i hublourile, dinspre zona de marf i din bordurile suprastructurii
i rufurilor prevzute n limitele specificate de paragraful 5.2.1, trebuie s fie de tip fix (care
nu se deschid). Aceste ferestre i hublouri, cu excepia ferestrelor de la timonerie, trebuie s
fie construite conform standardului de clas "A-60".
5.2.4 Dac exist acces permanent dintr-un tunel de tubulatur la compartimentul
principal al pompelor de marf, se va prevedea o u etan corespunztoare cerinelor regulii
II-1/25-9.2 i, suplimentar, urmtoarelor prevederi:
.1 suplimentar manevrrii din timonerie, ua etan trebuie s poat fi nchis
manual din exteriorul intrrii n compartimentul principal al pompelor; i
.2 ua etan va fi inut nchis n timpul exploatrii n condiii normale a navei, cu
excepia cazului n care se impune accesul la tunelul de tubulatur.
5.2.5 Luminatoarele permanente etane la gaze i aprobate, destinate iluminrii
compartimentelor pompelor de marf, pot fi permise n pereii i punile care separ
compartimentele pompelor de marf i alte spaii, cu condiia ca ele s aib o rezisten
corespunztoare, iar integritatea i etaneitatea la gaze a peretelui sau punii s fie meninut.
5.2.6 Orificiile de aspiraie i cele de evacuare a aerului, precum i alte deschideri
practicate n pereii ce nconjoar rufurile i suprastructurile, trebuie s fie dispuse astfel nct
s satisfac cerinele paragrafului 5.3 i regulii 11.6. Aceste orificii, dar mai ales cele din
ncperile de maini, trebuie s fie situate ct mai posibil spre pupa. O atenie corespunztoare
trebuie acordat n acest sens cazului n care nava este echipat pentru a ncrca sau descrca
prin pupa. Sursele de aprindere, ca de exemplu echipamentele electrice, trebuie dispuse astfel
nct s se evite orice risc de explozie.
5.3 Aerisirea tancurilor de marf
5.3.1 Cerine generale
37

Instalaiile de aerisire a tancurilor de marf trebuie s fie complet separate de


tubulaturile de aerisire ale altor compartimente ale navei. Amplasarea deschiderilor practicate
n puntea tancurilor de marf prin care se pot degaja vapori inflamabili, trebuie s fie astfel
nct s diminueze posibilitatea ptrunderii vaporilor inflamabili n spaii nchise care conin
surse de aprindere sau a colectrii acestora n apropierea mainilor i echipamentelor de punte
care pot constitui un pericol de incendiu, n conformitate cu acest principiu general, se vor
aplica criteriile din paragrafele 5.3.2 pn la 5.3.5 i regula 11.6.
5.3.2 Dispozitive de aerisire
5.3.2.1 Dispozitivele de aerisire din fiecare tanc de marf pot fi independente sau
combinate cu cele ale altor tancuri de marf i pot fi ncorporate n tubulatura de gaz inert.
5.3.2.2 Dac dispozitivele sunt combinate cu cele ale altor tancuri de marf, se vor
prevedea fie valvule de nchidere, fie alte mijloace acceptabile n vederea izolrii fiecrui tanc
de marf.Dac se monteaz valvule de nchidere, acestea vor fi prevzute cu dispozitive de
blocare, aflate sub controlul ofierului responsabil de la bordul navei. Trebuie s existe o
indicaie vizual clar a regimului de funcionare a valvulelor sau a altor mijloace acceptabile.
Dac tancurile au fost izolate, se va asigura c valvulele de izolare corespunztoare sunt
deschise naintea ncrcrii mrfii sau balastrii sau naintea nceperii descrcrii acestor
tancuri. Orice izolare trebuie s permit scurgerea continu a gazelor cauzat de variaiile de
temperatur dintr-un tanc de marf conform regulii 11.6.1.1.
5.3.2.3 Dac se intenioneaz ncrcarea mrfii sau balastarea sau descrcarea unui
tanc de marf sau a unui grup de tancuri de marf, care este izolat de o instalaie de aerisire
obinuit, acel tanc de marf sau grup de tancuri de marf trebuie prevzut cu un mijloc de
protecie la suprapresiune i la subpresiune aa cum se cere n regula, 11.6.3.2.
5.3.2.4 Dispozitivele de evacuare a gazelor vor fi racordate la partea superioar a
fiecrui tanc de marf i vor fi cu drenare automat la tancurile de marf n toate condiiile
normale de asiet i de nclinare a navei. Dac nu este posibil instalarea unei tubulaturi cu
drenare automat, se vor lua msuri pentru instalarea de dispozitive permanente pentru
drenarea tubulaturii de aerisire la un tanc de marf.
5.3.3 Dispozitive de protecie la instalaiile de aerisire
Instalaia de evacuare a gazelor va fi prevzut cu dispozitive care s previn
trecerea flcrii n tancurile de marf. Proiectarea, ncercarea i amplasarea acestor dispozitive
trebuie s corespund cerinelor stabilite de ctre Administraie pe baza instruciunilor
elaborate de ctre Organizaie.Deschiderile spaiului de ulaj nu se vor utiliza la egalizarea
presiunii.Ele trebuie prevzute pentru cu autonchidere i capace etane, n aceste deschideri
nu se permit opritoare de flcri i ecrane.
5.3.4 Orificiile de evacuare pentru ncrcarea i descrcarea mrfii, precum i pentru
balastare
5.3.4.1 Orificiile de evacuare, prevzute n paragraful 11.6.1.2 pentru ncrcarea i
descrcarea mrfii, precum i pentru balastare, trebuie s respecte urmtoarele condiii:
38

.1.1 s permit scurgerea liber a amestecurilor de vapori; sau


.1.2 s permit strangularea descrcrii amestecurilor de vapori pentru realizarea
unei viteze de cel puin 30 m/s;
.2 s fie amplasate astfel nct amestecul de vapori s fie evacuat pe direcie
vertical, n sus;
.3 dac metoda utilizat const n scurgerea liber de amestecuri de vapori, orificiile
trebuie s fie situate la o nlime de cel puin 6 m deasupra punii tancurilor de marf sau
pasarelei din prova i pupa, dac aceste orificii sunt situate la mai puin de 4 m de pasarel, i
trebuie amplasate la o distan de cel puin 10 m pe orizontal fa de cele mai apropiate prize
de aer i deschideri care au acces la spaiile nchise n care se afl o surs de aprindere i la
aceeai distan de mainile de punte care pot include deschiderile troliului de ancor i pentru
cheile de lan, precum i echipamentul care poate constitui un pericol de aprindere; i
.4 dac metoda utilizat const n evacuarea amestecului cu vitez mare, orificiile
trebuie amplasate la o nlime de cel puin 2 m deasupra punii tancurilor de marf i la cel
puin 10 m pe orizontal fa de cele mai apropiate prize de aer i deschideri n spaiile nchise
n care se afl o surs de aprindere i fa de mainile de punte care pot include deschiderile
troliului de ancor i pentru cheile de lan, precum i echipamentul care poate constitui un
pericol de aprindere. Aceste orificii de evacuare trebuie prevzute cu dispozitive pentru
evacuare cu vitez mare, de un tip aprobat.
5.3.4.2 Dispozitivele pentru evacuarea vaporilor din tancurile de marf n timpul
ncrcrii i balastrii trebuie s corespund paragrafului 5.3 i regulii 11.6 i vor consta din
una sau mai multe coloane de evacuare sau dintr-un numr de dispozitive pentru evacuarea
rapid a gazelor.Magistralele de alimentare cu gaz inert pot fi utilizate pentru aceast
evacuare.
5.3.5 Separarea tancurilor de reziduuri de la bordul navelor de transport mixte
La navele de transport mixte, dispozitivele utilizate pentru separarea tancurilor de
reziduuri, care conin hidrocarburi sau reziduuri de hidrocarburi de la alte tancuri de marf, va
consta din flane oarbe care vor rmne pe poziie ori de cte ori sunt transportate mrfuri,
altele dect mrfurile lichide la care se refer regula 1.6.1.
5.4 Ventilaia
5.4.1 Instalaii de ventilaie la compartimentele pompelor de marf
Compartimentele pompelor de marf trebuie ventilate mecanic, iar aerul refulat de
ventilatoarele mecanice de evacuare trebuie s fie dirijat n locuri ale punii deschise care s
nu prezinte nici un pericol. Ventilarea acestor compartimente trebuie s fie suficient pentru a
reduce la minimum posibilitatea acumulrii vaporilor inflamabili. Numrul schimburilor de
aer va fi de cel puin 20 pe or, raportat la volumul brut al compartimentului. Canalele de
ventilaie trebuie dispuse astfel nct tot spaiul s fie ventilat eficient. Ventilaia se va realiza
prin aspiraie utiliznd ventilatoare n construcie anti-ex.
39

5.4.2 Instalaii de ventilaie la navele de transport mixte


La navele de transport mixte, toate ncperile de marf i orice ncperi nchise
adiacente ncperilor de marf trebuie s aib ventilaie mecanic.Ventilaia mecanic poate fi
asigurat prin ventilatoare portabile. n compartimentele pompelor de marf, canalele
tubulaturii i coferdamurile menionate n paragraful 5.1.4, adiacente tancurilor de reziduuri,
se va prevedea o instalaie fix aprobat de avertizare a scurgerilor de gaz, capabil s
semnalizeze existena vaporilor inflamabili.Trebuie luate msuri corespunztoare n vederea
facilitrii msurrii cantitii de vapori inflamabili n toate celelalte ncperi din zona de
marf. Aceste msurtori trebuie s poat fie efectuate de pe puntea deschis sau din locuri
uor accesibile.
5.5 Instalaii de gaz inert
5.5.1 Aplicare
5.5.1.1 La navele cistern de 20.000 tdw i mai mult, protecia tancurilor de marf
trebuie s fie asigurat printr-o instalaie fix de gaz inert conform cerinelor Codului privind
instalaiile de protecie contra incendiului; totui, dup examinarea amenajrilor i dotrilor
navei, Administraia poate accepta, n locul celor de mai sus, alte instalaii fixe cu condiia ca
acestea s ofere acelai grad de protecie n conformitate cu regula I/5. Cerinele pentru
instalaii fixe echivalente acceptate trebuie s satisfac prevederile paragrafului 5.5.4.
5.5.1.2 Navele cistern care utilizeaz o metod de curire a tancurilor de marf,
folosind splarea cu iei, trebuie prevzute cu o instalaie de gaz inert, care s corespund
cerinelor Codului privind instalaiile de protecie contra incendiului, i cu maini fixe de
splare a tancului.
5.5.1.3 Navele cistern prevzute cu instalaii fixe de gaz inert trebuie s corespund
urmtoarelor prevederi:
.1 spaiile dublului corp trebuie prevzute cu racorduri corespunztoare pentru
alimentarea cu gaz inert;
.2 dac astfel de spaii ale corpului navei sunt conectate la o instalaie de distribuie
a gazului inert montat permanent, trebuie prevzute mijloace pentru mpiedicarea ptrunderii
hidrocarburilor gazoase din tancurile de marf n spaiile dublului corp prin intermediul
instalaiei; i
.3 dac astfel de spaii nu sunt conectate n permanen la o instalaie de distribuie a
gazului inert, trebuie prevzute mijloace adecvate pentru a permite conectarea la colectorul de
gaz inert.
5.5.2 Instalaii de gaz inert la bordul navelor cistern pentru transportul produselor
chimice i navelor pentru transportul gazelor
Cerinele pentru instalaiile de gaz inert coninute n Codul pentru instalaiile de
protecie contra incendiului pot s nu se aplice:
40

.1 navelor cistern pentru transportul produselor chimice i navelor pentru


transportul gazelor dac transport mrfurile prevzute la regula 1.6.1, cu condiia ca ele s
corespund cerinelor pentru instalaiile de gaz inert ale navelor cistern pentru transportul
produselor chimice stabilite de ctre Administraie pe baza instruciunilor elaborate de ctre
Organizaie; sau
.2 navelor cistern pentru transportul produselor chimice i navelor pentru
transportul gazelor care transport mrfuri inflamabile, altele dect iei, sau produse
petroliere, cum ar fi mrfurile menionate la capitolele 17 i 18 din Codului internaional
pentru produse chimice n vrac, cu condiia ca tancurile utilizate pentru transportul lor s aib
o capacitate care sa nu depeasc 3.000 m3 i debitul duzelor individuale ale mainilor de
splat tancurile s nu depeasc 17,5 m3/h, iar debitul total provenit de la numrul mainilor
ce funcioneaz simultan la un moment dat ntr-un tanc de marf s nu depeasc 110 m3/h.
5.5.3 Cerine generale pentru instalaiile de gaz inert
5.5.3.1 Instalaia de gaz inert trebuie s poat inertiza, purja sau degaza tancurile
goale i s menin n tancurile de marf atmosfera cu coninutul de oxigen cerut.
5.5.3.2 Instalaia de gaz inert menionat la paragraful 5.5.3.1 trebuie s fie
proiectat, construit i ncercat n conformitate cu Codul pentru instalaiile de protecie
contra incendiului.
5.5.3.3 Navele cistern cu o instalaie fix de gaz inert vor fi prevzute cu o
instalaie de msurare a nivelului care nu necesit deschiderea tancului.
5.5.4 Cerine privind instalaii echivalente
5.5.4.1 Dac se monteaz o instalaie echivalent unei instalaii fixe de gaz inert,
aceasta trebuie:
.1 s poat, preveni acumulrile periculoase de amestecuri explozive din tancurile de
marf intacte n timpul exploatrii normale pe toat durata voiajului n balast i s permit
operaiunile necesare n interiorul tancului; i
.2 s fie proiectate astfel nct s reduc la minimum posibil pericolul aprinderii din
cauza producerii electricitii statice de ctre instalaia nsi.
5.6 Inertizarea, purjarea i defazarea
5.6.1 Msurile pentru purjare i/sau degazare trebuie s fie astfel nct s reduc la
minimum posibil pericolele datorate dispersiei de vapori inflamabili n atmosfer i prezenei
de amestecuri inflamabile ntr-un tanc de marf.
5.6.2 Metoda pentru purjarea tancului de marf i/sau defazarea trebuie s respecte
prevederile regulii 16.3.2.
5.6.3 Instalaiile de inertizare, purjare sau degazare a tancurilor goale, aa cum se
prevede la paragraful 5.5.3.1, trebuie s fie considerate satisfctoare de ctre Administraie i
41

s fie proiectate astfel nct acumularea de vapori de hidrocarburi n buzunarele Formate de


elementele structurale interne din tanc s fie minim i:
.1 la tancurile de marf individuale, tubulatura de evacuare a gazului, dac este
prevzut, trebuie s fie amplasat ct mai departe posibil de orificiul de intrare a gazului
inert/aerului i s corespund prevederilor paragrafului 5.3 i regulii 11.6. Aspiraia acestei
tubulaturi de evacuare poate fi amplasat la nivelul punii sau la o distan de cel mult 1 m
deasupra fundului tancului;
.2 suprafaa seciunii transversale a tubulaturii de evacuare la care se refer
paragraful 5.6.3.1 trebuie s fie astfel nct s fie meninut o vitez de evacuare de 20 m/s,
cnd sunt alimentate simultan cu gaz inert oricare trei tancuri. Orificiile lor de evacuare vor fi
situate la cel puin 2 m deasupra nivelului punii; i
.3 fiecare orificiu de evacuare a gazului la care se refer paragraful 5.6.3.2 va fi
prevzut cu mijloace de obturare corespunztoare;
5.7 Msurarea gazului
5.7.1 Aparate portabile
Navele cistern trebuie s fie echipate cu cel puin un aparat portabil pentru
msurarea concentraiei vaporilor inflamabili, mpreun cu un set cu numr suficient de piese
de rezerv. Pentru calibrarea acestor instrumente trebuie s fie prevzute mijloace
corespunztoare.
5.7.2 Instalaii pentru msurarea gazului n spaiile dublului corp i dublului fund
5.7.2.1 Trebuie prevzute aparate portabile adecvate pentru msurarea
concentraiilor de oxigen i de vapori inflamabili. La alegerea acestor aparate trebuie avut n
vedere utilizarea lor n combinaie cu instalaiile cu tubulaturi fixe de prelevare a probelor de
gaze la care se refer paragraful 5.7.2.2.
5.7.2.2 Dac atmosfera spaiilor dublului corp nu poate fi msurat ntr-un mod
sigur folosind furtunurile flexibile de prelevare a probelor de gaze, aceste spaii trebuie
prevzute cu tubulaturi permanente (fixe) de prelevare a probelor de gaze. Configuraia
tubulaturilor pentru prelevarea probelor de gaze trebuie adaptat la proiectarea acestor spaii.
5.7.2.3 Materialele de construcie i dimensiunile tubulaturilor de prelevare a
probelor de gaze trebuie s fie astfel nct s se previn obturarea, acestora. Dac sunt folosite
materiale plastice, acestea trebuie s fie conductoare de electricitate.
5.8 Alimentarea cu aer n spaiile dublului corp i dublului fund
Spaiile dublului corp i dublului fiind vor fi prevzute cu racorduri corespunztoare
pentru alimentarea cu aer.
5.9 Protecia zonei de marf

42

Tvi pentru colectarea scurgerilor de reziduuri de marf de la tubulatura de marf i


furtunuri vor fi prevzute n zona racordurilor tubulaturii i furtunurilor de sub zona
manifoldului.Furtunurile de marf i furtunurile de splare a tancului vor avea continuitate
electric pe ntreaga lor lungime, inclusiv racordurile i flanele (cu excepia racordurilor cu
rmul) i vor fi legate la mas pentru eliminarea sarcinilor electrostatice.
5.10 Protecia compartimentului pompelor de marf
5.10.1 La bordul navelor cistern:
.1 pompele de marf, pompele de balast i pompele de golire, instalate n
compartimentele pompelor de marf i acionate de arborii ce traverseaz pereii
compartimentului pompelor de marf vor fi prevzute cu senzori de temperatur pentru
presetupele arborilor, lagrelor i carcasele pompelor. O alarm sonor i vizual continu va
fi automat declanat n compartimentul pompelor de marf sau la postul de comand al
pompelor;
.2 circuitul de iluminat n compartimentul pompelor de marf, cu excepia
iluminatului de urgen, va fi interblocat cu ventilaia astfel nct ventilaia, s funcioneze
cnd se conecteaz iluminatul. Defectarea instalaiei de ventilaie nu va determina
deconectarea iluminatului;
.3 va fi prevzut o instalaie pentru supravegherea continu a concentraiei de gaze
de hidrocarburi. Punctele de prelevare a probelor sau celulele de detectare vor fi amplasate n
poziii corespunztoare pentru ca scurgerile poteniale periculoase s fie imediat detectate, n
cazul n care concentraiile de gaz de hidrocarburi ajung la un nivel prestabilit, care nu va fi
mai mare de 10% din limita inferioar de inflamabilitate, n compartimentul pompelor, postul
de comand maini, postul de control marf, i puntea de comand se va declana automat un
semnal continuu de alarm sonor i vizual pentru alertarea personalului asupra existenei
unui pericol; i
.4 toate compartimentele pompelor vor fi prevzute cu dispozitive pentru
supravegherea nivelului santinei, precum i cu alarme amplasate n mod corespunztor.

Regula 5
Potenialul de dezvoltare a incendiului

1 Scopul
Scopul acestei reguli este de a limita potenialul de dezvoltare a incendiului n
fiecare ncpere a navei. n acest sens, trebuie respectate urmtoarele cerine funcionale:
.1 trebuie prevzute mijloace de control pentru alimentarea cu aer a ncperii;
.2. trebuie prevzute mijloace de control pentru lichidele inflamabile din ncpere; i
43

.3 trebuie limitat utilizarea, materialelor combustibile.


2 Controlul alimentrii cu aer i al scurgerilor de lichide inflamabile din ncperi
2.1 Mijloace de nchidere i dispozitive de oprire a ventilaiei
2.1.1 Orificiile principale de aspiraie i evacuare de la toate instalaiile de ventilaie
trebuie s poat fi nchise din afara spaiilor ce urmeaz a fi ventilate. Mijloacele de nchidere
trebuie s fie uor accesibile, precum i vizibil i permanent marcate, i trebuie s indice dac
dispozitivul de avarie este nchis sau deschis.
2.1.2 Ventilaia mecanic a ncperilor de locuit, ncperilor de serviciu, ncperilor
de marf, posturilor de comand i ncperilor de maini trebuie s poat fi oprit dintr-un loc
uor accesibil din afara ncperii deservite, Accesul n acest loc nu va fi blocat imediat n
cazul unui incendiu n ncperile deservite.
2.1.3 La navele de pasageri care transport mai mult de 36 de pasageri,
ventilatoarele mecanice, cu excepia ventilatoarelor din ncperea de maini i din ncperea
de marf, precum i alte dispozitive de ventilaie echivalente care pot fi cerute conform regulii
8.2, trebuie s fie prevzute cu comenzi grupate astfel nct toate ventilatoarele s poat fi
oprite din dou locuri care trebuie s fie situate ct mai departe posibil unul de altul.
Ventilatoarele instalaiilor de ventilaie mecanic ce deservesc ncperile de marf trebuie s
poat fi oprite dintr-un loc sigur, situat n exteriorul acestor ncperi.
2.2 Mijloace de comand din ncperile de maini
2.2.1 Pentru deschiderea i nchiderea spiraiurilor, nchiderea deschiderilor din
couri care n mod normal permit ventilaia prin evacuarea n exterior i nchiderea clapeilor
ventilatorului, trebuie s fie prevzute mijloacele de comand.
2.2.2 Pentru oprirea ventilatoarelor vor fi prevzute mijloace de comand.
Comenzile prevzute pentru oprirea ventilaiei mecanice ce deservete ncperile de maini
trebuie s fie grupate astfel nct s poat fi acionate din dou locuri, unul din acestea fiind
situat n exteriorul acestor ncperi. Mijloacele prevzute pentru oprirea ventilaiei mecanice
care deservete ncperile de maini trebuie s fie complet separate de mijloacele prevzute
pentru oprirea ventilaiei din alte ncperi.
2.2.3 Mijloace de comand trebuie s fie prevzute pentru oprirea ventilatoarelor cu
tiraj forat i indus, pompelor de transfer combustibil lichid, pompelor instalaiei de
combustibil lichid, pompelor de serviciu pentru ungere cu ulei, pompelor de recirculare
termic a uleiului i separatoarelor de ulei (epuratoarelor).Totui, paragrafele 2.2.4 i 2.2.5 nu
se vor aplica separatoarelor de ap-hidrocarburi.
2.2.4 Comenzile prevzute de paragrafele 2.2.1 pn la 2.2.3 i n regula 4.2.2.3.4
trebuie amplasate n exteriorul ncperii pe care o deservete astfel nct ele s nu poat fi
izolate n cazul unui incendiu n ncperea pe care ele o deservesc.
2.2.5 La navele de pasageri, comenzile prevzute de paragrafele 2.2.1 pn la 2.2.4
i n regulile 8.3.3 i 9.5.2.3, precum i comenzile pentru oricare din instalaiile de stingere a
44

incendiului cerute vor fi situate ntr-un singur loc de comand sau grupate n cteva locuri,
dup caz, spre satisfacia Administraiei. Aceste locuri trebuie s fie accesibile de pe puntea,
deschis n bune condiii de securitate.
2.3 Cerine suplimentare pentru mijloacele de comand din ncperile de maini
periodic nesupravegheate
2.3.1 n cazul ncperilor de maini periodic nesupravegheate de la navele de marf,
Administraia va acorda o atenie special meninerii integritii la foc a acestor ncperi,
amplasrii i centralizrii comenzilor instalaiei de stingere a incendiului, dispozitivelor de
nchidere cerute (de exemplu ventilaia, pompele de combustibil etc.) i faptului c pot fi
necesare mijloace suplimentare de stingere a incendiului, precum i alte echipamente de
stingere a incendiului i aparate de respiraie.
2.3.2 La navele de pasageri, aceste cerine trebuie s asigure un grad de siguran cel
puin echivalent celui pentru ncperile de maini supravegheate n mod normal.
3 Materiale de protecie contra incendiului
3.1 Utilizarea materialelor incombustibile
3.1.1 Materiale de izolaie
Materialele de izolaie vor fi incombustibile, cu excepia ncperilor pentru marf, a
ncperilor pentru pot i bagaje sau a magaziilor frigorifice pentru provizii. Ecranele de
anticondensare i produsele adezive folosite pentru izolarea instalaiilor de rcire, precum i
pentru izolarea racordurilor de tubulatur ale acestor instalaii, nu trebuie s fie obligatoriu din
materiale incombustibile, ns vor fi reduse cantitativ la minimum posibil, iar suprafeele lor
expuse trebuie s aib o putere redus de propagare a flcrii.
3.1.2 Cptueli i plafoane
3.1.2.1 La navele de pasageri, cu excepia ncperilor de marf, toate cptuelile,
scheletajul, ecranele antitiraj i plafoanele vor fi din materiale incombustibile, cu excepia
ncperilor pentru pot i bagaje, saunelor sau a compartimentelor frigorifice din ncperile
de serviciu. Pereii sau punile pariale, utilizate pentru a mpri un spaiu cu scop utilitar sau
decorativ, vor fi de asemenea din materiale incombustibile.
3.1.2.2 La navele de marf, toate cptuelile, plafoanele, ecranele antitiraj i
scheletajul lor aferent vor fi din material incombustibil n urmtoarele ncperi:
.1 n ncperile de locuit, ncperile de serviciu i posturile de comand pentru
navele la care se precizeaz Metoda IC, aa cum se menioneaz la regula 9.2.3.1; i
.2 pe coridoare i casele scrii care deservesc ncperile de locuit, ncperile de
serviciu i posturile de comand pentru navele la care se precizeaz Metodele IIC i IIIC, aa
cum se menioneaz la regula 9.2.3.1.
3.2 Utilizarea materialelor combustibile
45

3.2.1 Generaliti
3.2.1.1 La navele de pasageri, construciile de tip "A", "B" sau "C" din ncperile de
locuit i de serviciu, care sunt placate cu materiale combustibile, acoperiri ornamentale,
decoraiuni i furnire, trebuie s corespund prevederilor paragrafelor 3.2.2 pn la 3.2.4 i
regulii 6. Totui, bncile tradiionale din lemn i cptuelile din lemn ale pereilor sau
plafoanelor sunt permise n saune i aceste materiale nu trebuie supuse calculelor prevzute n
paragrafele 3.2.2 i 3.2.3.
3.2.1.2 La navele de marf, pereii, plafoanele i cptuelile incombustibile
prevzute n ncperile de locuit i ncperile de serviciu pot fi placate cu materiale
combustibile, acoperiri ornamentale, decoraiuni i furnire cu condiia ca aceste spaii s fie
delimitate de perei, plafoane i cptueli incombustibile, n conformitate cu prevederile
paragrafelor 3.2.2 pn la 3.2.4 i regulii 6.
3.2.2 Puterea caloric maxim a materialelor combustibile
Materialele combustibile folosite pe suprafeele i cptuelile menionate la
paragraful 3.2.1 vor avea o putere caloric ce nu va depi 45 MJ/m2 pe suprafa pentru
grosimea folosit. Cerinele acestui paragraf nu se aplic suprafeelor de mobilier fixate de
cptueli sau perei.
3.2.3 Volumul total al materialelor combustibile
Dac materialele combustibile se utilizeaz n conformitate cu paragraful 3.2.1, ele
vor corespunde urmtoarelor cerine:
.1 Volumul total al elementelor combustibile, cum ar fi acoperiri ornamentale,
decoraiuni i furnire din orice ncpere de locuit i de serviciu, nu trebuie s depeasc un
volum echivalent cu cel al unui furnir de 2,5 mm grosime care acoper suprafaa total a
pereilor i plafoanelor. Mobilierul fixat de cptueli, perei sau puni nu trebuie inclus n
calculul volumului total al materialelor combustibile; i
.2 n cazul navelor prevzute cu o instalaie automat de stingere a incendiului cu
sprinklere, care corespunde prevederilor Codului privind instalaiile de protecie contra
incendiului, volumul menionat mai sus poate include unele materiale combustibile utilizate
pentru fixarea construciilor de tip C.
3.2.4 Puterea redus de propagare a flcrii pe suprafeele expuse
Urmtoarele suprafee vor avea putere redus de propagare a flcrii n conformitate
cu Codul metodelor de ncercare la foc:
3.2.4.1 La navele de pasageri:
.1 suprafeele expuse ale coridoarelor i caselor scrilor, pereilor i cptuelilor
plafoanelor din ncperile de locuit i de serviciu (cu excepia saunelor) i din posturile de
comand; i
46

.2 suprafeele i scheletajul din spaiile ascunse sau inaccesibile din ncperile de


locuit, ncperile de serviciu i posturile de comand.
3.2.4.2 La navele de marf:
.1 suprafeele expuse ale coridoarelor i caselor scrilor i cptuelilor din ncperile
de locuit i serviciu (cu excepia saunelor) i posturile de comand; i
.2 suprafeele i scheletajul din spaiile ascunse sau inaccesibile din ncperile de
locuit i ncperile de serviciu i posturile de comand.
3.3 Mobilierul din casele scrilor de la navele de pasageri
Mobilierul din caselor scrilor trebuie limitat la locuri de stat jos. Acesta trebuie
fixat, limitat la cel mult ase locuri pe fiecare punte din fiecare cas a scrii, trebuie s
prezinte un pericol limitat de incendiu determinat n conformitate cu Codul metodelor de
ncercare la foc, i nu trebuie s mpiedice evacuarea pasagerilor. Administraia poate permite
mobilier suplimentar de stat jos n zona principal de recepie din interiorul casei scrii, dac
acesta este fixat, incombustibil i nu mpiedic evacuarea pasagerilor. Nici un fel de mobilier
nu se va admite n coridoarele care constituie ci de evacuare n zonele cabinelor pentru
pasageri i pentru membrii echipajului. Totui, pot fi admise dulapuri din materiale
incombustibile pentru pstrarea echipamentului de siguran cerut de reguli.Dozatoare de ap
potabil i maini pentru cuburi de ghea pot fi admise pe coridoare cu condiia ca ele s fie
fixate i s nu reduc limea cilor de evacuare.Aceasta se aplic i aranjamentelor
decorative florale sau ornamentale, statuilor sau altor obiecte de art cum ar fi tablourile i
tapiseriile de pe coridoare sau casele scrilor.

Regula 6
Potenialul de degajare a fumului i toxicitatea

1 Scopul
Scopul acestei reguli este de a reduce pericolul pentru via datorit fumului i
produselor toxice degajate n timpul unui incendiu n ncperile n care lucreaz sau stau n
mod normal persoane. n acest scop, cantitatea de fum i produse toxice degajate n timpul
incendiului de materialele combustibile, inclusiv finisajele de suprafa, vor fi limitate.
2 Vopsele, lacuri i alte produse de finisare
Vopselele, lacurile i alte produse de finisare utilizate pe suprafeele interioare
expuse nu trebuie s degajeze cantiti excesive de fum i produse toxice. Acest lucru trebuie
stabilit n conformitate cu Codul metodelor de ncercare la foc.
3 nveliuri nedemontabile pentru punte
47

Dac nveliurile nedemontabile pentru punte sunt aplicate n interiorul ncperilor


de locuit, de serviciu i al posturilor de comand, aceste acoperiri trebuie s fie dintr-un
material aprobat care nu prezint pericolul degajrii de fum, nu devine toxic sau exploziv la
temperaturi ridicate.Acest lucru trebuie stabilit n conformitate cu Codul metodelor de
ncercare la foc.

PARTEA C - STINGEREA INCENDIULUI

Regula 7
Detectare i alarm

1 Scopul
Scopul acestei reguli este de a permite detectarea unui incendiu n locul n care a
aprut i declanarea alarmei n vederea evacurii n siguran i combaterii incendiului. n
acest sens, trebuie respectate urmtoarele cerine funcionale:
.1 instalaiile fixe de detectare a incendiului i de alarm n caz de incendiu, care
sunt montate, trebuie s corespund tipului de ncpere, potenialului de dezvoltare a
incendiului i de degajare a fumului i gazelor;
.2 avertizoarele de incendiu acionate manual trebuie amplasate n mod eficient n
vederea asigurrii accesului imediat la mijloacele de comunicare; i
.3 serviciul de cart trebuie s aib mijloace eficiente de detectare i de localizare a
incendiului i de alertare pentru puntea de comand i echipele de incendiu
2 Cerine generale
2.1 O instalaie fix de detectare a incendiului i de alarm n caz de incendiu va fi
prevzut n conformitate cu prevederile acestei reguli.
2.2 Instalaiile fixe de detectare a incendiului i de alarm n caz de incendiu i
instalaiile de detectare a fumului prin extragere de probe cerute n aceast regul i n alte
reguli din aceasta parte vor fi de un tip aprobat i vor corespunde Codului pentru instalaiile
de protecie contra incendiului.
2.3 Dac o instalaie fix de detectare a incendiului i de alarm n caz de incendiu
este cerut pentru protecia ncperilor, altele dect cele specificate n paragraful 5.1, trebuie
s fie instalat n fiecare din aceste ncperi cel puin un detector care s corespund Codului
pentru instalaiile de protecie contra incendiului.
3 Verificarea iniial i periodic
48

3.1 Funcionarea instalaiilor fixe de detectare a incendiului i de alarm n caz de


incendiu cerut de regulile relevante din acest capitol trebuie verificat n diferite condiii de
ventilaie, dup instalare.
3.2 Funcionarea instalaiilor fixe de detectare a incendiului i de alarm n caz de
incendiu trebuie verificat periodic, spre satisfacia Administraiei, cu ajutorul echipamentelor
care produc aer fierbinte la temperatur corespunztoare, fum sau particule de aerosoli cu o
densitate a fumului sau o mrime a particulelor ncadrat n domeniul respectiv de valori, sau
care produc alte fenomene asociate incendiilor incipiente la care detectorul este conceput s
reacioneze.
4 Protecia ncperilor de maini
4.1 Instalare
O instalaie fix de detectare a incendiului i de alarm n caz de incendiu va fi
instalat n:
.1 ncperile de maini periodic nesupravegheate; i
.2 ncperile de maini unde:
.2.1 montarea instalaiilor i echipamentelor automate i cu comand de la distan a
fost aprobat n locul supravegherii permanente a ncperii; i
.2.2 maina principal de propulsie i mainile aferente, inclusiv sursele principale
de energie electric, sunt prevzute cu dispozitive cu diferite grade de automatizare sau de
comand de la distan i sunt supravegheate permanent de personalul din postul de comand.
4.2 Proiectare
Instalaia fix de detectare a incendiului i de alarm n caz de incendiu prevzut n
paragraful 4.1.1 trebuie s fie astfel proiectat, iar detectoarele astfel amplasate nct s
detecteze rapid nceputul incendiului n oricare parte din acele ncperi i n orice condiii
normale de funcionare a mainilor i de variaii ale ventilaiei cerute de gama de temperaturi
posibile ale mediului ambiant. Instalaiile de detectare care utilizeaz doar detectori termici nu
trebuie s fie permise, exceptnd ncperile cu nlime limitat i dac utilizarea lor este n
mod special corespunztoare. Instalaia de detectare va declana alarme acustice i vizuale
distincte de cele ale alarmelor oricror alte instalaii care nu indic incendiu, ntr-un numr
suficient de locuri pentru asigurarea c alarmele sunt auzite i observate de pe puntea de
navigaie i de ctre ofierul mecanic responsabil. Dac puntea de navigaie nu este
supravegheat continuu, alarma sonor va suna ntr-un loc unde membrul responsabil al
echipajului este de serviciu.
5 Protecia ncperilor de locuit i de serviciu i a posturilor de comand
5.1 detectoarele de fum din ncperile de locuit

49

Detectoarele de fum trebuie instalate n toate casele scrilor, coridoarele i cile de


evacuare din ncperile de locuit aa cum s-a prevzut n paragrafele 5.2, 5.3 i 5.4. Se va
acorda atenie instalrii detectoarelor de fum cu destinaie special din canalele de ventilaie.
5.2 Cerine pentru navele de pasageri care transport mai mult de 36 de pasageri
Trebuie prevzut o instalaie fix de detectare a incendiului i de alarm n caz de
incendiu i un dispozitiv de detectare a fumului n ncperile de serviciu, posturile de
comand i ncperile de locuit, inclusiv n coridoare, casele scrilor i cile de evacuare din
interiorul ncperilor de locuit. Nu este necesar instalarea detectoarelor de fum n bile
pentru uz personal i buctrii, ncperile cu pericol minim de incendiu, sau fr pericol de
incendiu, cum ar fi spaiile goale, toaletele publice, locurile care conin dioxid de carbon i
alte ncperi similare nu trebuie s fie prevzute cu o instalaie fix de detectare a incendiului
i de alarm n caz de incendiu.
5.3 Cerine pentru navele de pasageri care transport cel mult 36 de pasageri
n interiorul fiecrei zone verticale sau orizontale, n toate ncperile de locuit i de
serviciu i, dac Administraia consider necesar, n posturile de comand, cu excepia
ncperilor care nu prezint un pericol real de incendiu cum ar fi spaiile goale, ncperile
sanitare, etc., trebuie prevzut una din instalaiile urmtoare:
.1 o instalaie fix de detectare a incendiului i de alarm n caz de incendiu trebuie
montat i amplasat astfel nct s permit detectarea prezenei incendiului n aceste ncperi
i s asigure detectarea fumului n coridoare, scri i cile de evacuare din ncperile de
locuit; sau
.2 o instalaie automat de stingere a incendiului cu sprinklere, de detectare a
incendiului i de alarm n caz de incendiu de un tip aprobat conform cerinelor relevante din
Codul pentru instalaiile de protecie contra incendiului instalat i amplasat astfel nct s
protejeze aceste ncperi i, n plus, o instalaie fix de detectare a incendiului i de alarm n
caz de incendiu montat i amplasat astfel nct s asigure detectarea fumului n coridoare,
scri i cile de evacuare din interiorul ncperilor de locuit.
5.4 Protecia atriumurilor de la bordul navelor de pasageri
ntreaga zon vertical principal care conine atriumul va fi protejat cu o instalaie
de detectare a fumului.
5.5 Nave de marf
ncperile de locuit i de serviciu, precum i posturile de comand ale navelor de
marf trebuie protejate cu o instalaie fix de detectare a incendiului i de alarm n caz de
incendiu i/sau o instalaie automat de stingere a incendiului cu sprinklere, de detectare a
incendiului i de alarm n caz de incendiu n funcie de metoda de protecie adoptat conform
regulii 9.2.3.1.
5.5.1 Metoda IC
50

O instalaie fix de detectare a incendiului i de alarm n caz de incendiu trebuie


montat i amplasat astfel nct s detecteze prezena fumului n toate coridoarele, casele
scrilor i cile de evacuare din ncperile de locuit.
5.5.2 Metoda IIC
O instalaie automat de stingere a incendiului cu sprinklere, de detectare a
incendiului i de alarm n caz de incendiu de un tip aprobat conform cerinelor relevante din
Codul pentru instalaiile de protecie contra incendiului trebuie s fie montat i amplasat
astfel nct s protejeze ncperile de locuit, buctriile i alte spaii de serviciu, cu excepia
ncperilor care nu prezint pericol real de incendiu, ca de exemplu spaiile goale, ncperile
sanitare etc. n plus, o instalaie fix de detectare a incendiului i de alarm n caz de incendiu
trebuie s fie montat i amplasat astfel nct s asigure detectarea fumului n toate
coridoarele, scrile i cile de evacuare din ncperile de locuit.
5.5.3 Metoda IIIC
O instalaie fix de detectare a incendiului i de alarm n caz de incendiu trebuie
montat i amplasat astfel nct s detecteze existena incendiului n toate ncperile de locuit
i de serviciu, cu excepia ncperilor care nu prezint un pericol real de incendiu cum ar fi
coridoarele, scrile i cile de evacuare din ncperile de locuit. Suplimentar, o instalaie fix
de detectare a incendiului i de alarm n caz de incendiu trebuie s fie montat i amplasat
astfel nct s asigure detectarea fumului n toate coridoarele, scrile i cile de evacuare din
ncperile de locuit.
6 Protecia ncperilor de marf de la bordul navelor de pasageri
O instalaie fix de detectare a incendiului i de alarm n caz de incendiu sau o
instalaie de detectare a fumului prin extragere de probe va fi prevzut n toate ncperile de
marf care, dup prerea Administraiei, nu este accesibil, exceptnd cazurile cnd se
dovedete, spre satisfacia Administraiei, c nava este angajat n voiaje de o durat att de
scurt nct nu ar fi raional s se aplice aceast cerin.
7 Avertizoare de incendiu cu comand manual
Avertizoare de incendiu cu comand manual care corespund Codului internaional
pentru instalaiile de protecie contra incendiului vor fi instalate n ncperile de locuit, de
serviciu i posturile de comand. Un avertizor cu comand manual trebuie s fie amplasat la
fiecare ieire. Avertizoarele cu comand manual trebuie s fie imediat accesibile n
coridoarele fiecrei puni astfel nct nici o parte a coridorului s nu se afle la o distan mai
mare de 20 m de un avertizor de incendiu cu comand, manual.
8 Serviciul de cart la bordul navelor de pasageri
8.1 Serviciul de cart
La navele care transport mai mult de 36 pasageri, se va prevedea un serviciu de
cart eficient care s permit detectarea imediat a producerii unui incendiu. Fiecare membru
51

al serviciului de cart trebuie s fie familiarizat cu amenajrile navei, precum i cu amplasarea


i funcionarea oricror echipamente pe care ar putea s le foloseasc.
8.2 Deschideri de acces pentru inspecie
Construcia plafoanelor i pereilor trebuie s fie astfel nct s permit, fr a
diminua eficiena proteciei contra incendiului, detectarea de ctre echipele de pompieri a
oricrui fum care ar proveni din spaiile ascunse i inaccesibile, exceptnd cazul n care
Administraia consider c un incendiu nu ar putea s se declaneze n aceste spaii.
8.3. Aparate radiotelefonice portabile de emisie-recepie
Fiecare membru al serviciului de cart trebuie s aib un aparat radiotelefonic
portabil de emisie-recepie.
9 Instalaii de semnalizare a alarmelor de incendiu la bordul navelor de pasageri
9.1 Pe toat durata navigaiei sau staionrii n port (cu excepia cazului cnd nu sunt
n exploatare) navele de pasageri trebuie s aib personal sau s fie dotate cu echipament
astfel nct s se asigure c orice alarm iniial de incendiu este imediat recepionat de ctre
un membru responsabil al echipajului.
9.2 Tabloul de comand al instalaiilor fixe de detectare i a incendiului i de alarm
n caz de incendiu va fi proiectat pe principiul securitii intrinseci (de exemplu un circuit de
detectare deschis va declana o alarm).
9.3 Navele de pasageri care transport mai mult de 36 de pasageri vor avea alarmele
de detectare a incendiului pentru instalaiile prevzute la paragraful 5.2 centralizate ntr-un
post central de comand permanent supravegheat. Suplimentar, comenzile pentru nchiderea
de la distan a uilor de incendiu i oprirea ventilatoarelor vor fi centralizate n acelai loc.
Ventilatoarele trebuie s poat fi repuse n funciune de ctre echipaj de la postul de comand
supravegheat continuu. Tablourile de comand din postul central de comand trebuie s fie
capabile s indice dac uile de incendiu sunt deschise sau nchise, dac detectoarele i
alarmele sunt conectate sau deconectate i dac ventilatoarele funcioneaz sau sunt oprite.
Tabloul de comand trebuie s fie alimentat permanent i s aib un dispozitiv de comutare
automat la sursa de energie de rezerv n cazul ntreruperii alimentrii de la sursa de energie
utilizat n mod normal. Tabloul de comand trebuie alimentat de la sursa principal de
energie electric i de la sursa de energie electric de avarie definit la regula II-1/42, cu
excepia cazului n care prevederile regulilor permit utilizarea altor dispozitive.
9.4 Pentru adunarea echipajului trebuie s existe o alarm special comandat de pe
puntea de navigaie sau postul de comand n caz de incendiu. Aceast alarm poate s fac
parte din instalaia general de alarm a navei i trebuie s se poat declana independent de
alarma prevzut pentru ncperile rezervate pasagerilor.

Regula 8
52

Controlul propagrii fumului

1 Scopul
Scopul acestei reguli este de a controla propagarea fumului n vederea reducerii la
minim a pericolelor datorate fumului, n acest sens, trebuie prevzute mijloace de control a
fumului n atriumuri, posturile de comand, ncperile de maini i spaiile ascunse.
2 Protecia posturilor de comand din exteriorul ncperilor de maini
Se vor lua toate msurile posibile n posturile de comand situate n afara ncperilor
de maini n vederea asigurrii meninerii ventilaiei, vizibilitii i absenei fumului, astfel
nct n cazul izbucnirii unui incendiu, mainile i echipamentul care se gsesc acolo s poat
fi supravegheate i s continue s funcioneze eficient. Dou dispozitive separate trebuie
prevzute pentru alimentarea cu aer i dou prize de aer corespunztoare celor dou surse de
alimentare cu aer trebuie dispuse astfel nct s se reduc ct mai mult posibil riscul
introducerii de fum prin cele dou prize de aer. Administraia poate permite derogarea de la
aplicarea acestor cerine pentru posturile de comand situate pe o punte deschis i care au
acces nspre aceasta sau n cazul n care dispozitivele locale de nchidere ar fi la fel de
eficiente.
3 Evacuarea fumului din ncperile de maini
3.1 Prevederile acestui paragraf se vor aplica ncperilor de maini de categoria A i,
dac Administraia consider c este de dorit, altor ncperi de maini.
3.2 Dispozitive corespunztoare trebuie s permit, n cazul incendiului, evacuarea
fumului din ncperea protejat, sub rezerva prevederilor regulii 9.5.2.1. n acest scop pot fi
acceptate instalaii obinuite de ventilaie.
3.3 Vor fi prevzute mijloace de comand pentru a permite evacuarea fumului i
aceste comenzi vor fi amplasate n afara, ncperii respective astfel nct, n cazul incendiului
n ncperea pe care o deservesc, ele s nu poat, fi scoase din funciune.
3.4 La navele de pasageri, comenzile prevzute la paragraful 3.3 vor fi situate ntrun singur loc de comand sau grupate n ct mai puine locuri, ntr-un mod considerat
satisfctor de Administraie. Aceste locuri de comand trebuie s fie accesibile de pe puntea
deschis n condiii bune de siguran.
4 Ecrane care permit evitarea tirajului
Straturile de aer i spaiile goale aflate n spatele plafoanelor, panourilor sau
cptuelilor, trebuie s fie separate prin ecrane bine ajustate pentru evitarea tirajului, distana
dintre aceste ecrane nedepind 14 m. Pe direcia vertical, aceste straturi de aer i spaii
goale, inclusiv cele aflate n spatele cptuelilor caselor scrilor, puurilor, etc., trebuie s fie
nchise la nivelul fiecrei puni.
5 Instalaii de extragere a fumului situate n atriumurile navelor de pasageri
53

Atriumurile vor fi prevzute cu o instalaie de extragere a fumului. Instalaia de


extragere a fumului va fi activat de detectorul de fum prevzut i va putea fi comandat
manual. Ventilatoarele vor avea o mrime astfel nct ntreg volumul de aer din interiorul
ncperii s fie evacuat n cel mult 10 minute.

Regula 9
Localizarea incendiului

1 Scopul
Scopul acestei reguli este de a localiza un incendiu n locul unde a aprut, n acest
sens, trebuie respectate urmtoarele cerine funcionale:
.1 nava va fi compartimentat cu perei cu rezisten termic i mecanic;
.2. la izolarea termic a pereilor de separaie se va ine seama de pericolul de
incendiu al fiecrei ncperi sau al ncperilor adiacente; i
.3 rezistena la foc a pereilor va fi meninut, la nivelul deschiderilor i trecerilor.
2 Elemente de delimitare cu rezisten termic i mecanic
2.1 Elemente de delimitare cu rezisten termic i mecanic
Navele de toate tipurile vor fi compartimentate cu elemente de delimitare cu
rezisten termic i mecanic, innd seama de pericolele de incendiu ale ncperii.
2.2 Nave de pasageri
2.2.1 Zone verticale principale i zone orizontale
2.2.1.1.1 La navele care transport mai mult de 36 pasageri, corpul, suprastructura i
rufurile vor fi submprite n zone verticale principale prin construcii de tip A-60. Baionetele
i niele vor fi reduse la minim posibil, ns dac ele sunt necesare, construcia lor va fi tot de
tipul A-60. Dac o ncpere de categoria (5), (9) sau (10) definit la paragraful 2.2.3.2.2 se
afl de o parte a construciei sau, dac tancuri de combustibil lichid se afl de ambele pri ale
construciei, se poate aplica, o construcie de tip inferior A-0.
2.2.1.1.2 La navele care transport cel mult 36 de pasageri, corpul, suprastructura i
rufurile din zona ncperilor de locuit i de serviciu, vor fi submprite n zone verticale
principale prin construcii de tip "A". Aceste construcii trebuie s aib gradul de izolare
indicat n tabelele din paragraful 2.2.4.
2.2.1.2 Pereii care delimiteaz zonele verticale principale deasupra punii pereilor
etani vor fi, pe ct posibil, n prelungirea pereilor etani de compartimentare aflai imediat
sub puntea pereilor etani. Lungimea i limea zonelor verticale principale pot fi extinse
54

pn la maxim 48 m pentru a face s coincid extremitile zonelor verticale principale cu


pereii etani de compartimentare sau pentru a putea cuprinde o ncpere social mare care se
extinde pe toat lungimea zonei verticale principale, cu condiia ca suprafaa total a zonei
verticale principale s nu depeasc 1600 m pe orice punte. Lungimea sau limea, unei zone
verticale principale este distana maxim dintre punctele extreme ale pereilor ce o
delimiteaz.
2.2.1.3 Aceti perei se vor extinde de la o punte la alta, pn la bordajul exterior sau
alte elemente de delimitare.
2.2.1.4 Dac o zon vertical principal este submprit prin construcii orizontale
de tip "A" n zone orizontale care constituie o barier ntre zonele prevzute cu sprinklere i
cele fr sprinklere, construciile se vor extinde ntre pereii adiaceni zonei verticale
principale i pn la bordaj sau pn la elementele de delimitare exterioare ale navei i vor fi
izolate corespunztor gradului de rezisten i izolare indicat n tabelul 9.4.
2.2.1.5.1 La navele cu destinaie special, ca de exemplu cele pentru transportul
automobilelor i vagoanelor de cale ferat, unde pereii de separaie a zonelor verticale
principale ar fi incompatibili cu exploatarea navei, se vor prevedea i aproba n mod expres de
ctre Administraie mijloace echivalente pentru controlul i limitarea unui incendiu, ncperile
de serviciu i magaziile navei nu vor fi situate pe punile ro-ro dac nu sunt protejate n
conformitate cu regulile aplicabile.
2.2.1.5.2 Totui, la o nav care are ncperi de categorie special, aceste ncperi
trebuie s corespund cerinelor regulii 20, iar dac conformitatea cu aceast regul ar fi n
contradicie cu celelalte cerine aplicabile navelor de pasageri specificate n prezentul capitol,
cerinele regulii 20 vor prevala.
2.2.2 Pereii situai n interiorul unei zone verticale principale
2.2.2.1 La navele care transport mai mult de 36 pasageri, pereii crora nu li se
impune condiia de a fi construcii de tip A, trebuie s fie cel puin construcii de tip B sau
C, conform celor indicate n tabelele de la paragraful 2.2.3.
2.2.2.2 La navele care transport cel mult 36 de pasageri, pereii situai n ncperile
de locuit i de serviciu crora nu li se impune condiia de a fi construcii de tip A, trebuie s
fie cel puin construcii de tip B sau C, conform celor indicate n tabelele de la paragraful
2.2.4. Suplimentar, dac nu se cere ca pereii coridoarelor s fie construcii de tip A, atunci
ei trebuie s fie construcii de tip "B" care se vor extinde de la o punte la alta, cu excepia
urmtoarelor cazuri:
.1 dac exist plafoane sau cptueli continue de tip B de o parte i de alta a
peretelui, poriunea din perete situat n spatele plafonului sau cptuelii continue trebuie s
fie dintr-un material cu o grosime i o compoziie care satisfac normele aplicabile
construciilor de tip B, dar al cror grad de rezisten trebuie s fie de tip B numai n
msura, n care Administraia consider acest lucru raional i posibil; i

55

.2 n cazul unei nave protejate printr-o instalaie automat de stingere a incendiului


cu sprinklere, care corespunde prevederilor Codului privind instalaiile de protecie contra
incendiului, pereii culoarelor se pot termina la un plafon din coridor, cu condiia ca pereii i
plafoanele s fie de tip B n conformitate cu paragraful 2.2.4. Toate uile situate n aceti
perei, precum i ramele lor, trebuie s fie din material incombustibil i vor avea aceeai
rezisten la foc ca i peretele n care sunt montate.
2.2.2.3 Pereii care trebuie s fie construcii de tip B, cu excepia celor din
coridoare prevzui la paragraful 2.2.2.2, se vor extinde de la o punte la alta i pn la bordaj
sau pn la alte elemente de delimitare. Totui, dac plafoanele sau cptuelile continue de tip
"B" sunt prevzute pe ambele pri ale unui perete care are cel puin aceeai rezisten la foc
ca i peretele cu care se mbin, el se poate termina la acel plafon sau cptueal continu.
2.2.3 Rezistena la foc a pereilor i punilor la navele care transport mai mult de 36
de pasageri
2.2.3.1 Suplimentar fa de conformitatea cu prevederile specifice privind rezistena
la foc a pereilor i punilor navelor de pasageri, rezistena minim la foc a tuturor pereilor i
punilor trebuie s fie aa cum se prevede n tabelele 9.1 i 9.2. Dac particularitile
constructive ale navei fac dificil evaluarea dup tabele a rezistenei minime la foc a pereilor
i punilor, aceste valori vor fi determinate dup un procedeu considerat satisfctor de ctre
Administraie.
2.2.3.2 Pentru aplicarea tabelelor, se va ine cont de urmtoarele:
.1 Tabelul 9.1 se aplic pereilor care nu delimiteaz nici zone verticale principale
nici zone orizontale. Tabelul 9.2 se aplic punilor care nu formeaz baionete n zonele
verticale principale i care nu delimiteaz zonele orizontale.
.2 Pentru a determina normele corespunztoare de rezisten la foc aplicabile
elementelor de delimitare a ncperilor adiacente, aceste ncperi au fost clasificate n
urmtoarele categorii, de la (1) la (14), dup pericolul de incendiu pe care-l prezint. Dac
destinaia i coninutul unei ncperi sunt astfel nct exist ndoieli n ceea ce privete
clasificarea ei n sensul prezentei reguli sau dac este posibil s se atribuie dou sau mai multe
clasificri unei ncperi, aceasta va fi asimilat unei categorii de ncperi la care se aplic
cerinele cele mai severe n ce privete delimitarea. Compartimentele mai mici, nchise,
situate ntr-un spaiu care are mai puin de 30% deschideri de comunicaie la acel spaiu, sunt
considerate ncperi separate. Rezistena la foc a pereilor i punilor de delimitare a acestor
compartimente mai mici trebuie s fie cea prevzut n tabelele 9.1 i 9.2. Titlul fiecrei
categorii are mai mult un caracter general dect restrictiv. Numrul care precede fiecare
categorie se refer la coloana sau rndul corespunztor din tabele. Numrul din parantez care
precede fiecare categorie se refer la coloana sau rndul corespunztor din tabele.
(1) Posturi de comand
ncperi n care se gsesc sursele de energie i iluminat n caz de avarie.
Timoneria i camera hrilor.
56

ncperi n care se gsete echipamentul radio al navei.


Posturi de comand pentru stingerea incendiului.
Postul de comand a mainii de propulsie, dac este situat n afara ncperii
destinat acestei maini.
ncperi n care se gsete echipamentul pentru alarm centralizat n caz de
incendiu.
ncperi n care se gsesc posturile i echipamentul instalaiei centralizate de
comunicare cu avertizare publicul n caz de pericol.
(2) Scri
Scri interioare, lifturi, puuri complet nchise pentru evacuare n caz de urgen i
scri rulante (altele dect cele aflate n ntregime n ncperile de maini) pentru uzul
pasagerilor i echipajului, precum i nchiderile acestora.
n aceast privin, o scar nchis numai la un nivel trebuie considerat ca fcnd
parte din ncperea de care nu este separat printr-o u de incendiu.
(3) Coridoare
Coridoare i holuri pentru pasageri i echipaj.
(4) Posturi de evacuare i ci exterioare de evacuare.
Zona de arimare a ambarcaiunilor de salvare.
Spaii ale punilor deschise i ale punilor de promenad nchise destinate locurilor
de mbarcare n brcile i plutele de salvare i pentru manevre de lansare la ap a acestora.
Posturi de adunare, interioare i exterioare.
Scri exterioare i puni deschise utilizate pentru cile de evacuare.
Bordajul navei pn la linia de plutire n condiiile de ncrcare minim, pereii
laterali ai suprastructurilor i rufurilor situai sub zonele de mbarcare n plutele de salvare i
sub zona toboganelor de evacuare sau adiacent acestor zone.
(5) Spaii ale punilor deschise
Spaii ale punilor deschise i punilor de promenad nchise pe care nu exist locuri
pentru mbarcare n brcile i plutele de salvare i pentru manevre de lansare la ap a acestora.
Pentru a fi considerate n aceast categorie, punile de promenad nchise nu vor prezenta un
pericol important de incendiu, ceea ce nseamn c accesoriile de decoraiuni interioare se vor
limita la mobilierul de punte. Suplimentar, aceste spaii vor fi ventilate natural prin deschideri
permanente.
Spaii deschise (situate n afara suprastructurilor i rufurilor).
57

(6) ncperi de locuit cu pericol limitat de incendiu


Cabine care conin mobilier i accesorii de decoraiuni interioare cu pericol limitat
de incendiu.
Birouri i dispensare care conin mobilier i accesorii de decoraiuni interioare cu
pericol limitat de incendiu.
ncperi sociale care conin mobilier i accesorii de decoraiuni interioare cu pericol
limitat de incendiu i cu o suprafa a punii mai mic de 50 m.
(7) ncperi de locuit cu pericol moderat de incendiu
ncperile de la categoria (6), ns care conin mobilier i accesorii de decoraiuni
interioare altele dect cele cu pericol limitat de incendiu.
ncperi sociale care conin mobilier i accesorii de decoraiuni interioare cu pericol
limitat de incendiu i cu o suprafa a punii mai mare sau egal cu 50 m.
Dulapuri izolate i cmri mici n interiorul ncperilor de locuit avnd suprafee
mai mici de 4 m2 (n care nu sunt depozitate lichide inflamabile).
Chiocuri comerciale. Cabine de proiecie i ncperi pentru pstrarea filmelor.
Buctrii dietetice (n care nu se folosete flacra deschis).
Dulapurile pentru inventarul de curenie (n care nu se pstreaz lichide
inflamabile).
Laboratoare (n care nu sunt depozitate lichide inflamabile).
Farmacii.
Usctorii mici (avnd suprafaa mai mic sau egal cu 4 m2).
ncperi pentru pstrat valori.
Sli de operaie.
(8) ncperi de locuit cu pericol ridicat de incendiu
ncperi sociale care conin mobilier i accesorii de decoraiuni interioare altele
dect cele cu pericol limitat de incendiu cu o suprafa a punii mai mare sau egal cu 50 m2.
Saloane de frizerie i saloane de coafur i cosmetic.
Saune.
(9) ncperi sanitare i alte ncperi similare
ncperi sanitare comune, duuri, bi, WC-uri etc.
Spltorii mici.
58

Piscine interioare.
Bufete separate n ncperi de locuit, fr mijloace de gtit.
Instalaiile sanitare individuale trebuie considerate ca fcnd parte din ncperea n
care se afl.
(10) Tancuri, spaii goale i ncperi pentru maini auxiliare, cu pericol redus sau
fr pericol de incendiu
Tancuri de ap structurale.
Spaii goale i coferdamuri.
Spaii pentru maini auxiliare, n care nu exist maini cu instalaie de ungere sub
presiune i n care este interzis depozitarea de combustibil. Din aceste ncperi fac parte:
ncperi ce conin instalaiile de ventilaie i de aer condiionat;
ncperea vinciului de ancor;
ncperea instalaiei de guvernare;
ncperea pentru echipamentul de stabilizare;
ncperea pentru motoare de propulsie electric;
ncperi care conin tablouri electrice de distribuie de secie i numai echipament electric,
altul dect transformatoarele electrice cu ulei (avnd puterea peste 10 kVA);
tunelele arborilor portelice i tunetele pentru tubulaturi;
ncperi pentru pompe i maini frigorifice (care nu pompeaz i nu folosesc lichide
inflamabile).
Puuri nchise care deservesc ncperile de mai sus.
Alte puuri nchise, precum puuri pentru tubulaturi i cabluri.
(11) ncperi pentru maini auxiliare, ncperi de marf, tancuri pentru hidrocarburi marf i
pentru alte hidrocarburi i alte ncperi similare cu pericol moderat de incendiu
Tancuri pentru hidrocarburi marf.
Magazii de marf, tunele i tambuchiuri.
Camere frigorifice.
Tancuri de combustibil lichid (dac se afl n spaii separate unde nu exist maini).
Tunetele arborilor i tunele de tubulatur n care se permite depozitarea combustibilului.

59

ncperi pentru maini auxiliare, menionate n categoria (10), care conin maini cu
instalaie de ungere sub presiune sau n care este permis depozitarea combustibililor.
Staii de pompare a combustibilului.
ncperile care conin transformatoare electrice cu ulei (avnd puterea peste 10 kVA).
ncperi n care se afl generatoare auxiliare acionate de turbine sau maini alternative cu
aburi, precum i mici motoare cu ardere intern avnd puterea pn la 110 kW ce pun n funciune
generatoarele, pompele pentru instalaiile de stingere a incendiului cu sprinklere sau cu drenchere sau
pompele de incendiu, pompele de santin etc.
Puuri nchise care deservesc ncperile de mai sus.
(12) ncperi de maini i buctrii principale
ncperile pentru mainile principale de propulsie (altele dect ncperile pentru motoarelor
electrice de propulsie) i ncperile pentru cldri.
ncperile pentru mainile auxiliare altele dect cele din categoriile (10) i (11) n care se
afl motoare cu ardere intern sau alte instalaii care folosesc, nclzesc sau pompeaz combustibilul.
Buctrii principale i ncperile lor anexe.
Puuri i treceri care deservesc ncperile specificate mai sus.
(13) Cam buze, ateliere, oficii etc.
Oficiile principale care nu fac parte din buctrii.
Spltoria principal.
ncperile usctoriilor mari (avnd o suprafa mai mare de 4 m2).
Diverse magazii.
ncperi pentru pot i bagaje.
ncperi pentru depozitarea gunoaielor.
Ateliere (care nu fac parte din ncperile de maini, buctrii, etc.).
Dulapurile i cmrile avnd suprafeele mai mari de 4 m2, altele dect acele spaii care
sunt prevzute pentru depozitarea lichidelor inflamabile.
(14) Alte ncperi n care se depoziteaz lichide inflamabile
Magazii pentru pituri.
Magazii pentru lichide inflamabile (tincturi, medicamente etc.).
Laboratoare (n care sunt pstrate lichide inflamabile).

60

.3 Dac se indic o singur valoare pentru rezistena la foc a elementului de delimitare


dintre dou spaii, acea valoare se va folosi n toate cazurile.
.4 n pofida prevederilor paragrafului 2.2.2., dac n tabele apare o liniu, aceasta
nseamn c acolo nu exist cerine speciale cu privire la materialul sau rezistena la foc a
elementelor de delimitare pentru care apare o liniu n tabele; i
.5 n ceea ce privete ncperile de categoria (5), Administraia va stabili dac gradele de
izolare din tabelul 9.1 se vor aplica extremitilor rufurilor i suprastructurilor i dac gradele de izolare
din tabelul 9.2 se vor aplica punilor expuse. n nici un caz cerinele stabilite pentru categoria (5) din
tabelul 9.1 sau 9.2 nu necesit nchiderea spaiilor care, dup prerea Administraiei, nu trebuie s fie
nchise.

tabelul 9.1

61

Spaii

10

11

12

13

14

Posturi de comand
(1)

B-0^a

A-0

A-0

A-o

A-0

A-60

A-60

A-60

A-0

A-0

A-60

A-60

A-60

A-60

A0^a

A-0

A-0

A-0

A-0

A-15

A-15

A0^c

A-0

A-15

A-30

A-b

A-30

B-15

A-60

A-0

B-15

B-15

B-15

B15

A-0

A-15

A-30

A-0

A-30

A-0

A60^b,d

A60^b,d

A60^b,d

A0^d

A-0

A60^b

A60^b

A60^b

A60^b

Spaii ale punilor deschise


(5)

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

Incperi de locuit cu pericol


limitat de incendiu (6)

B-0

B-0

B-0

A-0

A-0

A-30

A-0

A-30

B-0

B-0

A-0

A-15

A-60

A-15

A-60

B-0

A-0

A-30

A-60

A-15

A-60

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A0^a

A-0

A-0

A-0

A-0

A0^a

A-0

A-0

A-15

A0^a

A-0

A-60

A0^a

A-0

Scri

(2)

Coridoare

(3)

Posturi de evacuare i ci
exterioare de evacuare (4)

Incperi de locuit cu pericol


moderat de incendiu (7)

Incperi de locuit cu pericol


ridicat de incendiu (8)

Incperi sanitare i alte


ncperi similare (9)

Tancuri, spaii goale i


ncperi pentru maini
auxiliare, cu pericol redus
sau
fr
pericol
de
incendiu (10)
Incperi pentru maini
auxiliare, ncperi pentru
mrfuri, tancuri pentru
hidrocarburi
marf
i
pentru alte hidrocarburi si
alte ncperi similare cu
pericol
moderat
de
incendiu (11)
ncperi de maini
buctrii principale (12)

Cambuze,
etc. (13)

ateliere,

oficii

Alte ncperi n care se


depoziteaz lichide(14)

A-30

62

Tabelul 9.2

Spaii

10

11

12

13

14

Posturi de comand
(1)

A-30

A-30

A-15

A-0

A-0

A-0

A-15

A-30

A-0

A-0

A-0

A-60

A-0

A-60

Scri

(2)

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-30

A-0

A-30

Coridoare

(3)

A-15

A-0

A-0^a

A-60

A-0

A-0

A-15

A-15

A-0

A-0

A-0

A-30

A-0

A-30

Posturi de evacuare i ci
exterioare de evacuare (4)

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

Spaii ale punilor deschise


(5)

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

Incperi de locuit cu pericol


limitat de incendiu (6)

A-60

A-15

A-0

A-60

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

Incperi de locuit cu pericol


moderat de incendiu (7)

A-60

A-15

A-15

A-60

A-0

A-0

A-15

A-15

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

Incperi de locuit cu pericol


ridicat de incendiu (8)

A-60

A-15

A-15

A-60

A-0

A-15

A-15

A-30

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

Incperi sanitare i alte


ncperi similare (9)

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

Tancuri, spaii goale i


ncperi pentru maini
auxiliare, cu pericol redus
sau
fr
pericol
de
incendiu (10)

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A0^a

A-0

A-0

A-0

A-0

Incperi pentru maini


auxiliare, ncperi pentru
mrfuri, tancuri pentru
hidrocarburi
marf
i
pentru alte hidrocarburi si
alte ncperi similare cu
pericol
moderat
de
incendiu (11)

A-60

A-60

A-60

A-60

A-0

A-0

A-15

A-30

A-0

A-0

A0^a

A-0

A-0

A-30

ncperi de maini
buctrii principale (12)

A-60

A-60

A-60

A-60

A-0

A-60

A-60

A-60

A-0

A-0

A-30

A30^a

A-0

A-60

oficii

A-60

A-30

A-15

A-60

A-0

A-15

A-30

A-30

A15

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

Alte ncperi n care se


depoziteaz
lichide
inflamabile (14)

A-60

A-60

A-60

A-60

A-0

A-30

A-60

A-60

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

Cambuze,
etc. (13)

ateliere,

63

Notele se vor aplica tabelelor 9.1 i 9.2.


a Dac ncperile adiacente fac parte din aceeai categorie numeric i apare indicele (^a)
peretele sau puntea ntre aceste ncperi poate s nu fie prevzut dac Administraia consider c nu
este necesar. De exemplu, la ncperile de categoria (12) nu este necesar s fie prevzut un perete
ntre buctrie i oficiile sale anexe, dac pereii i punile oficiilor asigur rezistena la foc a
elementelor de delimitare ale buctriei. Totui, ntre o buctrie i o ncpere de maini este
obligatorie existena unui perete, dei cele dou ncperi fac parte din categoria. (12).
b Bordajul navei pn la linia de plutire, n condiiile de ncrcare minim, prile laterale ale
suprastructurilor i rufurilor situate sub zona plutelor de salvare i zona toboganelor de evacuare i
adiacent acestor zone, se pot reduce la A-30.
c Dac toaletele publice sunt amplasate n ntregime n casa scrilor, peretele toaletei publice
din interiorul casei scrii poate s aib rezistena la foc de tip "B".
d

Dac ncperile de categoria (6), (7), (8) i (9) sunt amplasate n ntregime n cadrul

perimetrului exterior al postului de adunare, se permite ca pereii acestor ncperi sa fie de tip "B-0".
Posturile de comand pentru instalaiile audio, video sau de iluminat pot fi considerate ca fcnd parte
din postul de adunare.

2.2.3.3 Plafoanele cu cptuelile continue de tip "B", mpreun cu punile sau pereii respectivi,
pot fi considerate ca asigurnd total sau parial izolaia i rezistena la foc a construciei respective.
2.2.3.4 Construcia i amplasarea saunelor
2.2.3.4.1 Perimetrul saunei va fi format din perei de tip "A" i poate include vestiare, duuri
i toalete. Sauna va fi izolat cu construcii de tip A-60 fa de alte ncperi, cu excepia acelora din
interiorul perimetrului i a ncperilor de categoria (5), (9) i (10).
2.2.3.4.2 Bile cu acces direct la saune pot fi considerate ca fcnd parte din ele. n aceste
cazuri, ua dintre saun i baie nu trebuie s corespund cerinelor de protecie contra incendiului.
2.2.3.4.3 Cptueala tradiional din lemn a pereilor i plafoanelor este permis pentru
saun. Plafonul de deasupra sobei trebuie s fie acoperit cu o plac incombustibil cu un spaiu liber
de cel puin 30 mm. Distana de la suprafeele fierbini la materialele combustibile va fi de cel puin 500
mm sau materialele combustibile vor fi protejate (de exemplu placa incombustibil va fi protejat cu un
spaiu liber de cel puin 30 mm).
2.2.3.4.4 Bncile tradiionale din lemn sunt permise a fi utilizate n saun.
2.2.3.4.5 Ua saunei va fi deschis n afar prin mpingere.
2.2.3.4.6 Sobele nclzite electric vor fi prevzute cu un dispozitiv de programare a timpului
de funcionare.

64

2.2.4 Rezistena la foc a pereilor i punilor la navele care transport cel mult 36 de
pasageri
2.2.4.1 n plus fa de ndeplinirea prevederilor specifice privind rezistena la foc a pereilor
i punilor navelor de pasageri, rezistena minim la foc a pereilor i punilor trebuie s fie aa cum se
prevede n tabelele 9.3 i 9.4.
2.2.4.2 Pentru aplicarea tabelelor, se va ine cont de urmtoarele;
.1 Tabelele 9.3 i 9.4 se vor aplica pereilor, respectiv punilor, care separ ncperile
adiacente.
.2 Pentru determinarea normelor corespunztoare de rezisten la foc aplicabile
construciilor care separ ncperi adiacente, aceste ncperi au fost clasificate, n funcie de pericolul
de incendiu pe care-l prezint, n urmtoarele categorii de la (1) la (11). Dac destinaia i coninutul
unei ncperi sunt astfel nct exist ndoieli n ceea ce privete clasificarea sa n sensul prezentei
reguli, sau dac este posibil s se atribuie dou sau mai multe clasificri unei ncperi, aceasta va fi
asimilat unei categorii de ncperi la care se aplic cerinele cele mai severe n ce privete
delimitarea.Compartimentele mai mici, nchise, dintr-un spaiu care are mai puin de 30% deschideri
de comunicaie la acel spaiu, sunt considerate ncperi separate. Rezistena la foc a pereilor i
punilor care separ aceste compartimente mai mici trebuie s fie cea prevzut n tabelele 9.3 i 9.4.
Titlul fiecrei categorii are mai mult un caracter general dect restrictiv.Numrul din parantez pentru
fiecare categorie se refer la coloana sau rndul corespunztor din tabele.
(1) Posturi de comand
ncperi n care se gsesc sursele de energie i iluminat n caz de avarie.
Timoneria i camera hrilor.
ncperi n care se gsete echipamentul radio al navei.
Posturi de comand pentru stingerea, incendiului.
Postul de comand a mainii de propulsie, dac este situat n afara ncperii destinat
acestei maini.
ncperi n care se gsete echipamentul pentru alarm centralizat n caz de incendiu.
(2) Coridoare
Coridoare i holuri pentru pasageri i echipaj.
(3) ncperi de locuit
ncperi conform definiiei dat n regula 3.1, exclusiv coridoarele.
(4) Scri
Scri interioare, ascensoare, puuri complet nchise pentru evacuare n caz de urgen i
scri rulante (altele dect cele aflate n ntregime n ncperile de maini) i nchiderile acestora.

65

n aceast privin, o scar nchis numai la un nivel trebuie considerat ca fcnd parte din
ncperea de care nu este separat printr-o u de incendiu.
(5) ncperi de serviciu (pericol redus de incendiu)
Dulapuri i cmri ce au suprafeele mai mici de 4 m2, altele dect acele ncperi prevzute
pentru depozitarea lichidelor inflamabile, precum i usctorii i spltorii.
(6) ncperi de maini de categoria A
ncperi conform definiiei din regula 3.3.1.
(7) Alte ncperi de maini
ncperi pentru echipamentul electric (ncperi pentru centrale telefonice automate, pentru
tubulaturile de aer condiionat).
ncperi conform definiiei din regula 3.30, exclusiv ncperile de maini de categoria A.
(8) ncperi de marf
Toate ncperile folosite pentru marf, (inclusiv tancurile pentru hidrocarburi marf), rundele
i tambuchiurile aferente, altele dect ncperile de categorie special.
(9) ncperile de serviciu (pericol ridicat de incendiu)
Buctrii, oficii n care se afl mijloace de gtit, magazia de vopsele i lmpi, dulapuri i
cmri care au o suprafa mai mare sau egal cu 4 m2, ncperi pentru depozitarea lichidelor
inflamabile, saune i ateliere, altele dect cele care intr n componena ncperilor de maini.
(10) Puni deschise
Spaii pe puntea deschis i puni de promenad nchise cu pericol limitat sau fr pericol
de incendiu.Punile de promenad nchise nu trebuie s prezinte un pericol important de incendiu,
ceea ce nseamn c elementele de decoraiuni interioare se vor limita la mobilierul de pe punte.
Suplimentar, aceste spaii vor fi ventilate natural prin deschideri permanente. Spaii deschise (situate
n afara suprastructurilor i rufurilor).
(11) ncperi de categorie special i ncperi ro-ro
ncperi conform definiiei din regulile 3.41 i 3.46.
.3 La determinarea normelor de rezisten la foc aplicabile elementului de delimitare care
separ dou ncperi situate n interiorul unei zone verticale principale sau zone orizontale neprotejat
de o instalaie automat cu sprinklere care ndeplinete prevederile Codului pentru instalaiile de
protecie contra incendiului sau care separ astfel de zone, nici una dintre ele nefiind protejat, se va
aplica cea mai mare dintre cele dou valori date n tabele.
.4 La determinarea normelor de rezisten la foc aplicabile elementului de delimitare care
separ dou ncperi situate n interiorul unei zone verticale principale sau zone orizontale protejat
de o instalaie automat cu sprinklere care corespunde prevederilor Codului pentru instalaiile de

66

protecie contra incendiului sau care separ astfel de zone, ambele fiind protejate, se va aplica cea
mai mic dintre cele dou valori date n tabele. Dac n interiorul ncperilor de locuit i de serviciu se
ntlnesc o zon protejat de sprinklere cu o zon neprotejat de sprinklere, construciei care separ
aceste zone i se va aplica cea mai mare dintre cele dou valori date n tabele.
2.2.4.3 Plafoanele sau cptuelile continue de tip "B", mpreun cu punile sau pereii
respectivi, pot fi considerate ca asigurnd total sau parial izolaia i rezistena la foc a elementului de
delimitare.
2.2.4.4 Elementele de delimitare exterioare care, conform regulii 11.2, trebuie s fie din oel
sau alt material echivalent, pot avea decupri pentru amplasarea ferestrelor i a hublourilor cu condiia
ca pentru aceste elemente de delimitare ale navelor de pasageri s nu existe vreo cerin de a avea
rezistena la foc de tip A. Similar, uile din aceste elemente de delimitare crora nu li se impune
condiia s aib rezisten la foc de tip A, pot fi confecionate din materiale considerate
satisfctoare de ctre Administraie.
2.2.4.5 Saunele trebuie s corespund paragrafului 2.2.3.4.

Tabelul 9-3

Spatii

10

11

Posturi de comand (1)

A-0^c

A-0

A-60

A-0

A-15

A-60

A-15

A-60

A-60

A-60

C^c

B-0^c

A-0^a

B-0^c

A-60

A-0

A-0

A-15

A-15

B-0^c

A-60

A-0

A-0

A-15

A-30

Coridoare (2)

B-0^c

ncperi de locuit (3)

C^c

A-0^a

A-0^d

B-0^c

Scri

(4)

ncperi de serviciu pericol redus de incendiu)

(5)

A-0^d

A-0^a

A-0^a

B-0^c

B-0^c

C^c

Incperi de maini de categoria A(6)

Alte ncperi de maini(7)

A-60

A-0

A-0

A-15

A-0^d

A-15

A-0^d

A-60

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-60

A-0

A-0^b

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0^b

A-30

Incperi de marf (8)

Incperi de serviciu (pericol ridicat de incendiu(9)

Puni deschise(10)

A-0

Incperi de categorie special si ncperi ro-ro(11)

A-0

Tabelul 9-4 Rezistena la foc a punilor care separ spaii adiacente

67

Spatii

10

11

Posturi de comand (1)

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-60

A-0

A-0

A-0

A-30

Coridoare (2)

A-0

A-0

A-60

A-0

A-0

A-0

A-0

ncperi de locuit (3)

A-60

A-0

A-0

A-60

A-0

A-0

A-0

A-30
A-0^d

Scri

(4)

A-0

A-0

A-0

A-0

A-60

A-0

A-0

A-0

A-0

A-15

A-0

A-0

A-0

A-60

A-0

A-0

A-0

A-0

Incperi de maini de categoria A(6)

A-60

A-60

A-60

A-60

A-60

A-60^f

A-30

A-60

A-60

Alte ncperi de maini(7)

A-15

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

Incperi de marf (8)

A-60

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

Incperi de serviciu (pericol ridicat de incendiu(9)

A-60

A-30

A-30

A-30

A-0

A-60

A-0

A-0

A-0

A-30

A-0^d

A-0^d

A-0^d

ncperi de serviciu pericol redus de incendiu)

(5)

Puni deschise(10)

A-0

Incperi de categorie special si ncperi ro-ro(11)

A-60

A-15

A-30

A-15

A-0

A-30

A-0

A-0

A-30

A-0

A-0

A-0^d

Notele se vor aplica, tabelelor 9.3 i 9.4, dup caz.


a Pentru aplicabilitate, vezi paragrafele 2.2.2 i 2.2.5.
b n cazul ncperilor aparinnd aceleiai categorii numerice i la care apare indicele b, (de
exemplu, n categoria (9)), un perete sau o punte din categoria indicat n tabel sunt necesare numai
atunci cnd ncperile adiacente sunt utilizate pentru scopuri diferite. Dac o buctrie este amplasat
lng o alt buctrie nu este necesar un perete, dar dac buctria este amplasat lng o magazie
de vopsele este necesar un perete A-0.
c Pereii despritori care separ timoneria de camera hrilor, pot fi de categoria B-0.
d A se vedea paragrafele 2.2.4.2.3 i 2.2.4.2.4.
0.

e Pentru aplicarea paragrafelor 2.2.1.1.2, B-0 i C, care apar n tabelul 9.3, se vor citi A-

f Izolaia mpotriva incendiului nu trebuie prevzut, dac ncperea de maini de categorie


(7) prezint un pericol redus sau nu prezint pericol de incendiu.

(*) n cazul n care asteriscul este nscris ntr-unul dintre tabele, construcia respectiv trebuie
s fie din oel sau alt material similar, dar nu se cere s fie de tip A. Totui, dac o punte, cu excepia
ncperii de categoria (10), este traversat de cabluri electrice, tubulaturi i canale de ventilaie,
aceste treceri trebuie s fie etanate pentru prevenirea ptrunderii flcrii i fumului. Construciile care
separ posturile de comand (generatoare de avarie) i punile deschise pot avea orificii de aspiraie

68

fr mijloace de nchidere n afar de cazul cnd este prevzut o instalaie fix de stingere a
incendiului cu gaz.

Pentru aplicarea paragrafului 2.2.1.1.2, n tabelul 9.4 asteriscul se va citi A-0, cu excepia
categoriilor (8) i (10).

2.2.5 Protecia scrilor i ascensoarelor din zona de locuit


2.2.5.1 Scrile vor fi situate n interiorul nchiderilor formate din construcii de tip "A"
prevzute cu dispozitive de nchidere direct a tuturor deschiderilor, cu excepia cazului n care:
.1 nu este necesar s se nchid o scar care deservete doar dou puni, dac puntea i
menine rezistena la foc prin perei corespunztori sau ui cu nchidere automat, situate ntr-una din
aceste interpuni. Dac scara este nchis numai la nivelul unei interpuni aceasta va fi protejat
conform tabelelor pentru puni stabilite la paragrafele 2.2.3 sau 2.2.4; i
.2 ntr-o ncpere social scrile pot s nu fie nchise dac ele se afl cuprinse complet n
spaiul respectiv.
2.2.5.2 Puul ascensorului trebuie amenajat astfel nct s nu permit ptrunderea fumului
i flcrilor de la o interpunte la alta, fiind prevzut cu mijloace de nchidere care s permit oprirea
curenilor de aer i ptrunderea fumului. Mecanismele pentru ascensoarele situate n interiorul casei
scrilor vor fi dispuse ntr-o ncpere separat, nconjurat de separaii de oel, cu excepia faptului c
trecerile mici pentru cablurile ascensorului sunt permise. Ascensoarele care permit accesul n
ncperi, altele dect coridoare, ncperi sociale, ncperi de categorie special, casa scrilor i zone
exterioare, nu trebuie s se deschid n casele scrilor care sunt incluse n cile de evacuare.
2.3 Navele de marf cu excepia navelor cistern
2.3.1 Metode de protecie n zona de locuit
2.3.1.1 n ncperile de locuit i de serviciu, precum i n posturile de comand, se va
adopta una din urmtoarele metode de protecie:
.1 Metoda IC
Construcia pereilor interiori despritori incombustibili de tip B sau C, n general, fr
montarea unei instalaii automate de stingere a incendiului cu sprinklere, de detectare a incendiului i
de alarm n caz de incendiu n ncperile de locuit i de serviciu cu excepia cerinelor din regula
7.5.5.1; sau
.2 Metoda IIC
Montarea unei instalaii automate de stingere a incendiului cu sprinklere, de detectare a
incendiului i de alarm n caz de incendiu, conform regulii 7.5.5.2 pentru detectarea i stingerea
incendiului n toate ncperile n care ar putea izbucni un incendiu, n general fr restricii n ceea ce
privete tipul de perei interiori despritori; sau
.3 Metoda IIIC
Montarea unei instalaii fixe de detectare a incendiului i de alarm n caz de incendiu
conform regulii 7.5.5.3 n ncperile n care ar putea izbucni un incendiu, n general fr restricii n
ceea ce privete tipul de perei interiori despritori, cu excepia faptului c suprafaa oricrei ncperi
sau a ncperilor de locuit delimitate de construcii de tip A sau "B" nu trebuie s depeasc n nici
un caz 50 m. Administraia va examina posibilitatea mririi acestei suprafee pentru ncperile sociale.

69

2.3.1.2 Cerinele pentru utilizarea materialelor incombustibile n construcia i izolarea


pereilor care separ ncperile de maini, posturile de comand, ncperile de serviciu etc., i
protecia caselor scrilor i coridoarelor, vor fi comune tuturor celor trei metode descrise n paragraful
2.3.1.1.
2.3.2 Pereii din interiorul zonei de locuit
2.3.2.1 Pereii care se cer a fi de tip B se vor extinde de la punte la punte i pn la
bordaj, sau pn la alte elemente de delimitare. Totui, dac un plafon sau o cptueal continu de
tip B este montat de ambele pri ale peretelui, acesta se poate termina n dreptul plafonului sau
cptuelii continue respective.
2.3.2.2 Metoda IC
Pereii care prin prezenta regul sau prin altele reguli pentru navele de marf nu se cer s
fie construcii de tip A sau B, vor fi cel puin construcii de tip C.
2.3.2.3 Metoda IIC
Nu va exista nici o restricie n ceea ce privete construcia pereilor care prin prezenta
regul sau prin alte reguli pentru navele de marf nu se cer s fie construcii de tip A sau B, cu
excepia cazurilor particulare cnd se cer perei de tip C n conformitate cu tabelul 9.5.
2.3.2.4 Metoda IIIC
Nu va exista nici o restricie n ceea ce privete construcia pereilor care pentru navele de
marf nu se cer a fi de tip A sau B prin prezenta regul, cu excepia faptului c suprafaa oricrei
ncperi sau a ncperilor de locuit delimitate de o construcie continu de tip A sau B nu trebuie s
depeasc n nici un caz 50 m2, n afara cazurilor particulare cnd se cer perei de tip C n
conformitate cu tabelul 9.5. Administraia va examina posibilitatea mririi acestei suprafee pentru
ncperile sociale.
2.3.3 Rezistena la foc a pereilor i punilor
2.3.3.1 n afara ndeplinirii prevederilor specifice privind rezistena la foc a pereilor i
punilor, rezistena minim la foc a tuturor pereilor i punilor trebuie s fie aa cum se prevede n
tabelele 9.5 i 9.6.
2.3.3.2 Pentru aplicarea tabelelor, se va ine cont de urmtoarele:
adiacente.

.1 Tabelele 9.5 i 9.6 se vor aplica pereilor i, respectiv, punilor care separ spaii

.2 Pentru determinarea normelor corespunztoare de rezistena la foc aplicabile


construciilor care separ ncperi adiacente, aceste ncperi au fost clasificate n conformitate cu
pericolul de incendiu pe care l prezint, n urmtoarele categorii de la (I) la (11). Dac destinaia i
coninutul unei ncperi sunt astfel nct exist ndoieli n ceea ce privete clasificarea sa n sensul
prezentei reguli sau, dac este posibil s se atribuie dou sau mai multe clasificri unei ncperi,
aceasta va fi asimilat unei categorii de ncperi la care se aplic cerinele cele mai severe n ce
privete delimitarea. Compartimentele mai mici, nchise, dintr-un spaiu care are mai puin de 30%
deschideri de comunicaie la acel spaiu, sunt considerate ncperi separate. Rezistena la foc a
pereilor i punilor care separ aceste compartimente mai mici trebuie s fie cea prevzut n tabelele
9.5 i 9.6. Titlul fiecrei categorii are mai mult un caracter general dect restrictiv. Numrul din
parantez pentru fiecare categorie se refer la coloana sau rndul corespunztor din tabele.
(1) Posturi de comand
ncperi n care se gsesc sursele de energie i iluminat n caz de avarie.

70

Timoneria i camera hrilor.


ncperi n care se gsete echipamentul radio al navei.
Posturi de comand pentru stingerea incendiului.
Postul de comand a mainii de propulsie, dac este situat n afara ncperii destinat
acestei maini.
ncperi n care se gsete echipamentul pentru alarm centralizat n caz de incendiu.
(2) Coridoare
Coridoare i holuri.
(3) ncperi de locuit
ncperi conform definiiei dat n regula 3.1, exclusiv coridoarele.
(4) Scri
Scri interioare, ascensoare, puuri complet nchise pentru evacuare n caz de urgen i
scri rulante (altele dect cele aflate n ntregime n ncperile de maini) i nchiderile acestora.
n aceast privin scara care este nchis numai la un nivel trebuie considerat ca fcnd
parte din ncperea de care nu este separat printr-o u de incendiu.
(5) ncperi de serviciu (pericol redus de incendiu)
Dulapuri i cmri, avnd o suprafa mai mic de 4m2, altele dect acele spaii prevzute
pentru depozitarea lichidelor inflamabile, usctorii i spltorii.
(6) ncperi de maini de categoria A
ncperi conform definiiei din regula 3.31.
(7) Alte ncperi de maini
ncperile pentru echipamentul electric (ncperi pentru centrale telefonice automate, pentru
tubulaturile de aer condiionat).
ncperi conform definiiei dat n regula 3.30, exclusiv ncperile de maini de categoria A.
(8) ncperi de marf
Toate ncperile utilizate pentru marf (inclusiv tancurile pentru hidrocarburi marf), tunelele
i tambuchiurile care deservesc aceste ncperi.
(9) ncperi de serviciu (pericol ridicat de incendiu)
Buctrii, oficii n care se afl dispozitive de gtit, magazii de vopsele i cmri avnd
suprafee mai mari sau egale cu 4m2, ncperi pentru depozitarea lichidelor inflamabile i ateliere,
altele dect cele care intr n componena ncperilor de maini.
(10) Puni deschise
Spaii pe puntea deschis i locuri nchise pe puntea de promenad cu pericol limitat de
incendiu sau fr pericol de incendiu. Pentru a face parte din aceast categorie, punile de promenad
nchise nu trebuie s prezinte un pericol important de incendiu, ceea ce nseamn c elementele de
decoraiuni interioare se vor limita la mobilierul de pe punte. Suplimentar, aceste spaii vor fi ventilate
natural prin deschideri permanente. Spaii deschise (situate n afara suprastructurilor i a rufurilor).

71

(11) ncperi destinate transportului vehiculelor i ncperi ro-ro


ncperi ro-ro conform definiiei dat n regula 3.41.
ncperi destinate transportului autovehiculelor conform definiiei dat n regula 3.49

Tabelul 9-5 Rezistena la foc a pereilor care separ spaii adiacente

Spatii

10

11

Posturi de comand (1)

A-0^e

A-0

A-60

A-0

A-15

A-60

A-15

A-60

A-60

A-60

B-0

B-0

B-0

A-60

A-0

A-0

A-30

B-0

A-60

A-0

A-0

A-30

B-0

B-0

A-60

A-0

A-0

A-30

A-0^c

A-0^c
A-60

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0^g

A-60

A-60^f

A-0^d

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0^d

A-30

A-0

Coridoare (2)

A-0^c
ncperi de locuit (3)

C^a,b

B-0
A-0^c

Scri

(4)

ncperi de serviciu pericol redus de incendiu)

(5)

Incperi de maini de categoria A(6)


Alte ncperi de maini(7)
Incperi de marf (8)

Incperi de serviciu (pericol redus de incendiu(9)

Puni deschise(10)
Incperi de categorie special i ncperi ro-ro(11)

*^h

72

Tabelul 9-6 Rezistena la foc a punilor care separ spaii adiacente

Spatii

10

11

Posturi de comand (1)

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-60

A-0

A-0

A-0

A-60

Coridoare (2)

A-0

A-0

A-60

A-0

A-0

A-0

A-30

ncperi de locuit (3)

A-60

A-0

A-0

A-60

A-0

A-0

A-0

A-30

Scri

A-0

A-0

A-0

A-0

A-60

A-0

A-0

A-0

A-30

A-15

A-0

A-0

A-0

A-60

A-0

A-0

A-0

A-10

Incperi de maini de categoria A(6)

A-60

A-60

A-60

A-60

A-60

A-60^i

A-30

A-60

A-60

Alte ncperi de maini(7)

A-15

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-10

Incperi de marf (8)

A-60

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

Incperi de serviciu (pericol redicat de incendiu(9)

A-60

A-0

A-0

A-0

A-0

A-60

A-0

A-0

A-0^d

A-30

Puni deschise(10)

Incperi ro-ro i pentru transportul autovehiculelor(11)

A-60

A-30

A-30

A-30

A-0

A-60

A-0

A-0

A-30

*^h

(4)

ncperi de serviciu pericol redus de incendiu)

(5)

Notele se vor aplica tabelelor 9.5 i 9.6, dup caz.


a Nu se impun cerine speciale pentru pereii menionai n cadrul metodelor IIC i IIIC de
protecie contra incendiului.
b n cazul metodei IIIC, pereii de tip "B" avnd o rezisten la foc de tip "B-0" vor fi prevzui
ntre ncperi sau grupuri de ncperi avnd o suprafa mai mare sau egal cu 50 m2.
c Pentru aplicabilitate, vezi paragrafele 2.3.2 i 2.3.4.
d Dac ncperile sunt de aceeai categorie numeric i dac apare indicele ^d, (de exemplu,
categoria (9)), un perete sau o punte avnd clasa indicat n tabele sunt cerute numai dac ncperile
adiacente sunt destinate unui scop diferit. O buctrie situat lng o alt buctrie nu necesit un
perete, dar o buctrie situat lng o magazie de vopsele necesit un perete "A-0".
e Pereii care separ timoneria, camera hrilor i cabina radio pot fi de tip "B-0".
f Tipul "A-0" se poate utiliza dac nava nu este destinat transportului de mrfuri periculoase
sau dac aceste mrfuri sunt arimate la o distan mai mare de 3 m pe orizontal fa de un astfel de
perete.

73

g Pentru ncperile de marf n care urmeaz a fi transportate mrfuri periculoase se aplic


regula 19.3.8.
h Pereii i punile care separ ncperile ro-ro trebuie s fie etane la gaze i trebuie s aib
rezistena la foc tip "A", n msura n care este raional i posibil, dac dup opinia Administraiei
prezint un pericol minim de incendiu sau nu prezint deloc pericol de incendiu.
i Nu este necesar prevederea izolaiei contra incendiului n ncperile de maini de categoria
(7), dac, dup opinia Administraiei, acestea prezint un pericol redus de incendiu sau nu prezint
pericol de incendiu.

*) n cazul n care asteriscul este nscris n tabele, construcia respectiv trebuie s fie din oel
sau alt material similar, dar nu se impune s fie de tip A. Totui, dac o punte, cu excepia unei puni
deschise, este traversat de cabluri electrice, tubulaturi i canale de ventilaie, aceste treceri trebuie
s fie etane pentru prevenirea ptrunderii flcrii i fumului. Construciile care separ posturile de
comand (generatoare de avarie) i punile deschise pot avea orificii de admisie a aerului fr
mijloace de nchidere n afar de cazul cnd este prevzut o instalaie fix de stingere a incendiului
cu gaz.

2.3.3.3 Plafoanele sau cptuelile continue de tip B, mpreun cu punile sau pereii
respectivi, pot fi acceptate ca asigurnd total sau parial izolaia i rezistena la foc necesare unei
construcii.
2.3.3.4 Pereii exteriori, care conform regulii 11.2 trebuie s fie din oel sau alt material
echivalent, pot avea decupri pentru montarea ferestrelor i a hublourilor, cu condiia ca s nu existe
vreo cerin conform creia pereii exteriori de la navele de marf s aib rezistena la foc de tip A. n
mod similar, uile acestor perei, care nu trebuie s aib rezisten la foc de tip A, pot fi confecionate
din materiale considerate de Administraie ca fiind satisfctoare.
2.3.3.5 Saunele trebuie s corespund paragrafului 2.2.3.4.
2.3.4 Protecia scrilor i puurilor ascensoarelor n ncperile de locuit, de serviciu i
posturile de comand
2.3.4.1 Scrile, care strbat doar o singur punte, vor fi protejate cel puin la un nivel cu
construcii de tip B-0 cel puin i ui cu autonchidere. Ascensoarele, care strbat doar o singur
punte, vor fi nconjurate de construcii de tip A-0 cu ui din oel la ambele nivele. Scrile i puurile
ascensoarelor, care strbat mai mult de o punte, vor fi nconjurate de cel puin construcii de tip A-0
i vor fi protejate de ui cu autonchidere la toate nivelurile.
2.3.4.2 La navele care au ncperi de locuit pentru 12 persoane sau mai puin, dac scrile
strbat mai mult de o singur punte i dac exist cel puin dou ci de evacuare care duc direct la
puntea deschis la fiecare nivel al ncperilor de locuit, cerinele paragrafului 2.3.4.1 pentru construcii
de tip A pot fi reduse la cele pentru construcii de tip B-0.

74

2.4 Nave cistern


2.4.1 Aplicare
Pentru navele cistern se va utiliza doar metoda IC definit la paragraful 2.3.1.1.
2.4.2 Rezistena la foc a pereilor i punilor
2.4.2.1 n locul paragrafului 2.3 i, suplimentar fa de respectarea prevederilor specifice
privind rezistena la foc a pereilor i punilor navelor cistern, rezistena minim la foc a pereilor i
punilor va fi cea prevzut n tabelele 9.7 i 9.8.
2.4.2.2 Pentru aplicarea tabelelor, se va ine cont de urmtoarele:

.1 Tabelele 9.7 i 9.8 se vor aplica pereilor i, respectiv, punilor care separ
ncperi adiacente.
.2 Pentru determinarea normelor corespunztoare de rezisten la foc aplicabile
construciilor care separ ncperi adiacente, aceste ncperi au fost clasificate n conformitate
cu pericolul de incendiu pe care l prezint, n urmtoarele categorii, de la (1) la (10). Dac
destinaia i coninutul unei ncperi sunt astfel nct exist ndoieli n ceea ce privete
clasificarea sa n sensul prezentei reguli sau, dac este posibil s se atribuie dou sau mai
multe clasificri unei ncperi, aceasta va fi asimilat unei categorii de ncperi la care se
aplic cerinele cele mai severe n ce privete delimitarea. Compartimentele mai mici, nchise
dintr-un spaiu care are mai puin de 30% deschideri de comunicaie la acel spaiu sunt
considerate ncperi separate. Pereii i punile care separ aceste compartimente mai mici
trebuie s aib rezistena la foc prevzut n tabelele 9.7 i 9.8. Titlul fiecrei categorii are mai
mult un caracter general dect restrictiv. Numrul din parantez pentru fiecare categorie se
refer la coloana sau rndul corespunztor din tabele.
(1) Posturi de comand
ncperi n care se gsesc sursele de energie i iluminat n caz de avarie.
Timoneria i camera hrilor.
ncperi n care se gsete echipamentul radio al navei.
Posturi de comand pentru stingerea incendiului.
Postul de comand a mainii de propulsie, dac este situat n afara ncperii
destinat acestei maini.
ncperi n care se gsete echipamentul pentru alarm centralizat n caz de
incendiu.
(2) Coridoare
Coridoare i holuri.
(3) ncperi de locuit
75

ncperi conform definiiei dat n regula 3.1, exclusiv coridoarele.


(4) Scri
Scri interioare, ascensoare, puuri complet nchise pentru evacuare n caz de
urgen i scri rulante (n afar de cele aflate n ntregime n ncperile de maini) i
nchiderile acestora.
n aceast privin, o scar nchis numai la un nivel trebuie considerat ca fcnd
parte din ncperea de care nu este separat printr-o u de incendiu.
(5) ncperi de serviciu (pericol redus de incendiu)
Dulapuri i cmri, avnd o suprafa mai mic de 4m2, altele dect acele spaii
prevzute pentru depozitarea lichidelor inflamabile, usctorii i spltorii.
(6) ncperi de maini de categoria A
ncperi conform definiiei din regula 3.31.
(7) Alte ncperi de maini
Compartimente pentru echipamentul electric (ncperi pentru centrale telefonice
automate, pentru tubulaturi de aer condiionat).
ncperi conform definiiei dat n regula 3.30, exclusiv ncperile de maini de
categoria A.
(8) Compartimentele pompelor de marf
ncperile n care se afl pompele de marf i intrrile, puurile n aceste ncperi.
(9) ncperi de serviciu (pericol ridicat de incendiu)
Buctrii, oficii n care se afl dispozitive de gtit, magazii de vopsele i cmri
avnd suprafee mai mari sau egale cu 4 m2 sau mai mult, ncperi pentru depozitarea
lichidelor inflamabile i ateliere, altele dect cele care intr n componena ncperilor de
maini.
(10) Puni deschise
Spaii pe puntea deschis i locuri nchise pe puntea de promenad cu pericol limitat
de incendiu sau fr pericol de incendiu. Pentru a face parte din aceast categorie,
promenadele nchise nu trebuie s prezinte nici un pericol important de incendiu, ceea ce
nseamn c elementele de decoraiuni interioare se vor limita la mobilierul de pe punte.
Suplimentar, aceste spaii vor fi ventilate natural prin deschideri permanente.
Spaii deschise (situate n afara suprastructurilor i a rufurilor).

76

2.4.2.3 Plafoanele sau cptuelile continue de tip B, mpreun cu punile sau


pereii respectivi pot fi acceptate ca asigurnd total sau parial izolaia i rezistena la foc
necesare unei construcii.
2.4.2.4 Pereii exteriori, care, conform regulii 11.2 trebuie s fie din oel sau alt
material echivalent, pot fi decupai pentru montarea ferestrelor i a hublourilor, cu condiia ca
s nu existe vreo cerin conform creia pereii exteriori de la navele cistern s aib
rezistena la foc de tip A.
n mod similar, uile acestor perei, care nu trebuie s aib rezisten la foc de tip
A, pot fi confecionate din materiale considerate de Administraie ca fiind satisfctoare.
2.4.2.5 Pentru pereii exteriori ai suprastructurilor i rufurilor ce limiteaz ncperile
de locuit, inclusiv punile n consol ce susin aceste ncperi, se vor utiliza izolaii de clasa
A-60 pe ntreaga poriune din faa tancurilor de marf i pe laturile exterioare pe o distan
de 3 m de la peretele frontal dinspre zona de marf. Distana de 3 m va fi msurat pe
orizontal i paralel cu axa navei de la peretele care d spre zona de marf la fiecare nivel de
punte, n cazul pereilor laterali ai acestor suprastructuri i rufuri, izolaia va fi fcut pn la
partea inferioar a punii de navigaie.
2.4.2.6 Spiraiurile de la compartimentele pompelor de marf vor fi din oel, nu vor
avea hublouri de sticl i trebuie s poat fi nchise din afara compartimentului de pompe.
2.4.2.7 Construcia i dispunerea saunelor trebuie s corespund paragrafului
2.2.3.4.
Tabelul 9-7 Rezistena la foc a pereilor care separ spaii adiacente

Spaii

10

Posturi de comand (1)

A-0^c

A-0

A-60

A-0

A-15

A-60

A-15

A-60

A-60

B-0

B-0

B-0

A-60

A-0

A-60

A-0

B-0

A-60

A-0

A-60

A-0

B-0

B-0

A-60

A-0

A-60

A-0

A-0^a

A-0^a
A-60

A-0

A-60

A-0

A-0

A-0^d

A-60

A-0^b

A-0

A-0

A-60

A-0^b

Coridoare (2)

A-0^a
ncperi de locuit (3)

B-0
A-0^a

Scri

(4)

ncperi de serviciu pericol redus de incendiu)

(5)

Incperi de maini de categoria A(6)


Alte ncperi de maini(7)
Incperi de marf (8)

Incperi de serviciu (pericol redicat de incendiu(9)

77

Puni deschise(10)

Tabelul 9-8 Rezistena la foc a punilor care separ spaii adiacente

Spaii

Posturi de comand (1)

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-60

A-0

A-0

Coridoare (2)

A-0

A-0

A-0

A-60

A-0

A-0

ncperi de locuit (3)

A-60

A-0

A-0

A-60

A-0

A-0

Scri

A-0

A-0

A-0

A-0

A-60

A-0

A-0

A-15

A-0

A-0

A-0

A-60

A-0

A-0

Incperi de maini de categoria A(6)

A-60

A-60

A-60

A-60

A-60

A-60^e

A-0

A-60

Alte ncperi de maini(7)

A-15

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

A-0

Incperi de marf (8)

A-0^d

A-0

Incperi de serviciu (pericol redicat de incendiu(9)

A-60

A-0

A-0

A-0

A-0

A-60

A-0

A-0^b

Puni deschise(10)

(4)

ncperi de serviciu pericol redus de incendiu)

(5)

10

Notele se vor aplica tabelelor 9.7 i 9.8, dup caz.


a Pentru aplicabilitate, vezi paragrafele 2.3.2 i 2.3.4.
b Dac ncperile sunt de aceeai categorie numeric i dac apare indicele b, (de
exemplu, categoria (9)), un perete sau o punte avnd clasa indicat n tabele sunt cerute numai
dac ncperile adiacente sunt destinate unui scop diferit. O buctrie situat lng o alt
buctrie nu necesit un perete, dar o buctrie situat lng o magazie de vopsele necesit un
perete A-0.
c Pereii care separ timoneria, camera hrilor i cabina radio pot fi de clasa "B-0".
d Pereii i punile care separ compartimentele pompelor de marf i ncperile de
maini de categoria A pot fi strbtute de instalaii ale presetupelor arborilor pompelor de
marf i alte presetupe similare, cu condiia ca etanarea la gaze cu ungere eficient sau alte
mijloace de asigurare a etaneitii la gaze s fie prevzut n zona pereilor sau punii.
e Nu este necesar prevederea izolaiei contra incendiului n ncperile de maini de
categoria (7), dac, dup opinia Administraiei, aceasta prezint un pericol limitat de incendiu
sau nu prezint pericol de incendiu.

78

*) n cazul n care asteriscul este nscris n tabele, construcia respectiv trebuie s fie
din oel sau alt material similar, dar nu se cere s fie de tip "A". Totui, dac o punte, cu
excepia unei puni deschise, este strbtut de cabluri electrice, tubulaturi i canale de
ventilaie, aceste treceri trebuie etanate pentru prevenirea ptrunderii flcrii i fumului.
Construciile care separ posturile de comand (generatoare de avarie) i punile deschise pot
avea orificii de admisie a aerului fr mijloace de nchidere dac nu este prevzut o instalaie
fix de stingere a incendiului cu gaz.

3 Traversarea construciilor rezistente la foc i prevenirea transmiterii de cldur


3.1 Dac construciile de tip A sunt traversate, aceste traversri trebuie ncercate
n conformitate cu Codul metodelor de ncercare la foc, sub rezerva prevederilor paragrafului
4.1.1.5. n cazul canalelor de ventilaie, se aplic paragrafele 7.1.2 i 7.3.1. Totui, nu se cere
testarea dac o trecere de tubulatur este din oel sau dintr-un material echivalent cu o grosime
de 3 mm sau mai mare i o lungime nu mai mic de 900 mm (de preferat 450 mm de fiecare
parte a construciei) i dac nu exist deschideri. Aceste traversri trebuie s fie izolate n mod
corespunztor prin extinderea izolaiei la acelai nivel cu construcia.
3.2. Dac construciile de tip B sunt strpunse pentru trecerea cablurilor electrice,
tubulaturilor, puurilor, canalelor etc. sau pentru montarea terminalelor de aerisire, instalaiilor
de iluminat i a altor dispozitive similare, se vor lua msuri pentru ca s nu fie afectate
rezistena la foc, sub rezerva prevederilor paragrafului 7.3.2. Tubulaturile care nu sunt
realizate din oel sau cupru i care traverseaz construcii de tip B vor fi protejate:
.1 fie cu un dispozitiv de trecere supus unei ncercri corespunztoare de rezisten
la foc i care are un grad de rezisten la foc compatibil cu cel al construciei strpunse i al
tipului de tubulatur utilizat;
.2 fie cu un manon de oel cu o grosime nu mai mic de 1,8 mm i o lungime nu
mai mic de 900 mm pentru tubulatur cu diametre mai mari sau egale cu 150 mm i nu mai
mic de 600 mm pentru tubulatur cu diametre mai mici de 150 mm (de preferat mprite
egal de fiecare parte a construciei). Tubulatura va fi racordat la capetele manonului prin
flane sau cuplaje; sau jocul dintre manon i tubulatur nu va depi 2,5 mm; sau orice joc
dintre tubulatur i manon va fi etanat cu materiale neinflamabile sau alte materiale
corespunztoare.
3.3 Tubulaturile metalice neizolate care traverseaz construcii de tip A sau B
vor fi din materiale cu o temperatur de topire care depete 950C pentru construcii de tip
A-0 i 850C pentru construcii de tip B-0.
3.4 La aprobarea msurilor de protecie contra incendiului pentru elementele de
construcie a msurilor, Administraia va ine seama de pericolul transmiterii de cldura la
interseciile i punctele terminale ale barierelor termice cerute. Izolaia unei puni sau a unui
perete trebuie s fie prelungit pe o distan de cel puin 450 mm de la strpungere, intersecie
sau punct terminal n cazul structurilor de oel sau aluminiu. Dac o ncpere este separat de
79

o punte sau un perete de tip A cu gradul de izolare diferit, izolaia cu gradul mai mare
trebuie s fie prelungit pe punte sau pe perete pe o distan de cel puin 450 mm.
4 Protecia deschiderilor n construciile rezistente la foc
4.1 Deschideri n pereii i punile navelor de pasageri
4.1.1 Deschideri n construciile de tip A
4.1.1.1 Cu excepia gurilor de magazie situate ntre ncperile de marf, ncperile
de categorie special, spaiile de depozitare i spaiile de bagaje, precum i ntre aceste
ncperi i punile expuse, deschiderile vor fi prevzute cu mijloace de nchidere permanente,
care vor avea rezistena la foc cel puin egal cu cea a construciilor de separaie n care ele se
afl.
4.1.1.2 Construcia uilor i a ramelor lor din construciile de tip A, prevzute cu
dispozitive ce permit meninerea uilor nchise, trebuie s le confere o rezisten la foc i la
trecerea fumului i flcrii, pe ct posibil, echivalent cu cea a pereilor n care se afl uile,
acest lucru fiind determinat n conformitate cu Codul metodelor de ncercare la foc. Aceste ui
i ramele lor trebuie s fie din oel sau alt material echivalent. Nu este necesar ca uile etane
s fie izolate.
4.1.1.3 Fiecare u trebuie s aib posibilitatea de a fi deschis i nchis din oricare
parte a peretelui numai de ctre o singur persoan.
4.1.1.4 Uile de incendiu situate n pereii zonelor verticale principale, n pereii de
delimitare ai buctriei i n cei ai caselor scrilor, altele dect uile etane acionate electric i
acelea care sunt n mod normal nchise cu cheia, trebuie s satisfac urmtoarele cerine:
.1 uile trebuie prevzute cu dispozitive de autonchidere i trebuie s poat
funciona chiar i la o nclinare defavorabil de 3,5;
.2 timpul aproximativ de nchidere a uilor de incendiu glisante trebuie s fie de cel
mult 40 s i nu mai mic de 10 s de la nceperea nchiderii lor n timp ce nava se afl n poziie
dreapt. Valoarea constant aproximativ a vitezei de nchidere pentru uile glisante trebuie s
fie de cel mult 0,2 m/s i nu mai mic de 0,1 m/s n timp ce nava se afl n poziie dreapt;
.3 uile, cu excepia celor din puurile de evacuare n caz de urgen, trebuie s poat
fi nchise de la distan, simultan sau n grupuri, de la un post central de incendiu cu
supraveghere continu, i de asemenea, individual dintr-un loc situat de fiecare parte a uii.
Manetele de declanare trebuie s aib o funcie pornit-oprit pentru a preveni redeclanarea
automat a sistemului;
.4 se interzice instalarea dispozitivelor de reinere care nu pot fi acionate din postul
central de comand;
.5 o u nchis de la distan dintr-un post central de comand trebuie s poat fi
redeschis din fiecare parte a uii printr-un mijloc de comand local. Dup aceast
deschidere local, ua se va renchide automat;
80

.6 tabloul de semnalizare al uii de incendiu din postul de comand cu supraveghere


continu trebuie s indice permanent dac fiecare u este nchis;
.7 mecanismul de declanare trebuie s fie proiectat astfel nct uile s se nchid
automat n cazul unei defeciuni produs la dispozitivul de comand sau la alimentarea
central cu energie;
.8 acumulatoarele locale de energie pentru uile acionate de o surs de energie
trebuie prevzute n imediata apropiere a uilor pentru a permite, dup o defeciune produs la
dispozitivul de comand sau la alimentarea central cu energie, manevrarea uilor de cel puin
10 ori (complet nchis i deschis) folosind mijloacele de comand locale.
.9 defeciunea, produs la dispozitivul de comand sau la alimentarea central cu
energie la una din ui, nu va mpiedica funcionarea n siguran a celorlalte ui;
.10 uile glisante acionate de la distan sau uile acionate electric vor fi prevzute
cu o alarm sonor care s sune cel puin 5 s dar nu cu mai mult de 10 s dup nceperea
nchiderii uii din postul central de comand i nainte ca ua s nceap a se nchide i s
continue s sune pn la nchiderea sa complet;
.11 o u construit s se redeschid la contactul cu un obiect din calea sa nu se va
redeschide mai mult de 1 m pornind din punctul de contact;
.12 uile duble batante, prevzute cu zvor necesar pentru etanarea lor la foc,
trebuie s aib un zvor care se declaneaz automat la manevrarea uilor dac acestea sunt
acionate prin intermediul sistemului de comand;
.13 uile cu acces direct n ncperile de categorie special, care sunt acionate de o
surs de energie i au nchidere automat, nu trebuie s fie echipate cu alarmele i
mecanismele de nchidere de la distan cerute n aliniatele 4.1.1.4.3 i 4.1.1.4.10;
.14 componentele sistemului de comand local trebuie s fie accesibile pentru
ntreinere i reglare;
.15 uile acionate electric trebuie s fie prevzute cu un sistem de comand de un
tip aprobat care s poat fi pus n funciune n cazul unui incendiu i care s corespund
Codului metodelor de ncercare la foc. Acest sistem trebuie s corespund urmtoarelor
cerine:
.15.1 sistemul de comand trebuie s poat aciona ua la temperatura de cel puin
200C pentru cel puin 60 min., prin alimentare cu energie electric;
.15.2 alimentarea cu energie electric a tuturor celorlalte ui neafectate de incendiu
nu va fi redus; i
.15.3 la temperaturi ce depesc 200C, sistemul de comand va fi automat izolat de
alimentarea cu energie electric i va putea s in ua nchis pn la o temperatur de cel
puin 945C.
81

4.1.1.5 La navele care transport cel mult 36 de pasageri, dac un spaiu este
protejat printr-o instalaie automat de stingere a incendiului cu sprinklere i o instalaie de
detectare a incendiului i de alarm n caz de incendiu, care corespunde prevederilor Codului
pentru instalaiile de protecie contra incendiului, sau este prevzut cu un plafon continuu de
tip "B", decuprile din punile ce nu formeaz baionete n zonele verticale principale i nici nu
limiteaz zonele orizontale, vor fi prevzute cu nchideri suficient de etane, iar punile vor
corespunde cerinelor de rezistena la foc ale punilor de tip A n msura n care
Administraia socotete acest lucru raional i posibil.
4.1.1.6 Cerinele privind rezistena la foc de tip A a elementelor de delimitare
exterioare ale navei, nu se aplic pereilor de sticl, ferestrelor i hublourilor, cu condiia ca s
nu existe nici o cerin pentru aceste elemente de delimitare de a avea rezistena la foc de tip
A conform paragrafului 4.1.1.3. Cerinele privind rezistena la foc a elementelor de
delimitare exterioare ale navei nu se vor aplica uilor exterioare, cu excepia acelora din
suprastructuri i rufuri care sunt orientate spre mijloacele de salvare, zonele posturilor
exterioare de adunare i mbarcare, scrile exterioare i punile deschise utilizate drept ci de
evacuare. Uile din casele scrilor nu trebuie s respecte aceast cerin.
4.1.1.7 Cu excepia uilor etane la ap, uilor etane la intemperii (ui semietane la
ap), uilor care duc la puntea deschis i a uilor care nu trebuie s fie etane la gaze, toate
uile de tip A situate n scrile, ncperile sociale i pereii zonelor verticale principale ale
cilor de evacuare trebuie s fie echipate cu un orificiu pentru furtunul de incendiu cu
nchidere automat, dintr-un material i de o construcie i rezisten la foc echivalente cu cele
ale uii n care este instalat i care trebuie s aib o deschidere liber de form ptrat cu
latura de 150 mm cnd ua este nchis i s fie plasat n partea inferioar a uii, de partea
opus balamalelor, sau n cazul uilor glisante, lng deschidere.
4.1.1.8 Dac este necesar ca un canal de ventilaie s treac printr-o construcie din
zon vertical principal, se va prevedea o clapet antifoc cu nchidere automat cu securitate
intrinsec, adiacent la construcie. Clapeta antifoc trebuie de asemenea s poat fi nchis
manual din ambele pri ale construciei. Locul de acionare va fi imediat accesibil i marcat
cu culoare roie deschis reflectorizant. Canalul dintre construcie i clapet va fi din oel sau
alt material echivalent i, dac este necesar, izolat pentru a corespunde cerinelor paragrafului
3.1. Clapeta va fi prevzut pe cel puin una din prile construciei cu un indicator vizibil
care arat dac clapeta este deschis.
4.1.2 Deschideri n construciile de tip B
4.1.2.1 Uile i ramele uilor din construciile de tip B i mijloacele ce permit
meninerea uilor nchise trebuie s ofere o nchidere a crei rezisten la foc s fie
echivalent cu cea a construciilor, acest lucru fiind determinat n conformitate cu Codul
metodelor de ncercare la foc, cu excepia deschiderilor de ventilaie care pot fi permise n
partea de jos a acestor ui. Dac aceste deschideri sunt practicate ntr-o u sau dedesubtul ei,
suprafaa total net a deschiderilor nu trebuie s depeasc 0,05 m2. Alternativ, un canal
incombustibil de compensare a aerului dintre cabin i coridor, i situat sub instalaia sanitar
este permis dac seciunea transversal a canalului nu depete 0,05 m2. Toate aceste
82

deschideri de ventilaie trebuie prevzute cu un grtar din material incombustibil. Uile vor fi
incombustibile.
4.1.2.2 Uile cabinelor din construciile de tip B trebuie prevzute cu dispozitive
de nchidere automat. Nu este permis instalarea dispozitivelor de reinere.
4.1.2.3 Cerinele privind rezistena la foc de tip B a elementelor de delimitare ale
unei nave, nu se aplic nici pereilor din sticl, nici ferestrelor i hublourilor. De asemenea,
cerinele privind rezistena la foc de tip B nu se vor aplica, uilor exterioare din
suprastructuri i rufuri. Pentru navele care transport cel mult 36 de pasageri, Administraia
poate permite utilizarea materialelor combustibile pentru uile care separ cabinele de
ncperile sanitare interioare individuale, cum ar fi duurile.
4.1.2.4 La navele care transport cel mult 36 de pasageri, dac s-a prevzut o
instalaie automat de stingere a incendiului cu sprinklere ce corespunde prevederilor Codului
pentru instalaiile de protecie contra incendiului:
.1 deschiderile din puni care nu formeaz baionete n zonele verticale principale i
nici nu delimiteaz zonele orizontale, trebuie s fie prevzute cu nchideri suficient de etane,
iar rezistena lor la foc s corespund prescripiilor prevzute pentru construciile de tip B n
msura n care Administraia consider acest lucru posibil i raional; i
.2 deschiderile din pereii de tip B ai coridoarelor trebuie s fie protejate conform
prevederilor paragrafului 2.2.2.
4.1.3 Ferestre i hublouri
4.1.3.1 Ferestrele i hublourile din pereii interiori ai ncperilor de locuit, de
serviciu i ai posturilor de comand, altele dect cele crora li se aplic prevederile
paragrafelor 4.1.1.6 i 4.1.2.3, vor fi construite astfel nct s corespund cerinelor privind
rezistena la foc aplicabile tipului de perei n care sunt dispuse, acest lucru fiind determinat n
conformitate cu Codul metodelor de ncercare la foc.
4.1.3.2 Indiferent de cerinele tabelelor 9.1 i 9.4, ferestrele i hublourile din pereii
care separ ncperile de locuit, de serviciu i posturile de comand trebuie s fie construite cu
cadre de oel sau alt material corespunztor. Sticla va fi fixat n rame sau corniere metalice.
4.1.3.3 Ferestrele orientate spre mijloacele de salvare, posturile de mbarcare i de
adunare, scrile exterioare i punile deschise formnd ci de evacuare, ca i ferestrele situate
sub zonele de mbarcare n plutele de salvare i toboganele de evacuare trebuie s aib
rezistena la foc conform cerinelor din tabelul 9.1. Dac pentru ferestre sunt prevzute n mod
special capete de sprinklere, ferestrele de tip A-0 pot fi acceptate ca echivalente. Conform
acestui paragraf, capetele de sprinkier trebuie s fie:
.1 capete speciale situate deasupra ferestrelor i instalate suplimentar fa de
sprinklerele convenionale fixate n plafon; sau

83

.2 capete de sprinkler convenionale fixate n plafon dispuse astfel nct fereastra s


fie protejat de o valoare medie de aplicare de cel puin 5 l/m2 i suprafaa suplimentar a
ferestrei s fie inclus n calculul zonei de acoperire.
Ferestrele situate n bordajul navei sub zonele de mbarcare n brcile de salvare
trebuie s aib rezistena la foc cel puin de tip A-0.
4.2 Ui amenajate n construciile rezistente la foc de la bordul navelor de marf
4.2.1 Rezistena la foc a uilor trebuie s fie, pe ct posibil, echivalent cu cea a
construciei n care sunt montate, acest lucru fiind determinat n conformitate cu Codul
metodelor de ncercare la foc. Uile i ramele uilor din construciile de tip A vor fi
confecionate din oel. Uile construciilor de tip B trebuie s fie confecionate din materiale
incombustibile. Uile, prevzute n pereii care delimiteaz ncperile de maini de categoria
A, trebuie s fie etane la gaze i s aib autonchidere. La navele construite n conformitate
cu metoda IC, Administraia poate permite utilizarea materialelor combustibile la
confecionarea uilor care separ cabinele de ncperile sanitare individuale interioare, ca de
exemplu duurile.
4.2.2 Uile care trebuie s fie cu autonchidere nu vor fi prevzute cu dispozitive de
reinere. Totui, se pot utiliza dispozitive de reinere cu securitate intrinsec prevzute cu
mecanisme de declanare de la distan.
4.2.3 Deschiderile de ventilaie din pereii coridorului pot fi permise numai n uile
cabinelor i sub acestea i n uile ncperilor sociale. Deschiderile de ventilaie sunt de
asemenea permise n uile de tip B ce duc la toalete, oficii, cmri, dulapuri, spaii de
depozitare. Cu excepia celor permise mai jos, deschiderile vor fi prevzute numai n
jumtatea inferioar a uii. Dac o astfel de deschidere este dispus n sau sub o u, suprafaa
total net a acestei deschideri sau a deschiderilor nu va depi 0,05 m2. Alternativ, un canal
incombustibil de compensare a aerului dintre cabin i coridor, i situat sub o instalaie
sanitar este permis dac seciunea transversal a canalului nu depete 0,05 m2.
Deschiderile de ventilaie, cu excepia acelora de sub u, trebuie s fie prevzute cu un grtar
confecionat dintr-un material incombustibil.
4.2.4 Uile etane la ap nu trebuie s fie izolate.
5 Protecia deschiderilor din elementele de delimitare a ncperilor de maini
5.1 Aplicare
5.1.1 Prevederile acestui paragraf se vor aplica ncperilor de maini de categoria A
i, dac Administraia consider c este de dorit, altor ncperi de maini.
5.2 Protecia deschiderilor din elementele de delimitare a ncperilor de mainii
5.2.1 Numrul de spiraiuri, ui, ventilatoare, deschideri n couri care permite
evacuarea aerului viciat i alte deschideri n ncperile de maini trebuie reduse la necesarul
minim pentru ventilaie i exploatarea corespunztoare i n condiii de siguran a navei.
84

5.2.2 Spiraiurile trebuie s fie confecionate din oel i nu trebuie s conin panouri
de sticl.
5.2.3 Mijloace de control trebuie s fie prevzute pentru nchiderea uilor acionate
electric sau pentru declanarea mecanismelor de nchidere a uilor, altele dect uile etane la
ap acionate electric. Comanda se va situa n afara ncperii respective, astfel nct s nu
existe pericolul de a fi izolat n cazul apariiei unui incendiu n ncperea pe care o
deservete.
5.2.4 La navele de pasageri, comenzile prevzute la paragraful 5.2.3 vor fi situate
ntr-un singur loc de comand sau grupate n cteva locuri posibile, ntr-un mod satisfctor
pentru Administraie. Aceste locuri trebuie s fie accesibile de pe puntea deschis n condiii
de siguran.
5.2.5 La navele de pasageri, uile, altele dect cele etane acionate electric, trebuie
s poat fi nchise n mod eficient n caz de incendiu n ncpere, cu ajutorul dispozitivelor de
nchidere acionate electric sau cu ajutorul uilor cu nchidere automat n ciuda nclinrii
defavorabile de 3,5 i avnd un dispozitiv de reinere cu securitate intrinsec prevzut cu un
mecanism de acionare de la distan. Uile puurilor de evacuare n caz de urgen nu este
necesar s aib dispozitiv de reinere cu securitate intrinsec prevzut cu un mecanism de
acionare de la distan.
5.2.6 Ferestrele nu vor fi prevzute n pereii de delimitare a ncperilor de maini.
Totui, aceast prevedere nu exclude utilizarea sticlei n posturile de comand, din interiorul
ncperilor de maini.
6 Protecia elementelor de delimitare a ncperilor de marf
6.1 La navele de pasageri care transport mai mult de 36 de pasageri, pereii i
punile care delimiteaz ncperile de categorie special i ncperile ro-ro trebuie s fie
izolate cu construcii de tip A-60. Totui, dac o ncpere de categoria (5), (9) i (10), aa
cum se definete n paragraful 2.2.3, se afl pe una din prile construciei, se poate utiliza o
construcie inferioar de tip A-0. Dac tancurile de combustibil se afl sub o ncpere de
categorie special, puntea care separ aceste ncperi poate fi izolat cu o construcie
inferioar de tip "A-0".
6.2 La navele de pasageri care nu transport mai mult de 36 de pasageri, elementele
de delimitare vertical a ncperilor de categorie special trebuie s fie izolate aa cum se
prevede pentru ncperile de categoria (11) din tabelul 9.3 i elementele de delimitare
orizontal trebuie s fie izolate aa cum se prevede pentru ncperile de categoria (11) din
tabelul 9.4.
6.3 La navele de pasageri care nu transport mai mult de 36 de pasageri, pereii i
punile care delimiteaz ncperile ro-ro nchise i deschise trebuie s aib rezistena la foc
prevzut pentru ncperile de categoria (8) din tabelul 9.3 i elementele de delimitare
orizontal trebuie s aib rezistena la foc prevzut pentru ncperile de categoria (8) din
tabelul 9.4.
85

6.4 La navele de pasageri, trebuie prevzute indicatoare pe puntea de comand


pentru semnalizarea nchiderii uilor de incendiu ce permit intrarea sau ieirea din ncperile
de categorie special
6.5 La navele cistern, pentru protecia tancurilor de marf care transport iei i
produse petroliere avnd un punct de aprindere ce nu depete 60C, nu se vor folosi, pentru
valvule, armturi, capace ale deschiderilor tancurilor, tubulaturi de aerisire marf i tubulaturi
de marf, materiale ce pot fi imediat afectate de cldur astfel nct s se mpiedice
propagarea incendiului la marf.
7 Instalaii de ventilaie
7.1 Canale i clapete
7.1.1 Canalele de ventilaie trebuie s fie confecionate dintr-un material
incombustibil. Totui, canalele scurte, care nu depesc n general 2 m lungime i au o
suprafa liber a seciunii transversale ce nu depete 0,02 m2, pot s nu fie confecionate
din material incombustibil n urmtoarele condiii:
.1 canalele sunt confecionate din materiale care au caracteristici de propagare lent
a flcrii;
.2 canalele: sunt utilizate doar la captul dispozitivului de ventilaie; i
.3 canalele nu vor fi amplasate la o distan mai mic de 600 mm, msurat pe
lungimea sa, de la o deschidere ntr-o construcie de tip A sau B, inclusiv plafoanele
continue de tip B.
7.1.2 Urmtoarele instalaii trebuie ncercate n conformitate cu Codul metodelor de
ncercare la foc:
.1 clapetele antifoc, inclusiv mijloacele lor de acionare; i
.2 trecerile de canale prin construcii de tip A. Totui, ncercarea nu se cere dac
manoanele din oel sunt cuplate direct la canalele de ventilaie cu ajutorul flanelor nituite
sau nurubate sau prin sudare.
7.2 Amplasarea canalelor
7.2.1 Instalaiile de ventilaie din ncperile de maini de categorie A, ncperile
pentru transportul vehiculelor, ncperile ro-ro, buctriile, ncperile de categorie special i
ncperile de marf trebuie, n general, s fie separate una de alta i de instalaiile de ventilaie
care deservesc alte ncperi. Totui, instalaiile de ventilaie din buctriile navelor de marf,
cu un tonaj brut mai mic de 4000 i de la navele de pasageri care transport cel mult 36 de
pasageri, nu trebuie s fie complet separate i pot fi deservite de canale separate de la o
instalaie de ventilaie care deservete alte ncperi, n orice caz, o clapet antifoc automat
trebuie instalat n canalul de ventilaie al buctriei lng dispozitivul de ventilaie. Canalele
destinate ventilrii ncperilor de maini de categoria A, buctriilor, ncperilor pentru
vehicule, ncperilor ro-ro sau ncperilor de categorie special nu vor trece prin ncperile de
86

locuit, de serviciu sau posturile de comand dac nu corespund condiiilor prevzute la


paragrafele 7.2.1.1.1 pn la 7.2.1.1.4 sau 7.2.1.2.1 i 7.2.1.2.2 de mai jos:
.1.1 canalele sunt construite din oel i au o grosime de cel puin 3 mm dac limea
sau diametrul lor este mai mic sau egal cu 300 mm, sau de cel puin 5 mm, dac limea sau
diametrul lor este mai mare sau egal cu 760 mm; n cazul canalelor cu limea sau diametrul
cuprins ntre 300 i 760 mm, grosimea se obine prin interpolare;
.1.2 canalele sunt n mod corespunztor sprijinite i ntrite;
.1.3 canalele sunt prevzute cu clapete antifoc automate aproape de peretele
traversat; i
.1.4 canalele sunt izolate cu construcii de tip A-60 n ncperile de maini,
buctrii, ncperile pentru vehicule, ncperile ro-ro sau ncperile de categorie special pn
la un punct situat la cel puin 5 m dincolo de fiecare clapet antifoc;
sau
.2.1 canalele sunt construite din oel n conformitate cu prevederile paragrafelor
7.2.1.1.1 i 7.2.1.1.2; i
.2.2 canalele sunt izolate cu construcii de tip A-60 n interiorul ncperilor de
locuit, de serviciul sau posturilor de comand;
Totui, canalele care traverseaz construciile dintr-o zon principal trebuie, de
asemenea, s corespund cerinelor paragrafului 4.1.1.8.
7.2.2 Canalele destinate ventilaiei ncperilor de locuit, de serviciu sau posturilor de
comand nu trebuie s traverseze ncperile de maini de categoria A, buctriile, ncperile
pentru vehicule, ncperile ro-ro sau ncperile de categorie special dac nu corespund
condiiilor prevzute n paragrafele 7.2.2.1.1 pn la 7.2.2.1.3 sau 7.2.2.2.1 i 7.2.2.2.2 de mai
jos:
.1.1 canalele, care traverseaz o ncpere de maini de categoria A, o buctrie, o
ncpere pentru vehicule, o ncpere ro-ro sau o ncpere de categorie special, sunt construite
din oel conform prevederilor paragrafelor 7.2.1.1.1 i 7.2.1.1.2;
.1.2 canalele sunt prevzute cu clapetele antifoc automate situate n apropierea
elementelor de delimitare traversate; i
.1.3 rezistena elementelor de delimitare a ncperilor de maini, buctriilor,
ncperilor pentru vehicule, ncperilor ro-ro sau a ncperilor de categorie special, este
meninut la treceri;
sau
.2.1 canalele care trec printr-o ncpere de maini de categoria A, buctrie, ncpere
pentru transportul vehiculelor, ncpere ro-ro sau ncpere de categorie special, sunt
construite din oel conform prevederilor paragrafelor 7.2.1.1.1 i 7.2.1.1.2; i
87

.2.2 canalele sunt izolate cu construcii de tip A-60 n interiorul ncperilor de


maini, buctriilor, ncperilor pentru vehicule, ncperilor ro-ro sau ncperilor de categorie
special;
Totui, canalele care traverseaz construciile dintr-o zon principal trebuie, de
asemenea, s corespund cerinelor paragrafului 4.1.1.8.
7.3 Detalii cu privire la trecerile canalelor
7.3.1 Dac un canal cu un perete subire i cu o seciune transversal liber mai mic
sau egal cu 0,02 m2 traverseaz pereii sau punile de tip A, n zona decuprii pereilor sau
punilor trebuie cptuit cu un manon din oel cu o grosime de cel puin 3 mm i o lungime
de cel puin 200 mm, care este de preferat s fie repartizat pe o distan de 100 mm de
fiecare parte a peretelui sau, n cazul punii, situat n ntregime n partea inferioar a punilor
pe care le traverseaz canalul, n cazul n care canalele de ventilaie cu o seciune transversal
liber ce depete 0,02 m2 traverseaz perei sau puni de tip A, n zona decuprii pereilor
sau punilor, canalele trebuie cptuite cu un manon din oel. Totui, dac aceste canale sunt
din oel i traverseaz o punte sau un perete, canalele i manoanele trebuie s respecte
urmtoarele condiii:
.1 Manoanele trebuie s aib o grosime de cel puin 3 mm i o lungime de cel puin
900 mm. La trecerea prin perei, aceast lungime este de preferat s fie repartizat pe o
distan de 450 mm de fiecare parte a peretelui. Aceste canale, sau manoanele ce cptuesc
aceste canale, trebuie prevzute cu izolaie contra incendiului. Izolaia trebuie s aib cel puin
aceeai rezisten la foc ca cea a peretelui sau punii prin care trece canalul; i
.2 Canalele cu o seciune liber mai mare de 0,075 m2 trebuie prevzute cu clapete
antifoc suplimentar fa de cerinele paragrafului 7.3.1.1. Clapeta antifoc trebuie s
funcioneze automat, dar trebuie de asemenea s poat fi nchis manual din ambele pri ale
peretelui sau punii. Clapeta trebuie prevzut cu un indicator care arat dac aceasta este
nchis sau deschis. Totui, clapetele antifoc nu sunt obligatorii atunci cnd canalele
traverseaz ncperile delimitate de construcii de tip A fr a deservi aceste ncperi, cu
condiia ca aceste canale s aib aceeai rezisten la foc ca i pereii pe care i traverseaz.
Clapetele antifoc trebuie s fie uor accesibile. Dac ele sunt amplasate n spatele plafoanelor
sau cptuelilor, aceste plafoane sau cptueli trebuie prevzute cu o u pentru inspecie pe
care se afl o plcu cu numrul de identificare al clapetei antifoc. Numrul de identificare al
clapetei antifoc trebuie de asemenea s se gseasc pe toate comenzile de la distan cerute.
7.3.2 Canalele de ventilaie cu seciune liber ce depete 0,02 m2 i care
traverseaz pereii de tip B trebuie cptuite cu manoane din tabl de oel cu o lungime de
900 mm, repartizat pe o distan de 450 mm de fiecare parte a pereilor, dac canalul nu este
construit din oel pe aceast lungime.
7.4 Instalaii de ventilaie pentru navele de pasageri care transport mai mult de 36
de pasageri
7.4.1 Instalaia de ventilaie a unei nave de pasageri care transport mai mult de 36
pasageri, va respecta urmtoarele cerine suplimentare.
88

7.4.2 n general ventilatoarele trebuie dispuse astfel nct canalele de ventilaie ce se


deschid n diferite ncperi s rmn n interiorul zonei verticale principale respective.
7.4.3 Dac instalaiile de ventilaie traverseaz puni, se vor lua msuri, suplimentar
fa de cele referitoare la rezistena la foc a punilor prevzute la paragrafele 3.1 i 4.1.1.5,
pentru reducerea pericolului de trecere a fumului i gazelor arse de la o interpunte la alta prin
intermediul instalaiei de ventilaie. Suplimentar fa de cerinele din paragraful 7.4 privind
izolaia, canalele verticale de ventilaie, dac este necesar, trebuie izolate conform celor
prevzute n tabelele 9.1 i 9.2.
7.4.4 Cu excepia ncperilor de marf, canalele de ventilaie vor fi confecionate din
urmtoarele materiale:
.1 canalele cu seciunea transversal liber de cel puin 0,075 m2 i toate canalele
verticale care deservesc mai mult de o singur interpunte vor fi confecionate din oel sau alt
material echivalent;
.2 canalele cu o seciune transversal liber mai mic de 0,075 m2, altele dect
canalele verticale la care se refer paragraful 7.4.4.1, vor fi confecionate din materiale
incombustibile. Dac aceste canale traverseaz construciile de tip A sau B, se va acorda
atenie asigurrii rezistenei la foc a construciei; i
.3 canalul scurt, cu o seciune transversal liber care, n general, nu depete 0,02
m2, iar lungimea nu depete 2 m, nu trebuie s fie confecionat din materiale
incombustibile, cu condiia respectrii tuturor cerinelor care urmeaz:
.3.1 canalul este construit dintr-un material care are caracteristici de propagare lent
a flcrii;
.3.2 canalul se folosete numai la captul dispozitivului de ventilaie; i
.3.3 canalul nu va fi situat la o distan mai mic de 600 mm, msurai pe lungimea
sa, fa de o decupare dintr-o construcie de tip A sau B, inclusiv plafoanele continue de
tip B.
7.4.5 Casele scrilor trebuie s fie ventilate i deservite de un ventilator independent
i un canal de ventilaie independent, care s nu deserveasc alt ncpere legat la instalaia
de ventilaie.
7.4.6 Canalele de evacuare trebuie prevzute cu deschideri de acces amplasate
corespunztor pentru inspectare i curare. Deschiderile de acces trebuie s fie amplasate
lng clapetele antifoc.
7.5 Canalele de evacuare de la buctrii
7.5.1 Cerine aplicabile navelor de marf i navelor de pasageri care transport mai
mult de 36 de pasageri
Canalele de evacuare care deservesc mainile de gtit din buctrii trebuie s
respecte prevederile paragrafelor 7.2.1.2.1 i 7.2.1.2.2 i s fie prevzute cu:
89

.1 un filtru pentru grsimi uor de demontat pentru curare dac nu este prevzut un
dispozitiv echivalent aprobat pentru ndeprtarea grsimilor;
.2 o clapet antifoc cu telecomand automat, amplasat la captul inferior al
canalului i n plus, o clapet antifoc telecomandat amplasat la captul superior al canalului;
.3 un dispozitiv fix pentru stingerea incendiului n interiorul canalului;
.4 dispozitive cu comand de la distan pentru oprirea ventilatoarelor de evacuare i
a ventilatoarelor de aspiraie, precum i pentru acionarea clapetelor antifoc menionate n
aliniatul 7.5.1.2 i a instalaiei pentru stingerea incendiului, care vor fi amplasate ntr-o poziie
apropiat de intrarea n buctrie, n cazul n care exist o instalaie cu canale ramificate,
trebuie prevzut un dispozitiv cu telecomand, situat n acelai loc ca i dispozitivul mai sus
menionat, pentru nchiderea tuturor ramificaiilor care evacueaz prin acelai canal principal,
nainte de introducerea unui agent de stingere a incendiului n instalaie; i
.5 deschideri de acces amplasate convenabil pentru inspecie i curare.
7.5.2 Cerine explicabile navelor de marf i navelor de pasageri care nu transport
mai mult de 36 de pasageri
7.5.2.1 Dac traverseaz ncperile de locuit sau ncperile n care se afl materiale
combustibile, canalele de evacuare care deservesc mainile de gtit trebuie s fie executate
din construcii de tip A. Fiecare canal de evacuare va fi prevzut cu:
.1 un filtru pentru grsimi uor de demontat pentru curare;
.2 o clapet antifoc amplasat la captul inferior al canalului;
.3 dispozitive, acionate din buctrii, pentru oprirea ventilatoarelor de evacuare; i
.4 un dispozitiv fix pentru stingerea incendiului n interiorul canalului.

Regula 10
Combaterea incendiului
1 Scopul
Scopul acestei reguli este de a izola i a stinge rapid un incendiu n locul de origine.
n acest sens trebuie respectate urmtoarele cerine funcionale:
.1 instalaiile fixe de stingere a incendiului vor fi montate innd seama de
potenialul de producere a incendiului n ncperile protejate; i
.2 dispozitivele de stingere a incendiului trebuie s fie imediat disponibile.
2 Instalaii pentru alimentarea cu ap
90

Navele trebuie prevzute cu pompe de incendiu, tubulatur principal de incendiu,


hidrani i furtunuri de incendiu conform cerinelor corespunztoare din aceast regul.
2.1 Tubulatur principal de incendiu i hidrani
2.1.1 Generaliti
Pentru tubulaturile de incendiu i hidrani nu se vor utiliza materiale ale cror
proprieti sunt uor influenate de cldur, dac nu sunt protejate n mod corespunztor.
Tubulaturile i hidranii vor fi amplasai astfel nct furtunurile de incendiu s poat fi uor
cuplate. Amplasarea tubulaturilor i hidranilor se va face astfel nct s se evite posibilitatea
de nghe.Mijloace corespunztoare de drenare vor fi prevzute pentru tubulatura principal
de incendiu.Valvulele de izolare se vor instala pe toate ramificaiile tubulaturii principale de
incendiu de pe puntea deschis, utilizate n alte scopuri dect cele pentru stingerea
incendiului. La navele care pot transporta mrfuri pe punte, amplasarea hidranilor trebuie s
fie astfel nct acetia s fie ntotdeauna uor accesibili, iar tubulatura trebuie montat pe ct
posibil astfel nct s se evite riscul unei deteriorri cauzate de astfel de mrfuri.
2.1.2 Alimentarea imediat cu ap
Pentru obinerea alimentrii imediate cu ap, instalaiile pentru alimentarea cu ap
vor ndeplini urmtoarele condiii:
.1 la navele de pasageri:
.1.1 cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 1000, cel puin un jet eficient de ap
trebuie s fie imediat obinut de la orice hidrant din interiorul navei i un debit de ap
continuu trebuie s fie asigurat prin pornirea automat a uneia din pompele de incendiu
prevzute;
.1.2 cu un tonaj brut mai mic de 1000, s porneasc automat sau prin acionarea de
la distan de pe puntea de navigaie cel puin una din pompele de incendiu. Dac pompa
pornete automat sau dac valvula de fund nu poate fi deschis din locul n care pompa este
pornit de la distan, valvula de fund va fi inut deschis n permanen; i
.1.3 care au ncperi de maini periodic nesupravegheate conform regulii II-1/5-4,
Administraia trebuie s stabileasc prevederi pentru dispozitivele fixe de stingere a
incendiului cu ap n aceste ncperi echivalente cu acelea cerute pentru ncperile de maini
cu supraveghere permanent.
.2 la navele de marf:
.2.1 instalaia trebuie s fie spre satisfacia Administraiei; i
.2.2 care au ncperi de maini periodic nesupravegheate sau cu o singur persoan
pentru efectuarea cartului, alimentarea cu ap se va face imediat de la tubulatura principal de
incendiu la o presiune corespunztoare fie prin pornirea de la distan a uneia, din pompele
principale de incendiu cu comand de la distan de pe puntea de comand i din postul de
comand, dac exist, fie prin meninerea n permanen sub presiune a tubulaturii principale
91

de incendiu de ctre una din pompele principale de incendiu, cu excepia cazului n care
Administraia poate renuna la aceast cerin pentru navele de marf cu un tonaj brut mai mic
de 1600 tone dac dispozitivul de pornire a pompei de incendiu din ncperea de maini se
afl ntr-un loc uor accesibil;
2.1.3 Diametrul tubulaturii principale de incendiu
Diametrul tubulaturii principale de incendiu i a ramificaiilor sale trebuie s fie
suficient pentru a asigura distribuia eficient a debitului maxim cerut pentru dou pompe de
incendiu funcionnd simultan, cu excepia cazului navelor de marf unde diametrul trebuie s
fie suficient pentru asigurarea unui debit de 140 m3/or.
2.1.4 Valvule de izolare i supape de siguran
2.1.4.1 Valvulele de izolare, care separ poriunea de tubulatur principal de
incendiu din ncperea de maini n care se afl pompa sau pompele principale de incendiu de
restul tubulaturii principale de incendiu, trebuie s fie dispuse ntr-o poziie uor accesibil i
n afara ncperilor de maini. Tubulatura principal de incendiu trebuie s fie dispus astfel
nct atunci cnd valvulele de izolare sunt nchise, hidranii de pe nav, cu excepia celor din
ncperea de maini menionai mai sus, s poat fi alimentai cu ap de alt pomp de
incendiu sau de o pomp de incendiu de avarie. Pompa de incendiu de avarie, priza de
aspiraie ap de mare, tubulaturile de aspiraie i refulare i valvulele de izolare vor fi
amplasate n exteriorul ncperii de maini. Dac aceast amenajare nu poate fi realizat, priza
de ap de mare poate fi prevzut n ncperea de maini dac valvula este acionat de la
distan dintr-o poziie situat n acelai compartiment ca i pompa de incendiu de avarie i
tubulatura de aspiraie este ct mai scurt posibil. Poriunile mici din tubulatura de aspiraie
sau refulare a pompei de incendiu de avarie pot traversa ncperile de maini cu condiia ca
ele s fie protejate printr-un nveli rezistent din oel sau s fie izolate cu construcii de tip A60. Tubulatura trebuie s aib perei groi, dar n nici un caz mai mici de 11 mm i s fie
sudate cu excepia mbinrilor cu flan la priza de aspiraie ap de mare.
2.1.4.2 Se va prevedea o valvul pentru fiecare hidrant de incendiu, astfel nct orice
furtun de incendiu s poat fi ndeprtat n timp ce pompele de incendiu sunt n funciune.
2.1.4.3 Pompele de incendiu vor fi prevzute cu supape de siguran, dac ele pot
debita ap la o presiune superioar presiunii de calcul a tubulaturilor, hidranilor i
furtunurilor de incendiu. Aceste supape trebuie amplasate i reglate astfel nct s mpiedice
presiunea excesiv n orice parte a tubulaturii principale de incendiu.
2.1.4.4 Valvulele de izolare de la navele cistern trebuie s fie prevzute pe
tubulatura de incendiu n faa dunetei ntr-o poziie protejat i pe puntea tancurilor la
intervale nu mai mari de 40 m pentru a menine integritatea tubulaturii principale de incendiu
n caz de incendiu sau explozie.
2.1.5 Numrul i amplasarea hidranilor
2.1.5.1 Numrul i amplasarea hidranilor de incendiu trebuie stabilite astfel nct s
asigure cel puin dou jeturi de ap ce nu pleac din acelai hidrant, unul din jeturi fiind
92

furnizat de un furtun dintr-o singur bucat, care pot fi dirijate n orice punct al navei accesibil
n mod normal pasagerilor sau echipajului n timpul navigaiei i n orice punct al oricrei
ncperi de marf cnd aceasta este goal, al oricrei ncperi ro-ro sau al oricrei ncperi
pentru vehicule; n acest ultim caz, cele dou jeturi vor atinge orice punct al ncperii, fiecare
provenind de la un furtun dintr-o singur bucat, n plus, aceti hidrani de incendiu vor fi
amplasai lng cile de acces ale ncperilor protejate.
2.1.5.2 Suplimentar fa de cerinele de la paragraful 2.1.5.1, navele de pasageri
trebuie s corespund urmtoarelor:
.1 numrul i amplasarea hidranilor n ncperile de locuit, de serviciu i de maini
vor fi astfel nct cerinele cuprinse n paragraful 2.1.5.1 s poat fi ndeplinite cnd toate
uile etane i toate uile pereilor zonelor verticale principale sunt nchise; i
.2 dac se prevede accesul la o ncpere de maini de categoria A, ntr-o parte
inferioar a sa, de la un tunel al liniei de arbori adiacent, se vor prevedea doi hidrani n
exteriorul acestei ncperi, dar lng intrarea sa. Dac un astfel de acces n aceast ncpere
este prevzut de la alte ncperi, ntr-una din acele ncperi vor fi prevzui doi hidrani lng
intrarea n ncperea de maini de categoria A. Aceast prevedere nu se aplic dac tunelul
sau ncperile adiacente nu fac parte din calea de evacuare.
2.1.6 Presiunea la hidrani
Cu dou pompe care alimenteaz simultan cu ap prin duzele specificate la
paragraful 2.3.3, cu cantitatea de ap specificat la paragraful 2.1.3, prin orice hidrani
adiaceni, urmtoarele presiuni minime vor fi meninute la toi hidranii de incendiu:
1 pentru nave de pasageri:
tonaj brut mai mare sau egal cu 4000

0,40 N/mm2

tonaj brut mai mic de 4000

0,30 N/mm2

.2 pentru nave de marf:


tonaj brut mai mare sau egal cu 6000

0,27 N/mm2

tonaj brut mai mic de 6000

0,25 N/mm2

i .3 presiunea maxim la orice hidrant nu va depi pe cea la care poate fi demonstrat


manipularea eficient a unui furtun de incendiu.
2.1.7 Racordul internaional de legtur cu uscatul
2.1.7.1 Navele cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 500 tone, vor fi prevzute cu
cel puin un racord internaional de legtur cu uscatul, corespunztor Codului pentru
instalaiile protecie contra incendiului.
2.1.7.2 Se vor prevedea posibiliti pentru utilizarea acestui racord n ambele
borduri ale navei.
93

2.2 Pompe de incendiu


2.2.1 Pompe acceptate ca pompe de incendiu
Pompele sanitare, pompele de balast, de santin sau de serviciu general pot fi
acceptate ca pompe de incendiu, cu condiia ca ele s nu fie utilizate n mod normal pentru
pomparea combustibilului, iar dac n mod ocazional sunt folosite pentru transferul sau
pomparea combustibilului, s fie dotate cu dispozitive de comutare corespunztoare.
2.2.2 Numrul pompelor de incendiu
Navele vor fi prevzute cu pompe de incendiu acionate independent, dup cum
urmeaz

1 La navele de pasageri cu:


un tonaj brut mai mare sau egal cu 4000

cel puin trei

un tonaj brut mai mic de 4000

cel puin dou

.2 La navele de marf:
un tonaj brut mai mare sau egal cu 1000 cel puin dou
un tonaj brut mai mic de 1000

cel puin dou pompe de


incendiu acionate
electric, din care una va
avea acionare independent

2.2.3 Amplasarea pompelor de incendiu i a tubulaturii principale de incendiu


2.2.3.1 Pompe de incendiu
Amplasarea prizelor de ap de mare, a pompelor de incendiu i a surselor lor de
energie trebuie s fie astfel nct s asigure c:
.1 la navele de pasageri cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 1000, n caz de
incendiu n oricare compartiment, nu vor fi scoase din funciune toate pompele de incendiu; i
.2 la navele de pasageri cu un tonaj brut mai mic de 1000, i la navele de marf,
dac un incendiu produs n oricare compartiment ar putea scoate din funciune toate pompele
de incendiu, trebuie s existe un dispozitiv alternativ constnd dintr-o pomp de incendiu de
avarie corespunztoare prevederilor Codului pentru instalaiile de protecie contra incendiului
cu sursa sa de energie i priza de ap de mare situate n afara ncperii unde se afl pompele
tubulaturii principale de incendiu sau sursele lor de energie.
94

2.2.3.2 Cerine pentru ncperea n care se afl pompa de incendiu de avarie


2.2.3.2.1 Amplasarea ncperii
ncperea n care se afl pompa de incendiu nu trebuie s se nvecineze cu elemente
de construcie care delimiteaz ncperile de maini de categoria A sau cu acele ncperi n
care se afl pompele de incendiu principale.Dac acest lucru nu este posibil, peretele comun
celor dou spaii trebuie s fie izolat conform unei norme de rezisten la foc echivalent
aceleia prevzut la regula 9.2.3.3 pentru un post de comand.
2.2.3.2.2 Accesul la pompa de incendiu de avarie
Nu va fi permis nici un acces direct ntre ncperea de maini i ncperea n care se
afl pompa de incendiu de avarie i sursa sa de energie. Dac acest lucru nu este posibil,
Administraia poate accepta ca accesul s se fac prin intermediul unui sas, cu ua din
ncperea de maini dintr-o construcie de tip A-60, iar cealalt u fiind cel puin din oel,
fiecare din cele dou ui fiind cu autonchidere, etane la gaze i fr vreun dispozitiv de
reinere. Alternativ, accesul se poate face printr-o u etan la ap care poate fi acionat de
la distan din ncperea de maini i din ncperea n care se gsete pompa de incendiu de
avarie i care nu este n pericol s fie izolat n caz de incendiu n aceste ncperi. n aceste
cazuri se va prevedea un al doilea mijloc de acces n spaiul n care exist pompa de incendiu
de avarie i sursa sa de energie;
2.2.3.2.3 Ventilaia n ncperea pompei de incendiu de avarie
Prevederile n legtur cu ventilaia n ncperea n care se afl sursa independent
de alimentare cu energie a pompei de incendiu de avarie va fi astfel nct s prentmpine, n
msura n care este posibil, ptrunderea fumului provenit de la un incendiu din ncperea de
maini sau aspirarea fumului din acea ncpere.
2.2.3.3 Pompe suplimentare pentru navele de marf
n plus, la navele de marf la care sunt montate n ncperea de maini alte pompe,
ca de exemplu pompe de serviciu general, de santin i de balast etc., se vor lua msuri care s
asigure c cel puin una din aceste pompe, avnd debitul i presiunea conform paragrafelor
2.1.6.2 i 2.2.4.2, poate alimenta cu ap tubulatura principal de incendiu.
2.2.4 Debitul pompelor de incendiu
2.2.4.1 Debitul total al pompelor de incendiu prevzute
Pompele de incendiu prevzute trebuie s aib debit suficient pentru ca, n caz de
incendiu, s poat furniza, la presiunea indicat n paragraful 2.1.6, o cantitate de ap dup
cum urmeaz:
.1 la navele de pasageri, pompele trebuie s furnizeze o cantitate de ap cel puin
egal cu 2/3 din cantitatea de ap pe care trebuie s o refuleze pompele de santin dac sunt
folosite pentru drenarea santinei; i
95

.2 la navele de marf, pompele, altele dect orice pomp de avarie, trebuie s


furnizeze o cantitate de ap care s nu fie mai mic de 4/3 din cantitatea prevzut la regula
II-1/21 pentru a fi debitat de fiecare pomp de santin independent de la bordul unei nave
de pasageri de aceleai dimensiuni, dac sunt folosite pentru drenarea santinei. Debitul total al
pompelor de incendiu la navele de marf nu este necesar s depeasc 180 m3/or.
2.2.4.2 Debitul fiecrei pompe de incendiu
Fiecare din pompele de incendiu prevzute (altele dect orice pomp de avarie
prevzut n paragraful 2.2.3.1.2 pentru navele de marf) trebuie s aib un debit cel puin
egal cu 80% din cantitatea obinut mprind debitul total prevzut pentru numrul minim de
pompe de incendiu cerute, dar n orice caz nu trebuie s fie mai mic de 25 m3/or i fiecare
astfel de pomp va putea, n orice situaie, s asigure furnizarea a cel puin dou jeturi de ap
prevzute. Aceste pompe de incendiu trebuie s poat alimenta tubulatura principal de
incendiu n condiiile cerute. Dac numrul pompelor instalate este mai mare dect numrul
minim de pompe cerut, debitul pompelor suplimentare trebuie s fie cel puin egal cu 25
m3/or i s asigure cel puin cele dou jeturi de ap cerute la paragraful 2.1.5.1.
2.3 Furtunuri de incendiu i evi de refulare de mn
2.3.1 Generaliti
2.3.1.1 Furtunurile de incendiu trebuie s fie fabricate din materiale nedegradabile
aprobate de Administraie i ele trebuie s aib o lungime suficient, pentru a putea proiecta
un jet de ap n oricare din spaiile care ar necesita acest lucru. Fiecare furtun va fi prevzut
cu o eav, de refulare de mn i cuplajele necesare, furtunurile specificate n acest capitol ca
"furtunuri de incendiu" mpreun cu toate sculele i accesoriile necesare, trebuie s fie
meninute gata de utilizare i inute la vedere, n apropierea hidranilor sau racordurilor de
incendiu, n plus, n spaiile interioare ale navelor de pasageri care transport mai mult de 36
de pasageri, furtunurile de incendiu trebuie s fie n permanen conectate la hidrani.
Furtunurile de incendiu vor avea o lungime de cel puin 10 m, dar nu mai mare de:
1. 15 m n ncperile de maini;
2. 20 m n alte ncperi sau puni deschise; i
3. 25 m pentru punile deschise de pe navele cu o lime maxim ce depete 30 m.
2.3.1.2 Dac un furtun i o eav de refulare de mn nu sunt prevzute la fiecare
hidrant de pe nav, trebuie s existe o interschimbabilitate total a cuplajelor furtunurilor i
evilor de refulare de mn.
2.3.2 Numrul i diametrul furtunurilor de incendiu
2.3.2.1 Navele trebuie prevzute cu furtunuri de incendiu al cror numr i diametru
s fie considerate satisfctoare de ctre Administraie.
2.3.2.2 Navele de pasageri trebuie prevzute cu cel puin un furtun de incendiu
pentru fiecare hidrant prevzut la paragraful 2.1.5 i aceste furtunuri vor fi utilizate numai n
96

scopul stingerii incendiilor sau pentru ncercarea stingtoarelor de incendiu n timpul


exerciiilor pentru rolul de incendiu i n timpul inspeciilor.
2.3.2.3 La navele de marf:
.1 cu tonaj brut mai mare sau egal cu 1000, trebuie prevzut un numr de furtunuri
de incendiu n raport cu lungimea navei, cte unul la fiecare 30 m i unul de rezerv, ns n
nici un caz numrul total nu va fi mai mic de cinci. Acest numr nu include furtunurile
prevzute pentru compartimentele de maini sau cldri. Administraia poate mri numrul de
furtunuri cerute astfel nct s asigure n orice moment un numr suficient de furtunuri
disponibile i accesibile, avnd n vedere tipul de nav i natura transporturilor pentru care
nava este utilizat. Navele care transport mrfuri periculoase conform regulii 19 trebuie
dotate cu 3 furtunuri i evi de refulare de mn, suplimentar fa de cele cerute mai sus; i
.2 cu un tonaj brut mai mic de 1000, trebuie prevzut un numr de furtunuri de
incendiu care va fi calculat conform prevederilor paragrafului 2.3.2.3.1. Totui, numrul
furtunurilor nu va fi n nici un caz mai mic de trei.
2.3.3 Mrimi i tipuri de evi de refulare de mn
2.3.3.1 n sensul prezentului capitol, diametrele standardizate ale evilor de refulare
de mn vor fi 12 mm, 16 mm i 19 mm sau ct mai aproape posibil de aceste dimensiuni. Se
pot admite evi de refulare cu diametre mai mari la aprecierea Administraiei.
2.3.3.2 Pentru ncperile de locuit i de serviciu nu este necesar folosirea evilor de
refulare de mn cu un diametru mai mare de 12 mm.
2.3.3.3 Pentru ncperile de maini i pe punile deschise, diametrul evilor de
refulare de mn trebuie s fie acela care permite obinerea debitului maxim posibil prin 2
jeturi produse de pompa cea mai mic la presiunea menionat n paragraful 2.1.6 al prezentei
reguli, fr ns a fi necesar folosirea evilor de refulare de mn cu diametrul peste 19 mm.
2.3.3.4 Toate evile de refulare de mn vor fi aprobate de tip i de un tip combinat
(de exemplu pulverizare/jet) avnd ncorporat un ntreruptor.
3 Stingtoare de incendiu portabile
3.1 Tipuri i construcie
Stingtoarele de incendiu portabile trebuie s corespund cerinelor Codului pentru
instalaiile de protecie contra incendiului.
3.2 Amplasarea stingtoarelor de incendiu
3.2.1 ncperile de locuit, ncperile de serviciu i posturile de comand vor fi
prevzute cu un numr suficient de stingtoare de incendiu portabile de tip corespunztor,
spre satisfacia Administraiei. Navele cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 1000 tone vor
avea cel puin 5 stingtoare de incendiu portabile.

97

3.2.2 Unul dintre stingtoarele de incendiu portabile destinat a fi utilizat n orice


ncpere, va fi aezat aproape de intrarea n acea ncpere.
3.2.3 Stingtoarele de incendiu cu CO2 nu vor fi amplasate n ncperile de locuit, n
posturile de comand i n alte ncperi n care se afl echipament electric sau electronic
necesar pentru sigurana navei, trebuie prevzute stingtoare de incendiu al crui agent de
stingere nu este nici bun conductor de electricitate, nici duntor pentru aceste echipamente.
3.2.4 Stingtoarele de incendiu vor fi amplasate n locuri vizibile, imediat i uor
accesibile n cazul unui incendiu i ntr-un mod n care starea lor de funcionare nu este
mpiedicat de condiiile meteorologice, vibraii sau ali factori externi. Stingtoarele de
incendiu portabile vor fi prevzute cu dispozitive care indic dac ele au fost deja folosite.
3.3 ncrcturi de rezerv
3.3.1 Pentru stingtoarele care pot fi rencrcate la bordul navei se vor prevedea
ncrcturi de rezerv de 100% pentru primele 10 stingtoare i de 50% pentru celelalte
stingtoare. Nu se impun mai mult de 60 de ncrcturi de rezerv n total. La bordul navei
trebuie s existe instruciuni pentru rencrcarea stingtoarelor.
3.3.2 n ceea ce privete stingtoarele de incendiu care nu pot fi rencrcate la
bordul navei, n locul ncrcturilor de rezerv se vor prevedea stingtoare portabile
suplimentare de acelai tip i capacitate ca cele indicate la paragraful 3.3.1 de mai sus.
4 Instalaii fixe de stingere a incendiului
4.1 Tipuri de instalaii fixe de stingere a incendiului
4.1.1 O instalaie fix de stingere a incendiului prevzut la paragraful 5 de mai jos
poate fi oricare din urmtoarele instalaii:
.1 o instalaie fix de stingere a incendiului cu gaze conform prevederilor din Codul
pentru instalaiile de protecie contra incendiului;
.2 o instalaie fix de stingere a incendiului cu spum cu coeficient mare de spumare
conform prevederilor din Codul pentru instalaiile de protecie contra incendiului; i
.3 o instalaie fix de stingere a incendiului cu ap pulverizat sub presiune conform
prevederilor Codului pentru instalaiile de protecie contra incendiului.
4.1.2 Dac se monteaz o instalaie fix de stingere a incendiului care nu este
prevzut de acest capitol, aceast instalaie trebuie s respecte cerinele regulilor relevante
din acest capitol i din Codul pentru instalaiile de protecie contra incendiului.
4.1.3 Instalaiile fixe de stingere a incendiului cu halon 1211, 1301 i 2402, precum
i carbonai de fluor trebuie interzise.
4.1.4 n general, Administraia nu va autoriza utilizarea aburilor ca agent de stingere
a incendiul la instalaiile fixe de stingere a incendiului. Dac utilizarea aburilor este autorizat
de ctre Administraie, se va folosi doar n zone limitate, ca mijloc suplimentar pentru
98

instalaia de stingere a incendiului prevzut i va corespunde cerinelor Codului pentru


instalaiile de protecie contra incendiului.
4.2 Mijloace de nchidere pentru instalaiile fixe de stingere a incendiului cu gaz
Dac se utilizeaz o instalaie fix de stingere a incendiului cu gaze, deschiderile
care permit intrarea aerului sau evacuarea gazului dintr-o ncpere protejat, trebuie s poat
fi nchise din exteriorul acestei ncperi protejate.
4.3 ncperi pentru depozitarea agentului de stingere a incendiului
Dac agentul de stingere a incendiului este depozitat n exteriorul unui spaiu
protejat, el va fi depozitat ntr-o ncpere situat n spatele peretelui de coliziune prova i nu
va fi folosit n alte scopuri. Orice intrare n acest compartiment de depozitare este de preferat
s fie situat pe puntea deschis i s fie independent de ncperea protejat. Dac ncperea
de depozitare este situat sub o punte deschis, ea nu trebuie s fie separat de puntea
deschis pe mai mult de o punte i trebuie s aib acces direct la o scar sau la scara din
puntea deschis, ncperile care sunt situate sub puntea sau ncperile la care accesul din
puntea deschis nu este prevzut, vor fi prevzute cu o instalaie de ventilaie mecanic
destinat s evacueze aerul viciat de pe fundul ncperii i vor fi dimensionate pentru
asigurarea a cel puin 6 schimburi de aer pe or. Uile de acces se vor deschide n exterior, iar
pereii i punile, inclusiv uile i alte mijloace de nchidere a oricrei deschideri din aceti
perei i puni, care constituie delimitri ntre aceste compartimente i ncperile adiacente
nchise, vor fi etanate la gaze.n sensul aplicrii tabelelor 9.1 pn la 9.8, aceste
compartimente de depozitare sunt considerate drept posturi de comand n caz de incendiu.
4.4 Pompe de ap pentru alte instalaii de stingere a incendiului
Pompele, altele dect cele care deservesc tubulatura principal de incendiu, care
trebuie s alimenteze cu ap instalaiile de stingere a incendiului prevzute de acest capitol,
sursele lor de energie i comenzile lor vor fi instalate n exteriorul spaiului sau spaiilor
protejate de aceste instalaii i vor fi amplasate astfel nct un incendiu n spaiul sau spaiile
protejate nu va putea scoate din funciune vreuna din aceste instalaii de stingere a
incendiului.
5 Instalaii de stingere a incendiului n ncperile de maini
5.1 ncperile de maini n care exist cldri funcionnd cu combustibil lichid sau
instalaii pentru tratarea combustibilului.
5.1.1 Instalaii fixe de stingere a incendiului
ncperile de maini de categoria A n care se afl cldri ce funcioneaz cu
combustibil lichid sau instalaii pentru tratarea combustibilului vor fi prevzute cu una din
oricare din urmtoarele instalaii fixe de stingere a incendiului menionate la paragraful 4.1. n
fiecare din aceste cazuri, dac compartimentul maini nu este complet separat de
compartimentul cldri sau dac combustibilul poate curge din compartimentul cldri n
compartimentul mainilor, ansamblul format din compartimentul cldri i compartimentul
maini trebuie considerat ca fiind un singur compartiment.
99

5.1.2 Mijloace suplimentare de stingere a incendiului


5.1.2.1 n fiecare compartiment cldri sau la exteriorul unei intrri n
compartimentul cldri trebuie s existe cel puin un generator portabil de spum care s
corespund prevederilor Codului pentru instalaiile de protecie contra incendiului.
5.1.2.2 n fiecare camer a cldrii din fiecare compartiment cldri i n fiecare
ncpere n care se afl o parte a instalaiei de combustibil, trebuie s existe cel puin dou
stingtoare de incendiu portabile cu spum sau un dispozitiv echivalent, n fiecare
compartiment cldri trebuie prevzut cel puin un stingtor cu spum de tip aprobat cu o
capacitate de cel puin 135 l sau un dispozitiv echivalent. Aceste stingtoare vor fi prevzute
cu furtunuri pe tamburi pentru a ajunge n toate prile compartimentului cldri. n cazul
cldrilor pentru uz gospodresc cu o putere mai mic de 175 kW nu se cere un stingtor cu
spum de tip aprobat cu o capacitate de cel puin 135 l.
5.1.2.3 n fiecare camer a cldrii trebuie s existe o lad cu nisip care s conin
cel puin 0,1 m3 nisip, rumegu de lemn impregnat cu sod sau orice alt material uscat
aprobat, mpreun cu o lopat corespunztoare pentru mprtierea materialului. Un stingtor
portabil aprobat poate constitui un mijloc echivalent acceptabil.
5.2 ncperi de maini n care se afl motoare cu combustie intern
5.2.1 Instalaii fixe de stingere a incendiului
ncperile de maini de categoria A, n care se afl maini cu ardere intern, vor fi
prevzute cu una din instalaiile fixe de stingere a incendiului prevzut la paragraful 4.1.
5.2.2 Mijloace suplimentare de stingere a incendiului
5.2.2.1 Trebuie s existe cel puin un generator portabil de spum care s
corespund prevederilor Codului pentru instalaiile de protecie contra incendiului.
5.2.2.2 n fiecare din aceste ncperi trebuie s existe stingtoare de incendiu cu
spum, de tip aprobat, cu capacitatea de cel puin 45 l fiecare, sau alte dispozitive echivalente,
n numr suficient pentru a permite dirijarea spumei sau a oricrui alt agent de stingere
echivalent n toate punctele instalaiilor de combustibil i ungere cu ulei sub presiune, la
mecanismele de acionare i la alte mecanisme unde exist riscul declanrii incendiului, n
plus, va fi prevzut un numr suficient de stingtoare portabile cu spum sau alte instalaii
echivalente, dispuse n aa fel, nct s nu fie necesar deplasarea la mai mult de 10 metri
pn la un punct din ncperea respectiv pentru a ajunge la un stingtor fr ns ca numrul
total al acestor stingtoare s fie mai mic de dou. Pentru ncperile mai mici ale navelor de
marf, Administraia poate analiza diminuarea acestor cerine.
5.3 ncperi de maini n care se afl turbine cu aburi sau maini cu aburi nchise
5.3.1 Instalaii fixe de stingere a incendiului
n spaiile n care se afl turbine cu aburi sau maini cu aburi nchise folosite fie
pentru propulsia principal, fie n alte scopuri, dac ele au n total o putere de cel puin 375
100

kW, una din instalaiile de stingere a incendiului specificat la paragraful 4.1 trebuie s fie
prevzut dac aceste ncperi sunt periodic nesupravegheate.
5.3.2 Mijloace suplimentare de stingere a incendiului
5.3.2.1 Trebuie s se prevad stingtoare de incendiu cu spum de un tip aprobat, cu
o capacitate de cel puin 45 l fiecare, sau dispozitive echivalente, ntr-un numr suficient care
s permit dirijarea spumei sau a altui agent de stingere echivalent n toate punctele unde
exist riscul declanrii unui incendiu n instalaia de ungere sub presiune, n toate punctele
carterelor care conin elemente pentru ungerea sub presiune a turbinelor, mainilor cu aburi
sau mecanismelor aferente, precum i n alte cazuri cu pericol de incendiu. Aceste stingtoare
nu sunt ns obligatorii dac n aceste ncperi s-a prevzut o protecie echivalent cu ajutorul
unei instalaii fixe de stingere a incendiului, conform paragrafului 4.1.
5.3.2.2 Un numr suficient de stingtoare portabile cu spum sau dispozitive
echivalente, amplasate astfel nct nici un punct din ncpere s nu fie situat la o distan mai
mare de 10 m de stingtor i s existe cel puin dou stingtoare n fiecare din aceste ncperi,
exceptnd faptul c aceste stingtoare nu vor fi cerute suplimentar la cele care sunt instalate
conform paragrafului 5.1.2.2.
5.4 Alte ncperi de maini
Dac Administraia consider c exist un pericol de incendiu ntr-una din ncperile
de maini pentru care paragrafele 5.1, 5.2 i 5.3 nu indic vreun mijloc special de stingere a
incendiului, trebuie s se prevad, n interiorul acelei ncperi sau adiacent acesteia,
stingtoare de incendiu portabile de un tip aprobat sau alte mijloace de stingere a incendiului
ntr-un numr pe care Administraia l consider ca fiind suficient.
5.5 Cerine suplimentare pentru navele de pasageri
La navele de pasageri care transport mai mult de 36 pasageri, fiecare ncpere de
maini de categoria A va fi prevzut cu cel puin dou generatoare de cea, corespunztoare.
5.6 Instalaii fixe de uz local pentru stingerea incendiului
5.6.1 Paragraful 5.6 se va aplica navelor de pasageri cu un tonaj mai mare sau egal
cu 500 i navelor de marf cu un tonaj mai mare sau egal cu 2000.
5.6.2 ncperile de maini de categoria A cu un volum de peste 500 m3 trebuie s fie
protejate, suplimentar fa de instalaia fix de stingere a incendiului prevzut la paragraful
5.1.1, cu o instalaie fix de stingere a incendiului pe baz de ap de un tip aprobat sau cu o
instalaie echivalent de uz local pentru stingerea incendiului, conform instruciunilor
elaborate de ctre Organizaie. n cazul ncperilor de maini periodic nesupravegheate,
instalaia de stingere a incendiului trebuie s poat fi declanat att manual ct i automat. n
cazul ncperilor de maini cu supraveghere continu, este suficient ca instalaia de stingere a
incendiului s poat fi declanat manual.

101

5.6.3 Instalaiile fixe de uz local pentru stingerea incendiului trebuie s protejeze


urmtoarele zone astfel nct s nu fie necesar oprirea mainilor, evacuarea personalului sau
izolarea ncperilor:
.1 poriunile cu pericol de incendiu de la mainile principale cu ardere intern pentru
propulsia navei i producerea curentului electric;
.2 exteriorul cldrilor;
.3 poriunile cu pericol de incendiu ale incineratoarelor; i
.4 epuratoarele de combustibil nclzit.
5.6.4 Acionarea oricrei instalaii de uz local trebuie s declaneze un semnal
vizual i o alarm sonor distinct n ncperea protejat i n posturile cu supraveghere
continu. Semnalul trebuie s indice instalaia specific declanat. Cerinele pentru alarma
instalaiei descrise n acest capitol sunt suplimentare fa de instalaia de detectare i de
alarm n caz de incendiu i nu un mod de substituire a acesteia.
6 Instalaii de stingere a incendiului n posturile de comand, ncperile de locuit i
ncperile de serviciu
6.1 Instalaii cu sprinklere la navele de pasageri
6.1.1 Navele de pasageri care transport mai mult de 36 pasageri, toate posturile de
comand, ncperile de locuit i de serviciu, inclusiv coridoarele i scrile, vor fi echipate cu o
instalaie automat de stingere a incendiului cu sprinklere, de detectare i de alarm n caz de
incendiu de un tip aprobat i vor corespunde cerinelor Codului pentru instalaiile de protecie
contra incendiului. Alternativ, posturile de comand unde apa poate provoca distrugerea
echipamentului esenial, pot fi echipate cu un alt tip de instalaie fix de stingere a incendiului
de un tip aprobat. ncperile cu pericol limitat sau fr pericol de incendiu, cum ar fi spaiile
goale, toaletele publice, ncperile care conin CO2 i ncperile similare, nu trebuie s fie
prevzute cu o instalaie automat de stingere a incendiului cu sprinklere.
6.1.2 O instalaie automat de stingere a incendiului cu sprinklere conform regulii
7.5.3.2 va fi instalat la navele de pasageri care transport mai mult de 36 pasageri, dac o
instalaie fix de detectare a fumului i de alarm n caz de incendiu corespunztoare
prevederilor Codului pentru instalaiile de protecie contra incendiului este prevzut doar n
coridoarele, scrile i cile de evacuare din ncperile de locuit.
6.2 Instalaii cu sprinklere la navele de marf
La navele de marf pentru care se adopt metoda IIC specificat n regula
9.2.3.1.1.2, trebuie prevzut o instalaie automat de stingere a incendiului cu sprinklere, de
detectare i de alarm n caz de incendiu conform cerinelor regulii 7.5.5.2
6.3 ncperi ce conin lichide inflamabile
6.3.1 Dulapurile cu vopsele vor fi protejate cu:
102

.1 o instalaie cu CO2, proiectat pentru a da un volum minim de gaz liber egal cu


40% din volumul total al ncperii protejate;
.2 o instalaie cu pulbere uscat, destinat pentru cel puin 0,5 kg pulbere/m3;
.3 o instalaie de pulverizare a apei sau o instalaie cu sprinklere, destinat pentru a
debita 5 l/m2 pe minut. Instalaia de pulverizare a apei poate fi racordat la tubulatura
principal de incendiu a navei; sau
.4 o instalaie care asigur o protecie echivalent, aa cum s-a stabilit de ctre
Administraie.
n orice caz, instalaia trebuie s poat fi pus n funciune din exteriorul ncperii
protejate.
6.3.2 Dulapurile pentru lichide inflamabile trebuie protejate cu o instalaie
corespunztoare de stingere a incendiului aprobat de ctre Administraie.
6.3.3 Pentru dulapurile care ocup o suprafa mai mic de 4 m2 din zona punii fr
acces spre ncperile de locuit, se poate accepta un stingtor portabil cu CO2 cu o capacitate
suficient pentru a furniza un volum minim de gaz liber egal cu 40% din volumul brut al
ncperii n locul unei instalaii fixe. Un orificiu de descrcare va fi prevzut n interiorul
dulapului pentru a permite declanarea stingtorului fr a intra n ncperea protejat.
Stingtorul portabil de incendiu va fi amplasat n imediata apropiere a orificiului. Alternativ,
un orificiu sau un racord de furtun poate fi prevzut pentru facilitarea utilizrii apei din
tubulatura principal de incendiu.
6.4 Echipament pentru gtit
Echipamentul pentru gtit va fi prevzut cu urmtoarele:
.1 o instalaie automat sau manual de stingere a incendiului ncercat conform
unui standard internaional considerat acceptabil de ctre Organizaie;
.2 un termostat principal i unul de rezerv cu o alarm pentru alertarea
utilizatorului n cazul defectrii vreunui termostat;
.3 dispozitive pentru oprirea, automat, a alimentrii cu energie electric, la
activarea, instalaiei de stingere a incendiului;
.4 o alarm pentru indicarea funcionrii instalaiei de stingere a incendiului, situat
n buctria, n care este instalat echipamentul; i
.5 comenzi pentru funcionarea manual a instalaiei de stingere a incendiului care
sunt vizibil afiate n vederea utilizrii imediate de ctre echipaj.
7 Dispozitive de stingere a incendiului n ncperile de marf
7.1 Instalaii fixe de stingere a incendiului CM gaze n ncperile de mrfuri
generale
103

7.1.1 Cu excepia celor prevzute la paragraful 7.2, ncperile de marf de la navele


de pasageri cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 1000 vor fi protejate printr-o instalaie fix
de stingere a incendiului cu CO2 sau gaz inert, care corespunde prevederilor Codului pentru
instalaiile de protecie contra incendiului sau printr-o instalaie fix de stingere a incendiului
cu spum cu coeficient mare de spumare care asigur o protecie echivalent.
7.1.2 n cazul n care se consider c nava efectueaz voiaje att de scurte nct
aplicarea prevederilor paragrafului 7.1.1 nu s-ar justifica, precum i n cazul navelor cu un
tonaj brut mai mic de 1000, Administraia poate accepta n ncperile de marf, instalaiile de
stingere a incendiului pe care le consider satisfctoare, cu condiia ca nava s fie dotat cu
capace din oel pentru gurile de magazie i mijloace eficiente de nchidere a tuturor
ventilatoarelor i a altor deschideri care duc spre ncperile de marf.
7.1.3 Cu excepia ncperilor ro-ro i a celor pentru vehicule, ncperile de marf de
la navele de marf cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 2000 vor fi protejate cu o instalaie
fix de stingere a incendiului cu dioxid de carbon sau gaz inert corespunztoare prevederilor
Codului pentru instalaiile de protecie contra incendiului, sau cu o instalaie de stingere a
incendiului care asigur o protecie echivalent.
7.1.4 Administraia poate scuti de aplicarea cerinelor paragrafelor 7.1.3 i 7.2,
ncperile de marf ale oricrei nave de marf dac aceasta este construit i destinat
exclusiv pentru transport de minereu, crbune, cereale, lemn verde, mrfuri incombustibile
sau mrfuri care, n opinia Administraiei, constituie un pericol redus de incendiu. Aceste
scutiri pot fi acordate numai dac nava este dotat cu capace din oel pentru gurile de magazie
i cu dispozitive eficiente de nchidere a tuturor ventilatoarelor i a altor deschideri care duc
spre ncperile de marf. Dac se acord scutiri, Administraia va elibera un Certificat de
scutire, fr a ine seama de data de construcie a navei respective, n conformitate cu regula
I/12(a)(vi) i se va asigura c lista de mrfuri, pe care nava este autorizat s le transporte,
este anexat la acest certificat.
7.2 Instalaii fixe de stingere a incendiului cu gaze utilizate pentru mrfurile
periculoase
Toate ncperile de marf de pe o nav angajat n transportul mrfurilor periculoase
vor fi prevzute cu o instalaie de stingere a incendiului cu CO2 sau cu gaz inert care s
corespund prevederilor Codului pentru instalaiile de protecie contra incendiului sau cu o
instalaie de stingere a incendiului care, n opinia Administraiei, s ofere o protecie
echivalent pentru mrfurile transportate.
8 Protecia tancului de marf
8.1 Instalaii fixe de stingere a incendiului cu spum pe punte
8.1.1 La navele cistern de 20000 tdw i mai mult, trebuie prevzut o instalaie fix
de stingere a incendiului cu spum pe punte n conformitate cu cerinele Codului pentru
instalaiile de protecie contra incendiului, cu excepia faptului c, n locul dispozitivelor mai
sus menionate, dup examinarea dispunerii i echipamentului navei Administraia poate
accepta alte instalaii fixe dac acestea ofer o protecie echivalent, celor de mai sus,
104

conform regulii I/5. Cerinele pentru instalaiile fixe echivalente vor respecta cerinele din
paragraful 8.1.2.
8.1.2 n conformitate cu paragraful 8.1.1, dac Administraia accept o instalaie
fixa echivalent n locul instalaiei fixe de stingere a incendiului cu spum pe punte, aceast
instalaie trebuie:
.1 s permit stingerea incendiilor care se produc datorit combustibililor scuri pe
punte i mpiedicarea extinderii incendiului la combustibilii scuri pe punte dar care n-au luat
nc foc; i
.2 s permit combaterea incendiului n tancurile avariate.
8.1.3 Navele cistern mai mici de 20000 tdw trebuie prevzute cu o instalaie de
stingere a incendiului cu spum, pe punte care s corespund, cerinelor Codului pentru
instalaiile de protecie contra incendiului.
9 Protecia compartimentelor pompelor de marf de la navele cistern
9.1 Instalaii fixe de stingere a incendiului
Fiecare compartiment al pompelor de marf trebuie prevzut cu una din urmtoarele
instalaii fixe de stingere a incendiului, acionate dintr-un loc uor accesibil situat n afara
compartimentului pompelor. Compartimentele pompelor de marf, trebuie prevzute cu o
instalaie corespunztoare pentru ncperile de maini de categoria A.
9.1.1 O instalaie de stingere a incendiului cu CO2 care s corespund prevederilor
Codului pentru instalaiile de protecie contra incendiului i uneia din urmtoarele prevederi:
.1 alarmele, care dau un semnal sonor pentru anunarea declanrii agentului de
stingere a incendiului, trebuie s fie utilizate n deplin siguran n prezena unei amestec
inflamabil format din vapori de marf, i aer; i
.2 la comenzi trebuie afiat o instruciune n care s se arate c, datorit pericolului
de aprindere electrostatic, instalaia se va utiliza numai pentru stingerea incendiului i nu n
scopuri de inertizare.
9.1.2 O instalaie de stingere a incendiului cu spum cu coeficient mare de spumare,
care s corespund prevederilor Codului pentru instalaiile de protecie contra incendiului, cu
condiia ca alimentarea cu substan spumogen s fie corespunztoare pentru stingerea
incendiilor care implic mrfurile transportate.
9.1.3 O instalaie fix de stingere a incendiului cu ap pulverizat sub presiune care
s corespund prevederilor Codului pentru instalaiile de protecie contra incendiului.
9.2 Cantitatea de agent de stingere
Dac agentul de stingere folosit la instalaia, din compartimentul pompelor de marf
este utilizat i la instalaiile care deservesc alte ncperi, cantitatea de agent prevzut sau
105

debitul agentului nu trebuie s fie mai mare dect cantitatea maxim cerut pentru ncperea
cea mai mare.
10 Echipamente pentru pompieri
10.1 Tipuri de echipamente pentru pompieri
Echipamentele pentru pompieri trebuie s corespund prevederilor Codului pentru
instalaiile de protecie contra incendiului.
10.2 Numrul de echipamente pentru pompieri
10.2.1 Navele trebuie s aib cel puin dou echipamente pentru pompieri.
10.2.2 Suplimentar, la navele de pasageri trebuie s fie prevzute:
.1 pentru fiecare 80 metri lungime sau fraciune din aceast lungime, n raport cu
lungimea total a ncperilor de pasageri i de serviciu de pe puntea unde se afl aceste
ncperi, sau dac ncperile se afl pe mai multe puni, pe puntea care are cea mai mare
lungime total a ncperilor, dou echipamente pentru pompieri i, n plus, dou seturi de
echipament individual, fiecare set cuprinznd elementele stipulate n Codul pentru instalaiile
de protecie contra incendiului. La navele de pasageri care transport mai mult de 36 pasageri
vor fi prevzute suplimentar dou echipamente de pompieri pentru fiecare zon vertical
principal. Totui, pentru casele scrilor care constituie zone verticale principale individuale
i pentru zonele verticale principale din prova sau pupa navei care nu conin ncperi de
categoria (6), (7), (8) i (12) definite la regula 9.2.2.3, nu se cer echipamente suplimentare
pentru pompieri; i
.2 la navele de pasageri care transport mai mult de 36 pasageri, pentru fiecare
pereche de aparate de respiraie se va prevedea un generator de cea, depozitat lng fiecare
din aceste aparate de respiraie.
10.2.3 Suplimentar, la navele cistern, se vor prevedea dou echipamente pentru
pompieri.
10.2.4 Administraia poate cere seturi suplimentare de echipament individual i
aparate de respiraie, lund n consideraie dimensiunea i tipul navei.
10.2.5 Dou butelii de rezerv vor fi prevzute pentru fiecare aparat de respiraie
cerut. Navele de pasageri care nu transport mai mult de 36 pasageri i navele de marf care
sunt echipate cu mijloace locale corespunztoare pentru rencrcarea buteliilor de aer fr
contaminare, trebuie s transporte doar o singur butelie de rezerv pentru fiecare aparat
cerut. La navele de pasageri care transport mai mult de 36 pasageri vor fi prevzute cel puin
dou butelii de rezerv pentru fiecare aparat de respiraie.
10.3 Depozitarea echipamentelor pentru pompieri
10.3.1 Echipamentele pentru pompieri sau seturile de echipament individual vor fi
depozitate astfel nct s fie uor accesibile i pregtite pentru utilizare i, dac exist mai
106

mult de un echipament pentru pompieri sau mai mult de un set de echipament individual,
acestea vor fi depozitate la distane mari unul fa de altul.
10.3.2 La navele de pasageri vor fi accesibile din orice loc, cel puin dou
echipamente pentru pompieri i, n plus, un set de echipament individual, n fiecare zon
vertical principal vor fi depozitate cel puin dou echipamente pentru pompieri.
Regula 11
Rezistena structural

1 Scop
Scopul acestei reguli este de a asigura, meninerea, rezistenei structurale a navei
pentru a evita un colaps total sau parial al structurilor navei datorit deteriorrii rezistenei la
cldur. n acest sens, materialele utilizate la construcia structurii navei trebuie s fie de aa
natur nct s mpiedice diminuarea rezistenei structurale datorit, unui incendiu.
2 Materiale pentru construcia corpului, suprastructurilor, pereilor structurali,
punilor i rufurilor
Corpul, suprastructurile, pereii structurali, punile i rufurile trebuie s fie construite
din oel sau alt material echivalent. n sensul aplicrii definiiei oel sau alt material
echivalent, conform regulii 3.43, ncercarea standard a rezistenei la foc trebuie s fie n
conformitate cu normele de rezisten la foc i izolaie din tabelele 9.1 pn la 9.4. De
exemplu, dac elementele de construcie ca: punile, pereii laterali sau extremitile rufurilor
pot avea o rezisten la foc de tip B-0, ncercarea standard a rezistenei la foc va fi de o
jumtate de or.
3 Structur din aliaj de aluminiu
Dac nu se prevede n mod expres altfel la paragraful 2, n cazurile n care vreo
parte din construcie este din aliaj de aluminiu, se vor aplica urmtoarele prevederi:
.1 izolaia elementelor din aliaj de aluminiu aferente construciilor de tip A sau
B, cu excepia acelora care, n opinia Administraiei, nu suport sarcini, va fi astfel nct
temperatura elementului de structur suportului s nu creasc cu mai mult de 200C peste
temperatura ambiant n orice moment n timpul expunerii corespunztoare la foc din cadrul
ncercrii standard a rezistenei la foc; i
.2 o atenie deosebit va fi acordat izolaiei elementelor din aliaj de aluminiu care
fac parte din coloane, pontili i alte elemente structurale ce servesc la susinerea zonelor de
arimare a brcilor i plutelor de salvare, lansare la ap i zonelor de mbarcare i la susinerea
construciilor de tip A i B pentru asigurarea c:
.2.1 n cazul elementelor structurale care susin zonele pentru brci i plute de
salvare i construciile de tip A, limita de cretere a temperaturii specificat la paragraful
3.1 se aplic dup o or; i
107

.2.2 n cazul elementelor structurale care trebuie s susin construcii de tip B


limita de cretere a temperaturii specificat la paragraful 3.1 se aplic dup o jumtate de or.
4 ncperi de maini de categoria A
4.1 Puurile i partea superioar a ncperilor de maini de categoria A
Puurile i partea superioar a ncperilor de maini de categoria A trebuie s fie din
oel i izolate aa cum se prevede n tabelele 9.5 i 9.7, dup caz.
4.2 Planeu metalic
Tabla paiolului cilor de trecere din ncperile de maini de categoria A va fi din
oel.
5 Materiale ale armturilor de bordaj
Materialele care sunt ineficiente la cldur nu vor fi folosite la scurgerile din bordaj,
evacurile sanitare i alte orificii care sunt n apropierea liniei de plutire i dac deteriorarea
materialelor n cazul unui incendiu ar provoca pericol de inundare.
6 Protecia la presiune sau vacuum a structurii tancului de marf de la navele
cistern
6.1 Generaliti
Dispozitivele de aerisire vor fi proiectate i operate astfel nct s asigure c nici
presiunea i nici vacuumul din tancurile de marf nu vor depi parametrii de proiectare i vor
fi astfel nct s permit:
.1 scurgerea unor volume mici de amestecuri de vapori, aer sau gaz inert
determinate de variaiile termice dintr-un tanc de marf n toate cazurile prin valvulele de
presiune/vacuum; i
.2 trecerea volumelor mari de amestecuri de vapori, aer sau gaz inert n timpul
ncrcrii mrfii i balastrii, sau n timpul descrcrii.
6.2 Orificii pentru scurgerile unor volume mici determinate de variaiile termice
Orificiile pentru degajarea de presiune cerute la paragraful 6.1.1 trebuie s respecte
urmtoarele condiii:
.1 s aib o nlime ct se poate de mare deasupra punii tancului de marf pentru a
obine dispersia maxim de vapori inflamabili, dar n nici un caz mai mic de 2 m deasupra
punii tancului de marf; i
.2 s fie amplasate la distane ct mai mari, dar nu mai mici de 3 m de la cel mai
apropiat orificiu de aerisire i deschiderile spre spaiile nchise care conin o surs de
aprindere i de la mainile de punte i echipamentul care poate constitui un pericol de
aprindere. Deschiderea vinciului de ancor i cea a puului lanului de ancor constituie un
pericol de aprindere.
108

6.3 Msuri de siguran la tancurile de marf


6.3.1 Msuri preventive contra ridicrii lichidului n instalaia de aerisire
Se vor lua msuri preventive contra ridicrii lichidului n instalaia de aerisire la o
nlime care depete nlimea proiectat a tancurilor de marf. n acest scop trebuie s se
foloseasc alarme de nivel mare sau instalaii de control de preaplin sau alte mijloace
echivalente, mpreun cu dispozitive de msurare independente i proceduri de umplere a
tancului de marf. n sensul acestei reguli, valvulele de preaplin nu sunt considerate
echivalente unei instalaii de control de preaplin.
6.3.2 Mijloace secundare de protecie la presiune/vacuum excesiv
Un mijloc secundar care s permit evacuarea complet a amestecurilor de vapori,
aer sau gaz inert pentru prevenirea suprapresiunii sau depresiunii excesive n cazul defectrii
dispozitivelor prevzute la paragraful 6.1.2. n locul acestui mijloc secundar, senzorii de
presiune pot fi instalai la fiecare tanc protejat prin dispozitivele prevzute la paragraful 6.1.2,
cu o instalaie de supraveghere n compartimentul de control marf al navei sau n locul din
care operaiunile de manipulare a mrfurilor sunt efectuate n mod normal. De asemenea,
acest echipament de supraveghere trebuie s aib un dispozitiv de alarm care este declanat
la detectarea suprapresiunii sau depresiunii excesive n interiorul unui tanc.
6.3.3 Instalaia de bypass din tubulatura principal de aerisire
Valvulele de presiune/vacuum cerute de paragraful 6.1.1 pot fi prevzute cu o
instalaie de bypass dac sunt amplasate n tubulatura principal de aerisire sau n coloana de
aerisire. Dac este prevzut o astfel de instalaie, trebuie s existe i indicatoare
corespunztoare care s arate dac bypass-ul este nchis sau deschis.
6.3.4 Dispozitive de limitare a presiunii/vacuumului
Unul sau mai multe dispozitive de limitare a presiunii/vacuumului vor fi prevzute
pentru prevenirea n tancurile de marf a:
.1 presiunii superioare care depete presiunea de ncercare a tancului de marf,
dac marfa urma s fie ncrcat la debitul nominal maxim i toate refulrile au rmas nchise;
i
.2 depresiunii depind 700 mm coloan de ap, dac marfa urma s fie descrcat
la debitul nominal maxim al pompelor de marf i suflantele de gaz inert erau defecte.
Aceste dispozitive trebuie montate pe magistrala de gaz inert afar de cazul cnd
acestea sunt montate n instalaia de aerisire conform prevederilor regulii 4.5.3.1 sau pe
fiecare tanc de marf.Amplasarea i proiectarea dispozitivelor vor fi n conformitate cu regula
4.5.3 i paragraful 6.
6.4 Dimensiunile orificiilor de aerisire
Orificiile de aerisire pentru ncrcare, descrcare i balastare cerute la paragraful
6.1.2 trebuie s fie proiectate s funcioneze la viteza maxim de ncrcare nmulit cu un
109

coeficient de cel puin 1,25, innd cont de degajarea gazului, pentru a preveni creterea
presiunii din orice tanc de marf peste presiunea de calcul. Comandantul navei trebuie s aib
informaii referitoare la viteza maxim admisibil de ncrcare pentru fiecare tanc de marf,
iar n cazul instalaiilor combinate de aerisire, pentru fiecare grup de tancuri de marf.

PARTEA D - EVACUAREA

Regula 12
Avertizarea echipajului i pasagerilor

1 Scopul
Scopul acestei reguli este de a avertiza echipajul i pasagerii n caz de incendiu
pentru a permite evacuarea n deplin siguran. n acest sens, va fi prevzut o instalaie de
alarm general n caz de urgen i o instalaie de comunicare cu publicul.
2 Instalaie de alarm general n caz de urgen
O instalaie de alarm general n caz de urgen cerut de regula III/6.4.2 trebuie
folosit pentru avertizarea echipajului i a pasagerilor n caz de incendiu.
3 Instalaii de comunicare cu publicul de la bordul navelor de pasageri
O instalaie de comunicare cu publicul sau alte mijloace eficiente de comunicare
corespunztoare prevederilor regulii III/6.5 trebuie s fie disponibile n ncperile de locuit,
ncperile de serviciu i n posturile de comand, precum i pe punile deschise.

Regula 13
Mijloace de evacuare

1 Scopul
Scopul acestei reguli este de a prevedea mijloace de evacuare astfel nct persoanele
de la bordul navei s poat fi evacuate rapid i n deplin siguran pe puntea de mbarcare n
brcile i plutele de salvare. n acest sens, trebuie respectate urmtoarele cerine funcionale:
.1 trebuie prevzute ci de evacuare sigure;
.2 cile de evacuare trebuie s fie utilizabile n deplin siguran n orice moment i
s fie degajate de obstacole; i
110

.3 mijloace suplimentare pentru evacuare trebuie s fie prevzute, dac este necesar,
pentru asigurarea posibilitii de acces, oferindu-se indicaii clare i o configuraie adecvat
pentru situaii de urgen.
2 Cerine generale
2.1 Dac nu se prevede n mod expres altfel n aceast regul, toate ncperile sau
grupurile de ncperi trebuie s fie prevzute cu cel puin dou mijloace de evacuare rapid,
separate unul fa de altul.
2.2 Ascensoarele nu se consider c fac parte din mijloacele de evacuare prevzute
de aceast regul.
3 Mijloacele de evacuare din posturile de comand, ncperile de locuit i ncperile
de serviciu
3.1 Cerine generale
3.1.1 Scrile nclinate i cele verticale vor fi dispuse astfel nct s constituie
mijloace de evacuare rapid spre puntea de mbarcare n brci i plute de salvare din toate
ncperile pentru pasageri i echipaj, precum i din ncperile n care i desfoar activitatea
n mod normal echipajul, altele dect ncperile de maini.
3.1.2 Dac nu se prevede n mod expres altfel n aceast regul, se interzice un
coridor, un hol sau o parte dintr-un coridor de la care exist numai o singur cale de evacuare.
Coridoarele fr ieire utilizate ca ncperi de serviciu care sunt necesare pentru exploatarea
practic a navei, cum ar fi posturile pentru combustibil lichid i coridoarele transversale
pentru alimentare, sunt permise cu condiia ca aceste coridoare fr ieire s fie separate de
zonele de locuit ale echipajului i s nu aib acces la zonele de locuit ale echipajului. De
asemenea, o parte dintr-un coridor, care are o adncime ce nu depete limea sa, este
considerat ca ni sau extensie local i este permis.
3.1.3 Toate scrile din ncperile de locuit i ncperile de serviciu, precum i din
posturile de comand, trebuie construite cu elemente de rezisten din oel exceptnd cazul n
care Administraia aprob utilizarea unui alt material echivalent.
3.1.4 Dac staia radiotelegrafic nu are acces direct spre puntea deschis, se vor
prevedea dou mijloace de evacuare pentru intrarea sau ieirea din aceast staie, dintre care
unul poate fi un hublou sau o fereastr de mrime suficient, sau un alt mijloc considerat de
Administraie ca fiind satisfctor.
3.1.5 Uile situate n cile de evacuare trebuie deschise, n general, n direcia de
evacuare, cu excepia faptului c:
.1 uile cabinelor individuale pot fi deschise n interiorul cabinei pentru a evita
rnirea persoanelor aflate pe coridor atunci cnd se deschide ua; i
.2 uile din puurile verticale de evacuare n caz de urgen se pot deschide n
exteriorul pentru a permite utilizarea puului att pentru evacuare ct i pentru acces.
111

3.2 Mijloace de evacuare la navele de pasageri


3.2.1 Mijloace de evacuare din ncperile situate sub puntea pereilor etani
3.2.1.1 Sub puntea pereilor etani, fiecare compartiment etan sau ncpere sau grup
de ncperi delimitate n mod similar, trebuie s fie prevzut cu dou mijloace de evacuare,
din care cel puin unul nu oblig efectuarea trecerii printr-o u etan. n mod excepional,
Administraia poate s se dispenseze de unul din mijloacele de evacuare pentru ncperile
echipajului n care se intr doar ocazional, cu condiia ca mijlocul de evacuare prevzut s nu
oblige trecerea printr-o u etan.
3.2.1.2 Dac Administraia a acordat o derogare n virtutea prevederilor paragrafului
3.2.1.1, acest mijloc unic de evacuare trebuie s asigure o evacuare n siguran. Totui,
scrile nu trebuie s aib o lime liber mai mic de 800 mm i trebuie prevzute cu mini
curente pe fiecare parte.
3.2.2 Mijloace de evacuare din ncperile situate deasupra punii pereilor etani
Deasupra punii pereilor etani trebuie s existe cel puin dou mijloace de evacuare
de la fiecare zon vertical principal sau de la oricare alt ncpere sau grup de ncperi
delimitat, din care cel puin unul s asigure accesul la o scar ce constituie o ieire vertical.
3.2.3 Accesul direct n casa scrilor
Casele scrilor din ncperile de locuit i de serviciu trebuie s fie direct accesibile
din coridoare i s aib o suprafa suficient pentru a evita aglomerarea, innd cont de
numrul persoanelor care le vor folosi n caz de urgen. n interiorul perimetrului acestor
case a scrilor pot fi amplasate numai toalete publice, dulapuri din materiale incombustibile
ce servesc pentru pstrarea echipamentului de siguran nepericulos i ghiee de informaii
deschise. Se permite ca numai ncperile sociale, coridoarele, ascensoarele, toaletele publice,
ncperile de categorie special i ncperile ro-ro deschise, la care orice pasager transportat
poate avea acces, alte scri de evacuare prevzute de paragraful 3.2.4.1 i zonele exterioare s
aib acces direct la aceste case ale scrilor. Coridoarele mici sau holurile utilizate pentru a
separa o cas a scrilor de buctrii sau spltorii principale pot avea acces direct la scri cu
condiia ca ele s aib o suprafa minim a punii de 4,5 m2, o lime de cel puin 900 mm i
s conin o instalaie de incendiu cu furtun.
3.2.4 Detalii cu privire la mijloacele de evacuare
3.2.4.1 Cel puin unul din mijloacele de evacuare prevzute n paragrafele 3.2.1.1 i
3.2.2 va consta dintr-o scar nchis uor accesibil, care s asigure o protecie permanent
mpotriva incendiului ntre nivelul unde acesta izbucnete i puntea de mbarcare n brcile i
plutele de salvare sau pn la cea mai de sus punte expus dac puntea de mbarcare nu se
ntinde pn la zona vertical principal considerat. n acest ultim caz, scrile i cile de
trecere exterioare deschise trebuie s permit accesul direct la puntea de mbarcare i trebuie
s aib o instalaie de iluminat de avarie, conform regulii III/11.5, iar pe jos o cptueal
antiderapant. Pereii de delimitare orientai nspre scrile i cile de trecere exterioare
deschise care fac parte dintr-o cale de evacuare i pereii de delimitare care au o asemenea
112

poziie nct avarierea lor n timpul unui incendiu ar face imposibil evacuarea pn la puntea
de mbarcare, trebuie s aib o rezisten la foc, inclusiv gradul de izolaie, conform tabelelor
9.1 pn la 9.4, dup caz.
3.2.4.2 Protecia accesului de la casele scrilor la punctele de mbarcare n brcile i
plutele de salvare trebuie s fie asigurat fie direct fie prin ci interne protejate care au
rezistena la foc i gradul de izolaie la foc aa cum s-a stabilit n tabelele 9.1 pn la 9.4, dup
caz.
3.2.4.3 Scrile care nu deservesc dect o ncpere i o platform din acea ncpere
nu trebuie considerate ca formnd mijlocul de evacuare cerut.
3.2.4.4 Fiecare nivel din cadrul unui atrium va fi prevzut cu dou mijloace de
evacuare, din care unul s aib acces direct spre o scar vertical nchis, corespunztoare
cerinelor din paragraful 3.2.4.1.
3.2.4.5 Limea, numrul i continuitatea mijloacelor de evacuare trebuie s
corespund cerinelor din Codul pentru instalaiile de protecie contra incendiului.
3.2.5 Marcajul cilor de evacuare
3.2.5.1 Pe lng iluminatul de avarie cerut de regulile II-1/42 i III/11.5, mijloacele
de evacuare care includ scri i ieiri trebuie marcate pe toat lungimea lor, inclusiv
unghiurile i interseciile, prin iluminare sau indicatoare cu band fotoluminiscent amplasate
la o nlime maxim de 300 mm deasupra punii. Marcajul trebuie s permit pasagerilor s
identifice cile de evacuare i s recunoasc uor ieirile de evacuare. Dac se folosete
iluminatul electric, el va fi alimentat de la sursa de energie electric de avarie i trebuie
amenajat astfel nct defectarea unui singur dispozitiv de iluminat sau ntreruperea unei uniti
de iluminare fluorescent s nu aib ca rezultat un marcaj ineficient. Suplimentar, panourile
de semnalizare a cilor de evacuare i marcajele privind amplasarea echipamentului de
stingere a incendiului trebuie s fie din materiale fotoluminiscente sau marcate prin iluminare.
Administraia se va asigura c aceast iluminare sau aceste materiale fotoluminiscente au fost
evaluate, testate i aplicate n conformitate cu instruciunile Codului pentru instalaiile de
protecie contra incendiului.
3.2.5.2 La navele de pasageri care transport mai mult de 36 pasageri, cerinele
paragrafului 3.2.5.1 se vor aplica, de asemenea zonelor de locuit ale echipajului.
3.2.6 Ui normal ncuiate care fac parte dintr-o cale de evacuare
3.2.6.1 Uile cabinelor de nav trebuie s se poat deschide fr cheie din interior.
De asemenea, toate uile aflate de-a lungul oricrei ci de evacuare trebuie s se poat
deschide fr cheie n cazul deplasrii n direcia evacurii.
3.2.6.2 Uile de evacuare din ncperile publice, care sunt normal zvorte, vor fi
prevzute cu un mecanism de decuplare rapid. Acest mecanism este alctuit dintr-un
mecanism de zvorre a uii ncorpornd un dispozitiv care decupleaz zvorul la aplicarea
unei fore pe direcia fluxului de evacuare. Mecanismul de decuplare rapid va fi proiectat i
instalat spre satisfacia Administraiei i, n mod special:
113

.1 cuprinde bare sau panouri, al cror segment de acionare se extinde de-a lungul a
cel puin o jumtate din limea canatului uii i la o nlime de cel puin 760 mm i nu mai
mult de 1120 mm deasupra punii;
.2 decupleaz zvorul dac se aplic o for ce nu depete 67 N; i
.3 nu este echipat cu vreun mecanism de zvorre, uruburi sau alt dispozitiv care
mpiedic decuplarea zvorului sub efectul unei fore aplicate mecanismului de decuplare.
3.3 Mijloace de evacuare la navele de marf
3.3.1 Generaliti
La toate nivelele ncperilor de locuit, fiecare ncpere delimitat sau grup delimitat
de ncperi trebuie s fie prevzut cu cel puin dou mijloace de evacuare deprtate ntre ele.
3.3.2 Mijloace de evacuare din ncperile de sub puntea deschis situat la nivelul
cel mai de jos
Sub puntea deschis situat la nivelul cel mai de jos, mijlocul principal de evacuare
va fi o scar, iar cellalt mijloc de evacuare va fi un pu de evacuare sau o scar.
3.3.3 Mijloace de evacuare din ncperile de deasupra punii deschise situate la
nivelul cel mai de jos
Deasupra punii deschise situat la nivelul cel mai de jos, mijloacele de evacuare vor
fi scri sau ui spre puntea deschis sau o combinaie a acestora.
3.3.4 Coridoare fr ieire
Nu se admit coridoare fr ieire cu o lungime mai mare de 7 m.
3.3.5 Limea i continuitatea cilor de evacuare
Limea, numrul i continuitatea cilor de evacuare vor corespunde cerinelor
Codului pentru instalaiile de protecie contra incendiului.
3.3.6 Scutirea de obligaia de a asigura dou mijloace de evacuare
n mod excepional, Administraia poate renuna, la unul din mijloacele de evacuare
pentru ncperile echipajului n care se intr doar ocazional, n situaia n care calea de
evacuare prevzut nu oblig la efectuarea trecerii printr-o u etan.
3.4 Aparate de respiraie pentru evacuarea n caz de urgen
3.4.1 Aparatele de respiraie pentru evacuarea n caz de urgen vor corespunde
Codului pentru instalaiile de protecie contra incendiului.Aparatele de respiraie de rezerv
pentru evacuarea n caz de urgen vor fi inute la bord.
3.4.2 n ncperile de locuit ale tuturor navelor trebuie s existe cel puin dou
aparate de respiraie pentru evacuarea n caz de urgen.
114

3.4.3 n fiecare zon vertical principal de la navele de pasageri trebuie s existe


cel puin dou aparate de respiraie pentru evacuarea n caz de urgen.
3.4.4 n fiecare zon vertical principal de la navele de pasageri care transport mai
mult de 36 de persoane, trebuie s existe dou aparate de respiraie pentru evacuarea n caz de
urgen, suplimentar fa de cele prevzute la paragraful 3.4.3.
3.4.5 Totui, paragrafele 3.4.3 i 3.4.4 nu se aplic caselor scrilor, care constituie
zone verticale principale individuale, i nici zonelor vertical principale situate n
extremitatea prova sau pupa unei nave care nu conin ncperile de categoria (6), (7), (8) sau
(12) definite n regula 9.2.2.3.
4 Mijloace de evacuare din ncperile de maini
4.1 Mijloace de evacuare de la bordul navelor de pasageri
Mijloacele de evacuare din fiecare ncpere de maini de la navele de pasageri vor
corespunde urmtoarelor prevederi:
4.1.1 Mijloace de evacuare din ncperile de sub puntea peretelui etan
Dac ncperea este situat sub puntea peretelui etan, cele dou mijloace de
evacuare vor consta din:
.1 dou scri metalice, ct mai deprtate ntre ele, care duc la ui, la fel de deprtate
ntre ele, situate n partea superioar a ncperii, i care permit accesul la puntea
corespunztoare de mbarcare n brcile i plutele de salvare. Una din aceste scri va fi situat
n interiorul spaiului nchis protejat, care satisface prevederile regulii 9.2.2.3, pentru
categoria (2), sau ale regulii 9.2.2.4, pentru categoria (4), dup caz, ntre partea inferioar a
spaiului pe care-l deservete i un loc sigur situat n afara ncperii. Spaiul nchis va fi
prevzut cu ui antifoc cu nchidere automat cu acelai tip de rezisten la foc. Scara va fi
fixat astfel nct cldura s nu fie transferat n spaiul nchis prin punctele de fixare
neizolate. Spaiul nchis protejat va avea dimensiuni interioare minime de cel puin 800 mm x
800 mm i va fi prevzut cu iluminare n caz de urgen; sau
.2 o scar metalic care duce la o u situat n partea superioar a ncperii de la
care se asigur accesul spre puntea de mbarcare i, n plus, n partea inferioar a ncperii i
ntr-o poziie bine separat de aceast scar, o u metalic ce poate fi acionat din fiecare
parte i care asigur accesul spre o cale sigur de evacuare din partea inferioar a ncperii
spre puntea de mbarcare.
4.1.2 Mijloace de evacuare din ncperile situate deasupra punii peretelui etan
Dac ncperea de maini este situat deasupra punii peretelui etan, cele dou
mijloace de evacuare vor fi ct mai deprtate ntre ele, iar uile de ieire trebuie s fie
amplasate astfel nct s permit accesul la puntea corespunztoare de mbarcare n brcile i
plutele de salvare. Dac mijloacele de evacuare oblig la folosirea scrilor, acestea vor fi din
metal.
115

4.1.3 Scutirea de obligaia de a asigura dou mijloace de evacuare


La navele cu un tonaj brut mai mic de 1000 tone, Administraia poate renuna la
unul din mijloacele de evacuare, innd seama de limea i dispunerea prii superioare a
ncperii. La navele avnd un tonaj brut mai mare sau egal cu 1000 tone, Administraia poate
renuna la unul din mijloacele de evacuare din orice ncpere, inclusiv ncperea de maini
auxiliare care n mod normal nu este supravegheat, cu condiia ca o u sau o scar metalic
s asigure o cale de evacuare sigur spre puntea de mbarcare, innd seama de felul i
amplasarea ncperii de maini, precum i dac lucreaz sau nu n mod normal echipajul n
acea ncpere. n ncperea pentru maina crmei, va fi prevzut un al doilea mijloc de
evacuare n cazul n care postul de comand n caz de urgen este amplasat n acea ncpere
dac nu exist acces direct la puntea deschis.
4.1.4 Mijloace de evacuare din postul de comand a mainilor
Un post de comand a mainilor situat n interiorul unei ncperi de maini trebuie
prevzut cu dou mijloace de evacuare, dintre care cel puin unul s asigure o protecie
continu mpotriva incendiului pn la un amplasament sigur situat n afara ncperii de
maini.
4.2 Mijloace de evacuare la navele de marf
Mijloacele de evacuare din fiecare ncpere de maini de la bordul navelor de marf
vor corespunde urmtoarelor prevederi.
4.2.1 Mijloace de evacuare din ncperile de maini de categoria A
Exceptnd cele prevzute n paragraful 4.2.2, fiecare ncpere de maini de
categoria A trebuie s fie prevzut cu dou mijloace de evacuare care vor ndeplini, n mod
special, urmtoarele prevederi:
.1 dou scri metalice verticale, ct mai deprtate ntre ele, care duc la ui, la fel de
deprtate ntre ele, situate n partea superioar a ncperii, i care permit accesul la puntea
corespunztoare de mbarcare n brcile i plutele de salvare. Una din aceste scri va fi situat
n interiorul spaiului nchis protejat, care satisface prevederile regulii 9.2.3.3, pentru
categoria (4), ntre partea inferioar a spaiului pe care-l deservete i un loc sigur situat n
afara ncperii. Spaiul nchis va fi prevzut cu ui antifoc cu nchidere automat cu acelai tip
de rezisten la foc. Scara va fi fixat astfel nct cldura s nu fie transferat n spaiul nchis
prin punctele de fixare neizolate. Spaiul nchis protejat va avea dimensiuni interioare minime
de cel puin 800 mm x 800 mm i va fi prevzut cu iluminare pentru caz de urgen; sau
.2 o scar metalic care duce la o u situat n partea superioar a ncperii de la
care se asigur accesul spre puntea de mbarcare i, n plus, n partea inferioar a ncperii i
ntr-o poziie bine separat de aceast scar, o u metalic ce poate fi acionat din fiecare
parte i care asigur accesul spre o cale sigur de evacuare din partea inferioar a ncperii
spre puntea deschis.
4.2.2 Scutirea de obligaia de a asigura dou mijloace de evacuare
116

La navele cu un tonaj brut mai mic de 1000 tone, Administraia poate renuna la
unul din mijloacele de evacuare prevzute la paragraful 4.2.1, innd seama de dimensiunea i
amplasarea prii superioare a ncperii. n plus, mijloacele de evacuare din ncperea de
maini de categoria A nu trebuie s corespund cerinei menionat la paragraful 4.2.1.1 cu
privire la protecia unui spaiu nchis contra incendiului. n ncperea pentru maina crmei,
va fi prevzut un al doilea mijloc de evacuare n cazul n care postul de comand n caz de
urgen este amplasat n acea ncpere dac nu exist acces direct la puntea deschis.
4.2.3 Mijloace de evacuare din ncperile de maini, altele dect cele de categoria A
Din ncperile de maini altele dect cele de categoria A, se vor prevedea dou ci
de evacuare cu excepia faptului c o singur cale de evacuare se poate accepta pentru
ncperile n care se intr ocazional i pentru ncperile la care distana maxim de deplasare
pn la u este de 5 m sau mai puin.
4.3 Aparate de respiraie pentru evacuarea n caz de urgen
4.3.1 La toate navele, n interiorul ncperilor de maini, se vor afla aparate de
respiraie pentru evacuarea n caz de urgen amplasate n locuri imediat accesibile pentru
utilizare i uor observabile, la care se poate ajunge rapid i uor n orice moment n caz de
incendiu. Amplasarea aparatelor de respiraie pentru evacuarea n caz de urgen va ine
seama de dispunerea ncperii de maini i numrul de persoane care lucreaz n mod normal
n aceste ncperi.
4.3.2 Numrul acestor aparate i amplasarea lor vor fi indicate n planul pentru
combaterea incendiului menionat n regula 15.2.4.
4.3.3 Aparatele de respiraie pentru evacuarea n caz de urgen vor corespunde
Codului pentru instalaiile de protecie contra incendiului.
5 Mijloace de evacuare la navele de pasageri din ncperi de categorie special i
ncperi ro-ro deschise la care poate avea acces orice pasager transportat
5.1 n ncperile de categorie special i ncperile ro-ro deschise la care poate avea
acces orice pasager transportat, numrul i dispunerea mijloacelor de evacuare situate sub
puntea pereilor etani ct i deasupra acesteia, trebuie s fie considerate satisfctoare de
ctre Administraie i, n general, sigurana accesului la puntea de mbarcare trebuie s fie cel
puin echivalent cu cea prevzut n paragrafele 3.2.1.1, 3.2.2, 3.2.4.1 i 3.2.4.2. Aceste
ncperi vor fi prevzute cu pasarele speciale, cu o lime de cel puin 600 mm, care dau acces
la mijloacele de evacuare. Vehiculele trebuie s fie parcate astfel nct pasarelele s fie n
orice moment degajate.
5.2 Una din cile de evacuare din ncperile de maini, unde lucreaz n mod normal
echipajul, trebuie sa evite accesul direct la orice ncpere de categorie special.
6 Mijloace de evacuare din ncperile ro-ro
Cel puin dou mijloace de evacuare vor fi prevzute n ncperile ro-ro unde
lucreaz n mod normal echipajul.Cile de evacuare vor asigura o ieire n siguran la punile
117

de mbarcare n brcile de salvare i plutele de salvare i vor fi situate la extremitatea prova


sau pupa a ncperii.
7 Cerine suplimentare pentru navele ro-ro pasager
7.1 Generaliti
7.1.1 Cile de evacuare trebuie prevzute de la fiecare ncpere de pe nav ocupat
n mod normal pn la un post de adunare. Aceste ci de evacuare trebuie dispuse astfel nct
s ofere accesul cel mai direct posibil spre postul de adunare, i trebuie s fie marcate cu
simbolurile recomandate n instruciunile elaborate de ctre Organizaie.
7.1.2 Calea de evacuare de la cabine la casele scrilor va fi pe ct posibil direct, cu
un numr minim de schimbri de direcie. Nu trebuie s fie necesar s se traverseze dintr-un
bord n altul al navei pentru a ajunge la o cale de evacuare. Nu trebuie s fie necesar s se urce
sau s se coboare mai mult de dou puni pentru a ajunge la un post de adunare sau pe o punte
deschis plecnd din orice ncpere pentru pasageri.
7.1.3 Ci de evacuare exterioare trebuie prevzute de la punile deschise menionate
n paragraful 7.1.2 pn la posturile de mbarcare n ambarcaiunile de salvare.
7.1.4 Dac ncperile nchise sunt adiacente unei puni deschise, deschiderile din
ncperea nchis spre puntea deschis, vor putea fi folosite, dac este posibil, ca ieiri n caz
de urgen.
7.1.5 Mobila i alte obstacole nu trebuie s blocheze trecerea prin cile de evacuare.
Cu excepia meselor i scaunelor care pot fi nlturate pentru a face loc liber, mobilele i alte
elemente grele de mobilier aflate n ncperile publice i de-a lungul cilor de evacuare
trebuie fixate pentru a preveni alunecarea dac nava are ruliu sau este canarisit. De
asemenea, trebuie fixate i covoarele. Dac nava este n mar, cile de evacuare trebuie
degajate de obstacole, cum ar fi crucioare pentru curenie, lenjerie de pat, bagaje i pachete.
7.2 Instruciuni pentru evacuarea n siguran
7.2.1 Punile vor fi numerotate n ordine cresctoare, ncepnd cu 1 de la puntea
dublului fund sau de la puntea cea mai de jos.Aceste numere vor fi vizibil marcate pe fiecare
palier al casei scrilor i n fiecare hol al ascensoarelor. Punile pot avea i nume, dar numrul
punii va fi indicat ntotdeauna n dreptul numelui.
7.2.2 Planurile simple mimice cu indicaia te afli aici i indicarea prin sgei a
cilor de evacuare, vor fi vizibil afiate pe interiorul fiecrei ui de cabin i n ncperile
sociale. Planul va indica direciile de evacuare i va fi orientat corespunztor innd cont de
poziia sa pe nav.
7.3 Rezistena balustradelor i coridoarelor
7.3.1 Balustrade sau alte mijloace de sprijin pentru mn trebuie s fie prevzute n
toate coridoarele de-a lungul ntregii ci de evacuare astfel nct, un sprijin solid pentru mn
s fie disponibil la fiecare pas, pe ct este posibil, pe drumul spre posturile de adunare i
118

mbarcare. Aceste balustrade trebuie prevzute pe ambele pri ale coridoarelor longitudinale
cu limea mai mare de 1,8 m i ale coridoarelor transversale cu limea mai mare de 1 m. O
atenie deosebit trebuie acordat necesitii de a putea traversa holuri, atriumuri i alte spaii
mari deschise aflate de-a lungul cilor de evacuare. Balustrade i alte mijloace de sprijin
pentru mn trebuie s fie att de rezistente nct s poat rezista la o sarcin distribuit
orizontal de 750 N/m, aplicat spre centrul coridorului sau spaiului, ct i la o sarcin
distribuit vertical de 750 N/m, aplicat n jos. Nu este necesar ca cele dou sarcini s se
aplice simultan.
7.3.2 Pe o nlime de 0,5 m de la partea lor inferioar, pereii i alte elemente de
separare, care formeaz construcii verticale de-a lungul cilor de evacuare, trebuie s poat
rezista la o sarcin de 750 N/m pentru a permite utilizarea lor ca suprafee de mers dac
unghiul de bandare este mare.
7.4 Analiza evacurii
Cile de evacuare trebuie s fac obiectul unei analize efectuat din punct de vedere
al evacurii, nc din primele etape de proiectare. Analiza trebuie s serveasc, pe ct posibil
la identificarea i eliminarea aglomerrii care se poate produce n timpul unui abandon,
datorit deplasrii normale a pasagerilor i echipajului de-a lungul cilor de evacuare, inclusiv
posibilitatea ca echipajul s fie nevoit s se deplaseze de-a lungul acestor ci n direcie opus
deplasrii pasagerilor. Suplimentar, analiza trebuie s serveasc la demonstrarea c msurile
luate n vederea evacurii sunt suficient de flexibile pentru a evita posibilitatea ca anumite ci
de evacuare, posturi de adunare, posturi de mbarcare sau ambarcaiuni de salvare s nu poat
fi utilizate ca urmare a unui accident.

PARTEA E - CERINE FUNCIONALE

Regula 14
Pregtirea pentru funcionare i ntreinere

1 Scopul
Scopul acestei reguli este de a asigura i controla eficiena mijloacelor de protecie
contra incendiului cu care este dotat nava. n acest scop, se vor respecta urmtoarele cerine
funcionale:
.1 instalaiile de protecie contra incendiului, precum i mijloacele de combatere a
incendiului vor fi meninute n stare permanent de utilizare; i
.2 instalaiile de protecie contra incendiului, precum i mijloacele de combatere a
incendiului vor fi ncercate i inspectate n mod corespunztor.
119

2 Cerine generale
n orice moment n care nava este n exploatare, ea va corespunde cerinelor
paragrafului 1.1. O nav nu este n exploatare dac:
.1 este supus reparaiilor sau este scoas din exploatare (fie la ancor, fie n port)
sau este supus andocrii;
.2 este declarat de ctre armator sau reprezentantul armatorului ca nefiind n
exploatare; i
.3 n cazul navelor de pasageri, nu exist pasageri la bord.
2.1 Pregtirea pentru funcionare
2.1.1 Urmtoarele mijloace de protecie contra incendiului vor fi meninute ntr-o
stare tehnic bun astfel nct s se asigure funcionarea cerut n cazul producerii unui
incendiu:
.1 protecia contra incendiului a construciei: pereii rezisteni la foc, precum i
protecia deschiderilor i trecerilor prin aceti perei;
.2 instalaii de detectare a incendiului i de alarm n caz de incendiu; i
.3 instalaii i mijloace de evacuare.
2.1.2 Instalaiile i mijloacele de combatere a incendiului vor fi meninute n stare
bun de funcionare i vor fi imediat disponibile pentru utilizare. Stingtoarele portabile care
au fost descrcate vor fi imediat rencrcate sau nlocuite cu o unitate echivalent.
2.2 ntreinerea, ncercarea i inspeciile
2.2.1 ntreinerea, ncercarea i inspeciile vor fi efectuate pe baza instruciunilor
elaborate de ctre Organizaie i ntr-un mod corespunztor meninerii fiabilitii instalaiilor
i mijloacele de combatere a incendiului.
2.2.2 Planul de ntreinere va fi inut la bordul navei i va fi pus la dispoziie pentru
inspecie ori de cte ori se cere din partea Administraiei.
2.2.3 Planul de ntreinere va include cel puin urmtoarele instalaii de protecie
contra incendiului, instalaii i mijloace de combatere a incendiului, n cazul n care sunt
instalate:
.1 tubulatura principal de incendiu, pompele i hidranii de incendiu, inclusiv
furtunurile, duzele i racordul internaional de legtur cu uscatul;
.2 instalaii fixe de detectare a incendiului i de alarm n caz de incendiu;
.3 instalaii fixe de stingere a incendiului i alte mijloace de stingere a incendiului;

120

.4 instalaii automate de stingere a incendiului cu sprinklere, de detectare i de


alarm n caz de incendiu;
.5 instalaii de ventilaie, inclusiv clapei contra incendiului i fumului,
ventilatoarele i comenzile lor;
.6 instalaii pentru nchiderea a alimentrii cu combustibil n caz de urgen;
.7 uile antifoc, inclusiv comenzile lor;
.8 instalaii generale de alarm n caz de urgen;
.9 aparate de respiraie pentru evacuare n caz de urgen;
.10 stingtoare de incendiu portabile, inclusiv ncrcturile de rezerv; i
.11 echipamentele de pompieri.
2.2.4 Programul de ntreinere poate fi computerizat.
3 Cerine suplimentare pentru navele cistern
Suplimentar fa de instalaiile i mijloacele de protecie contra incendiului i
mijloacele de combatere a incendiului menionate la paragraful 2.2.3, la navele care transport
mai mult de 36 de pasageri trebuie ntocmit un plan de ntreinere pentru instalaiile de
iluminare situate la joas nlime, precum i pentru instalaiile de comunicare cu publicul.
4 Cerine suplimentare pentru navele de pasageri
Suplimentar fa de instalaiile i mijloacele de protecie contra incendiului
menionate la paragraful 2.2.3, la navele cistern, trebuie ntocmit un plan de ntreinere
pentru:
.1 instalaii de gaz inert;
.2 instalaii cu spum situate pe punte;
.3 instalaii de protecie contra incendiului amplasate n compartimentele pompelor
de marf; i
.4 detectoare de gaze inflamabile.

Regula 15
Instruciuni, pregtire i exerciii la bordul navei

1 Scopul
121

Scopul acestei reguli este de a limita consecinele incendiului pe baza instruciunilor


privind pregtirea i instruirea persoanelor de la bordul navei n legtur cu metode aplicabile
n caz de urgen. n acest sens, echipajul va avea cunotinele i aptitudinile necesare pentru a
putea face fa situaiilor de urgen n cazul unui incendiu, inclusiv s acorde asisten
pasagerilor.
2 Cerine generale
2.1 Instruciuni, sarcini i organizare
2.1.1 Membrii echipajului vor primi instruciuni generale cu privire la protecia
contra incendiului la bordul navei.
2.1.2 Membrii echipajului vor primi instruciunile cu privire la sarcinile atribuite lor.
2.1.3 Vor fi organizate echipe responsabile cu stingerea incendiului. Aceste echipe
trebuie s-i poat ndeplini sarcinile n orice moment atta timp ct nava este n exploatare.
2.2 Instruire i exerciii la bordul navei
2.2.1 Membrii echipajului trebuie s fie familiarizai cu amenajarea navei, precum i
cu amplasarea i funcionarea oricrei instalaii i a oricror mijloace de combatere a
incendiului care pot fi utilizate.
2.2.2 Instruirea pentru utilizarea aparatelor de respiraie pentru evacuare n caz de
urgen trebuie considerat ca fcnd parte din instruirea de la bordul navei.
2.2.3 ndeplinirea sarcinilor atribuite membrilor echipajului n caz de urgen va fi
periodic evaluat prin efectuarea instruirii i prin exerciii la bordul navei pentru identificarea
domeniilor ce necesit mbuntiri, pentru asigurarea meninerii competenei n stingerea
incendiului, precum i pentru a asigura, disponibilitatea funcional a organizrii combaterii
incendiului.
2.2.4 Instruirea la bordul navei n ceea ce privete utilizarea instalaiilor i
mijloacelor pentru stingerea, incendiului de la bordul navei, va fi planificat, i efectuat
conform prevederilor regulii III/19.4.1.
2.2.5 Exerciiile pentru caz de incendiu vor fi efectuate i nregistrate n
conformitate cu prevederile regulilor III/19.3 i III/19.5.
2.3 Manuale de instruire
2.3.1 Un manual de instruire va fi prevzut n fiecare sal destinat servirii mesei i
n fiecare camer pentru activiti recreative destinate echipajului sau n fiecare cabin a
echipajului.
2.3.2 Manualul de instruire va fi scris n limba de lucru a navei.
2.3.3 Manualul de instruire, care poate cuprinde cteva volume, va conine
instruciunile i informaiile cerute la paragraful 2.3.4 n termeni uor de neles i cu ilustraii,
122

dac este posibil. n loc de manual, orice parte din aceste informaii poate fi asigurat i cu
ajutorul mijloacelor audiovizuale.
2.3.4 Manualul de instruire va explica n detaliu urmtoarele:
.1 practica general n materie de protecie contra incendiului i msurile de
precauie privind pericolul fumatului, pericolele electrice, lichidele inflamabile i pericole
similare obinuite la bordul navelor;
.2 instruciunile generale cu privire la activitatea i procedeele de combatere a
incendiului, inclusiv procedeele pentru semnalarea unui incendiu, i cu privire la utilizarea
avertizoarelor de incendiu cu comand manual;
.3 semnificaia alarmelor navei;
.4 funcionarea i utilizarea instalaiilor i mijloacelor de combatere a incendiului;
.5 funcionarea i utilizarea uilor antifoc;
.6 funcionarea i utilizarea, clapeilor antifoc i antifum; i
.7 instalaiile i mijloacele de evacuare.
2.4 Planuri pentru combaterea incendiului
2.4.1 Pe toate navele trebuie afiate permanent planurile de amenajare general ale
navei ce servesc pentru ndrumarea ofierilor, artnd clar, pentru fiecare punte, amplasarea
diferitelor sectoare delimitate prin construcii de tip A, a sectoarelor delimitate prin
construcii de tip "B", informaii privind instalaiile de detectare i de alarm n caz de
incendiu, instalaiile automate cu sprinklere, instalaiile de stingere a incendiului, cile de
acces la diverse compartimente, puni etc., i instalaia de ventilaie, inclusiv informaii
referitoare la amplasarea clapeilor de nchidere, a elementelor de comand i la numerele de
identificare ale ventilatoarelor care deservesc fiecare zon. O alt posibilitate, la aprecierea
Administraiei, const n autorizarea prezentrii informaiilor mai sus menionate sub forma
unei brouri, din care un exemplar se d fiecrui ofier, iar un exemplar va exista ntotdeauna
la bord ntr-un loc accesibil. Planurile i brourile se vor ine la zi i orice modificare va fi
operat n termenul cel mai scurt posibil. Descrierile din aceste planuri i brouri vor fi n
limba sau limbile cerute de ctre Administraie. Dac acestea nu sunt nici engleza, nici
franceza, se va include o traducere ntr-una din aceste limbi.
2.4.2 Un duplicat dup planurile privind combaterea incendiilor sau o brour care
conine aceste planuri se va pstra permanent ntr-un ambalaj etan, marcat vizibil, situat n
exteriorul rufului, fiind destinat sprijinirii personalului nenavigant n combaterea incendiului.
3 Cerine suplimentare pentru navele de pasageri
3.1 Exerciii pentru cazuri de incendiu

123

Suplimentar fa de prevederile paragrafului 2.2.3, exerciiile pentru cazuri de


incendiu pot fi efectuate conform prevederilor regulii III/30, innd seama de informarea
pasagerilor i deplasarea lor spre posturile de adunare i punile de mbarcare.
3.2 Planuri pentru combaterea incendiului
La navele care transport mai mult de 36 pasageri, planurile i brourile cerute de
prezenta regul trebuie s furnizeze informaii privind protecia contra incendiului, detectarea
i stingerea incendiului, conform instruciunilor elaborate de ctre Organizaie.

Regula 16
Operaiuni

1 Scopul
Scopul acestei reguli este de a furniza informaiile i instruciunile pentru o bun
exploatare a navei respective i operaiunile de manipulare corect a mrfii n contextul
proteciei contra incendiului. n acest scop, trebuie respectate urmtoarele cerine funcionale:
.1 manuale de exploatare privind protecia contra incendiului vor fi prevzute la
bord; i
.2 degajrile de vapori inflamabili de la aerisirea tancului de marf trebuie
controlate.
2 Manualele de exploatare privind protecia contra incendiului
2.1 Manualul de exploatare cerut cu privire la protecia contra incendiului va conine
informaiile i instruciunile necesare pentru asigurarea exploatrii navei n siguran i
operaiunilor de manipulare a mrfii n contextul proteciei contra incendiului. De asemenea,
manualul trebuie s includ informaii privind responsabilitile echipajului pentru asigurarea
proteciei generale contra incendiului n cazul cnd se ncarc sau se descarc marf i atunci
cnd nava se afl n mar. Msurile necesare pentru protecia contra incendiului n cazul
manipulrii mrfurilor generale vor fi explicate. Pentru navele care transport mrfuri
periculoase i mrfuri inflamabile n vrac, manualul de exploatare privind protecia contra
incendiului va face de asemenea referiri la instruciunile pertinente de combatere a incendiului
i manipulare a mrfii n caz de urgen coninute n Codul de reguli practice pentru
transportul n siguran al mrfurilor solide n vrac, Codul internaional al produselor chimice
n vrac, Codul internaional al navelor pentru transportul gazelor i Codul maritim
internaional pentru mrfuri periculoase.
2.2 Manualul de exploatare privind protecia contra incendiului va fi disponibil n
fiecare sal de mese i n fiecare camer pentru activiti recreative destinate echipajului sau
n fiecare cabin a echipajului.
124

2.3 Manualul de exploatare privind protecia contra incendiului va fi scris n limba


de lucru utilizat pe nav.
2.4 Manualul de exploatare privind protecia contra incendiului poate fi combinat cu
manualele de pregtire prevzute la regula 15.2.3.
3 Cerine suplimentare pentru nave cistern
3.1 Generaliti
Manualul de exploatare privind protecia contra incendiului, menionat la paragraful
2, va include msurile pentru prevenirea propagrii focului n zona de marf datorit
aprinderii vaporilor inflamabili, precum i procedurile privind purjarea gazelor tancurilor de
marf i/sau degazarea innd seama de prevederile paragrafului 3.2.
3.2 Procedurile pentru purjarea i/sau degazarea tancurilor de marf
3.2.1 Dac nava este prevzut cu o instalaie de gaz inert, tancurile de marf vor fi
mai nti purjate n conformitate cu prevederile regulii 4.5.6 pn cnd concentraia vaporilor
de hidrocarburi din tancurile de marf va fi fost redus la mai puin de 2% din volum. Dup
aceea, degazarea poate avea loc la nivelul punii tancurilor de marf.
3.2.2 Dac nava nu este prevzut cu o instalaie de gaz inert, operaiunea va fi
efectuat astfel nct vaporii inflamabili s fie evacuai iniial prin:
.1 orificiile de aerisire specificate n regula 4.5.3.4;
.2 orificiile situate la cel puin 2 m deasupra nivelului punii tancurilor de marf, cu
o vitez de evacuare vertical de cel puin 30 m/s meninut n timpul operaiei de degazare;
sau
.3 orificiile situate la cel puin 2 m deasupra nivelului punii tancurilor de marf, cu
o vitez de evacuare vertical de cel puin 20 m/s, i care sunt protejate de dispozitive
adecvate pentru a mpiedica trecerea flcrii.
3.2.3 Orificiile mai sus menionate vor fi amplasate la o distan de cel puin de 10
m msurai pe orizontal, de la cele mai apropiate prize de aer i deschideri spre ncperile
nchise n care se afl o surs de aprindere, i la aceeai distan de mecanismele de punte,
care pot include vinciurile de ancor i deschiderile puului de lan, precum i echipamentul
care poate constitui un pericol de aprindere.
3.2.4 Dac concentraia vaporilor inflamabili la nivelul orificiului s-a redus cu 30%
din limita inferioar de inflamabilitate, degazarea poate fi continuat la nivelul punii tancului
de marf.
PARTEA F - METODE DE PROIECTARE I DISPOZITIVE ALTERNATIVE
Regula 17
Metode de proiectare i dispozitive alternative
125

1 Scopul
Scopul acestei reguli este de a asigura o metodologie pentru metodele de proiectare
i dispozitivele alternative privind protecia contra incendiului.
2 Generaliti
2.1 Metodele de proiectare i dispozitivele privind protecia contra incendiului se
pot abate de la cerinele prescriptive din prile B, C, D, E, sau G, cu condiia ca ele s
respecte obiectivele i cerinele funcionale privind protecia contra incendiului.
2.2 Dac metodele de proiectare i dispozitivele privind protecia contra incendiului
se abat de la cerinele prezentului capitol, atunci metodele de proiectare i dispozitivele
alternative vor face obiectul unei analize tehnice i vor fi evaluate i aprobate conform
prevederilor prezentei reguli.
3 Analiza tehnic
Analiza tehnic va fi pregtit i prezentat Administraiei pe baza instruciunilor
elaborate de ctre Organizaie i va include, ca minim, urmtoarele elemente:
.1 determinarea tipului navei i a ncperilor respective;
.2 identificarea cerinelor prescriptive cu care nava sau ncperile nu corespund;
.3 identificarea pericolelor de incendiu i de explozie prezentate de nav sau
ncperile respective;
.3.1 identificarea surselor posibile de aprindere;
.3.2 identificarea potenialului de dezvoltare a incendiului pentru fiecare ncpere
vizat;
.3.3 identificarea potenialului de degajare a fumului i efluenilor toxici pentru
fiecare ncpere vizat;
.3.4 identificarea potenialului de propagare n alte ncperi a incendiului, fumului i
a efluenilor toxici din ncperile respective;
.4 determinarea criteriilor de performan cerute n legtur cu protecia contra
incendiului pentru nav sau respectivele ncperi vizate de cerinele prescriptive;
.4.1 criteriile de performan se vor baza pe obiectivele proteciei contra incendiului
i pe cerinele funcionale ale acestui capitol;
.4.2 criteriile de performan vor asigura un grad de protecie care nu este inferior
celui realizat prin utilizarea cerinelor prescriptive; i
.4.3 criteriile de performan trebuie s fie cuantificabile i msurabile;

126

.5 descrierea detaliat a metodelor de proiectare i a dispozitivelor alternative,


inclusiv o list a ipotezelor utilizate n proiectare i orice restricii sau condiii de exploatare
propuse; i
.6 justificarea tehnic demonstrnd c metodele de proiectare i dispozitivele
alternative respect criteriile de performan prevzute pentru protecia contra incendiului.
4 Evaluarea metodelor de proiectare i a dispozitivelor alternative
4.1 Analiza tehnic cerut la paragraful 3 va fi evaluat i aprobat de ctre
Administraie, innd seama de instruciunile elaborate de ctre Administraie.
4.2 O copie a documentaiei, aa cum a fost aprobat de ctre Administraie, care
indic faptul c metodele de proiectare i dispozitivele alternative respect prezenta regul,
trebuie s existe la bordul navei.
5 Schimbul de informaii
Administraia va comunica Organizaiei informaiile pertinente cu privire la
metodele de proiectare i dispozitivele alternative care au fost aprobate, n vederea difuzrii
lor tuturor guvernelor contractante.
6 Reevaluarea datorit schimbrii condiiilor
Dac intervine vreo modificare n ipotezele i restriciile de exploatare, care au fost
stipulate la metodele de proiectare i dispozitivele alternative, analiza tehnic trebuie
efectuat pentru noile condiii i aprobat de ctre Administraie.
PARTEA G - CERINE SPECIALE
Regula 18
Faciliti pentru elicopter
1 Scopul
Scopul acestei reguli este de a asigura msurile suplimentare pentru ndeplinirea
obiectivelor de protecie contra incendiului din acest capitol n cazul navelor prevzute cu
instalaii speciale pentru elicoptere, n acest sens, vor fi respectate urmtoarele cerine
funcionale:
.1 structura punii pentru elicopter trebuie s fie dintr-o construcie de natur s
protejeze nava mpotriva pericolelor de incendiu legate de operaiuni ale elicopterului;
.2 mijloacele de combatere a incendiului vor fi prevzute pentru a proteja n mod
corespunztor nava contra pericolelor de incendiu legate de operaiuni ale elicopterului;
.3 instalaiile pentru realimentarea cu combustibil i hangare, precum i operaiunile
aferente trebuie s comporte msurile necesare pentru protecia navei contra pericolelor de
incendiu legate de operaiuni ale elicopterului; i
127

.4 vor fi prevzute manuale de exploatare i manuale pentru pregtire.


2 Domeniul de aplicare
2.1 Suplimentar fa de cerinele regulilor din prile B, C, D i E, dup caz, navele
echipate cu puni pentru elicoptere vor corespunde cerinelor din aceast regul.
2.2 Dac elicopterele apunteaz sau efectueaz, n mod ocazional sau n caz de
urgen, operaiuni de ridicare cu vinciul pe nave fr puni pentru elicoptere, se poate folosi
echipamentul pentru combaterea incendiului, aa cum se prevede n Partea C. Pe durata
operaiunilor efectuate de elicopter, acest echipament va fi imediat disponibil n proxima
vecintate a zonelor pentru apuntare sau ridicare cu vinciul.
2.3 Indiferent de cerinele paragrafului 2.2 de mai sus, navele ro-ro pasager fr
puni pentru elicoptere vor corespunde regulii III/28.
3 Construcie
3.1 Construcie din oel sau alt material echivalent
n general, construcia punilor pentru elicoptere va fi din oel sau alte materiale
echivalente. Dac puntea pentru elicoptere constituie plafonul unui ruf sau al unei
suprastructuri, ea va fi izolat cu construcie de tip A-60.
3.2 Construcie din aluminiu sau alte metale cu punct sczut de topire
Dac Administraia permite construcii din aluminiu sau din alte metale cu punct
sczut de topire care nu sunt echivalente oelului, trebuie ndeplinite urmtoarele prevederi:
.1 dac platforma este n consol n raport cu bordul navei, dup fiecare incendiu
survenit la bordul navei sau pe platform, platforma va face obiectul unei analize structurale
pentru a determina dac poate fi utilizat n continuare; i
.2 dac platforma este situat deasupra rufului navei sau a unei construcii similare,
vor fi ndeplinite urmtoarele condiii:
.2.1 partea superioar i pereii rufului de sub platform nu vor avea nici o
deschidere;
.2.2 ferestrele situate sub platform vor fi prevzute cu capace de oel; i
.2.3 dup fiecare incendiu survenit pe platform sau n proxima vecintate,
platforma va fi supus unei analize structurale pentru a determina dac poate fi utilizat n
continuare.
4 Mijloace de evacuare
O punte pentru elicopter va fi prevzut att cu un mijloc principal de evacuare ct
i cu un mijloc de evacuare n caz de urgen, i de acces pentru personalul desemnat pentru
combaterea incendiului i salvare. Aceste mijloace de evacuare i acces vor fi amplasate ct
mai departe posibil unul fa de altul i, de preferat, n pri opuse ale punii pentru elicopter.
128

5 Echipament pentru combaterea incendiului


5.1 n apropiata vecintate a punii pentru elicopter, vor fi prevzute urmtoarele
mijloace de combaterea incendiului, depozitate lng mijloacele de acces la acea punte de
elicopter:
.1 cel puin dou stingtoare cu pulbere uscat, avnd o capacitate total de cel puin
45 kg;
.2 stingtoare cu CO2 avnd o capacitate total de cel puin 18 kg sau dispozitive
echivalente;
.3 o instalaie corespunztoare de stingere a incendiului cu spum care se compune
din tunuri de incendiu sau ramificaii ale tubulaturii generatorului de spum care pot proiecta
spum n toate prile punii pentru elicoptere, n toate condiiile meteorologice n care pot
funciona elicopterele. Instalaia, trebuie s proiecteze spum la debitul prevzut n tabelul
18.1 pentru cel puin cinci minute;
Tabelul 18.1 - Debitele instalaiei cu spum

Categoria

Lungimea total a elicopterului

Debitul de descrcare a spumei

H1

Sub 15 m

250

H2

Mai mare sau egal cu 15 m, dar sub 24 m

500

H3

Mai mare sau egal cu 24 m, dar sub 35 m

800

.4 agentul principal de stingere a incendiului va corespunde utilizrii cu ap srat,


precum i standardelor de performan care nu sunt inferioare acelora acceptate de ctre
Organizaie;
.5 cel puin dou evi de refulare de un tip combinat aprobat (jet/pulverizare) i
furtunuri suficient de lungi pentru a ajunge n orice parte a punii pentru elicopter;
.6 suplimentar fa de cerinele regulii 10.10, dou seturi de echipament pentru
pompieri; i
.7 cel puin urmtorul echipament va fi depozitat ntr-un mod care asigur utilizarea
imediat i protecia:
- cheie de reglare;
- ptur, rezistent la foc;
- foarfece cuit pentru buloane de 60 cm;
- crlig, graifr sau cange;
- foarfece de tabl solid, cu un set complet de 6 lame de rezerv;
129

- scri;
- parm de ridicare cu un diametru de 5 mm x 15 m lungime;
- clete de ndoit srm, cu margini de tiat;
- set de urubelnie; i
- cuit de matelotaj.
6 Instalaii de drenare
Instalaiile de drenare, din dreptul punii pentru elicoptere, trebuie s fie construite
din oel i s permit, evacuarea, direct peste bord, independent de orice alt instalaie i vor fi
proiectate astfel nct lichidul drenat s nu se rspndeasc n vreo parte a navei.
7 Instalaii pentru realimentarea cu combustibil a elicopterului i pentru hangar
Dac nava are instalaii de realimentare cu combustibil a elicopterului i pentru
hangar, vor fi ndeplinite urmtoarele cerine:
.1 va fi prevzut o zon special pentru depozitarea tancurilor de combustibil lichid
care vor fi:
.1.1 ct mai departe posibil de ncperile de locuit, cile de evacuare i posturile de
mbarcare; i
.1.2 izolate de zonele care conin o surs de aprindere a vaporilor;
.2 zona pentru depozitarea combustibilului trebuie s fie prevzut cu instalaii
permanente care s permit recuperarea combustibilului rspndit accidental i evacuarea lui
ntr-o zon nepericuloas;
.3 tancurile i echipamentul aferent trebuie s fie protejate contra deteriorrii fizice
i contra incendiului care se poate produce ntr-o ncpere sau zon adiacent;
.4 dac se utilizeaz tancuri portabile pentru depozitarea combustibilului, se va
acorda o atenie deosebit urmtoarelor aspecte;
.4.1 construciei tancului n funcie de destinaia s;
.4.2 dispozitivelor de fixare i instalare;
.4.3 legrii la mas; i
.4.4 procedurilor de inspecie;
.5 pompele de combustibil ale tancului de depozitare trebuie s fie prevzute cu un
dispozitiv care, n cazul unui incendiu, s permit nchiderea dintr-un loc sigur situat la
distan. Dac exist un dispozitiv de alimentare cu combustibil prin gravitaie, se vor
prevedea mijloace de nchidere echivalente pentru izolarea sursei de combustibil;
130

.6 instalaia de pompare a combustibilului trebuie s fie conectat la unul din


tancuri. Tubulatura dintre tanc i instalaia de pompare trebuie s fie din oel sau dintr-un
material echivalent, ct mai scurt posibil, i protejat contra deteriorrii;
.7 instalaiile de pompare a combustibilului i echipamentul de control aferent care
funcioneaz cu curent electric trebuie s fie de un tip corespunztor avnd n vedere
amplasarea i pericolele posibile;
.8 instalaiile de pompare a combustibilului vor ncorpora un dispozitiv care va
preveni suprapresiunea n tubulatura de alimentare sau cea de umplere;
.9 echipamentul utilizat la operaiile de reumplere cu combustibil va fi legat la mas;
.10 n locurile respective trebuie s fie afiate inscripii FUMATUL INTERZIS
.11 amenajrile pentru hangare, instalaii pentru realimentare cu combustibil i
ateliere de ntreinere vor fi considerate drept ncperi de maini de categoria A avnd n
vedere cerinele pentru protecia constructiv contra incendiului i cele privind instalaia fix
pentru stingerea i detectarea incendiului;
.12 amenajrile pentru hangare nchise sau ncperi nchise, n care se afl instalaii
pentru realimentarea, cu combustibil, vor fi prevzute cu ventilaie mecanic, aa cum se cere
n regula 20.3 pentru ncperile ro-ro nchise ale navelor de marf. Ventilatoarele pentru
aerisire vor fi n execuie antiexploziv; i
.13 echipamentul electric i cablurile electrice din hangare sau ncperile nchise
care conin instalaii pentru realimentarea cu combustibil vor corespunde regulilor 20.3.2,
20.3.3 i 20.3..4.
8 Manual de instruciuni i serviciul de combatere a incendiului
8.1 Fiecare instalaie pentru elicopter va avea un manual de exploatare, inclusiv o
descriere i o list de verificare a msurilor de protecie, procedurilor i echipamentului cerut.
Acest manual poate face parte din procedurile de intervenie n caz de urgen la nav.
8.2 Procedurile i msurile de precauie ce vor fi respectate n timpul operaiunilor
de realimentare cu combustibil trebuie s corespund practicilor recunoscute de protecie i
vor fi menionate n manualul de exploatare.
8.3 Personalul pentru combaterea incendiului, care este format din cel puin dou
persoane calificate pregtit pentru ndeplinirea sarcinilor de salvare i de combatere a
incendiului, trebuie s fie imediat disponibil ori de cte ori este nevoie, dac se preconizeaz
efectuarea de operaiuni cu elicopterul.
8.4 Personalul pentru combaterea incendiului va fi prezent n timpul operaiunilor de
realimentare cu combustibil. Totui, personalul pentru combaterea incendiului nu va fi
implicat n activiti de realimentare cu combustibil.

131

8.5 La bordul navei se va efectua o pregtire pentru rennoirea cunotinelor i


trebuie s fie disponibil o aprovizionare suplimentar cu agent pentru combaterea incendiului
n vederea, pregtirii personalului i ncercarea echipamentului.

Regula 19
Transportul mrfurilor periculoase

1 Scopul
Scopul acestei reguli este de a prevedea msurile de protecie suplimentare pentru
ndeplinirea obiectivelor prevzute de acest capitol cu privire la protecia contra incendiului n
cazul navelor care transport mrfuri periculoase, n acest sens, vor fi ndeplinite urmtoarele
cerine:
.1 instalaiile de protecie contra incendiului trebuie s fie prevzute pentru protecia
navei mpotriva pericolelor suplimentare de incendiu aferente transportului de mrfuri
periculoase;
.2 mrfurile periculoase trebuie s fie separate n mod corespunztor de sursele de
aprindere; i
.3 echipamentul corespunztor de protecie individual trebuie s fie prevzut pentru
protecia, contra pericolelor aferente transportului de mrfuri periculoase.
2 Cerine generale
2.1. n plus fa de respectarea cerinelor regulilor din prile B, C, D, i a regulilor
18 i 20 din partea E, dup caz, tipurile de nav i ncperile de marf menionate n
paragraful 2.2 destinate pentru transportul de mrfuri periculoase trebuie s corespund
cerinelor acestei reguli, dup caz, exceptnd cazurile cnd se transport mrfuri periculoase
n cantiti limitate, dac aceste cerine nu au fost deja respectate n conformitate cu cerinele
menionate n alt parte n acest capitol. Tipurile de nave i modalitile de transport de
mrfuri periculoase sunt menionate n paragraful 2.2 i tabelul 19.1. Navele de marf cu un
tonaj brut mai mic de 500 trebuie s corespund acestei reguli, dar Administraiile pot reduce
cerinele i aceste cerine reduse vor fi nregistrate n Documentul de conformitate menionat
n paragraful 4.
2.2. Urmtoarelor tipuri de nave i ncperi de marf li se vor aplica tabelele 19.1 i
19.2:
.1 nave i ncperi de marf care nu sunt n mod special destinate transportului
containerelor, ci transportului mrfurilor periculoase ambalate, inclusiv mrfurile n
containere i recipiente mobile;

132

.2 nave construite pentru transportul containerelor i ncperi de marf destinate


transportului mrfurilor periculoase n containere i recipiente mobile.
.3 nave ro-ro i ncperi ro-ro destinate transportului mrfurilor periculoase.
.4 nave i ncperi de marf destinate transportului mrfurilor periculoase solide n
vrac; i
.5 nave i ncperi de marf destinate transportului mrfurilor periculoase, altele
dect cele lichide i dect gaze n vrac, n barje aflate la bordul navei.
3 Cerine speciale
Dac nu se prevede altfel, la aplicarea tabelelor 19.1, 19.2 i 19.3 se va ine cont de
urmtoarele cerine pentru depozitarea att pe punte ct i sub punte a mrfurilor
periculoase. Numerele urmtoarelor paragrafe sunt indicate n prima coloan a tabelelor.
3.1 Alimentarea cu ap
3.1.1 Se vor lua msuri n vederea asigurrii posibilitii imediate de alimentare cu
ap de la tubulatura principal de incendiu la presiunea prevzut fie prin meninerea acesteia
permanent sub presiune, fie prin amplasarea corespunztoare a dispozitivelor de pornire de la
distan a pompelor de incendiu.
3.1.2 Cantitatea de ap debitat trebuie s alimenteze patru evi de refulare cu
dimensiunea i valoarea presiunii conform celor specificate n regula 10.2, putnd fi dirijat n
orice parte a ncperii de marf cnd aceasta este goal. Aceast cantitate de ap poate fi
debitat prin mijloace echivalente, considerate de Administraie ca fiind satisfctoare.
3.1.3 Pentru ncperile de marf de sub punte se vor prevedea dispozitive eficiente
de rcire cu un debit de ap de cel puin 5 l/min per metru ptrat din suprafaa orizontal a
ncperilor de marf, fie printr-o instalaie fix de pulverizare a apei fie prin inundarea,
ncperii de marf cu ap. n acest scop, se pot utiliza furtunuri n ncperile de marf, mici i
pe suprafee mici ale ncperilor de marf mai mari, la aprecierea Administraiei. Totui,
instalaiile de drenare i pompare trebuie s fie astfel nct s previn formarea suprafeelor
libere. Instalaia de drenare va fi dimensionat pentru a putea evacua cel puin 125% din
capacitatea, combinat att a pompelor instalaiei de pulverizare a apei ct i a numrului
prevzut de evi de refulare ale furtunurilor de incendiu. Valvulele instalaiei de drenare vor
putea fi acionate din exteriorul ncperii protejate dintr-un loc aflat n vecintatea comenzilor
instalaiei pentru stingerea incendiului. Puurile de santin vor avea o capacitate suficient i
vor fi amplasate n bordajul navei la o distan unul fa de altul de cel mult 40 m n fiecare
compartiment etan. Dac acest lucru nu este posibil, se va lua n consideraie efectul negativ
al greutii suplimentare i al suprafeei libere a apei asupra stabilitii, n msura n care
Administraia consider c este necesar atunci cnd aprob informaia asupra stabilitii.
3.1.4 Prevederea inundrii unei ncperi de marf, de sub punte cu agenii
corespunztori stabilii, poate fi nlocuit cu cerinele din paragraful 3.1.3.

133

3.1.5 Debitul total cerut al alimentrii cu ap va respecta prevederile paragrafelor


3.1.2 i 3.1.3, dup caz, calculat n funcie de cea mai mare ncpere de marf. Debitul
prevzut la paragraful 3.1.2 va corespunde debitului total al pompei(lor) de incendiu
principale, fr a include debitul pompei de incendiu pentru caz de urgen, dac este
instalat. Dac o instalaie de drenare este utilizat pentru a satisface prevederile paragrafului
3.1.3, pompa de drenare va fi de asemenea luat n calculul acestui debit total.
3.2 Surse de aprindere
Echipamentele i cablurile electrice nu vor fi prevzute n ncperi de marf, nchise
i ncperi pentru vehicule, dac dup opinia Administraiei, acest lucru nu este esenial
pentru exploatare. Totui, dac n aceste ncperi se prevede echipament electric, acesta
trebuie s fie un echipament de siguran de un tip certificat n execuie antiexploziv pentru
utilizare n atmosfera periculoas la care poate fi expus, dac instalaia electric nu poate fi
complet izolat (de ex.: prin nlturarea conexiunilor din instalaie, altele dect
siguranele).Trecerile de cabluri prin puni i perei vor fi etanate mpotriva gazelor sau a
vaporilor. Traseele de cabluri i cablurile din ncperile de marf trebuie s fie protejate
mpotriva deteriorrii prin impact. Orice alt echipament care poate constitui o surs de
aprindere a vaporilor inflamabili nu va fi permis.
3.3 Instalaia de detectare
ncperile ro-ro vor fi dotate cu o instalaie fix de detectare a incendiului i de
alarm n caz de incendiu n conformitate cu cerinele Codului instalaiilor de protecie contra
incendiului. Toate celelalte tipuri de ncperi de marf vor fi dotate fie cu o instalaie fix de
detectare a incendiului i de alarm n caz de incendiu, fie cu un sistem de detectare a fumului
prin extragere de probe n conformitate cu cerinele Codului instalaiilor de protecie contra
incendiului. Dac se prevede o instalaie de detectare a filmului prin extragere de probe, se va
acorda o atenie deosebit paragrafului 2.1.3 din capitolul 10 din Codul instalaiilor de
protecie contra incendiului pentru prevenirea scurgerilor de gaze toxice n spaiile ocupate.
3.4 Ventilaia
3.4.1 n ncperile de marf, nchise trebuie prevzut, o ventilaie mecanic
adecvat. Instalaia trebuie s fie n aa fel nct s asigure cel puin ase schimburi de aer pe
or n ncperea de marf goal i eliminarea vaporilor din partea superioar sau inferioar a
ncperii de marf, dup caz.
3.4.2 Ventilatoarele trebuie s fie astfel nct s evite posibilitatea aprinderii
amestecurilor de gaz i aer. La orificiile de aspiraie a aerului proaspt i evacuare a aerului
viciat trebuie s fie prevzute protecii din site de srm.
3.4.3 Ventilaia natural va fi prevzut la ncperile de marf nchise destinate
transportului de mrfuri periculoase solide n vrac, dac nu exist nici o prevedere pentru
ventilaia mecanic.
3.5 Instalaia de santin
134

3.5.1 Dac se intenioneaz a se transporta substane lichide inflamabile sau toxice


n ncperi de marf nchise, instalaia de santin va fi conceput astfel nct s mpiedice
pomparea accidental a acestor lichide n tubulatura sau pompele compartimentului maini.
Dac sunt transportate cantiti mari de astfel de substane lichide, se va acorda atenie
prevederii unor instalaii suplimentare de drenare a ncperilor de marf.
3.5.2 Dac instalaia de drenare a santinei este suplimentar fa de instalaia ce
deservete pompele din compartimentul maini, capacitatea s nu va fi mai mic de 10 m3/h
per ncpere de marf deservit. Dac instalaia suplimentar este una comun, capacitatea sa
nu trebuie s depeasc 25 m3/h. Instalaia de santin suplimentar nu trebuie s fie instalat
forat n paralel cu cea existent.
3.5.3 Ori de cte ori sunt transportate lichide inflamabile sau toxice, tubulatura de
santin din ncperea de maini va fi izolat fie printr-o flan oarb fie printr-o valvul de
blocare.
3.5.4 ncperile nchise din exteriorul compartimentului de maini, care conin
pompele de santin ce deservesc ncperile de marf destinate transportului lichidelor
inflamabile sau toxice, trebuie s fie prevzute cu ventilaie mecanic separat care s asigure
cel puin 6 schimburi de aer pe or. Dac ncperea, are acces din alt ncpere nchis, ua va
fi cu nchidere automat.
3.5.5 Dac drenarea santinei ncperilor de marf se face prin drenare gravitaional,
evacuarea se va face direct peste bord sau ntr-un tanc de drenare nchis situat n exteriorul
ncperilor de maini. Tancul va fi prevzut cu tubulatur de aerisire ntr-un loc sigur pe
puntea deschis. Evacuarea dintr-o ncpere de marf n puurile de santin dintr-o ncpere
inferioar este permis doar dac acea ncpere ndeplinete aceleai cerine ca ncperea de
marf situat deasupra.
3.6 Protecia personalului
3.6.1 Se vor prevedea n plus fa de echipamentul de pompieri cerut de regula
10.10, patru seturi complete de mbrcminte de protecie rezistent la reacii chimice.
mbrcmintea de protecie trebuie s acopere ntreaga suprafa a pielii, astfel nct nici o
poriune a corpului s nu rmn neprotejat.
3.6.2 Se vor prevedea cel puin dou aparate de respiraie automate, n plus fa de
cele cerute de regula 10.Dou ncrcturi de rezerv corespunztoare pentru utilizarea la
aparatul de respiraie vor fi prevzute pentru fiecare aparat. Navele de pasageri care transport
cel mult 36 de pasageri i navele de marf care au dispuse la bord, n amplasamente
corespunztoare, instalaii pentru rencrcarea complet a buteliilor cu aer fr contaminare,
trebuie s transporte doar o singur ncrctur de rezerv pentru fiecare aparat prevzut.
3.7 Stingtoarele de incendiu portabile
Pentru ncperile de marf se vor prevedea stingtoare de incendiu portabile cu o
capacitate total de cel puin 12 kg de praf sau alt substan echivalent. Aceste stingtoare
135

trebuie s fie n plus fa de alte stingtoare de incendiu portabile cerute n alte pri din acest
capitol.
3.8 Izolaia pereilor care delimiteaz ncperile de maini
Pereii care separ ncperile de marf de ncperile de maini de categoria A vor fi
de construcie A-60, dac mrfurile periculoase nu sunt depozitate orizontal, la o distan
mai mic de 3 m fa de aceti perei. Ceilali perei care separ aceste ncperi vor fi de
construcie A-60.
3.9 Instalaia de pulverizare a apei
Fiecare ncpere ro-ro deschis situat sub o punte i fiecare spaiu considerat
ncpere ro-ro nchis care nu poate fi etanat, trebuie s fie prevzut cu o instalaie fix
aprobat de pulverizare a apei sub presiune cu acionare manual care trebuie s protejeze
toate poriunile oricrei puni i platforme pentru transportul vehiculelor situate n acest
spaiu. Totui, Administraia poate permite utilizarea oricrei instalaii fixe de stingere a
incendiului care prin testri a demonstrat aceeai eficien. Totui, instalaiile de drenare i
pompare trebuie s fie astfel nct s previn formarea suprafeelor libere. Instalaia de
drenare va fi dimensionat pentru a putea evacua cel puin 125% din capacitatea combinat
att a pompelor instalaiei de pulverizare a apei ct i a numrului prevzut de evi de refulare
ale furtunurilor pentru incendiu. Valvulele instalaiei de drenare vor putea fi acionate din
exteriorul ncperii protejate dintr-un loc aflat n vecintatea comenzilor instalaiei pentru
stingerea incendiului. Puurile de santin vor avea o capacitate suficient i vor fi amplasate n
bordajul navei la o distan unul fa de altul de cel mult 40 m n fiecare compartiment etan.
Dac acest lucru nu este posibil, se va lua n considerare efectul negativ al greutii
suplimentare i al suprafeei libere a apei asupra stabilitii, n msura n care Administraia
consider c este necesar atunci cnd aprob informaia asupra stabilitii.
3.10 Separarea ncperilor ro-ro
3.10.1 La navele cu ncperi ro-ro se va prevedea o separare ntre o ncpere ro-ro
nchis i o ncpere ro-ro deschis adiacent. Separarea va fi astfel nct s reduc la minim
posibil trecerea vaporilor periculoi i lichidelor periculoase ntre aceste ncperi. Alternativ,
aceast separare nu trebuie prevzut dac ncperea ro-ro se consider c este o ncpere de
marf nchis pe ntreaga s lungime i va corespunde complet cerinelor relevante speciale
din aceast regul.
3.10.2 La navele cu ncperi ro-ro, se va prevedea o separare ntre o ncpere ro-ro
nchis i o punte expus adiacent.Separarea va fi astfel nct s reduc la minim posibil
trecerea vaporilor periculoi i lichidelor periculoase ntre aceste ncperi.Alternativ, o
separare nu trebuie prevzut dac instalaiile din ncperile ro-ro nchise corespund cerinelor
prevzute pentru mrfurile periculoase transportate pe puntea expus adiacent.
4 Document de conformitate
Administraia trebuie s asigure navei un document corespunztor care s ateste c
construcia i echipamentul navei sunt conform cerinelor acestei reguli. Certificarea
136

mrfurilor periculoase, cu excepia mrfurilor periculoase solide n vrac, nu se cere pentru


mrfurile din clasa 6.2 i 7 i mrfurile periculoase n cantiti limitate.

Tabelul 19.1 - Aplicarea cerinelor la diferite moduri de transport al mrfurilor periculoase la bordul
navelor i n ncperi de marf

Regula
19.2.2

Puni expuse de
la 1 la 5 inclusiv

Regula
19

Nu sunt proiectate
n mod special

Incperi de marf
pentru containere

Incperi ro5
ro nchise

Incperi ro-ro
deschise

Mrfuri periculoase solide n vrac

Barje de
nav

Pentru aplicarea cerinelor reguluii 19 la


diferite clase de mrfuri periculoase, vezi
tabelul 19.2

3.1.1

3.1.2

3.1.3

3.1.4

3.2

X4)

3.3

X4)

3.4.1

X1)

X4)

3.4.2

X1)

X4)

3.5

3.6.1

3.6.2

3.7

3.8

X2

3.9

X3

3.10.1

3.10.2

Atunci cnd apare "X" n tabelul 19.1 nseamn c aceast cerin se aplic tuturor
categoriilor de mrfuri periculoase, dup cum sunt date n liniile din tabelul 19.3, exceptnd
cele indicate la note.
Note
1) Nu se aplic containerelor nchise pentru transport mrfuri din categoriile 4 i 5.1.
Pentru mrfurile din categoriile 2, 3, 6.1 i 8, care sunt transportate n containere
nchise, viteza ventilaiei poate fi redus pn la cel puin dou schimburi de aer. n sensul
acestei cerine un recipient mobil este un container nchis.
2) Se aplic numai la puni.
3) Se aplic numai ncperilor ro-ro nchise, neetane.
137

4) n cazuri speciale, n care barjele pot conine vapori inflamabili sau, alternativ,
dac ele pot evacua vaporii cu ajutorul canalelor de ventilaie conectate la barje ntr-un spaiu
sigur n afara compartimentului n care sunt transportate barjele, aceste cerine pot fi reduse
sau se poate renuna la ele, spre satisfacia Administraiei.
5) ncperile de categorie special vor fi considerate ca ncperi ro-ro nchise dac
sunt utilizate la transportul mrfurilor periculoase.
Tabelul 19.2 - Aplicarea cerinelor pentru diferite categorii de mrfuri periculoase transportate la bordul
navelor i n ncperile de marf pentru mrfuri periculoase solide n vrac

4.1

4.2

4.36

5.1

6.1

3.1.1

3.1.2

3.2

X)

X)

X)

3.4.1

X7)

3.4.3

3.6.

3.8

X7)

X10)

Categoria
Regula 19

Note:
6) Pericolele prezentate de substanele din aceast categorie, care pot fi transportate
n vrac, sunt de aa natur nct, suplimentar fa de ndeplinirea cerinelor enumerate n acest
tabel, Administraia trebuie s acorde o atenie special construciei i echiprii navei
respective.
7) Aceast prevedere se aplic doar turtelor care conin solveni de extracie, azotai
de amoniu i ngrmintelor care conin azotai de amoniu.
8) Aceast prevedere se aplic doar azotailor de amoniu i ngrmintelor care
conin azotai de amoniu. Totui, este suficient un grad de protecie conform normelor
coninute n publicaia 60079 a Comisiei Internaionale de Electrotehnic intitulat Aparate
electrice pentru atmosfere cu gaze explozive.
9) Se cer doar protecii corespunztoare din grilaje.
10) Sunt suficiente cerinele Codului de reguli practice pentru transportul n
siguran al mrfurilor solide n vrac adoptate prin rezoluia A.434(XI), aa cum a fost
amendat.
Tabelul 19.3 - Aplicarea cerinelor pentru diferite categorii de mrfuri
138

periculoase exceptnd mrfurile periculoase solide n vrac

Categoria

1.1

3.1

3.3

Regula 19

Pn

1.45

2.1

2.2

2.3

3.2

Lichide

la

Lichide

>

1.6

<=

23 C )

15

23 C )

4.1

4.2

4.3

5.1

5.2

6.1

6.1

6.1

6.1

lichide

Lichide

Lichide

solide

lichide

Lichide

Lichide

solide

>

>

<=

>

23C15)

23C15)

23C15)

23C15)

15

<=61 C

<= 61C

<=

61C15)

3.1.1

3.1.2

3.1.3

3.1.4.

3.2

3.3

3.4.1.

X )

X )

X )

X )

X )

3.4.2

3.5

3.6

X )

3.7

3.8

X )

X )

3.9

3.10.1

3.10.2

12

11

11

11

13

11

11

14

Note:
11) Aceast prevedere se aplic dac ncperile ventilate mecanic sunt cerute de
Codul maritim internaional pentru mrfurile periculoase, aa cum a fost amendat.
12) Mrfurile din aceast categorie vor fi arimate la o distan de 3 m pe orizontal
fa de delimitrile ncperii de maini, pentru toate cazurile.
13) Se face referire la Codul maritim internaional pentru mrfurile periculoase, aa
cum a fost amendat.
14) Dac este cazul, pentru mrfurile ce urmeaz a fi transportate.
15) Se face referire la punctul de aprindere.
Regula 20
Protecia ncperilor pentru vehicule,
ncperilor de categorie special i ncperilor ro-ro
1 Scopul
139

Scopul acestei reguli este de a asigura msurile suplimentare de siguran n vederea


ndeplinirii obiectivelor de protecie contra incendiului din acest capitol pentru navele cu
ncperi pentru transportul vehiculelor, ncperi de categorie special i ncperi ro-ro. n
acest sens, vor fi respectate urmtoarele cerine:
.1 instalaiile de protecie contra incendiului trebuie s fie prevzute pentru
protejarea corespunztoare a navei contra pericolelor de incendiu, aferente ncperilor pentru
transportul vehiculelor, ncperilor de categorie special i ncperilor ro-ro;
.2 sursele de aprindere trebuie s fie separate de ncperile pentru vehicule,
ncperile de categorie special i ncperile ro-ro; i
.3 ncperile pentru vehicule, ncperile de categorie special i ro-ro trebuie s fie
ventilate n mod corespunztor.
2 Cerine generale
2.1 Aplicare
Suplimentar fa de ndeplinirea cerinelor regulilor din prile B, C, D i E, dup
caz, ncperile pentru vehicule, ncperile de categorie special i ncperile ro-ro vor mai
corespunde cerinelor din aceast regul.
2.2 Principii de baz pentru navele de pasageri
2.2.1 Prevederile prezentei reguli se bazeaz pe principiul de baz conform cruia
zonarea vertical principal, cerut de regula 9.2, este imposibil de aplicat n cazul ncperilor
pentru vehicule de la navele de pasageri i, ca urmare, n aceste ncperi trebuie s se
realizeze o protecie echivalent pe baza aplicrii conceptului de zon orizontal i prin
prevederea unei instalaii fixe eficiente de stingere a incendiului. Conform acestui concept, o
zon orizontal poate include, n sensul acestei reguli, ncperi de categorie special situate pe
mai mult de o punte, cu condiia ca nlimea liber total pentru autovehicule s nu
depeasc 10 m.
2.2.2 Prevederile paragrafului 2.2.1 n legtur cu principiul de baz se aplic i
ncperilor ro-ro.
2.2.3 Cerinele privind instalaiile de ventilaie, deschiderile n construciile de tip
A i trecerile prin construciile de tip A pentru meninerea rezistenei la foc a zonelor
verticale din acest capitol vor fi aplicate n mod egal la punile i pereii etani ce delimiteaz
zonele orizontale ntre ele, precum i aceste zone de restul navei.
3 Msuri contra aprinderii vaporilor inflamabili n ncperile nchise pentru
vehicule, ncperile ro-ro nchise i ncperile de categorie special
3.1 Instalaii de ventilaie
3.1.1 Capacitatea instalaiilor de ventilaie

140

Va fi prevzut o instalaie eficient de ventilaie mecanic care s asigure cel puin


urmtoarele schimburi de aer:
.1 Nave de pasageri
ncperi de categorie special

10 schimburi de aer pe or

ncperi ro-ro nchise i ncperi nchise

10 schimburi de aer pe or

pentru transportul vehiculelor altele dect


cele de categorie special pentru navele care
transport mai mult de 36 de pasageri
ncperi ro-ro nchise i ncperi nchise

6 schimburi de aer pe or

pentru transportul vehiculelor altele dect


cele de categorie special pentru navele care
nu transport mai mult de 36 de pasageri
.2 Nave de marf

6 schimburi de aer pe or

Administraia poate cere mrirea numrului de schimburi de aer pe or atunci cnd se


ncarc i se descarc vehicule.
3.1.2 Funcionarea instalaiilor de ventilaie
3.1.2.1 La navele de pasageri, instalaia de ventilaie mecanic cerut la paragraful
3.1.1 trebuie s fie separat de celelalte instalaii de ventilaie i va funciona permanent dac
n aceste ncperi se afl vehicule. Canalele de ventilaie care deservesc aceste ncperi de
marf ce pot fi eficient etanate, trebuie s fie separate pentru fiecare din aceste ncperi.
Instalaia trebuie s poat fi comandat din exteriorul ncperilor.
3.1.2.2 La navele de marf, ventilatoarele trebuie s funcioneze n mod normal
continuu dac se afl vehicule la bord. Atunci cnd acest lucru este imposibil, ele trebuie puse
n funciune zilnic pentru o perioad limitat de timp, cnd starea vremii permite, i n orice
caz pentru o perioad rezonabil nainte de descrcare, perioad dup care trebuie verificat
gradul de degazare a ncperii ro-ro sau a ncperii pentru vehicule, n acest scop, vor fi
disponibile unul sau mai multe detectoare de gaz portabile. Instalaia va fi n ntregime
separat de alte instalaii de ventilaie. Canalele de ventilaie, care deservesc ncperile ro-ro
sau ncperile pentru vehicule eficient etanate, trebuie s fie separate pentru fiecare din
aceste ncperi. Instalaia trebuie s poat fi comandat dintr-un loc situat n exteriorul acestor
ncperi.
3.1.2.3 Instalaia de ventilaie trebuie s fie realizat astfel nct s evite stratificarea
aerului i Formarea pungilor de aer.
3.1.3 Indicatorul instalaiilor de ventilaie
141

Se va prevedea un dispozitiv care s semnalizeze la puntea de comand orice


pierdere a capacitii de ventilaie cerute.
3.1.4 Mijloace de nchidere i canale de ventilaie
3.1.4.1 Se vor lua msuri care s permit nchiderea rapid i eficient a instalaiei
de ventilaie din exteriorul ncperii n caz de incendiu, avnd n vedere condiiile
meteorologice i starea mrii.
3.1.4.2 Canalele de ventilaie, inclusiv clapeii, situate ntr-o zon orizontal comun
trebuie s fie confecionate din oel. La navele de pasageri, canalele de ventilaie care
traverseaz alte zone orizontale sau ncperi de maini vor fi de construcie A-60, din oel,
construite conform prevederilor regulilor 9.7.2.1.1 i 9.7.2.1.2.
3.1.5 Deschideri permanente
Deschiderile permanente din bordaj, extremitile sau plafonul ncperilor de marf
trebuie s fie situate astfel nct incendiul dintr-o ncpere de marf s nu pun n pericol
zonele de arimare i posturile de mbarcare n ambarcaiunile de salvare, i nici ncperile de
locuit, ncperile de serviciu i posturile de comand din suprastructurile i rufurile situate
deasupra ncperilor de marf.
3.2 Echipamentul i cablurile electrice
3.2.1 Cu excepia celor prevzute la paragraful 3.2.2, echipamentul i cablurile
trebuie s fie de un tip corespunztor pentru utilizarea ntr-un mediu care conine amestecuri
explozive de benzin i aer.
3.2.2 n cazul ncperilor, altele dect ncperile de categorie special aflate sub
puntea pereilor etani, indiferent de prevederile paragrafului 3.2.1, la o nlime mai mare de
450 mm de la punte sau de la fiecare platform pentru transportul vehiculelor, dac exist, cu
excepia platformelor cu deschideri de dimensiuni suficiente pentru a permite ptrunderea
vaporilor de benzin n jos, echipamentul electric de un tip nchis i protejat astfel nct s
previn rspndirea scnteilor, va fi permis ca variant cu condiia ca instalaia de ventilaie s
fie proiectat i exploatat astfel nct s asigure ventilarea continu a ncperilor de marf la
viteza de cel puin zece schimburi de aer pe or dac se afl vehicule la bord.
3.3 Echipamentul i cablurile electrice din canalele fie ventilaie de evacuare
Dac echipamentul electric i cablurile electrice sunt instalate ntr-un canal de
evacuare a aerului viciat, ele trebuie s fie de tip aprobat n vederea folosirii lor ntr-un mediu
care conine amestecuri explozive de benzin i aer, iar extremitatea canalului trebuie s se
gseasc ntr-un loc unde nu exist nici un pericol de aprindere datorit altor surse de
aprindere posibile.
3.4 Alte surse de aprindere
Nu este permis alt echipament care poate constitui o surs de aprindere pentru
vaporii inflamabili.
142

3.5 Scurgeri i evacuri


Scurgerile nu vor fi direcionate spre ncperi de maini sau alte ncperi unde pot fi
prezente surse de aprindere.
4 Detectare i alarm
4.1 Instalaii fixe de detectarea incendiului i de alarm n caz de incendiu
Cu excepia celor prevzute la paragraful 4.3.1 se va prevedea o instalaie fix
pentru detectarea incendiului i de alarm n caz de incendiu n conformitate cu cerinele
Codului pentru instalaiile de protecie contra incendiului. Instalaia fix pentru detectarea
incendiului va trebui s poat detecta rapid declanarea incendiului. Tipul de detectori,
distanarea i amplasarea lor trebuie s fie considerate satisfctoare de ctre Administraie
innd cont de efectele ventilaiei i ali factori relevani. Dup montare, instalaia trebuie
ncercat n condiii normale de ventilaie i timpul total de rspuns trebuie s fie satisfctor
pentru Administraie.
4.2 Instalaii de detectare a fumului prin extragere de probe
Cu excepia ncperilor ro-ro deschise, ncperilor deschise pentru, vehicule i
ncperilor de categorie special, o instalaie de detectare a fumului prin extragere de probe,
care s corespund cerinelor Codului pentru instalaiile de protecie contra incendiului, poate
s fie utilizat o variant echivalent a instalaiei fixe de detectare i a incendiului i de alarm
n caz de incendiu cerut la paragraful 4.1.
4.3 ncperi de categorie special
4.3.1 Un sistem eficient de echipe de supraveghere trebuie asigurat n ncperile de
categorie special. Totui, dac s-a prevzut o echip de supraveghere continu n tot timpul
voiajului, nu se va cere o instalaie fix de detectare i de alarm n caz de incendiu.
4.3.2 Avertizoarele de incendiu acionate manual vor fi instalate astfel nct nici o
parte din ncpere s nu se afle la o distan mai mare de 20 m fa de un avertizor de incendiu
acionat manual, iar unul va fi situat chiar n vecintatea fiecrei ieiri din aceste ncperi.
5 Protecia construciei
Indiferent de prevederile regulii 9.2.2, la navele de pasageri care transport mai mult
de 36 pasageri, pereii i punile care separ ncperile de categorie special trebuie izolai cu
construcii de tip A-60. Totui, dac o ncpere de categorie (5), (9) sau (10) definit la regula
9.2.2.3 se afl pe una din laturile compartimentrii, atunci se pot aplica construcii de tip A-0.
Dac tancurile de combustibil lichid se afl sub o ncpere de categorie special sau o
ncpere ro-ro, puntea dintre aceste ncperi poate fi izolat cu construcii de tip A-0.
6 Stingerea incendiului
6.1 Instalaii pentru stingerea incendiului

143

6.1.1 ncperile pentru vehicule i ncperile ro-ro care nu sunt ncperi de categorie
special i pot fi etanate la gaze dintr-un loc din exteriorul ncperilor de marf trebuie s fie
prevzute cu o instalaie fix de stingere a incendiului cu gaz, care s ndeplineasc
prevederile Codului pentru instalaiile de protecie contra incendiului, exceptnd urmtoarele:
.1 dac este prevzut o instalaie de stingere a incendiului cu CO2, cantitatea de
gaz disponibil trebuie s fie cel puin suficient pentru a asigura un volum minim de gaz
liber egal cu 45% din volumul brut al celei mai mari ncperi de marf etane, iar mijloacele
de stingere a incendiului trebuie s fie astfel nct s asigure introducerea a cel puin 2/3 din
cantitatea de gaz necesar pentru ncperea respectiv n timp de 10 minute;
.2 orice alt instalaie fix de stingere a incendiului cu gaz sau orice instalaie fix
de stingere a incendiului cu spum cu coeficient mare de spumare pot fi prevzute, cu condiia
de a oferi o protecie echivalent, considerat satisfctoare de ctre Administraie; i
.3 ca o alternativ, se poate prevedea o instalaie care s ndeplineasc cerinele
paragrafului 6.1.2.
6.1.2 ncperile ro-ro i ncperile pentru vehicule care nu pot fi etanate la gaze,
precum i ncperile de categorie special trebuie s fie prevzute cu o instalaie fix de tip
aprobat de pulverizare a apei sub presiune cu comand manual care va proteja toate prile
oricrei puni sau platforme pentru vehicule din aceste ncperi. Aceste instalaii de
pulverizare a apei vor avea:
.1 un manometru pe colectorul cu supape;
.2 pe fiecare supap a colectorului, o marcare vizibil va indica ncperile deservite;
.3 instruciuni de ntreinere i funcionare afiate n locul n care se gsesc supapele;
i
.4 un numr suficient de supape de drenare.
6.1.3 Administraia poate permite utilizarea oricrei alte instalaii fixe de stingere a
incendiului dac s-a dovedit prin ncercri la scar real, simulnd un incendiu adevrat ntr-o
ncpere pentru vehicule sau ncpere ro-ro n care se rspndete benzin, c aceast
instalaie nu este mai puin eficient dect instalaia sus-menionat pentru stingerea
incendiilor ce s-ar putea declana n acest tip de ncpere.
6.1.4 Dac sunt montate instalaii fixe de pulverizare a apei sub presiune, n legtur
cu pierderea grav a stabilitii care poate aprea datorit acumulrii de cantiti mari de ap
pe punte sau puni n timpul funcionrii instalaiei fixe de pulverizarea apei sub presiune, se
vor prevedea, urmtoarele instalaii:
.1 la navele de pasageri;
.1.1 n ncperile situate deasupra punii pereilor etani, trebuie s fie prevzute
scurgerile astfel nct s asigure c aceast ap este rapid evacuat direct peste bord;
144

.1.2.1 la navele ro-ro pasager, valvulele de evacuare pentru scurgeri, prevzute cu


mijloace directe de nchidere acionate dintr-un loc aflat deasupra punii pereilor etani n
conformitate cu cerinele Conveniei internaionale asupra liniilor de ncrcare n vigoare,
trebuie s fie inute deschise pe perioada n care nava se afl pe mare;
.1.2.2 orice funcionare a supapelor menionate la paragraful 6.1.4, 1.2.1 trebuie s
fie nregistrat n jurnalul de bord;
.1.3 n ncperile de sub puntea pereilor etani, Administraia poate cere montarea
instalaiilor de pompare i drenare suplimentar fa de cerinele regulii II-1/21. n aceste
cazuri, instalaia de drenare trebuie s fie dimensionat pentru evacuarea a cel puin 125% din
debitul combinat att al pompelor instalaiei de pulverizare cu ap ct i a numrului prevzut
de evi de refulare ale furtunurilor de incendiu. Valvulele instalaiei de drenare trebuie s fie
acionate din exteriorul ncperii protejate dintr-un loc aflat n vecintatea comenzilor
instalaiei de stingere a incendiului. Puurile de santin trebuie s aib o capacitate suficient
i s fie instalate de-a lungul bordajului navei la o distan unul fa de cellalt de cel mult 40
m n fiecare compartiment etan;
.2 la navele de marf, instalaiile de drenare i pompare trebuie s fie astfel nct s
previn formarea de suprafee libere de ap. n acest caz, instalaia de drenare trebuie s fie
dimensionat pentru evacuarea a cel puin 125% din debitul combinat att al pompelor
instalaiei de pulverizare cu ap ct i a numrului prevzut de evi de refulare ale furtunurilor
de incendiu. Valvulele instalaiei de drenare trebuie s fie acionate din exteriorul ncperii
protejate dintr-un loc aflat n vecintatea comenzilor instalaiei de stingere a incendiului.
Puurile de santin trebuie s aib o capacitate suficient de i s fie instalate de-a lungul
bordajului navei la o distan unul fa de cellalt de cel mult 40 m n fiecare compartiment
etan. Dac acest lucru nu este posibil, se va lua n consideraie efectul negativ al greutii
suplimentare i al suprafeei libere a apei asupra stabilitii, n msura n care Administraia
consider c este necesar atunci cnd aprob informaia asupra stabilitii. Aceast informaie
trebuie s fie inclus, n informaia asupra stabilitii furnizat comandantului, aa cum se cere
n regula II-1/22.
6.2 Stingtoare portabile de incendiu
6.2.1 Stingtoarele portabile trebuie s fie prevzute la fiecare nivel al punii din
fiecare magazie sau compartiment unde sunt transportate vehicule, distanate la cel mult 20 m
fa de ambele laturi ale ncperii. Cel puin un stingtor portabil de incendiu va fi amplasat la
fiecare acces spre aceast ncpere de marf.
6.2.2 Suplimentar fa de prevederile paragrafului 6.2.1, urmtoarele dispozitive
pentru stingerea incendiului trebuie s fie prevzute n ncperile pentru vehicule, ncperile
ro-ro sau ncperile de categorie special destinate transportului autovehiculelor care au
combustibil n rezervoare pentru propulsia lor:
.1 cel puin trei generatoare de cea; i

145

.2 un set portabil de generator de spum care s corespund prevederilor Codului


pentru instalaiile de protecie contra incendiului, cu condiia ca cel puin dou astfel de seturi
s fie disponibile la bordul navei pentru utilizare n ncperile ro-ro."

3.1.3.SOLAS Mijloace i dispozitive de salvare (Codul LSA)


INTRODUCERE
1. Scopul acestui cod este de a aplica standardele internaionale cerute de cap. III din
Convenia internaional din 1974 pentru ocrotirea vieii omeneti pe mare (SOLAS).
2. La i dup 1 iulie 1998 cerinele acestui cod vor fi obligatorii conform Conveniei
internaionale din 1974 pentru ocrotirea vieii omeneti pe mare, astfel cum a fost amendat.
Orice amendament ulterior la cod va fi adoptat i va intra n vigoare conform prevederilor art.
VIII din aceeai convenie.
5.1. CAP. 1
Generaliti
1.1. Definiii
1.1.1. Convenie nseamn Convenia internaional din 1974 pentru ocrotirea vieii omeneti
pe mare, astfel cum a fost amendat.
1.1.2. Distana efectiv de siguran fa de nav este posibilitatea brcii de salvare, lansat la
ap prin cdere liber, s se ndeprteze de nav dup lansarea la ap prin cdere liber fr
utilizarea motorului su.
1.1.3. Acceleraia la cderea liber este rata medie de schimbare a vitezei suportat de
ocupani pe perioada lansrii la ap prin cdere liber a brcii de salvare.
1.1.4. Inlimea omologat la cderea liber este cea mai mare nltime de lansare la ap
pentru care urmeaz s fie aprobat barca de salvare. Aceast nlime este msurat de la
suprafaa apei pn la cel mai de jos punct al brcii de salvare n momentul n care barca de
salvare este n poziie de lansare la ap.
146

1.1.5. Unghiul rampei de lansare la ap este unghiul format ntre orizontala i ina de
lansare a brcii de salvare, aflat n poziia de lansare la ap, cu nava pe chila dreapt.
1.1.6. Lungimea rampei de lansare la ap este distana dintre prova brcii de salvare i
extremitatea inferioar a rampei de lansare la ap.
1.1.7. Regula este regula din anexa la Convenie.
1.1.8. Materialul reflectorizant este un material care reflect n direcia opus un fascicul
luminos dirijat asupra sa.
1.1.9. Unghiul de intrare n ap este unghiul format ntre orizontal i ina de lansare a
brcii de salvare n momentul contactului iniial al brcii de salvare cu ap.
1.1.10. Termenii utilizai n acest cod au acelasi neles cu al celor definii n regula III/3.
1.2. Cerine generale pentru mijloace de salvare
1.2.1. Cerinele paragrafului 1.2.2.7 se aplic mijloacelor de salvare aflate la bordul tuturor
navelor.
1.2.2. Dac nu se prevede n mod expres altfel sau numai n cazul n care Administraia nu
consider c alte cerine sunt corespunztoare, innd seama de voiajele speciale pe care nava
le efectueaz, toate mijloacele de salvare prevzute n aceast parte trebuie:
1. s fie construite din materiale corespunztoare i s aib o execuie de calitate;
2. s nu fie deteriorate n timpul depozitrii n cazul n care temperatura aerului este
cuprins ntre -300C i +650C, iar n cazul mijloacelor de salvare individuale, dac nu se
specific altfel, s rmn operaionale la temperatura aerului cuprins ntre -150C i +400C;
3. dac este probabil ca ele s fie scufundate n apa de mare n timpul folosirii lor, s
funcioneze n apa de mare la o temperatur cuprins ntre -10C i +300C;
4. dac este cazul, s fie protejate mpotriva putrezirii, s fie rezistente la coroziune, iar
funcionalitatea s nu fie afectat de apa de mare, de hidrocarburi sau de mucegai;
5. s fie rezistente la deteriorri cnd sunt expuse la soare;
6. s fie de culoarea portocalie stabilit pe plan internaional sau de culoarea rouportocaliu intens sau de o culoare comparabil foarte vizibil pe toate partile pentru a nlesni
reperarea pe mare;
7. s fie acoperite cu material reflectorizant pentru a nlesni reperarea conform
recomandrilor Organizaiei;
8. dac vor fi folosite pe mare agitat s poat funciona n mod satisfctor n acest mediu;
9. s fie marcate vizibil cu informaiile privind aprobarea, inclusiv Administraia care le-a
aprobat, i orice limitri funcionale; i
10. dac este cazul, s fie prevzute cu protecie la scurtcircuit pentru prevenirea
deteriorrii sau rnirii.
1.2.3. Administraia va determina perioada de valabilitate a mijloacelor de salvare care fac
obiectul deteriorrii cu vrsta. Aceste mijloace de salvare trebuie s aib marcate date care s
permit determinarea vrstei lor sau data la care ele trebuie nlocuite. Marcarea imposibil de
ters a datei expirrii este metoda preferat pentru stabilirea perioadei de valabilitate. Bateriile
care nu sunt marcate cu data expirrii pot fi utilizate dac sunt nlocuite anual sau, n cazul
unei baterii secundare (acumulator), dac starea electrolitului poate fi uor verificat. In cazul
mijloacelor de salvare pirotehnice, data expirrii trebuie s fie marcat n mod permanent pe
produs de ctre fabricant.
5.2.CAP. 2
Mijloace de salvare individuale
2.1. Colaci de salvare
147

2.1.1. Caracteristicile colacilor de salvare


Fiecare colac de salvare trebuie:
1. s aib un diametru exterior de cel mult 800 mm si un diametru interior de cel puin 400
mm;
2. s fie executat dintr-un material cu flotabilitate corespunztoare, dar nu din stuf, tala sau
granule de plut, din alte materiale granulate fr coeziune proprie; acesta nu trebuie s fie
executat cu compartimente cu aer a cror flotabilitate depinde de o insuflare prealabil;
3. s poat sustine n ap dulce timp de 24 de ore o greutate de metal de cel puin 14,5 kg;
4. s aib o greutate de cel puin 2,5 kg;
5. s nu continue s ard sau s se topeasc dup ce a fost acoperit complet de flacr timp
de dou secunde;
6. s fie construit astfel nct s reziste la aruncarea n ap de la nlimea la care este
amplasat deasupra liniei de plutire n condiii de navigaie la pescaj minim sau de la 30 m,
care dintre acestea este mai mare, fr a diminua capacitatea sa de funcionare sau a
elementelor care i sunt ataate;
7. dac se intenioneaz s fie acionat mecanismul de decuplare rapid prevzut cu
autodeclanarea semnalelor fumigene i cu autoaprinderea luminilor, trebuie s aib cel putin
4 kg; i
8. s fie prevzut cu o saul de cel putin 9,5 mm n diametru i cu o lungime de cel putin 4
ori diametrul exterior al corpului colacului. Saula trebuie fixat n patru puncte echidistante n
jurul circumferinei colacului ca s formeze patru bucle egale.
2.1.2. Lumini cu autoaprindere pentru colaci de salvare
Luminile cu autoaprindere cerute de regula III/7.1.3 trebuie:
1. s nu poat fi stinse cu ap;
2. s fie de o culoare alb i s poat arde continuu cu o intensitate luminoas de cel puin 2
candele (cd) n toate direciile emisferei superioare sau s poat emite sclipiri (descrcri
strlucitoare) ntr-un ritm de cel puin 50 de sclipiri pe minut i nu mai mult de 70 de sclipiri
pe minut, avnd cel puin intensitatea luminoas efectiv corespunztoare;
3. s fie prevzute cu o surs de energie care sa satisfaca cerintele paragrafului 2.1.2.2
pentru o perioad de cel puin dou ore; si
4. s poat rezista la proba de oc cerut de paragraful 2.1.1.6.
2.1.3. Semnalele fumigene cu declanare automat ale colacilor de salvare
Semnalele fumigene cu declanare automat prevzute de regula III/7.1.3 trebuie:
1. s emit un fum de o culoare foarte vizibil, cu o rat medie constant pentru o perioad
de cel puin 15 minute, cnd plutete n apa calm;
2. s nu ard de manier exploziv i s nu produc nici o flacr n timpul emiterii
semnalului fumigen;
3. s nu fie scufundate de valuri;
4. s continue emiterea fumului cnd sunt scufundate complet n ap pentru o perioad de
cel puin 10 secunde;
5. s reziste la proba de oc cerut de paragraful 2.1.1.6. i
6 s fie prevzute cu un mecanism de decuplare rapid care va declana automat i va
activa semnalul i lumina aferent cu autoaprindere de la un colac de salvare cu o greutate de
cel mult 4 kg.
2.1.4. Saule de salvare plutitoare
Saulele de salvare plutitoare cerute de regula III/7.1.2 trebuie:
1. s fie antirsucire;
2. s aib un diametru de cel puin 8 mm; i
3. s aib o rezisten la rupere de cel puin 5 kN.
148

2.2. Veste de salvare


2.2.1. Cerine generale pentru vestele de salvare
2.2.1.1 O vest de salvare nu trebuie s continue s ard sau s se topeasc dup ce a fost
complet acoperit de flacri timp de dou secunde.
2.2.1.2 Vestele de salvare trebuie s existe n dotare n 3 mrimi conform tabelului 2.1.
Dac o vest de salvare corespunde n totalitate cerinelor aplicabile la dou mrimi alturate,
atunci ea poate fi marcat cu ambele mrimi, dar limitele concrete ale mrimilor nu trebuie s
fie divizate. Vestele de salvare trebuie s fie marcate cu greutatea sau nlimea utilizatorului
sau cu ambele, conform tabelului 2.1.
Tabelul 2.1 - Criterii pentru determinarea mrimilor vestelor de salvare
Marcarea vestei de salvare Sugar Copil Adult
Utlizator
Greutate (n kg)
Inltime (n cm)
Mai puin de 15
Mai puin de 100
15 sau mai mult dar mai puin de 43
100 sau mai mut dar mai puin de 155
43 sau mai mult
155 sau mai mut

2.2.1.3 Dac o vest de salvare pentru aduli nu este proiectat pentru a fi purtat de
persoane avnd o greutate de pn la 140 kg i cu o circumferin a bustului de pn la 1.750
mm, atunci trebuie s fie disponibile accesorii corespunztoare care s permit fixarea acestei
veste pe aceste persoane.
2.2.1.4 Caracteristicile unei veste de salvare, atunci cnd persoan care o poart se afla n
ap, trebuie s fie evaluate prin comparaie cu acelea ale unei veste de salvare etalon standard
cu o mrime adecvat, i anume ale dispozitivului etalon de ncercare (RTD) care corespunde
recomandrilor Organizaiei
2.2.1.5 O vest de salvare pentru aduli trebuie s fie confecionat astfel nct:
.1 cel puin 75% din persoane, care sunt complet nefamiliarizate cu vest de salvare, s o
poat mbrca corect n timp de un minut fr a primi ajutor, instruiuni sau demonstraie
anterioar;
.2 dup demonstraie, toate persoanele s o poat mbrca corect n timp de un minut fr a
primi ajutor;
.3 s fie clar c poate fi purtat numai pe o fa sau pe cealalt i, dac a fost mbrcat
incorect, s nu rneasc persoana care o poart;
.4 s poat fi fixat pe corpul persoanei cu ajutorul mijloacelor rapide i directe de ncheiere
fr a necesita noduri;
.5 s fie purtat comod; i
.6 s permit persoanei care o poart s sar n ap de la o nlime de cel puin 4,5 m innd
cu minile de vesta de salvare i de la o nlime de cel puin 1 m innd minile ridicate
deasupra capului fr a se rni i fr ca vesta de salvare sau accesoriile sale s se desfac sau
s se deterioreze.
149

2.2.1.6 La ncercarea conform recomandrilor Organizaiei pe cel puin 12 persoane, vestele


de salvare pentru aduli trebuie s aib o flotabilitate i o stabilitate suficiente n apa dulce
linitit pentru ca:
.1 s susin o persoan, epuizat sau fr cunotin, cu gura la o nlime medie deasupra
apei care s nu fie mai mic dect media obinut cu RTD pentru aduli;
.2 sa roteasc n ap corpul persoanelor fr cunotin, din poziia cu faa n jos ntr-o
poziie n care gura este deasupra apei, ntr-o perioad de timp medie care s nu depeasc pe
aceea obinut cu RTD, dar numrul de persoane care nu sunt rotite de vesta de salvare nu
trebuie s fie mai mare dect acela obinut cu RTD;
.3 s ncline pe spate corpul persoanei din poziia vertical, dar unghiul mediu al trunchiului
nu trebuie s fie mai mic dect unghiul mediu obinut cu RTD minus 50;
.4 s ridice capul persoanei deasupra suprafeei apei astfel nct unghiul mediu pe care l
formeaz faa n raport cu suprafaa apei s nu fie mai mic dect unghiul mediu obinut cu
RTD minus 50; i
.5 s l ntoarc pe purttor ntr-o poziie stabil cu faa n sus dup ce s-a aflat ntr-o stare
instabil de plutire n poziie ghemuit.
2.2.1.7 O vest de salvare pentru aduli trebuie s permit persoanei care o poart s noate
o distan scurt i s poat urca ntr-o ambarcaiune de salvare.
2.2.1.8 O vest de salvare pentru sugari sau copii trebuie s ndeplineasc aceleai cerine
ca i pentru vesta de salvare pentru aduli, cu excepia urmtoarelor:
.1 primirea ajutorului la mbrcare se permite pentru copii mici i sugari;
.2 RTD corespunztoare pentru copii sau sugari trebuie s fie utilizate n locul RTD pentru
aduli; i
.3 ajutorul poate fi dat la mbarcarea ntr-o ambarcaiune de salvare, dar mobilitatea
persoanei care o poart nu trebuie s fie redus mai mult dect aceea obinut cu RTD de
mrime corespunztoare.
2.2.1.9 Cu excepia prevederilor referitoare la bordul liber i la redresarea automat, se pot
acorda derogri, dac este necesar, de la cerinele privind vestele de salvare pentru sugari
pentru ca:
.1 s se faciliteze salvarea sugarului de ctre o persoan supraveghetoare;
.2 s se permit mbriarea sugarului de ctre persoan supraveghetoare contribuind astfel
la inerea acestuia ct mai aproape de sine;
.3 sugarul s fie ferit de udare, fr obstrucionarea cilor respiratorii ale acestuia;
.4 s se protejeze sugarul de lovituri i zdruncinturi n timpul evacuarii; i
.5 s se permit unei persoane supraveghetoare s monitorizeze i s verifice pierderea de
cldur de ctre sugar.
2.2.1.10 Suplimentar fat de marcajele cerute la paragraful 1.2.2.9, o vest de salvare pentru
sugari sau copii trebuie s fie marcat cu:
.1 mrimea conform paragrafului 2.2.1.2; i
.2 simbolul pentru sugar sau copil, aa cum se arat n simbolul vesta de salvare
pentru sugari sau vesta de salvare pentru copii adoptat de ctre Organizaie.
2.2.1.11 O vest de salvare trebuie s aib o flotabilitate care s nu scad cu mai mult de 5%
dup 24 ore de imersiune n apa dulce.
2.2.1.12 Flotabilitatea unei veste de salvare nu trebuie s depind de utilizarea materialelor
granulate i fr coeziune.
2.2.1.13 Fiecare vest de salvare trebuie s fie prevzut cu mijloace de protecie a luminii
vestei de salvare, aa cum s-a specificat la paragraful 2.2.3 astfel nct s poat respecta
prevederile paragrafelor 2.2.1.5.6 si 2.2.3.1.3.
150

2.2.1.14 Fiecare vest de salvare trebuie s fie prevzut cu un fluier bine legat printr-un
nur.
2.2.1.15 Luminile i fluierele vestei de salvare trebuie s fie alese i fixate de vesta de
salvare astfel nct, la utilizarea mpreun cu vesta de salvare, caracteristicile lor de
funcionare s nu fie reduse.
2.2.1.16 O vest de salvare trebuie s fie prevzut cu o saul plutitoare cu lansare sau cu
alte dispozitive care permit legarea sa de o vest de salvare purtat de alt persoan aflat n
ap.
2.2.1.17 O vest de salvare trebuie s fie prevzut cu mijloace corespunztoare care s
permit unui salvator s ridice din ap, fie n ambarcaiunea de salvare, fie n barca de
urgen, persoana care poart vesta de salvare.
2.2.2 Veste de salvare gonflabile
O vest de salvare a carei flotabilitate depinde de umflarea prealabil trebuie s aib cel
puin dou compartimente separate, s ndeplineasc cerinele paragrafului 2.2.1 i:
.1 s se umfle automat n cazul imersiunii, s fie prevzut cu un dispozitiv care s permit
umflarea printr-o singur micare manual i fiecare camer s poat fi umflat cu gura;
.2 n cazul pierderii flotabilitii unuia dintre compartimente, s poat ndeplini cerinele
paragrafelor 2.2.1.5, 2.2.1.6 si 2.2.1.7; i
.3 s corespund cerinelor paragrafului 2.2.1.11 dup umflare cu ajutorul dispozitivului
automat.
2.2.3 Luminile vestei de salvare
2.2.3.1 Fiecare lumin a vestei de salvare trebuie:
.1 s aib o intensitate luminoas de cel putin 0,75 cd n toate direciile n partea superioar
a emisferei;
.2 s aib o surs de energie care s poat asigura o intensitate luminoas de 0,75 cd pentru
o perioad de cel puin 8 ore;
.3 s fie vizibil pe ct posibil pe un sector ct mai larg n partea superioar a emisferei
atunci cnd este fixat de o vest de salvare; i
.4 s fie de culoare alb.
2.2.3.2 Dac lumina la care se refer paragraful 2.2.3.1 este o lumin cu sclipiri trebuie n
plus:
.1 s fie prevzut cu un comutator cu acionare manual; i
.2 s emit un numr de cel putin 50 de sclipiri i cel mult 70 de sclipiri pe minut avnd o
intensitate luminoas efectiv de cel puin 0,75 cd.
2.3. Costume hidrotermice
2.3.1. Cerine generale pentru costumele hidrotermice
2.3.1.1. Un costum hidrotermic trebuie s fie confecionat din materiale impermeabile i
trebuie:
1. s poat fi despachetat i mbrcat fr ajutor n timp de dou minute, innd cont de
mbrcarea mbrcmintei aferente, mbrcarea unei veste de salvare, dac costumul
hidrotermic trebuie purtat mpreun cu o vest de salvare, i umflarea cu gura a camerelor
gonflabile, dac sunt prevzut;
2. s nu continue s ard sau s se topeasc dup ce a fost acoperit de flcri pentru o
perioad de dou secunde;
3. s acopere ntreg corpul, cu excepia feei; totui, acoperirea minilor se poate face cu
mnui separate care trebuie s fie ataate permanent de costum;
4. s fie dotat cu un dispozitiv special pentru a reduce la minimum intrarea aerului n partea
inferioar a costumului; i
151

5. s nu permit infiltrarea unei cantiti excesive de ap atunci cnd persoana care poart
costumul sare n mare de la o nlime de cel puin 4,5 m.
2.3.1.2. Un costum hidrotermic, purtat singur sau mpreun cu o vest de salvare, dac este
necesar, trebuie s aib o flotabilitate i o stabilitate suficiente n apa dulce linitit pentru ca:
.1 s susin o persoan, epuizat sau fr cunotin, cu gura la o nlime de cel putin 120
mm deasupra apei; i
.2 s permit purtatorului sau s se roteasc din poziia cu faa n jos n poziia cu faa n sus
n cel mult 5 secunde.
2.3.1.3. Un costum hidrotermic trebuie s permit persoanei care l poart, avnd i o vest
de salvare, dac se cere ca acest costum s fie purtat mpreun cu o vest de salvare:
1. s urce i s coboare o scar avnd o lungime de cel puin 5 m;
2. s execute sarcinile curente n timpul abandonrii navei;
3. s sar n ap de la o nlime de cel puin 4,5 m fr a se rni i fr deteriorarea sau
desfacerea costumului sau a accesoriilor sale; i
4. s noate o distan scurt i s poat urca ntr-o ambarcaiune de salvare.
2.3.1.4. Dac un costum hidrotermic are flotabilitate i urmeaz s fie purtat fr vest de
salvare, el trebuie s fie prevzut cu o lumin care s corespund cerinelor paragrafului 2.2.3
i cu fluierul prevzut de paragraful 2.2.1.14.
2.3.1.5 Un costum hidrotermic, care are flotabilitate i este proiectat s fie purtat fr o
vest de salvare, trebuie s fie prevzut cu o saul plutitoare cu lansare sau cu un alt mijloc
care permite legarea sa de un costum purtat de alt persoan aflat n ap.
2.3.1.6 Un costum hidrotermic, care are flotabilitate i este proiectat s fie purtat fr o
vest de salvare, trebuie s fie prevzut cu un mijloc corespunztor care s permit unui
salvator s ridice din ap, fie n ambarcaiunea de salvare, fie n barca de urgen, persoana
care poart acest costum.
2.3.1.7 Dac un costum hidrotermic urmeaz s fie purtat mpreun cu o vest de salvare,
vesta de salvare trebuie s fie purtat peste costum. Persoanele care poart un astfel de costum
hidrotermic trebuie s poat mbrca vest de salvare fr a primi ajutor. Costumul
hidrotermic trebuie s poarte o inscripie pentru a indica faptul c trebuie s fie purtat
mpreun cu o vest de salvare compatibil.
2.3.1.8 Un costum hidrotermic trebuie s aib o flotabilitate care s nu scad cu mai mult de
5% dup 24 de ore de imersiune n apa dulce i care sa nu depind de utilizarea materialelor
granulate i fr coeziune
2.3.2. Cerinele privind caracteristicile termice pentru costumele hidrotermice
2.3.2.1. Un costum hidrotermic confecionat dintr-un material care nu are caliti izolante
proprii trebuie:
1. s poarte o meniune indicnd c trebuie s fie purtat mpreun cu o mbrcminte
clduroas; i
2. s fie confecionat astfel nct, atunci cnd este purtat mpreun cu o mbracminte
clduroas i o vest de salvare, dac costumul hidrotermic trebuie s fie purtat cu o vest de
salvare, s continue s asigure persoanei care l poart, dup o sritur n ap de la o nlime
de 4,5 m, o protecie termic suficient pentru ca temperatura corpului persoanei s nu scad
mai mult de 2C, dup o scufundare timp de o or n apa calm curgtoare la o temperatur de
5C.
2.3.2.2. Cnd un costum hidrotermic confecionat dintr-un material cu calitai izolante
proprii este purtat fie simplu, fie cu o vest de salvare, dac costumul hidrotermic trebuie s
fie purtat cu o vest de salvare, el trebuie s asigure persoanei care l poart, dup o sritur n
ap de la o nlime de 4,5 m, o protecie termic suficient pentru ca temperatura corpului
152

persoanei s nu scad cu mai mult de 2C dup o scufundare timp de 6 ore n apa calm i
curgtoare la o temperatur cuprins ntre 0C i 2C.
2.4. Costume antiexpunere
2.4.1. Cerine generale pentru costumele antiexpunere
2.4.1.1. Un costum antiexpunere trebuie confecionat din materiale impermeabile i trebuie:
1. s aib o flotabilitate proprie de cel puin 70 N;
2. s fie confecionat din material care reduce riscul unui oc termic n timpul operaiunilor
de salvare i evacuare;
3. s acopere ntreg corpul, cu excepia picioarelor, dac Administraia permite acest lucru;
totusi, acoperirea minilor i a capului se poate face cu mnui separate i o cagul care
trebuie s fie ataate permanent de costum;
4. s poat fi despachetat i mbrcat fr ajutor n timp de dou minute;
5. s nu ntrein arderea sau s continue s se topeasc dup ce a fost complet acoperit de
flcri pe o perioad de dou secunde;
6. s aib un buzunar pentru un telefon portabil VHF; i
7. s aib un cmp de vedere lateral de cel puin 120.
2.4.1.2. Un costum antiexpunere trebuie s permit persoanei care l poart:
1. s urce i s coboare o scar vertical avnd o lungime de cel puin 5 m;
2. s sar n ap n picioare de la o nlime de cel puin 4,5 m, fr deteriorarea ori
desfacerea costumului sau a accesoriilor sale sau fr a fi rnit;
3. s noate o distan de cel puin 25 m i s urce ntr-o ambarcaiune de salvare;
4. s mbrace fr ajutor o vest de salvare; i
5. s execute sarcinile curente n timpul abandonrii navei, s ajute pe alii i s manipuleze
o barc de urgen.
2.4.1.3. Un costum antiexpunere trebuie s fie prevzut cu o lumin, care s ndeplineasc
cerinele paragrafului 2.2.3, astfel nct s poat respecta prevederile paragrafelor 2.2.3.1.3 si
2.4.1.2.2, i cu fluierul prevzut la paragraful 2.2.1.14
2.4.2. Cerine privind caracteristicile termice ale costumelor antiexpunere
2.4.2.1. Costumul antiexpunere trebuie:
1. dac este confecionat dintr-un material care nu are caliti izolante proprii, s aib o
meniune indicnd c se poart mpreun cu o mbrcminte clduroas; i
2.2 s fie confecionat astfel nct, fiind mbrcat conform meniunii de pe el, acesta s
continue s asigure o protecie termic suficient, dup o sritur n ap cu scufundarea
complet a purttorului acestui costum, pentru ca temperatura corpului persoanei s nu scad
cu mai mult de 1,5 0C pe or dup prima jumtate de or petrecut n apa calm, curgtoare
cu temperatura de 5 0 C.
2.4.3. Cerine de stabilitate
O persoan aflat n apa dulce, purttoare de costum antiexpunere care corespunde
cerinelor acestei seciuni, trebuie s se poat ntoarce din poziia cu faa n jos n poziia cu
faa n sus n cel mult 5 secunde i s i menin stabilitatea cu faa n sus. Costumul nu
trebuie s aib tendina de a ntoarce persoana care l poart cu faa n jos n mare moderat.
2.5. Mijloace de protecie termic
2.5.1. Un mijloc de protecie termic va fi confecionat dintr-un material impermeabil,
avnd o conductibilitate termic nu mai mare de 7.800 W/(mpK), i va fi astfel realizat nct
atunci cnd este folosit pentru a proteja o persoan s reduc pierderea de cldura a corpului
att prin convecie, ct i prin evaporare.
2.5.2. Mijloacele de protecie termic trebuie:

153

1. s acopere ntregul corp al persoanelor de toate mrimile care poart o vest de salvare,
cu excepia feei. Minile vor fi, de asemenea, acoperite dac mijlocul de protecie termic nu
este prevzut cu mnui;
2. s poat fi despachetate i mbrcate uor, fr ajutor, ntr-o ambarcaiune de salvare sau
barca de urgen; i
3. s permit persoanei care le poart s le dezbrace n ap n cel mult dou minute dac l
mpiedic s noate.
2.5.3. Mijlocul de protecie termic trebuie s funcioneze satisfctor atunci cnd
temperatura aerului este cuprins n intervalul de la -30C la +20C.
5.3. CAP. 3
Semnale vizuale
3.1. Rachete-paraut luminoase
3.1.1. Racheta-paraut luminoas trebuie:
1. s fie pstrat ntr-o caset rezistent la ap;
2. s aib instruciuni sumare sau scheme ilustrnd clar modul de folosire a racheteiparaut luminoase, imprimate pe caset;
3. s aib ncorporat un dispozitiv de aprindere; i
4. s fie astfel conceput nct s nu incomodeze persoana care ine caseta, cnd este
utilizat n conformitate cu instruciunile de folosire ale productorului.
3.1.2. Cnd este lansat vertical racheta trebuie s ating o altitudine de cel puin 300 m. La
punctul maxim al traiectoriei sale sau aproape de acesta racheta trebuie s ejecteze parauta
luminoas care:
1. va arde cu o culoare roie strlucitoare;
2. va arde uniform cu o intensitate luminoas medie de cel puin 30.000 cd;
3. va avea o durat de ardere de cel puin 40 de secunde;
4. va avea o vitez de coborre de cel mult 5 m/s; i
5. nu va avaria parauta sau accesoriile sale n timpul arderii.
3.2. Facle de mn
3.2.1. Facla de mn trebuie:
1. s fie pstrat ntr-o caset rezistent la ap;
2. s aib instruciuni sumare sau scheme imprimate pe caset, care s prezinte clar modul
de folosire a faclei de mn;
3. s aib un dispozitiv autonom de aprindere; i
4. s fie astfel conceput nct atunci cnd este folosit n conformitate cu instruciunile de
utilizare ale fabricantului s nu incomodeze persoana care ine caseta i s nu pericliteze
ambarcaiunea de salvare datorit resturilor de ardere sau incandescente.
3.2.2. Facla de man trebuie:
1. s ard cu o culoare roie strlucitoare;
2. s ard uniform, cu o intensitate luminoas medie de cel puin 15.000 cd;
3. s aib o durat de ardere de cel puin 1 minut; i
4. s continue s ard dup ce a fost scufundat n ap la o adncime de 100 mm pentru o
perioad de 10 secunde.
3.3. Semnale fumigene plutitoare
3.3.1. Semnalul fumigen plutitor trebuie:
1. s fie pstrat ntr-o caset rezistent la ap;
2. s nu ard exploziv cnd este folosit n conformitate cu instruciunile de utilizare ale
fabricantului; i
154

3. s aib instruciuni sumare sau scheme imprimate pe caseta care s prezinte clar modul
de folosire a semnalului fumigen.
3.3.2. Semnalul fumigen trebuie:
1. s emit fum de o culoare foarte vizibil, avnd un debit uniform pentru o durat de cel
puin 3 minute cnd plutete n apa linistit;
2. s nu emit flacra pe tot timpul emiterii fumului;
3. s nu fie scufundat de valuri; i
4. s continue s emit fum cnd este scufundat n ap la o adncime de 100 mm pentru o
perioad de 10 secunde.
5.4.CAP. 4
Ambarcaiuni de salvare
4.1. Cerine generale pentru plute de salvare
4.1.1. Construcia plutelor de salvare
4.1.1.1. Toate plutele de salvare trebuie s fie astfel construite nct s reziste la intemperii
timp de 30 de zile n stare de plutire n toate condiiile de stare a mrii.
4.1.1.2. Pluta de salvare trebuie s fie astfel construit nct atunci cnd este aruncat n ap
de la o nlime de 18 m att pluta de salvare, ct i echipamentul sau s poat fi folosite n
condiii satisfctoare. Dac pluta de salvare este amplasat la o nlime mai mare de 18 m
deasupra liniei de plutire n condiii de pescaj minim, ea trebuie s fie de un tip care a fost
ncercat cu rezultate satisfctoare la aruncarea n ap de la o nlime cel puin egal cu
nlimea la care a fost amplasat.
4.1.1.3. Atunci cnd plutete, pluta de salvare cu i fr cortul ridicat trebuie s poat
rezista la srituri repetate n ea ale persoanelor, de la nlimea de cel puin 4,5 m fa de
podeaua sa.
4.1.1.4. Pluta de salvare i anexele sale trebuie s fie astfel construite nct pluta s poat fi
remorcat cu o vitez de 3 noduri n apa calm atunci cnd este complet ncrcat cu persoane
i cu echipament i cu una dintre ancorele sale plutitoare la ap.
4.1.1.5. Pluta de salvare trebuie s aib un cort pentru protecia ocupanilor mpotriva
intemperiilor, care s se desfac automat atunci cnd pluta de salvare este lansat la apa i
plutete. Cortul trebuie s satisfac urmtoarele cerinte:
1. s asigure izolarea mpotriva cldurii i a frigului prin intermediul unui material dublu
separat printr-un strat de aer sau prin alte mijloace similare eficiente. Se vor prevedea
mijloace pentru prevenirea acumularii apei n stratul de aer;
2. partea sa interioar trebuie s aib o culoare care s nu i incomodeze pe ocupani;
3. fiecare intrare trebuie s fie vizibil marcat i prevazut cu perdea de nchidere ajustabil
care s poat fi uor i rapid deschis att din interior, ct i din exterior pentru a permite
aerisirea, dar s mpiedice intrarea apei de mare, a vntului i a frigului. Plutele de salvare
care preiau mai mult de 8 persoane trebuie s aib cel putin dou intrri diametral opuse;
4. s permit n permanen intrarea unei cantiti de aer suficiente pentru ocupani, chiar
dac intrrile sunt nchise;
5. s fie prevzut cu cel puin un hublou pentru observare;
6. s fie prevzut cu mijloace pentru colectarea apei de ploaie;
7. s fie prevzut cu mijloace pentru montarea unui transponder-radar de ambarcaiune de
salvare avnd o nlime de cel puin 1 m deasupra mrii; i
8. s aib peste tot o nlime suficient pentru a adposti ocupanii n poziie eznd.
4.1.2. Capacitatea minim de transport i greutatea plutelor de salvare
155

4.1.2.1. Nici o plut de salvare nu trebuie aprobat dac capacitatea sa de transport,


calculat conform cerinelor paragrafului 4.2.3 sau 4.3.3, dup caz, este mai mic de 6
persoane.
4.1.2.2. Dac pluta de salvare nu este lansat la ap cu o instalaie de lansare aprobat care
corespunde cerinelor seciunii 6.1 sau nu este destinat transferului uor dintr-un bord n
altul, atunci greutatea total a plutei de salvare, containerul i echipamentul su nu trebuie s
depeasc 185 kg.
4.1.3. Anexele plutei de salvare
4.1.3.1. Se vor prevedea saule care trebuie s fie bine fixate n ghirlanda de jur mprejurul
interiorului i exteriorului plutei de salvare.
4.1.3.2. Pluta de salvare va fi prevzut cu o parm rezistent cu o lungime egal cel puin
cu 10 m plus distana dintre poziia de amplasare i linia de plutire n conii de pescaj minim
sau 15 m, care dintre acestea este mai mare. Rezistena la rupere a sistemului de barbete,
inclusiv dispozitivele sale de fixare la pluta de salvare, cu excepia legturii puin rezistente,
cerut de paragraful 4.1.6, nu trebuie s fie mai mic de 15,0 kN pentru plutele de salvare care
permit preluarea la bord a mai mult de 25 de persoane, nu mai mic de 10,0 kN pentru plutele
de salvare care permit preluarea la bord a 9 pn la 25 de persoane i nu mai mic de 7,5 kN
pentru orice alt plut de salvare.
4.1.3.3. In vrful tendei plutei de salvare sau la partea superioar a structurii se va monta o
lamp exterioar cu comand manual. Lumina trebuie s fie alb i s poat funciona
continuu pentru cel puin 12 ore, cu o intensitate luminoas nu mai mic de 4,3 cd n toate
direciile n partea superioar a emisferei. Totusi, dac lampa lumineaz intermitent, ea
trebuie s emit cu o rat medie de cel puin 50 si cel mult 70 sclipiri pe minut pe o perioad
de 12 ore de funcionare, cu o intensitate luminoas efectiv echivalent. Lampa trebuie s se
aprind automat cnd tenda este ridicat. Bateriile trebuie s fie de un tip care s nu se
deterioreze din cauza stropirii cu ap sau a umiditi atunci cnd pluta de salvare este arimat.
4.1.3.4. In interiorul plutei de salvare trebuie s fie prevzut o lamp interioar cu
comand manual care s poat funciona continuu timp de cel putin 12 ore. Aceasta se va
aprinde automat dac tenda este ridicat i va avea o intensitate luminoas medie de cel putin
0,5 cd atunci cnd se msoar pe ntreaga emisfer superioar, pentru a permite citirea
instruciunilor privind supravieuirea i echipamentul.
4.1.4. Plute de salvare lansate din gruie
4.1.4.1. In plus fa de cerinele menionate mai sus o plut de salvare care este lansat la
ap cu ajutorul unui dispozitiv de lansare aprobat trebuie:
1. cnd pluta de salvare este ncrcat cu numrul sau de persoane i cu echipamentul
complet s poat rezista la un oc lateral contra bordului navei cu o vitez de cel puin 3,5 m/s
i, de asemenea, la o cdere n ap de la o nlime de cel puin 3 m fr avarii care s i
afecteze funcionarea;
2. s fie prevzut cu mijloace pentru aducerea plutei de salvare alturi de puntea de
mbarcare i pentru meninerea ei fix n timpul mbarcrii.
4.1.4.2. Fiecare plut de salvare lansat din gruie de pe navele de pasageri trebuie s fie
dispus astfel nct s poat prelua rapid la bord numrul sau complet de persoane.
4.1.4.3. Fiecare plut de salvare lansat din gruie de pe navele de marf trebuie s fie
dispus astfel nct s poat prelua la bord numrul sau complet de persoane n cel mult 3
minute de la emiterea ordinului de mbarcare.
4.1.5. Echipament
4.1.5.1. Echipamentul normal al fiecrei plute de salvare trebuie s se compun din:
1. un inel plutitor de recuperare legat de o parm plutitoare cu o lungime de cel putin 30
m;
156

2. un cuit cu lam fix avnd un mner plutitor prevzut cu o saul de siguran, depozitat
ntr-un buzunar din exteriorul cortului, lng punctul la care parm este fixat de pluta de
salvare. In plus, o plut de salvare cu capacitate pentru 13 persoane sau mai mult trebuie s fie
prevazut cu un al doilea cuit care nu trebuie s fie de tipul cu lam fix;
3. un ispol plutitor pentru o plut de salvare care este autorizat s preia cel mult 12
persoane; dou ispoale plutitoare pentru o plut de salvare care este autorizat s preia la bord
13 persoane sau mai mult;
4. doi burei;
5. dou ancore plutitoare cu garlin i saul de lansare rezistente la oc, una fiind de rezerv,
iar alta fiind permanent legat la plut, n aa fel nct s menin pluta n vnt i ntr-o poziie
stabil atunci cnd pluta este umflat sau este la ap.Rezistena fiecrei ancore, a garlinului i
a saulei de lansare trebuie s fie adecvat pentru orice stare a mrii. Ancorele plutitoare vor fi
prevzute cu mijloace pentru prevenirea rsucirii saulei i vor fi de tip antigirator.Ancora
plutitoare fixat permanent la plutele de salvare lansate din gruie i plutele de salvare
prevzute la navele de pasageri trebuie s fie fixate astfel nct s poat fi depliate doar
manual. Toate celelalte plute de salvare trebuie s aib ancor plutitoare desfurat automat
atunci cnd pluta de salvare se umfl;
6. dou padele plutitoare;
7. trei chei pentru deschis conserve i o foarfec; bricege cu lame speciale pentru deschis
conserve, care corespund acestei cerine;
8. o trus de prim ajutor ntr-o cutie etan la ap, care s poat fi nchis ermetic dup
folosire;
9. un fluier sau un mijloc de semnalizare sonor echivalent;
10. 4 rachete-paraut luminoase care corespund cerinelor seciunii 3.1;
11. 6 facle de mn care corespund cerintelor sectiunii 3.2;
12. dou semnale fumigene plutitoare care corespund cerinelor seciunii 3.3;
13. o lamp electric etan la ap, corespunztoare pentru semnalizarea n codul Morse,
mpreun cu un set de baterii i un bec de rezerv, ntr-un container etans la ap;
14. un reflector radar eficient, dac pe pluta de salvare nu este depozitat un transponder
radar pentru ambarcaiunile de salvare;
15. o oglind de semnalizare pe timp de zi i instruciuni privind folosirea sa, pentru
semnalizare la nave sau aeronave;
16. un exemplar din semnalele de salvare cuprinse n regula V/16, pe carton impermeabil
sau ntr-o caset etan la ap;
17. o trus cu unelte pentru pescuit;
18. o raie de hran avnd cel puin 10.000 kJ (2.400 kcal) pentru fiecare persoan pe care
pluta de salvare este autorizat s o transporte. Aceste raii trebuie s fie gustoase, comestibile
pe perioad de pstrare recomandat i mpachetate astfel nct s fie imediat mprite i uor
de deschis, tinndu-se seama de faptul c mnecile costumului hidrotermic se termin cu
mnui*).
*) O compoziie tipic corespunztoare este:
- unitatea de raie: 500-550 g;
- energie: minimum 10.000 kJ;
- umiditate: maximum 5%;
- sare (NaCl): maximum 0,2%;
- carbohidrai: 60-70% greutate = 50-60% energie;
- grsime: 18-23% greutate = 33-43% energie;
- proteine: 6-10% greutate = 5-8% energie.
157

Raiile trebuie pastrate permanent n containere de metal nchise ermetic sau n ambalaje
vidate fabricate dintr-un material flexibil cu o rat neglijabil de transmisie a vaporilor de ap
(<0,1 g/mp n 24 de ore la 23C/85% umiditate relativ, dac s-a ncercat conform unui
standard acceptat de ctre Administraie). Materialele flexibile pentru ambalare trebuie s fie
protejate ulterior cu un ambalaj exterior dac acesta este necesar pentru a se evita ca marginile
ascuite s deterioreze fizic raia de hran sau alte produse. Ambalajul trebuie s fie vizibil
marcat cu data ambalrii i data expirrii, numrul lotului de fabricaie, coninutul ambalajului
i instructiunile de utilizare. Raiile de hran care corespund cerinelor unui standard
internaional acceptat de Organizatie sunt acceptabile n conformitate cu prezentele cerine;
19. 1,5 l de ap dulce pentru fiecare persoan pe care pluta de salvare este autorizat s o
transporte, din care 0,5 l de persoan pot fi nlocuii de un aparat de desalinizare care poate
produce o cantitate egal de ap dulce n 2 zile sau 1 l de persoan poate fi nlocuit de un
aparat de desalinizare cu difuzie invers acionat manual, aa cum se descrie n paragraful
4.4.7.5, care poate produce n 2 zile o cantitate egal de ap potabil. Apa trebuie s respecte
cerinele internaionale corespunztoare cu privire la continutul chimic i bacteriologic i
trebuie s fie ambalat n containere etane la ap, nchise ermetic, care sunt fabricate dintr-un
material rezistent la coroziune sau s fie tratate astfel nct s reziste la coroziune. Materialele
flexibile pentru ambalare, dac se utilizeaz, trebuie s aib o rat neglijabil de transmisie a
vaporilor de ap (<0,1 g/mp n 24 de ore la 23C/85% umiditate relativ, dac s-a ncercat
conform unui standard acceptat de ctre Administraie); totusi, raiile ambalate individual ntrun container mai mare nu trebuie s respecte aceast cerin cu privire la transmiterea
vaporilor de ap. Fiecare container de ap trebuie s poat fi renchis etan, cu excepia
raiilor ambalate individual de cel puin 125 ml. Fiecare container trebuie s fie vizibil marcat
cu data ambalrii i data expirrii, numrul lotului de fabricaie, cantitatea de ap din
container i instruciunile pentru consum. Containerele trebuie s fie uor de deschis, innduse seama de faptul ca mnecile costumului hidrotermic se termin cu mnui. Apa pentru but
n cazurile de urgen, care corespunde cerinelor unui standard internaional acceptat de
Organizaie, este acceptabil n conformitate cu prezentele cerine;
20. un vas gradat, inoxidabil, pentru but apa;
21. medicamente contra rului de mare, suficiente pentru 48 de ore, i cte un sac folosibil
n caz de vom, pentru fiecare persoan pe care pluta de salvare este autorizat s o
transporte;
22. instruciuni privind supravieuirea;
23. instruciuni pentru luarea msurilor imediate; i
24. mijloace de protecie termic conforme cerinelor seciunii 2.5, suficiente pentru 10%
din numrul de persoane pe care pluta de salvare este autorizat s l preia sau dou mijloace
de protecie termic, dac acest din urm numr este mai mare.
4.1.5.2. Marcarea cerut de paragrafele 4.2.6.3.5 si 4.3.6.7 pe plutele de salvare, echipate n
conformitate cu paragraful 4.1.5.1, trebuie s fie SOLAS A PACK, cu majuscule, n
alfabetul latin.
4.1.5.3. In cazul navelor de pasageri care efectueaz voiaje internaionale scurte, de o
asemenea natur i durat nct, dup opinia Administraiei, nu sunt necesare toate articolele
specificate n paragraful 4.1.5.1, Administraia poate admite ca plutele de salvare prevzute la
bordul acestei categorii de nave s fie dotate cu echipamentul specificat n paragrafele
4.1.5.1.1-4.1.5.1.6 inclusiv, 4.1.5.1.8, 4.1.5.1.9, 4.1.5.1.13-4.1.5.1.16 inclusiv i 4.1.5.1.214.1.5.1.24 inclusiv i jumatate din echipamentul specificat n paragrafele 4.1.5.1.10-4.1.5.1.12
inclusiv. Marcarea cerut de paragrafele 4.2.6.3.5 si 4.3.6.7 pe astfel de plute de salvare
trebuie s fie SOLAS B PACK, cu majuscule, n alfabetul latin.
158

4.1.5.4. In cazuri corespunzatoare echipamentul trebuie depozitat ntr-un container care,


dac nu face parte integrant sau dac nu este permanent fixat la pluta de salvare, trebuie s
fie arimat i asigurat n interiorul plutei de salvare i s poat pluti n ap timp de cel puin 30
de minute fr s se deterioreze coninutul sau.
4.1.6. Dispozitive care s permit plutelor de salvare plutirea liber
4.1.6.1. Sistemul de barbete
Sistemul de barbete al plutei de salvare trebuie s prevad o legtura ntre nava i pluta de
salvare i va fi astfel dispus nct atunci cnd pluta de salvare este decuplat i, n cazul unei
plute de salvare gonflabile, umflate, s nu fie antrenat sub ap de nava care se scufund.
4.1.6.2. Legtura puin rezistent
Dac dispozitivele care permit plutirea liber a plutelor de salvare folosesc o legtur puin
rezistent, aceasta trebuie:
1. s nu se rup sub efectul forei necesare pentru a trage barbeta din containerul plutei de
salvare;
2. dac este adecvat, s aib o rezisten suficient care s permit umflarea plutei de
salvare; i
3. s se rup sub efectul unei fore de 2,2 0,4 kN.
4.1.6.3. Dispozitive de declanare hidrostatice
Dac la dispozitivele care permit plutirea liber a plutelor de salvare se folosete un
dispozitiv de declanare hidrostatic, acesta trebuie:
1. s fie executat dintr-un material compatibil care s previn funcionarea gresit a
dispozitivului. Nu trebuie permise galvanizarea sau alte forme de acoperire metalic a
elementelor dispozitivului de declanare hidrostatic;
2. s declanseze automat pluta de salvare de la o nlime de cel mult 4 m;
3. s aib posibiliti de drenaj care s previn acumularea de ap n camera hidrostatic
atunci cnd dispozitivul este n poziia sa normal;
4. s fie astfel construit nct s previn declanarea atunci cnd este acoperit de valuri;
5. s aib imprimate n exterior (fr s se tearg) tipul i numrul seriei;
6. s fie prevzut cu un document sau cu o plac de identificare bine fixat care s indice
data fabricaiei, tipul i numrul seriei i dac dispozitivul corespunde utilizrii la o pluta de
salvare cu o capacitate pentru mai mult de 25 persoane;
7. s fie astfel conceput nct fiecare element legat la sistemul de barbet s aib o
rezisten cel puin egal cu aceea cerut pentru barbet; i
8. dac este disponibil, n locul cerinei paragrafului 4.1.6.3.6 s fie marcat cu un mijloc de
determinare a datei sale de expirare.
4.2. Plute de salvare gonflabile
4.2.1. Plutele de salvare gonflabile trebuie s corespund cerinelor seciunii 4.1 i, n plus,
trebuie s satisfac cerinele acestei seciuni.
4.2.2. Construcia plutelor de salvare gonflabile
4.2.2.1. Camera plutitoare principal trebuie s fie mprit n cel puin dou
compartimente separate, fiecare avnd cte o supap de reinere pentru umflare. Camerele
plutitoare trebuie s fie astfel dispuse nct, n cazul n care oricare dintre compartimente este
avariat sau nu poate fi umflat, compartimentele intacte trebuie s poat susine numrul de
persoane avnd o greutate de 75 kg i stnd n poziie normal, pe care pluta de salvare este
autorizat s l preia, rmnnd cu bordul liber pozitiv pe toat periferia sa.
4.2.2.2. Podeaua plutei de salvare trebuie s fie etan la ap i s poat fi izolat contra
frigului:
1. fie cu ajutorul unuia sau mai multor compartimente pe care ocupanii le pot umfla sau
care se umfl automat i pot fi dezumflate sau reumflate de ocupani;
159

2. fie prin alte mijloace cu eficien egal, care nu necesit umflare.


4.2.2.3. Pluta de salvare trebuie s poat fi umflat de o singur persoan. Pluta de salvare
trebuie s fie umflat cu un gaz netoxic. Umflarea trebuie s fie efectuat n timp de un minut
cnd temperatura mediului ambiant este ntre 18C si 20C i n timp de 3 minute cnd
temperatura mediului ambiant este de -30C. Instalaia de umflare, inclusiv orice supape de
siguran instalate n conformitate cu paragraful 4.2.2.4, trebuie sa corespunda cerinelor unui
standard internaional acceptat de Organizaie. Dup umflare pluta de salvare trebuie s i
menin forma atunci cnd este ncrcat cu numrul su de persoane i cu echipamentul
complet.
4.2.2.4. Fiecare compartiment gonflabil trebuie s poat rezista la o presiune egal cu cel
puin de 3 ori presiunea de lucru; trebuie evitat atingerea unei presiuni care s depeasc de
dou ori presiunea de lucru cu ajutorul supapelor de reinere sau prin limitarea alimentrii cu
gaz. Vor fi prevzute mijloace pentru asigurarea amplasrii pompei cu piston sau a foalelor
cerute de paragraful 4.2.9.1.2, astfel nct presiunea de lucru s poat fi meninut.
4.2.3. Capacitatea de transport a plutelor de salvare gonflabile
Numrul de persoane pe care pluta de salvare este autorizata s l preia trebuie s fie egal
cu cel mai mic din:
1. cel mai mare numr ntreg obinut prin mprirea cu 0,096 a volumului camerelor
principale de aer, msurat n metri cubi (care n acest scop nu trebuie s includ nici arcurile
i nici bncile de ramare, eventual instalate), atunci cnd pluta este umflat; sau
2. cel mai mare numr ntreg obinut prin mprirea cu 0,372 a suprafeei seciunii
interioare a plutei de salvare, msurat n metri ptrai (care n acest scop pot include banca
sau bncile de ramare, dac acestea sunt instalate), seciunea fiind msurat la marginea
interioar a camerelor de aer; sau
3. numrul de persoane cu o greutate medie de 75 kg, toate purtnd fie costume
hidrotermice i veste, fie, n cazul plutelor de salvare, veste de salvare, care pot sta aezate
comod i au o nlime deasupra capului suficient, fr a stnjeni funcionarea vreunui
echipament al plutei de salvare.
4.2.4. Accesul n plutele de salvare gonflabile
4.2.4.1. Pentru a permite urcarea la bordul plutei de salvare direct din mare a persoanelor,
cel puin o intrare a plutei de salvare trebuie s fie prevzut cu o ramp de acces care s
poat suporta o persoan avnd greutatea de 100 kg, care st aezat sau ghemuit i care nu
se ine de nici o alt parte a plutei de salvare.Rampa de acces trebuie s fie astfel amplasat
nct s previn dezumflarea evident a plutei de salvare dac rampa este avariat. In cazul
unei plute de salvare lansate din gruie, avnd mai mult de o intrare, rampa de acces trebuie s
fie prevzut la intrarea opus fa de parmele i instalaiile de mbarcare.
4.2.4.2. Intrarea care nu este prevzut cu o ramp de acces trebuie s aib o scar de acces
a crei treapt inferioar trebuie s fie situat la cel puin 0,4 m sub linia de plutire a plutei de
salvare.
4.2.4.3. In interiorul plutei de salvare trebuie s existe mijloace necesare care s ajute
persoanele s se urce singure n pluta de salvare de pe scar de acces.
4.2.5. Stabilitatea plutelor de salvare
4.2.5.1. Fiecare plut de salvare trebuie s fie astfel construit nct umflat i plutind cu
tenda ridicat s fie stabil pe mare agitat.
4.2.5.2. Stabilitatea plutei de salvare trebuie sa fie astfel nct, dac se afl n poziie
rsturnat, s poat fi redresat de o singur persoan att pe mare agitat, ct i n ap calm.
4.2.5.3. Stabilitatea plutei de salvare trebuie s fie astfel nct, atunci cnd este ncarcat cu
numrul sau de persoane i cu echipamentul complet, s poat fi remorcat la viteze de pn
la 3 noduri n apa calm.
160

4.2.5.4. Pluta de salvare trebuie s fie prevzut cu rezervoare de ap care s satisfac


urmtoarele cerine:
1. rezervoarele de ap trebuie s aib o culoare foarte vizibil;
2. proiectarea va fi astfel nct rezervoarele s fie umplute cu cel puin 60% din capacitatea
lor pe perioada a 25 s de depliere;
3. rezervoarele trebuie s aib o capacitate total de cel puin 220 l pentru plutele de salvare
de pn la 10 persoane;
4. rezervoarele pentru plutele de salvare aprobate s transporte mai mult de 10 persoane
trebuie s aib o capacitate total de cel puin 20 N I, n care N = numrul de persoane
transportate; i
5. rezervoarele trebuie s fie situate simetric de jur mprejurul circumferinei plutei de
salvare. Trebuie prevzute mijloacele care s permit evacuarea imediat a aerului de sub
pluta de salvare.
4.2.6. Containere pentru plutele de salvare gonflabile
4.2.6.1. Pluta de salvare trebuie s fie ambalat ntr-un container care este:
1. astfel construit nct s reziste la condiiile ntlnite pe mare;
2. de o flotabilitate proprie suficient atunci cnd conine pluta de salvare i echipamentul
sau, pentru a permite degajarea barbetei i acionarea mecanismului de umflare dac nava se
scufund; i
3. etan la ap pe ct posibil, cu excepia gurilor de drenaj din fundul containerului.
4.2.6.2. Pluta de salvare trebuie s fie ambalat n containerul ei astfel nct s se asigure pe
ct posibil c pluta de salvare n stare de plutire se umfl ntr-o poziie dreapt cnd se
desprinde de containerul ei.
4.2.6.3. Pe container se vor nscrie:
1. numele producatorului sau marca de fabricaie;
2. seria de fabricaie;
3. numele autoritii care a dat aprobarea i numrul de persoane pe care este autorizat s
l transporte;
4. SOLAS;
5. tipul de raii de ajutor coninute;
6. data ultimei revizii;
7. lungimea barbetei;
8. greutatea plutei de salvare ambalat, dac este mai mare de 185 kg;
9. nlimea maxim de arimare permis deasupra liniei de plutire (aceast nlime depinde
de nlimea de prob de aruncare i de lungimea barbetei); i
10. instruciuni de lansare.
4.2.7. Inscripii pe plutele de salvare gonflabile
4.2.7.1. Pe plutele de salvare se vor nscrie:
1. numele productorului sau marca de fabricaie;
2. seria de fabricaie;
3. data fabricaiei (luna i anul);
4. numele autoritii care a dat aprobarea;
5. numele i locul staiei de ntreinere unde a avut loc ultima revizie; i
6. numrul de persoane pe care pluta de salvare poate s l transporte; aceast meniune
trebuie scris deasupra fiecrei intrri, cu caractere de culoare contrastnd cu aceea a plutei de
salvare i avnd o nlime cel puin egal cu 100 mm.
4.2.7.2. Pentru inscripionarea pe fiecare plut de salvare a numelui i portului de
nregistrare a navei la bordul creia se va instala trebuie fcut o meniune ntr-o astfel de
form nct identificarea navei s se poat schimba oricnd fr deschiderea containerului.
161

4.2.8. Plute de salvare gonflabile lansate din gruie


4.2.8.1. O plut de salvare care este folosit cu un dispozitiv de lansare la ap aprobat
trebuie ca, suplimentar fa de ndeplinirea cerinelor menionate mai sus, atunci cnd este
suspendat n crligul sau de ridicare sau n zbir, s poat suporta o sarcin de:
1. 4 ori greutatea numrului sau de persoane i echipamentul complet la o temperatura
ambiant i o temperatur stabilizat a plutei de salvare de 20 3C, cu toate supapele de
siguran nefuncionnd; i
2. 1,1 ori greutatea numrului su de persoane i echipamentul complet la o temperatur
ambiant i o temperatur stabilizata a plutei de salvare de -30C, cu toate supapele de
siguran funcionnd.
4.2.8.2. Containerele rigide ale plutelor de salvare care sunt lansate cu ajutorul unui
dispozitiv de lansare trebuie s fie astfel asigurate nct containerul sau pri din el s nu cad
n ap n timpul i dup umflarea i lansarea la ap a plutei de salvare coninut n container.
4.2.9. Echipamentul suplimentar pentru plutele de salvare gonflabile
4.2.9.1. In plus fa de echipamentul cerut de paragraful 4.1.5 fiecare plut de salvare va fi
prevzut cu:
1. o trus de scule pentru repararea gurilor din compartimentele plutitoare; i
2. foale sau o pomp cu piston.
4.2.9.2. Cuitele cerute la paragraful 4.1.5.1.2 trebuie s fie bricege, iar cheile pentru
deschis conserve i foarfecele cerute de paragraful 4.1.5.1.7 trebuie s fie de acelai tip, i
anume pliabile.
4.3. Plute de salvare rigide
4.3.1. Plutele de salvare rigide trebuie s corespund cerinelor seciunii 4.1 i, n plus,
cerinelor prezentei seciuni.
4.3.2. Construcia plutelor de salvare rigide
4.3.2.1. Flotabilitatea plutei de salvare trebuie s fie asigurat de materiale cu flotabilitate
proprie, aprobate, plasate ct mai aproape posibil de periferia plutei de salvare. Aceste
materiale flotabile trebuie s fie cu ntrziere la propagarea focului sau s fie protejate printr-o
acoperire cu ntrziere la propagarea focului.
4.3.2.2. Platforma plutei de salvare trebuie s fie astfel nct s mpiedice ptrunderea apei
i s menin ocupanii efectiv deasupra apei i s i protejeze de frig.
4.3.3. Capacitatea de transport a plutelor de salvare rigide
Numrul de persoane pe care pluta de salvare este autorizat s l preia trebuie s fie egal
cu cel mai mic din:
1. cel mai mare numr ntreg obtinut prin mprirea cu 0,096 a volumului materialului care
asigura flotabilitatea, msurat n metri cubi, nmulit cu un coeficient egal cu 1 minus
greutatea specific a acestui material; sau
2. cel mai mare numr ntreg obinut prin mprirea cu 0,372 a suprafeei seciunii
orizontale a platformei plutei, msurat n metri ptrai; sau
3. numrul de persoane cu o greutate medie de 75 kg, toate purtnd costume hidrotermice i
veste de salvare, care pot sta aezate comod i au o nlime deasupra capului suficient,
pentru a nu stnjeni funcionarea vreunui echipament al plutei de salvare.
4.3.4. Accesul n plutele de salvare rigide
4.3.4.1. Pentru a permite urcarea la bordul plutei de salvare direct din mare a persoanelor,
cel puin o intrare a plutei de salvare trebuie s fie prevzut cu o ramp de acces care s
poat suporta o persoan avnd greutatea de 100 kg, care st aezat sau ghemuit i care nu
se ine de nici o alt parte a plutei de salvare.

162

4.3.4.2. Intrarea care nu este prevzut cu o ramp de acces trebuie s aib o scar de acces
a carei treapt inferioar trebuie situat la cel puin 0,4 m sub linia de plutire a plutei de
salvare.
4.3.4.3. In interiorul plutei de salvare trebuie s existe mijloace necesare care s ajute
persoanele s se urce singure pe pluta de salvare de pe scara de acces.
4.3.5. Stabilitatea plutei de salvare rigide
4.3.5.1. Dac pluta de salvare nu poate funciona n siguran, indiferent n ce mod plutete,
rezistena i stabilitatea ei trebuie s fie suficiente pentru a se redresa automat sau pentru a
putea fi redresat pe mare agitat sau n apa calm de o singur persoan.
4.3.5.2. Stabilitatea plutei de salvare trebuie s fie astfel nct atunci cnd este ncrcat cu
numrul su de persoane i cu echipamentul complet s poat fi remorcat la viteze de pn la
3 noduri n apa calm.
4.3.6. Inscripii pe plutele de salvare rigide
Pe pluta de salvare se vor nscrie:
1. numele navei i portul de nregistrare a navei creia i aparine;
2. numele productorului sau marca de fabricaie;
3. seria de fabricaie;
4. numele autoritii care a dat aprobarea;
5. numrul de persoane pe care pluta de salvare este autorizat s l transporte; aceast
meniune trebuie scris deasupra fiecrei intrri, cu caractere de culoare contrastnd cu
culoarea plutei de salvare i avnd o nlime cel puin egal cu 100 mm;
6. SOLAS;
7. tipul de raii de ajutor coninute;
8. lungimea barbetei;
9. nlimea maxim de amplasare permis deasupra liniei de plutire (nlimea de proba la
aruncare); i
10. instruciuni de lansare la ap.
4.3.7. Plute de salvare rigide lansate din grui
O plut de salvare rigid care este folosit cu un dispozitiv de lansare la ap aprobat trebuie
ca n afara ndeplinirii cerinelor mentionate mai sus, atunci cnd este suspendat n crligul
sau de ridicare sau n zbir, s poat suporta o sarcin de 4 ori greutatea numrului sau de
persoane i echipamentul complet.
4.4. Cerine generale pentru brci de salvare
4.4.1. Construcia brcilor de salvare
4.4.1.1. Toate brcile de salvare trebuie s fie corect construite i s aiba forme i
dimensiuni care s le asigure o mare stabilitate pe mare agitat i un bord liber suficient atunci
cnd sunt ncrcate cu numrul lor de persoane i cu echipamentul complet. Toate brcile de
salvare trebuie s aib corpul rigid i s poat s i menin stabilitatea pozitiv atunci cnd
sunt ntr-o poziie dreapt n apa calm i ncrcate cu numrul lor de persoane i cu
echipamentul complet i au orificii n orice loc sub linia de plutire, presupunnd c nu are loc
o pierdere de flotabilitate a materialului i nici o alt avarie i pot fi lansate la ap n siguran
n toate condiiile de asiet de pn la 10 i nclinare transversal de pn la 20 n fiecare
bord.
4.4.1.2. Fiecare barc de salvare trebuie s fie prevzut cu o plcu de aprobare fixat
permanent i aprobat de Administraie sau reprezentantul sau, coninnd cel puin
urmtoarele:
1. numele i adresa productorului;
2. modelul i seria de fabricaie a brcii de salvare;
3. luna i anul de fabricatie;
163

4. numrul de persoane pe care barca de salvare este autorizat s-l transporte; si


5. date privind aprobarea conform celor cerute la paragraful 1.2.2.9.
Fiecare barc de salvare fabricat trebuie s fie prevzut cu un certificat sau o declaraie
de conformitate care, suplimentar fa de cele mai sus menionate, indic:
6. numrul certificatului de aprobare;
7. materialul de construcie a corpului, att de detaliat nct s se asigure c nu vor aprea
probleme de compatibilitate n ceea ce privete reparaiile;
8. masa total cu echipament i echipaj complet;
9. fora de traciune msurat a brcii de salvare; i
10. declaraie de aprobare conform sectiunilor 4.5, 4.6, 4.7, 4.8 sau 4.9;
4.4.1.3. Toate brcile de salvare trebuie s aib o robustee suficient pentru:
1. a putea fi lansate la ap n condiii de securitate atunci cnd sunt ncrcate cu numrul lor
de persoane i cu echipamentul complet; i
2. s poat fi lansate la ap i remorcate atunci cnd nava este n mar cu o vitez de 5
noduri n apa calm.
4.4.1.4. Corpurile i acoperisurile rigide trebuie s fie cu ntrziere la propagarea focului
sau incombustibile.
4.4.1.5. Se vor prevedea locuri de stat jos pe bnci, pe banchete sau pe scaune fixe, care
sunt construite astfel nct s poata suporta:
1. o sarcin static echivalent cu numrul de persoane, fiecare cntrind 100 kg, pentru
care sunt prevzute spaii n conformitate cu cerinele paragrafului 4.4.2.2.2;
2. o sarcin de 100 kg de persoan n orice poziie de edere, atunci cnd barca de salvare
care va fi lansat la ap cu ajutorul curenilor este lsat s cad n ap de la o nlime de cel
puin 3 m; i
3. o sarcin de 100 kg de persoan n orice poziie de edere, atunci cnd barca de salvare
care va fi lansat la ap prin cdere liber este lansat la ap de la o nlime de cel puin 1,3
ori nlimea omologat la cderea liber.
4.4.1.6. Cu excepia barcilor de salvare lansate la ap prin cdere liber, fiecare barc de
salvare care va fi lansat la ap cu ajutorul curenilor trebuie s aib o robustee suficient
pentru a suporta o sarcin, fr deformaii reziduale la nlturarea acestei sarcini:
1. n cazul brcilor cu corp metalic, de 1,25 ori greutatea total a brcii de salvare atunci
cnd este ncrcat cu numrul sau de persoane i cu echipamentul complet; sau
2. n cazul altor brci, de dou ori greutatea total a brcii de salvare atunci cnd este
ncrcat cu numrul su de persoane i cu echipamentul complet.
4.4.1.7. Cu exceptia barcilor de salvare lansate la ap prin cdere liber, fiecare barca de
salvare care va fi lansat la ap cu ajutorul curenilor trebuie s aib o robustee suficient
pentru a suporta, atunci cnd este ncrcat cu numrul su de persoane i cu echipamentul
complet i, unde este cazul, cu patine sau aprtori pe poziie, un impact lateral cu bordajul
navei la o vitez de impact de 3,5 m/s i la cdere n ap de la o nlime de cel puin 3 m.
4.4.1.8. Distana pe vertical ntre suprafaa platformei i interiorul acoperiului sau tendei
pe o suprafa de peste 50% din suprafaa platformei trebuie s fie:
1. cel puin 1,3 m pentru o barc de salvare autorizat s transporte 9 persoane sau mai
puin;
2. cel puin 1,7 m pentru o barc de salvare autorizat s transporte 24 de persoane sau mai
mult;
3. cel puin distana determinat prin interpolare linear ntre 1,3 m si 1,7 m pentru brcile
de salvare autorizate s transporte ntre 9 i 24 de persoane.
4.4.2. Capacitatea de transport a brcilor de salvare
164

4.4.2.1. Nici o barc de salvare nu poate fi autorizat s transporte mai mult de 150 de
persoane.
4.4.2.2. Numrul de persoane pe care o barc de salvare este autorizat s l transporte
trebuie s fie egal cu cel mai mic din:
1. numrul de persoane cu o greutate medie de 75 kg (la o barc de salvare pentru o nav de
pasageri) sau 82,5 kg (la o barc de salvare pentru o nav de marf), toate purtnd veste de
salvare, care pot sta aezate n poziie normal fr a stnjeni mijloacele de propulsie sau
funcionarea oricrui echipament al brcii de salvare; sau
2. numrul de spaii care pot fi prevzute la dispunerea locurilor de stat jos. Contururile pot
fi suprapuse, dup cum se arat, cu condiia s fie montate suporturile pentru picioare i s
existe suficient loc pentru picioare, iar distana vertical dintre scaunul superior i scaunul
inferior s fie de cel puin 350 mm.
4.4.2.3. Fiecare loc de stat jos n barca de salvare trebuie s fie clar indicat.
4.4.3. Accesul n brcile de salvare
4.4.3.1. Fiecare barc de salvare de la bordul unei nave de pasageri trebuie s fie astfel
amplasat nct s permit mbarcarea numrului ei total de persoane. De asemenea, trebuie s
fie posibil debarcarea rapid n cel mult 10 minute din momentul n care este dat dispoziia
la bord.
4.4.3.2. Fiecare barc de salvare de pe o nav de marf trebuie s fie astfel amplasat nct
s permit mbarcarea rapid a numrului ei total de persoane n cel mult 3 minute de la
primirea ordinului de mbarcare. De asemenea, trebuie s fie posibil debarcarea rapid.
4.4.3.3. Brcile de salvare trebuie s aib o scar pentru urcarea la bord, care s poata fi
folosit n oricare dintre borduri pentru a permite persoanelor care se afl n ap s urce la
bord. Treapta inferioar a scrii trebuie s fie la cel puin 0,4 m sub linia de plutire la pescajul
minim al brcii de salvare.
4.4.3.4. Barca de salvare trebuie s fie astfel amenajat nct persoanele neajutorate s
poat fi urcate la bord fie din mare, fie pe brancard.
4.4.3.5. Toate suprafeele pe care merg persoane trebuie s fie acoperite cu un strat
antiderapant.
4.4.4. Flotabilitatea brcii de salvare
Toate barcile de salvare trebuie s aib flotabilitate proprie sau vor fi prevzute cu material
cu flotabilitate proprie, care s nu fie afectat de apa de mare, de petrol sau de produse
petroliere, suficient s menin barca de salvare n stare de plutire cu tot echipamentul sau la
bord, atunci cnd este inundat i deschis pe mare. O cantitate suplimentar de material cu
flotabilitate proprie, egal cu 280 N fora de plutire pe persoan, va fi prevzut pentru
numrul de persoane pentru care este autorizat barca de salvare. Nu se va prevedea material
plutitor n exteriorul corpului brcii de salvare dac nu este suplimentar fa de cel menionat
mai sus.
4.4.5. Bordul liber i stabilitatea brcii de salvare
4.4.5.1. Toate brcile de salvare trebuie s fie stabile i s aib o valoare pozitiv GM
atunci cnd sunt ncrcate cu 50% din numrul de persoane pe care sunt autorizate s l
transporte, stnd n poziia lor normal n unul dintre borduri.
4.4.5.2. Conform condiiei de ncrcare prevzute n paragraful 4.4.5.1:
1. fiecare barc de salvare cu deschideri n bordaj lng rama punii trebuie s aib un bord
liber, msurat de la linia de plutire pn la cea mai de jos deschidere prin care barca de salvare
poate fi inundat, de cel puin 1,5% din lungimea brcii de salvare sau de 100 mm, care dintre
acestea este mai mare; i
165

2. fiecare barc de salvare fr deschideri n bordaj lng rama punii nu trebuie s


depeasc un unghi de nclinare de 20 i trebuie s aib un bord liber, msurat de la linia de
plutire pn la cea mai de jos deschidere prin care barca de salvare poate fi inundat, de cel
puin 1,5% din lungimea barcii de salvare sau de 100 mm, care dintre acestea este mai mare.
4.4.6. Propulsia brcii de salvare
4.4.6.1. Fiecare barc de salvare trebuie s fie echipat cu un motor cu aprindere prin
compresie. Nici o barc de salvare nu va fi echipat cu un motor care folosete un combustibil
cu punctul de aprindere de 43C sau mai puin (proba de creuzet nchis).
4.4.6.2. Motorul trebuie prevzut fie cu o instalaie de pornire manual, fie cu o instalaie
de pornire alimentat de la dou surse de energie independente care pot fi rencrcate.Vor fi
prevzute, de asemenea, orice mijloace auxiliare necesare pentru pornire. Instalaia de pornire
a motorului, precum i mijloacele auxiliare trebuie s porneasc motorul la o temperatur
ambiant de -15C n timp de dou minute de la nceperea operaiunii de pornire, n afar de
cazul n care, dup prerea Administraiei, care are n vedere natura voiajelor pe care le
efectueaz nava, o alt temperatur este corespunztoare. Instalaiile de pornire nu trebuie s
fie stnjenite de capota motorului, de banchete sau de alte obstacole.
4.4.6.3. Motorul trebuie s poat funciona cel putin 5 minute dup pornire n stare rece,
atunci cnd barca de salvare nu se afl n ap.
4.4.6.4. Motorul trebuie s poat funciona atunci cnd barca de salvare este inundat pn
la nivelul axei arborelui cotit.
4.4.6.5. Axul elicei trebuie s fie astfel conceput nct elicea s poat fi decuplat de motor.
Se va prevedea posibilitatea ca barca de salvare s poat fi propulsat nainte i napoi.
4.4.6.6. Tubulatura de eapament trebuie s fie dispus astfel nct s mpiedice
ptrunderea apei n motor n timpul exploatrii normale.
4.4.6.7. Toate barcile de salvare trebuie s fie construite cu astfel de forme nct s nu
prezinte pericol pentru persoanele din ap i s evite posibilitatea de avariere a instalaiei de
propulsie de catre obiecte aflate n plutire.
4.4.6.8. Viteza de mar nainte n apa calm, atunci cnd barca de salvare este ncrcat cu
numrul sau de persoane i cu echipamentul complet i cu tot echipamentul auxiliar n
funciune, trebuie s fie de cel puin 6 noduri i de cel putin 2 noduri cnd remorcheaz cea
mai mare plut de salvare transportat pe nav, ncrcat cu numrul sau de persoane i cu
echipamentul complet sau echivalentul acesteia. Pentru deplasarea brcii de salvare complet
ncrcate la o vitez de 6 noduri pe o perioad de cel puin 24 de ore se va prevedea
combustibil suficient, corespunztor utilizrii n gama de temperaturi din zona n care
opereaz nava.
4.4.6.9. Motorul brcii de salvare, sistemul de transmisie i accesoriile motorului trebuie s
fie protejate de o capot dintr-un material cu ntrziere la propagarea focului sau din alte
mijloace corespunztoare care asigur o protecie similar. Aceste mijloace trebuie, de
asemenea, s protejeze persoanele de a veni accidental n contact cu prile calde sau cu
piesele n miscare i s protejeze motorul n caz de stare rea a vremii i a mrii.Trebuie
prevzute mijloace de reducere a zgomotului produs de motor. Bateriile de pornire trebuie
introduse n cutii care s protejeze la apa fundul i prile laterale ale bateriilor. Cutiile
bateriilor trebuie s aib un capac bine fixat, prevzut cu orificii pentru aerisire.
4.4.6.10. Motorul brcii de salvare i accesoriile sale trebuie s fie concepute astfel nct s
limiteze emisiunile electromagnetice pentru a nu se produce interferene ntre funcionarea
motorului i funcionarea mijloacelor de salvare radio folosite n barca de salvare.
4.4.6.11. Se vor prevedea mijloace pentru rencrcarea tuturor bateriilor folosite pentru
pornirea motorului, la radio i la proiector. Bateriile folosite pentru radio nu trebuie folosite
pentru furnizarea energiei necesare la pornirea motorului.Se vor prevedea mijloace pentru
166

rencrcarea bateriilor brcii de salvare de la sursa de energie a navei la o tensiune de


alimentare care s nu depeasc 50 V i care s poat fi deconectate de la postul de
mbarcare al brcii de salvare sau cu ajutorul unui alimentator cu baterii solare.
4.4.6.12. Se vor prevedea instruciuni de pornire i de funcionare a motorului, protejate la
ap, care vor fi amplasate ntr-un loc vizibil situat lng comenzile de pornire a motorului.
4.4.7. Accesoriile brcii de salvare
4.4.7.1. Toate brcile de salvare, cu excepia brcilor de salvare lansate prin cdere liber,
vor fi prevzute cu cel puin o valvul de drenaj situat n partea cea mai de jos a corpului
brcii, care se deschide automat pentru drenarea apei din corp, atunci cnd barca de salvare nu
plutete, i se nchide automat c s previn ptrunderea apei, atunci cnd barca de salvare
plutete. Fiecare valvul de drenaj va fi prevzut cu un dop sau cu un buon care s nchid
valvula, ce va fi legat de barca de salvare printr-o saul de siguran, un lan sau prin alte
mijloace corespunztoare. Valvulele de drenaj trebuie s fie usor accesibile din interiorul
brcii de salvare, iar poziia lor trebuie s fie clar indicat.
4.4.7.2. Toate brcile de salvare trebuie sa fie prevzute cu o crma i eche. De asemenea,
cnd este prevzut o timon sau alt mecanism de guvernare de la distan, echea trebuie s
poat comanda crma n caz de defectare a mecanismului de guvernare. Crma trebuie fixat
permanent la barca de salvare.Echea trebuie s fie montat permanent pe axul crmei sau
cuplat la acesta; n orice caz, dac barca de salvare are un mecanism de guvernare de la
distan, echea poate fi demontabil i fixat bine lng axul carmei. Crma i echea trebuie
s fie astfel dispuse nct s nu fie avariate de funcionarea dispozitivului de decuplare sau de
elice.
4.4.7.3. Cu excepia zonei crmei i elicei, se vor prevedea inele de prindere
corespunztoare sau o saul de salvare plutitoare n ghirland n partea exterioar a brcii de
salvare deasupra liniei de plutire i la care o persoan aflat n ap s poat ajunge.
4.4.7.4. Brcile de salvare care nu se redreseaz automat atunci cnd se rstoarn trebuie s
aib n partea inferioar a corpului inelele de prindere corespunztoare pentru a permite
persoanelor s se in de barc. Inelele de prindere trebuie s fie fixate de barca de salvare
astfel nct, n cazul unui oc suficient pentru desprinderea lor de corpul brcii de salvare,
aceasta s se fac fr avarierea brcii de salvare.
4.4.7.5. Toate barcile de salvare trebuie s fie prevzute cu chesoane sau compartimente
etane la ap, suficiente pentru depozitarea articolelor mici de echipament, a apei i a
proviziilor prevzute la paragraful 4.4.8. Vor fi prevzute mijloace pentru depozitarea apei de
ploaie colectate i, suplimentar, dac se cere de ctre Administraie, un dispozitiv pentru
producerea apei potabile din apa de mare, cu un aparat de desalinizare acionat manual.
Aparatul de desalinizare nu trebuie s fie dependent de cldura solar i nici de alte substane
chimice, ci numai de ap de mare.Trebuie prevzute mijloace pentru depozitarea apei
colectate.
4.4.7.6. Fiecare barc de salvare destinat lansrii la ap cu ajutorul unuia sau mai multor
cureni, cu excepia brcii de salvare lansate prin cdere liber, trebuie s fie prevzut cu un
dispozitiv de decuplare conform urmatoarelor cerine sub rezerva pct. 9 de mai jos:
1. mecanismul trebuie s fie reglat astfel nct toate crligele s fie decuplate simultan;
2. mecanismul trebuie s aib dou posibiliti de decuplare: decuplare normal (fr
sarcina) i decuplare n sarcin, dup cum urmeaz:
2.1. posibilitatea de decuplare normal (fr sarcin) care va decupla barca de salvare
atunci cnd aceasta plutete sau dac crligele nu se afl sub sarcin i nu se cere separarea
manual a inelului de ridicare sau a cheii din gheara crligului; i
2.2. posibilitatea de decuplare n sarcin, care va permite decuplarea brcii de salvare cu
crligele sub sarcin. Acest mecanism trebuie sa fie reglat astfel nct s decupleze barca de
167

salvare n orice condiii de ncrcare, i anume de la sarcina zero, barca de salvare fiind n
ap, la o sarcin de 1,1 ori greutatea total a brcii de salvare atunci cnd aceasta este
ncrcat complet cu persoane i echipament. Aceast posibilitate de decuplare trebuie s fie
n mod corespunztor protejat la utilizarea accidental sau prematur. Protecia adecvat
trebuie s includ, suplimentar fa de simbolul de pericol, o protecie mecanic special care
n mod normal nu se cere la mecanismul de decuplare fr sarcin. Pentru prevenirea unei
decuplri premature n sarcin, exploatarea n sarcin a mecanismului de decuplare va
necesita o aciune deliberat i susinut a operatorului;
3. pentru prevenirea decuplrii accidentale n timpul recuperrii brcii, n afar de cazul n
care crligul este complet restabilit, fie crligul nu poate s susin vreo sarcin, fie mnerul
sau bolturile de siguran nu pot fi ntoarse n poziia de resetare (nchis) fr aplicarea unei
fore excesive. Simboluri de pericol suplimentare trebuie s fie afiate n fiecare loc al
crligului pentru a ateniona membrii echipajului cu privire la metoda de resetare
corespunztoare;
4. mecanismul de decuplare trebuie s fie proiectat i instalat astfel nct membrii
echipajului din barca de salvare pot stabili clar momentul n care instalaia este gata pentru
ridicare:
4.1. prin constatarea direct c partea mobil a crligului sau partea din crlig care
blocheaz partea mobil a crligului n poziia iniial este corespunztor i complet restabilit
la fiecare crlig; sau
4.2. prin observarea unui indicator nereglabil care confirm c mecanismul care blocheaz
partea mobil a crligului n poziia iniial este corespunztor i complet restabilit la fiecare
crlig; sau
4.3. manevrarea usoar a unui indicator care confirm ca mecanismul care blocheaz partea
mobil a crligului n poziia iniial este corespunztor i complet restabilit la fiecare crlig;
5. instruciuni clare de funcionare trebuie s fie prevazute cu o not corespunztoare de
avertizare utiliznd coduri de culori, pictograme i/sau simboluri dac este necesar pentru
claritate. Dac se utilizeaz coduri de culori, culoarea verde va indica restabilirea
corespunztoare a crligului i culoarea roie va indica pericolul de restabilire
necorespunztoare sau incorect;
6. comanda decuplrii trebuie s fie clar marcat ntr-o culoare care contrasteaz cu culorile
nconjurtoare;
7. trebuie s existe un dispozitiv de desprindere a brcii de salvare n scopul eliberrii
mecanismului de decuplare pentru efectuarea ntreinerii tehnice;
8. legturile fixe de construcie ale mecanismului de decuplare din barca de salvare trebuie
s fie proiectate cu un coeficient de siguran care s corespund cu de 6 ori sarcina de rupere
a materialelor utilizate i greutatea brcii de salvare atunci cnd este complet ncrcat cu
persoane, combustibil i echipament, considernd c greutatea brcii de salvare este n mod
egal repartizat ntre cureni, cu excepia faptului c coeficientul de siguran pentru
dispozitivul de desprindere poate depinde de greutatea brcii de salvare atunci cnd aceasta
este complet ncrcat cu combustibil i echipament, plus 1.000 kg; i
9. dac un singur curent i un dispozitiv cu crlig sunt utilizate pentru lansarea la ap a unei
brci de salvare sau a unei brci de urgen din combinaia cu un sistem de barbete
corespunztor, cerinele paragrafului 4.4.7.6.2.2 si 4.4.7.6.3 nu trebuie aplicate; la un astfel de
dispozitiv va fi suficient un singur mod de decuplare a brcii de salvare sau a brcii de
urgen, i anume atunci cnd aceasta se afl complet n ap.
4.4.7.7. Fiecare barc de salvare trebuie s fie prevzut cu un dispozitiv de fixare a
barbetei n prova sa. Dispozitivul trebuie s fie astfel nct s permit brcii de salvare s nu
prezinte caracteristici de instabilitate sau nesiguran atunci cnd, fiind remorcat de nav, se
168

deplaseaz cu o vitez de 5 noduri n apa linitit. Cu excepia brcilor de salvare lansate prin
cdere liber, dispozitivul de fixare a barbetei va include un dispozitiv de decuplare care s
permit barbetei s fie eliberat din interiorul brcii de salvare cu nava care se deplaseaz cu o
vitez de 5 noduri n apa linitit.
4.4.7.8. Fiecare barc de salvare care este dotat cu un aparat radiotelefonic VHF de
emisie-recepie cu antena separat montat va fi prevzut cu instalaii pentru aezarea i
fixarea efectiv a antenei n poziia sa de funcionare.
4.4.7.9. Brcile de salvare destinate s fie lansate la ap de-a lungul bordajului navei
trebuie s aib patine i aprtoare necesare pentru a nlesni lansarea la ap i pentru a preveni
avarierea brcii de salvare.
4.4.7.10.Trebuie s fie prevzut o lamp cu comand manual. Lumina trebuie s fie alb
i s poat funciona continuu cel puin 12 ore cu o intensitate luminoas nu mai mic de 4,3
cd n toate direciile n partea superioar a emisferei. Totui, dac lumina este o lumin cu
intermiten, va trebui s emit cel puin 50 i cel mult 70 de sclipiri pe minut n 12 ore de
funcionare cu o intensitate luminoas efectiv echivalent.
4.4.7.11. In interiorul brcii de salvare trebuie s fie prevzut o lumin exterioar sau o
surs de lumin pentru a furniza cel puin 12 ore un iluminat care s permit citirea
instruciunilor privind supravieuirea i echipamentul; totui nu trebuie s fie permis
folosirea lmpilor cu petrol n acest scop.
4.4.7.12. In interiorul brcii de salvare trebuie s fie prevzut o lamp interioar cu
comand manual, care s poat funciona continuu timp de cel puin 12 ore. Aceasta va avea
o intensitate luminoas medie de cel puin 0,5 cd, atunci cnd se msoar pe ntreaga emisfer
superioar, i s fie suficient pentru citirea instruciunilor cu privire la supravieuire i
echipament; totui, n acest scop nu se permite utilizarea lmpilor cu petrol;
4.4.8. Echipamentul brcilor de salvare
Dac se prevede n acest paragraf sau n alt parte n seciunea 4.4, toate obiectele care fac
parte din echipamentul brcilor de salvare trebuie s fie asigurate n interiorul brcii de
salvare prin legare, depozitare n lzi sau chesoane, aezare pe suporturi sau dispozitive
similare de rezemare sau pe alte mijloace corespunztoare. Totui, n cazul unei brci de
salvare ce urmeaz s fie lansat la ap prin cureni, cngile trebuie s fie inute liber pentru a
evita efectele izbiturilor. Echipamentul trebuie s fie asigurat astfel nct s nu ngreuneze
operaiunile de abandon. Toate obiectele care fac parte din echipamentul brcii de salvare
trebuie s fie, pe ct posibil, de dimensiuni mici i cu greutate redus i vor fi ambalate ntr-o
form corespunztoare i compact. Dac nu se menioneaz altfel, echipamentul normal al
fiecrei brci de salvare trebuie s cuprind:
1. cu excepia brcilor de salvare lansate prin cdere liber, un numr suficient de rame
plutitoare pentru deplasare n apa linitit. Pentru fiecare ram trebuie prevzute cuie de
strapazan, furchei sau alte mijloace echivalente. Cuiele de strapazan sau furcheii vor fi fixai
de barc cu saule sau cu lanuri;
2. dou cngi;
3. un ispol plutitor i dou ghiordele;
4. un manual de supravieuire;
5. un compas funcional care este luminos sau prevzut cu mijloace corespunztoare de
iluminare. La brcile de salvare complet nchise compasul trebuie montat permanent n stare
de utilizare; la toate celelalte tipuri de brci de salvare trebuie s fie prevzut un habitaclu,
dac este necesar s l protejeze la intemperii, i cu mijloace corespunztoare de montare;
6. o ancor plutitoare de mrime adecvat cu o param rezistent la oc, care s poat fi
apucat bine cnd este umed. Rezistena ancorei plutitoare, a parmei i a saulei de lansare
trebuie s fie suficient pentru orice stare a mrii;
169

7. dou barbete rezistente cu o lungime cel puin egal cu de dou ori distana de la locul de
arimare a brcii de salvare la linia de plutire, n condiii de pescaj minim sau 15 m, care din
acestea este mai mare. La brcile de salvare care vor fi lansate prin cdere liber ambele
barbete trebuie fixate n prova, gata pentru a fi folosite. La celelalte brci de salvare una dintre
barbetele legate la dispozitivul de decuplare prevzut la paragraful 4.4.7.7 trebuie s fie
amplasat la extremitatea prova a brcii de salvare, iar cealalt va fi bine fixat la sau lng
etrava brcii de salvare, gata pentru a fi folosit;
8. dou topoare, cte unul la fiecare extremitate a brcii de salvare;
9. recipiente etane la ap, coninnd o cantitate total de 3 l de ap potabil, aa cum se
descrie la paragraful 4.1.5.1.19, de fiecare persoan pe care barca de salvare este autorizat s
o transporte, din care 1 l pentru fiecare persoan poate fi nlocuit de un aparat de desalinizare
care poate s produc o cantitate egal de ap potabil n dou zile sau 2 l pe persoan pot fi
nlocuii printr-un aparat de desalinizare cu difuzie invers acionat manual, aa cum se
descrie n paragraful 4.4.7.5, care poate produce o cantitate egal de ap potabil n dou zile;
10. un pahar inoxidabil legat cu un nur;
11. un vas gradat, inoxidabil, pentru but apa;
12. o raie de hran, aa cum se descrie n paragraful 4.1.5.1.18, avnd cel puin 10.000 kJ
pentru fiecare persoan pentru care barca de salvare are autorizare de transport; aceste raii
trebuie s fie pstrate n ambalaje etane la aer i depozitate n containere etane la ap;
13. 4 rachete paraut luminoase care corespund cerinelor seciunii 3.1;
14. 6 facle de mn care corespund cerinelor seciunii 3.2;
15. dou semnale fumigene plutitoare care corespund cerinelor seciunii 3.3;
16. o lamp electric etan la ap, corespunztoare pentru semnalizare n codul Morse,
mpreun cu un set de baterii i un bec de rezerv, ntr-un container etan la ap;
17. o oglind pentru semnalizare pe timp de zi, cu instruciuni pentru folosirea sa, pentru a
semnaliza ctre nave i aeronave;
18. un exemplar din semnalele de salvare cuprinse n regula V/16, pe carton impermeabil la
ap sau ntr-un container etan la ap;
19. un fluier sau un mijloc de semnalizare sonor echivalent;
20. o trus de prim ajutor ntr-o cutie etan la ap, care s poat fi nchis ermetic dup
folosire;
21. medicamente contra rului de mare pentru cel puin 48 de ore i cte un sac folosibil n
caz de vom, pentru fiecare persoan;
22. un briceag mare legat la barc printr-un nur;
23. 3 chei pentru deschis conserve;
24. dou inele plutitoare de recuperare de salvare, legate cu cte o parm plutitoare cu o
lungime de cel puin 30 m;
25. dac barc de salvare nu se umfl automat, o pomp manual corespunztoare pentru
umflarea eficient;
26. o trus cu unelte de pescuit;
27. scule suficiente pentru reglaje minore ale motorului i accesoriilor sale;
28. echipament portabil de stingere a incendiului, corespunztor pentru stingerea
incendiilor datorate hidrocarburilor;
29. un proiector, cu un sector vertical i orizontal de cel puin 6 i o intensitate luminoas
msurat de 2.500 cd, care poate funciona continuu cel puin 3 ore;
30. un reflector radar eficace, dac n barca de salvare nu este depozitat un transponder
radar pentru ambarcaiunile de salvare;

170

31. mijloace de protecie termic, care sa corespunda cerinelor sectiunii 2.5, suficiente
pentru 10% din numrul de persoane pe care barca de salvare este autorizat s l transporte
sau pentru dou persoane, care dintre acestea este mai mare; i
32. n cazul navelor care efectueaz voiaje de aa natur i durat nct, dup opinia
Administraiei, obiectele specificate n paragrafele 4.4.8.12 i 4.4.8.26 nu sunt necesare,
Administraia poate acorda scutiri n ceea ce priveste aceste obiecte.
4.4.9. Inscripii pe brcile de salvare
4.4.9.1. Numrul de persoane pe care barca de salvare este autorizat s-l transporte, la
navele de pasageri i/sau navele de marf, dup caz, trebuie s fie clar nscris pe ea, cu
caractere permanente i lizibile.
4.4.9.2. Numele navei si portul de inregistrare a navei creia i aparine barca de salvare
trebuie s fie nscrise pe fiecare bord al brcii de salvare n prova, cu majuscule, n alfabetul
latin.
4.4.9.3. Mijloacele de identificare a navei creia i aparine barca de salvare i numrul
brcii de salvare trebuie s fie indicate astfel nct s fie vizibile de sus.
4.5. Brci de salvare parial nchise
4.5.1. Brcile de salvare parial nchise trebuie s corespund cerinelor seciunii 4.4 i, n
plus, cerinelor acestei seciuni.
4.5.2. Brcile de salvare parial nchise trebuie s fie prevzute cu acoperiuri rigide
permanent fixate, extinzndu-se pe cel puin 20% din lungimea brcii de salvare, ncepnd din
extremitatea prova i cel puin 20% din lungimea brcii de salvare ncepnd din extremitatea
pupa. Barca de salvare trebuie s fie prevzut cu o tend pliabil fixat n permanent, care
mpreun cu acoperiul rigid nchid complet ocupanii brcii de salvare ntr-un adpost etan
la intemperii, oferindu-le i o protecie termic. Barca de salvare trebuie s aib intrri la
ambele extremiti i n fiecare bord. Intrrile din acoperisul rigid trebuie s fie etane la
intemperii atunci cnd sunt nchise. Tenda trebuie s fie astfel dispus nct:
1. s fie prevzut cu seciuni rigide sau cu tuburi corespunztoare care s permit
montarea sa;
2. s poat fi usor montat de cel mult dou persoane;
3. Interiorul brcii de salvare trebuie s fie de culoare deschis care s nu creeze disconfort
ocupanilor;
4. suprafaa exterioar trebuie s aib o culoare foarte vizibil, iar cea interioar, o culoare
care s nu incomodeze ocupanii;
5. intrrile din tend s fie prevazute cu mijloace eficiente reglabile de nchidere, care s
poat fi uor i repede nchise sau deschise din interior sau din exterior, astfel nct s permit
ventilaia, dar s mpiedice ptrunderea apei de mare, a vntului sau a frigului; vor fi
prevzute mijloace pentru a menine intrrile fixate n poziia nchis sau deschis;
6. cu intrrile nchise, s permit s intre suficient aer pentru ocupani;
7. s aib posibiliti pentru colectarea apei de ploaie; i
8. ocupanii s poat prsi barca de salvare n cazul n care aceasta se rstoarn.
4.5.3. Interiorul brcii de salvare trebuie s fie de o culoare foarte vizibil.
4.5.4. Dac n barca de salvare este montat un aparat radiotelefonic VHF fix de emisierecepie, acesta trebuie s fie instalat ntr-o cabin suficient de spaioas pentru a primi att
echipamentul, ct i persoana care l deservete. Nu se cere o cabin separat dac construcia
brcii de salvare prevede un spaiu adpostit, considerat satisfctor de catre Administraie.
4.6. Brci de salvare complet nchise
4.6.1. Brcile de salvare complet nchise trebuie s corespund cerinelor seciunii 4.4 i, n
plus, cerinelor prezentei seciuni.
4.6.2. Inchiderea
171

Fiecare barc de salvare complet nchis trebuie s fie prevzut cu un acoperi care s
nchid complet barca de salvare. Inchiderea trebuie s fie astfel nct s ndeplineasc
urmtoarele cerine:
1. s asigure adpost ocupanilor;
2. accesul n barc trebuie s se fac printr-un tambuchi care s poat fi nchis pentru a face
barca de salvare etan la ap;
3. cu excepia brcilor de salvare lansate la ap prin cdere liber, tambuchiurile trebuie s
fie dispuse astfel nct s permit executarea operaiunilor de lansare la ap i de recuperare
fr ca vreun ocupant s fie obligat s prseasc adpostul;
4. tambuchiurile de acces trebuie s se poat deschide sau nchide att din interior, ct i
din exterior i s fie dotate cu mijloace care s asigure meninerea lor n poziie deschis;
5. cu excepia brcilor de salvare lansate la ap prin cdere liber, s fie posibil deplasarea
brcii de salvare prin vslire;
6. s poat suporta greutatea total a brcii de salvare, inclusiv tot echipamentul, mainile i
numrul su de persoane, atunci cnd barca de salvare se afl n poziie rsturnat cu
tambuchiurile nchise, neexistnd infiltraii importante de ap;
7. sa fie prevzut cu geamuri sau panouri transparente n ambele borduri, care s permit
ptrunderea n interiorul brcii de salvare a luminii naturale, suficient pentru a se evita
iluminatul artificial atunci cnd tambuchiurile sunt nchise;
8. s aib n exterior o culoare foarte vizibil deschis, iar n interior o culoare care s nu
incomodeze ocupanii;
9. s aib balustrade de prindere pentru securitatea persoanelor atunci cnd acestea circul
n exteriorul brcii de salvare i care s nlesneasc mbarcarea i debarcarea;
10. persoanele s aib acces de la intrare la locurile lor, fr s fie obligate s escaladeze
banchete sau alte obstacole; i
11. n timpul funcionrii motorului cu acoperiul nchis presiunea atmosferic din
interiorul brcii de salvare nu trebuie s depeasc sau s fie sub valoarea presiunii
atmosferice exterioare cu mai mult de 20 hPa.
4.6.3. Rsturnarea i redresarea
4.6.3.1. Cu excepia brcilor de salvare lansate prin cdere liber, la fiecare loc de aezare
marcat se va prevedea o centur de siguran. Centura de siguran trebuie s fie astfel
conceput nct s susin pe locul su o persoan avnd o greutate de 100 kg, atunci cnd
barca de salvare este n poziie rsturnat. Fiecare set de centuri de siguran pentru un loc
trebuie s fie de o culoare care contrasteaz cu centurile pentru locurile din imediat
vecintate. Brcile de salvare lansate prin cdere liber trebuie prevzute cu hamuri de
siguran la fiecare loc, de culoare contrastant, concepute pentru susinerea n siguran pe
loc a unei persoane cu o greutate de 100 kg, att n timpul lansrii la ap prin cdere liber,
ct i atunci cnd barca de salvare este rsturnat.
4.6.3.2. Stabilitatea brcii de salvare trebuie s fie astfel nct aceasta s se redreseze n
mod normal sau automat atunci cnd este ncrcat cu numarul sau de persoane i cu
echipamentul complet sau parial i cnd toate intrrile i deschiderile sunt nchise etan, iar
persoanele au legate centurile de sigurant.
4.6.3.3. Barca de salvare trebuie s poat suporta numrul su de persoane i echipamentul
complet cnd este n situaia de avarie prevzut la paragraful 4.4.1.1, iar stabilitatea s
trebuie s fie astfel nct, n caz de rsturnare, s se redreseze automat ntr-o poziie care s
ofere ocupanilor si o ieire deasupra nivelului apei. Dac barca de salvare este stabil n
stare de inundabilitate, nivelul apei din interiorul brcii de salvare, msurat de-a lungul prii
de reazem a scaunului, nu trebuie s fie mai mare de 500 mm deasupra ezutului scaunului,
pentru fiecare poziie de edere a ocupantului.
172

4.6.3.4. Toat tubulatura de eapament, tubulatura de aer i alte deschideri trebuie s fie
astfel concepute nct s mpiedice ptrunderea apei n interiorul motorului atunci cnd barca
de salvare se rstoarn i se redreseaz.
4.6.4. Propulsia
4.6.4.1. Motorul i sistemul de transmisie trebuie s fie comandate de la timona.
4.6.4.2. Motorul i instalaiile sale trebuie s poat funciona n orice poziie n timpul
rsturnrii i s continue s funcioneze dup ce barca de salvare s-a redresat sau trebuie s se
opreasc automat atunci cnd barca de salvare s-a rsturnat i s reporneasc uor cnd barca
de salvare s-a redresat. Proiectarea instalaiilor de combustibil i de ungere trebuie s previn
pierderile de combustibil i pierderile mai mari de 250 ml de ulei de ungere din motor n
timpul rsturnrii.
4.6.4.3. Motoarele rcite cu aer trebuie s aib o instalaie de tubulaturi pentru aspiraia
aerului de racire i pentru evacuarea lui din interiorul brcii de salvare.Vor fi prevzute
clapete acionate manual pentru aspiratia i evacuarea aerului de rcire din interiorul brcii de
salvare.
4.6.5. Protecia contra acceleraiilor
Fr a ine seama de prevederile paragrafului 4.4.1.7, o barc de salvare complet nchis, cu
excepia brcii de salvare lansate la ap prin cdere liber, trebuie s fie astfel construit i
ntrit nct s asigure protecia contra acceleraiilor periculoase rezultate din impactul brcii
de salvare, n cazul in care este ncrcat cu numarul sau de persoane i cu echipamentul
complet, cu bordajul navei la o vitez de impact de cel puin 3,5 m/s.
4.7. Brci de salvare lansate la ap prin cdere liber
4.7.1. Cerine generale
Brcile de salvare lansate la ap prin cdere liber trebuie s corespund cerinelor seciunii
4.6 i, n plus, cerinelor prezentei seciuni.
4.7.2. Capacitatea de transport a unei brci de salvare lansate la ap prin cdere liber
4.7.2.1 Capacitatea de transport a unei brci de salvare lansate la ap prin cdere liber este
reprezentat de numrul de persoane care au o greutate medie de 82,5 kg si care pot sta
aezate pe un scaun fr a stnjeni mijloacele de propulsie sau exploatarea vreunui
echipament al brcii de salvare. Suprafaa scaunului trebuie s fie neted, s aib o form
corespunztoare, iar toate locurile cu care corpul omenesc vine n contact s aib un capitonaj
cu o grosime de cel putin 10 mm pentru a asigura susinerea prii dorsale i a bazinului; de
asemenea, trebuie s aib un suport lateral flexibil pentru cap. Scaunele nu trebuie s fie
pliabile, ci trebuie s fie fixate permanent de barca de salvare i s fie dispuse astfel nct s
se evite situaia n care orice nclinare a corpului ambarcaiunii sau a tendei sale n timpul
lansrii la ap ar putea cauza vtmarea ocupanilor. Amplasarea i structura scaunului trebuie
s fie astfel nct s nu produc vtmri corporale ocupanilor n timpul lansrii la ap dac
acesta este mai ngust dect limea umerilor ocupantului. Culoarul dintre scaune trebuie s
aib o lime de cel puin 480 mm de la punte la partea superioar a scaunului, s fie degajat
de toate obstacolele i s aib o suprafa antiderapant cu puncte de sprijin corespunztoare
pentru picioare care s permit mbarcarea n deplin siguran atunci cnd ambarcaiunea se
afla n poziie de lansare la ap. Toate scaunele trebuie s fie prevzute cu hamuri
corespunztoare pe care ocupanii s le poat desprinde rapid n starea de tensiune i care s le
menin corpurile fixate de ele n timpul lansrii.
4.7.2.2 Unghiul dintre suprafaa ezutului i sptarul scaunului trebuie s fie de cel puin
900. Limea ezutului scaunului trebuie s fie de cel puin 480 mm. Spaiul liber de la sptar
pn la sptarul scaunului din fa (distana ezut- genunchi) trebuie s fie de cel puin 650
mm msurat la un unghi de 900 pe sptar. Sptarul trebuie s aib o nlime de cel puin
1.075 mm deasupra ezutului scaunului. Inlimea spatarului scaunului pan la nivelul
173

umerilor trebuie s fie de cel putin 760 mm. Suportul pentru picioare trebuie s fie orientat
astfel nct s formeze un unghi egal cu cel putin jumtatea unghiului de nclinare a ezutului
scaunului i s aib o lungime de cel putin 330 mm
4.7.3. Cerine de ndeplinit
4.7.3.1. Fiecare barca de salvare lansat la ap prin cdere liber trebuie s nceap s se
deplaseze imediat dup ce a intrat n ap i, dup lansarea la ap prin cdere liber de la
nlimea omologat, nu trebuie s vin n contact cu nava care are o asiet de pn la 10 i o
nclinare de pn la 20 ntr-un bord sau altul, n situaia n care ea este ncrcat i echipat
cu:
1. numrul su complet de persoane;
2. ocupani, astfel nct s determine ca centrul de greutate s fie n poziia cea mai dinspre
prova;
3. ocupani, astfel nct s determine ca centrul de greutate s fie n poziia cea mai dinspre
pupa; i
4. doar cu echipajul sau de exploatare.
4.7.3.2. Pentru petroliere, nave-cistern pentru transportul produselor chimice i nave
pentru transportul gazelor, cu un unghi final de nclinare mai mare de 20, calculat conform
Conveniei internaionale din 1973 pentru prevenirea polurii de ctre nave, astfel cum a fost
modificat prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta i prin recomandrile Organizaiei,
dup caz, o barc de salvare trebuie s poat fi lansat la ap prin cdere liber la un unghi
final de nclinare i pe baza liniei de plutire finale a acelui calcul.
4.7.4. Construcia
Fiecare barc de salvare lansat la ap prin cdere liber trebuie s aib o robustee
suficient pentru a rezista, n cazul n care este ncrcat cu numrul su de persoane i cu
echipamentul complet, unei lansri la ap prin cdere liber de la o nlime de cel puin 1,3
ori nlimea omologat la cderea liber.
4.7.5. Protecia contra acceleraiilor periculoase
Fiecare barc de salvare lansat la ap prin cdere liber trebuie s fie astfel construit nct
s fie sigur c barca de salvare poate oferi protecia contra acceleraiilor periculoase rezultate
din lansarea la ap de la nlimea pentru care ea va fi omologat n ape linitite, n condiii
nefavorabile de asiet de pn la 10 i nclinare de pn la 20 ntr-un bord sau altul, n cazul
n care este complet ncrcat i echipat cu:
1. numrul sau complet de persoane;
2. ocupani, astfel nct s determine ca centrul de greutate s fie n poziia cea mai dinspre
prova;
3. ocupani, astfel ncat s determine ca centrul de greutate s fie n poziia cea mai dinspre
pupa; i
4. doar cu echipajul sau de exploatare.
4.7.6. Accesoriile barcii de salvare
Fiecare barc de salvare lansat la ap prin cdere liber trebuie s fie prevzut cu un
mecanism de decuplare care trebuie:
1. s aib dou instalaii independente de activare pentru mecanismele de decuplare, care s
poat fi comandate doar din interiorul brcii de salvare i s fie marcate cu o culoare ce
contrasteaz cu mprejurimile;
2. s fie astfel aranjate nct s decupleze barca n orice condiii de ncrcare de la sarcina
zero la cel puin 200% din sarcina normal determinat de barca de salvare complet echipat,
n cazul n care este ncrcat cu numrul sau de persoane pentru care ea va fi autorizat;
3. s fie protejat n mod corespunztor contra utilizrii accidentale sau premature;
174

4. s fie conceput pentru ncercarea mecanismului de decuplare fr lansarea la ap a


brcii de salvare; i
5. s fie conceput cu un coeficient de siguran 6 bazat pe rezistena final a materialelor
utilizate.
4.7.7. Certificat de aprobare
Suplimentar fa de cerintele paragrafului 4.4.1.2, certificatul de aprobare pentru o barca de
salvare lansat la ap prin cdere liber trebuie, de asemenea, s menioneze:
- nlimea omologat la cderea liber;
- lungimea cerut a rampei de lansare la ap; i
- unghiul rampei de lansare la ap pentru nlimea omologat la cderea liber.
4.8. Brci de salvare echipate cu instalaie autonom de alimentare cu aer
Suplimentar fa de respectarea cerinelor seciunii 4.6 sau 4.7, dup caz, o barc de salvare
echipat cu o instalaie autonom de alimentare cu aer trebuie s fie amenajat astfel nct
atunci cnd este n mar i toate intrrile si deschiderile sunt nchise aerul din interiorul brcii
de salvare s rmn respirabil fr dificultate, iar motorul s funcioneze normal pentru o
perioad de cel puin 10 minute. In timpul acestei perioade presiunea atmosferic din
interiorul brcii de salvare nu trebuie s coboare nici sub presiunea atmosferic exterioar,
nici s-o depeasc cu mai mult de 20 hPa. Instalaia trebuie s aib indicatoare vizuale care
s indice tot timpul presiunea aerului debitat.
4.9. Brci de salvare protejate la foc
4.9.1. Suplimentar fa de respectarea cerinelor din seciunea 4.8, o barc de salvare
protejat la foc, atunci cnd este n stare de plutire, trebuie s poat proteja numrul de
persoane pentru care este autorizat pentru cel puin 8 minute cnd este acoperit de un foc
continuu de hidrocarburi.
4.9.2. Instalaia de pulverizare a apei
O barc de salvare care este protejat la foc printr-o instalaie de pulverizare a apei trebuie
s satisfac urmtoarele cerine:
1. instalaia trebuie s fie alimentat cu apa de mare de ctre o motopompa cu
autoamorsare. Trebuie s fie posibile deschiderea i nchiderea debitului de ap peste
exteriorul brcii de salvare;
2. aspiraia apei de mare trebuie s fie astfel dispus nct s previn intrarea lichidelor
inflamabile care plutesc pe suprafaa apei; i
3. instalaia trebuie s fie astfel realizat nct s poat fi splat cu ap dulce i s permit
drenarea complet.
5.5. CAP. 5
Brci de urgen
5.1. Brci de urgen
5.1.1. Cerine generale
5.1.1.1. Exceptnd prevederile prezentei seciuni, toate brcile de urgen trebuie s
corespund cerinelor paragrafelor 4.4.1-4.4.7.4 inclusiv excluznd paragraful 4.4.6.8 i
4.4.7.6, 4.4.7.8, 4.4.7.10, 4.4.7.11 i 4.4.9 totui, la toate brcile de urgen, greutatea medie
care trebuie s se aplice la paragraful 4.4.2.2.1 este de 82,5 kg. O barc de salvare poate fi
aprobat i utilizat c barc de urgen dac respect toate cerinele prezentei seciuni, dac
finalizeaz cu succes ncercarea pentru o barc de urgen cerut de regula III/4.2, i dac
arimarea, lansarea la ap i instalaiile de recuperare de la bordul navei respect toate cerinele
pentru o barc de urgen.
175

5.1.1.2. Fr a ine seama de prevederile paragrafului 4.4.4, materialul plutitor cerut pentru
brcile de urgen poate fi instalat n exteriorul corpului brcii, cu condiia ca el s fie protejat
n mod corespunzator contra deteriorrii i s poat rezista expunerii, astfel cum se specifica
n paragraful 5.1.3.3.
5.1.1.3. Brcile de urgent pot fi de construcie rigid sau gonflate ori o combinaie a
acestor dou tipuri i trebuie:
1. s aib o lungime de cel putin 3,8 m i de cel mult 8,5 m; i
2. s poat transporta cel puin 5 persoane n poziia aezat i o persoan lungit pe o
brancard toate purtnd costume hidrotermice i, dac se cere, veste de salvare. Fr a ine
seama de paragraful 4.4.1.5, ederea, cu excepia timonierului, poate fi pe podea, cu condiia
ca analiza spaiului de edere conform paragrafului 4.4.2.2.2 s utilizeze dimensiuni similare
celor din figura 1, dar modificate la o lungime total de 1.190 mm prevzut pentru ntinderea
picioarelor. Nici o parte din spaiul pentru edere nu va fi pe copastia brcii, osatura pupa sau
pe partea gonflat din bordurile brcii.
5.1.1.4. Brcile de urgen care sunt de construcie de tip combinat rigid-gonflat trebuie s
ndeplineasc cerinele corespunztoare ale acestei reguli considerate satisfctoare de ctre
Administraie.
5.1.1.5. Dac barca de urgen nu are o selatur adecvat, ea trebuie s fie prevzut n
prova cu o tend care s acopere cel puin 15% din lungimea sa.
5.1.1.6. Fiecare barc de urgen trebuie s dispun de suficient combustibil care poate fi
utilizat n gama de temperaturi prevzute n zona de exploatare a navei i trebuie s poata face
manevre la o vitez de pn la 6 noduri i s menin aceast vitez pentru o perioad de cel
puin 4 ore, atunci cnd este complet ncrcat cu persoane i echipament.
5.1.1.7. Brcile de urgen trebuie s aib o mobilitate i manevrabilitate suficiente pe hula
pentru a permite recuperarea persoanelor din ap, manevrarea plutelor de salvare i
remorcarea plutelor de salvare mari transportate de nava atunci cnd sunt ncrcate complet cu
persoane i cu echipament sau cu echivalentele acestora, la o vitez de cel puin dou noduri.
5.1.1.8. O barc de urgen trebuie s fie prevzut cu un motor amplasat n interiorul sau
sau cu un motor n afara bordului. Dac este prevzut cu un motor n afara bordului crma i
echea pot face parte din ansamblul motor. Fr a se ine seama de cerinele paragrafului
4.4.6.1, la brcile de urgen poate fi prevzut un motor n afara bordului, alimentat cu petrol,
cu o instalaie de combustibil aprobat, cu condiia ca tancurile de combustibil s fie special
protejate contra incendiului i exploziei.
5.1.1.9. Brcile de urgen trebuie s fie prevzute cu dispozitive de remorcaj montate
permanent i suficient de rezistente pentru manevrarea sau remorcarea plutelor de salvare,
dup cum este cerut de paragraful 5.1.1.7.
5.1.1.10. Dac nu se prevede in mod expres altfel, brcile de urgen trebuie s fie
prevzute cu mijloace efective de evacuare a apei din barc sau de autoevacuare automat a
apei din barc.
5.1.1.11. Brcile de urgent trebuie s fie prevzute cu depozitarea etan la intemperii
pentru obiecte mici de echipament.
5.1.1.12. Fiecare barc de urgen trebuie s fie dispus astfel nct din postul de comand
i de guvernare s se asigure o vizibilitate corespunztoare n prova, n pupa i n ambele
borduri pentru lansarea la ap i efectuarea manevrelor n siguran i, n mod special, o
vizibilitate bun a zonelor n care se realizeaz recuperarea oamenilor din ap i gruparea
ambarcaiunilor de salvare, precum i observarea membrilor echipajului care efectueaz
aceste operaiuni.
5.1.2. Echipamentul brcii de urgen
176

5.1.2.1. Toate obiectele care fac parte din echipamentul brcii de urgen, cu excepia
cngilor care trebuie s fie inute libere pentru a para efectele izbiturilor, trebuie s fie
asigurate n interiorul brcii de urgen prin fixare, depozitare n lzi sau chesoane, pe cavalei
sau alte mijloace de fixare similare sau alte mijloace corespunztoare. Echipamentul trebuie
s fie asigurat astfel nct s nu mpiedice operaiunile de lansare la ap sau de recuperare.
Toate obiectele care fac parte din echipamentul brcii de urgen trebuie s fie pe ct posibil
de marime i greutate reduse si trebuie s fie ambalate n forma corespunztoare i s nu
stnjeneasc activitatea la bordul brcii.
5.1.2.2. Echipamentul normal al fiecrei brci de urgen trebuie s cuprind:
1. un numr suficient de rame sau padele plutitoare pentru deplasarea n apa linistit. Pentru
fiecare ram trebuie prevzute cuie de strapazan, furchei sau alte mijloace echivalente. Cuiele
de strapazan sau furcheii vor fi legai de barc cu saule sau cu lanturi;
2. un ispol plutitor;
3. un habitaclu coninnd un compas eficace care s fie luminos sau prevzut cu mijloace
corespunztoare de iluminare;
4. o ancor plutitoare i saula de lansare cu o param de rezisten corespunztoare, avnd o
lungime de cel putin 10 m;
5. o barbet de lungime i rezistent suficiente, plasat la extremitatea prova a brcii de
urgen i legat la dispozitivul de decuplare care trebuie s corespund cerinelor
paragrafului 4.4.7.7;
6. o parm plutitoare de cel puin 50 m lungime, cu rezisten suficient pentru remorcarea
unei plute de salvare, dup cum este prevzut la paragraful 5.1.1.7;
7. o lamp electric etan la ap, corespunztoare pentru semnalizare n codul Morse,
mpreun cu un set de baterii i un bec de rezerv ntr-un container etan la ap;
8. un fluier sau un alt mijloc de semnalizare sonor echivalent;
9. o trus de prim ajutor ntr-o cutie etan la ap, care s poat fi nchis etan dup
folosire;
10. dou inele plutitoare de recuperare de salvare, legate cu cte o parm plutitoare cu o
lungime de cel putin 30 m;
11. un proiector, cu un sector orizontal i vertical de 6 i o intensitate luminoas msurat
de 2.500 cd, care poate funciona continuu cel puin 3 ore;
12. un reflector radar eficace;
13. mijloace de protecie termic care s corespund cerinelor seciunii 2.5, suficiente
pentru dou persoane sau pentru 10% din numarul de persoane pe care barc de urgen este
autorizat s l transporte, care din acestea este mai mare; i
14. echipament portabil de tip aprobat pentru combaterea incendiului, respectiv
corespunztor pentru combaterea incendiilor cu hidrocarburi.
5.1.2.3. In plus fat de echipamentul prevazut la paragraful 5.1.2.2, echipamentul normal al
fiecrei brci de urgen rigid va cuprinde:
1. o cange;
2. un ghiordel; i
3. un cuit sau un topor.
5.1.2.4. In plus fa de echipamentul prevzut la paragraful 5.1.2.2, echipamentul normal al
fiecrei brci de urgen gonflat va cuprinde:
1. un cuit de siguranta plutitor;
2. doi burei;
3. foale sau o pomp eficient acionat manual;
4. o trus pentru repararea gurilor, depozitat ntr-un container corespunztor; i
5. o cange de siguran.
177

5.1.3. Cerine suplimentare pentru barcile de urgen gonflate


5.1.3.1. Cerinele paragrafelor 4.4.1.4 i 4.4.1.6 nu se aplic brcilor de urgen gonflate.
5.1.3.2. O barc de urgen gonflat trebuie s fie construit astfel nct atunci cnd este
suspendat n brida sau crligul su de ridicare:
1. s aib rezistena i rigiditate suficiente pentru a putea fi coborat i recuperat cu
numrul sau de persoane i cu echipamentul complet;
2. s aib o rezisten i rigiditate suficiente pentru a suporta o sarcin egal cu de 4 ori
greutatea numrului sau de persoane i a echipamentului complet la o temperatura ambiant
de 20 3C, cu toate supapele de sigurana nefunctionnd; i
3. s aib o rezisten suficient pentru a suporta o sarcin de 1,1 ori greutatea numrului
sau de persoane i a echipamentului complet la o temperatur ambiant de -30C, cu toate
supapele de siguran funcionnd.
5.1.3.3. Brcile de urgen gonflate trebuie s fie astfel construite nct s poat rezista la
intemperii:
1. cnd sunt depozitate pe o punte deschis a unei nave n mare;
2. pentru o perioad de 30 de zile n plutire n orice stare a mrii.
5.1.3.4. In plus fa de cerinele paragrafului 4.4.9, brcile de urgen gonflate trebuie s
aib marcat seria, numele productorului sau marca firmei i data fabricaiei.
5.1.3.5. Flotabilitatea unei brci de urgen gonflate trebuie s fie asigurat printr-o singur
camer de aer mparit n cel puin 5 compartimente separate, de volum aproximativ egal, sau
prin dou camere de aer distincte, volumul fiecreia trebuind s nu depeasc 60% din
volumul total. Camerele de aer gonflabile trebuie s fie astfel dispuse nct compartimentele
intacte s poat susine numrul de persoane pentru care barc de urgen, avnd bordul liber
pozitiv pe toat periferia sa, este autorizat s l transporte, fiecare persoan avnd o greutate
de 82,5 kg, aezat n poziia lor normal, n urmtoarele condiii:
1. cu compartimentul gonflabil din prova dezumflat;
2. cu unul dintre bordurile gonflabile ale brcii de urgen complet dezumflat; i
3. cu unul dintre bordurile gonflabile ale brcii de urgen i compartimentul prova complet
dezumflate.
5.1.3.6. Camerele de aer care constituie conturul brcii de urgen gonflate, atunci cnd
sunt umflate, trebuie s ofere un volum de cel puin 0,17 mc pentru fiecare persoan pe care
brcii de urgen i se permite s o transporte.
5.1.3.7. Fiecare compartiment trebuie s fie prevzut cu o supap de reinere pentru
umflarea manual i cu mijloace care s permit dezumflarea. De asemenea, trebuie prevzut
o supap de siguran, n afara de cazul n care Administraia consider c aceasta nu este
necesar.
5.1.3.8. Pe suprafaa fundului brcii de urgen gonflate i n locurile vulnerabile de pe
suprafaa exterioar a acesteia vor fi aplicate benzi din cauciuc, ntr-o manier considerat
satisfctoare de ctre Administraie.
5.1.3.9. Cnd este prevzut o travers, aceasta nu trebuie s fie intercalat pe mai mult de
20% din lungimea total a brcii de urgen.
5.1.3.10. Se vor prevedea ntrituri corespunztoare pentru legarea barbetelor n pupa i n
prova, precum i saule n ghirland n interiorul i exteriorul brcii.
5.1.4. Cerine suplimentare pentru brcile de urgen rapide
5.1.4.1. Brcile de urgen rapide trebuie s fie construite astfel nct s poata fi lansate la
ap i recuperate n deplin siguran n condiii meteorologice i ale strii mrii nefavorabile.
5.1.4.2. Cu excepia celor prevzute n aceast seciune, toate brcile de urgen rapide
trebuie s respecte cerinele din sectiunea 5.1, cu excepia paragrafelor 4.4.1.5.3, 4.4.1.6,
4.4.7.2, 5.1.1.6 i 5.1.1.10.
178

5.1.4.3. Fr a ine seama de cerinele paragrafului 5.1.1.3.1, brcile de urgen rapide


trebuie s aib o lungime a corpului de cel puin 6 m i de cel mult 8,5 m, inclusiv structurile
gonflabile sau aprtorile fixe.
5.1.4.4. Brcile de urgen rapide trebuie s dispun de suficient combustibil care poate fi
utilizat n gama de temperaturi prevzute n zona de exploatare a navei i trebuie s poat face
manevre pentru o perioad de timp de cel puin 4 ore, la o vitez de cel puin 20 de noduri n
apa calm cu un echipaj de 3 persoane i de cel puin 8 noduri atunci cnd este complet
ncarcat cu persoane i echipament.
5.1.4.5. Brcile de urgen rapide trebuie s fie cu redresare proprie sau s poat fi usor
redresate de cel mult 2 membri din echipaj.
5.1.4.6. Brcile de urgen rapide trebuie s fie cu autodrenare sau s poat fi evacuate
rapid de ap.
5.1.4.7. Brcile de urgen rapide trebuie s fie guvernate cu o timon situat n postul de
guvernare departe de eche. Trebuie sa fie prevzut de asemenea o instalaie de guvernare
pentru caz de urgen, care s asigure comanda direct a crmei, a jetului de ap sau a
motorului exterior.
5.1.4.8. Motoarele brcii de urgen rapide trebuie s se opreasc automat sau s fie oprite
cu ajutorul ntreruptorului pentru caz de avarie situat n postul de comand, dac barca de
urgen se rstoarn. Dac barca de urgen a fost redresat, fiecare motor trebuie s poata fi
repornit, cu condiia ca maneta de decuplare n caz de urgen a crmei, dac este prevzut,
s fi fost repus n poziia iniial. Proiectarea instalaiilor de combustibil i ungere trebuie s
previn pierderea a mai mult de 250 ml de combustibil sau ulei de ungere de la instalaia de
propulsie dac barca de urgen se rstoarn.
5.1.4.9. Dac este posibil, brcile de urgen rapide trebuie s fie echipate cu un dispozitiv
fix de suspendare ntr-un singur punct, care poate fi acionat uor i fr pericol, sau cu un
dispozitiv echivalent.
5.1.4.10. O barc de urgen rapid rigid trebuie s fie construit astfel nct atunci cnd
este suspendat n punctul sau de ridicare s aib o rezisten suficient pentru a rezista unei
sarcini egale cu de 4 ori greutatea sa atunci cnd este complet ncrcat cu persoane i
echipament, fr ncovoiere rezidual dup ndeprtarea sarcinii.
5.1.4.11. Echipamentul normal al unei brci de urgen rapide trebuie s includ un set de
aparate de radiocomunicaie pe banda VHF, care este de tip hands-free i impermeabil.
5.6.CAP. 6
Instalaii de lansare la ap i de mbarcare
6.1. Instalaii de lansare la ap i de mbarcare
6.1.1. Cerine generale
6.1.1.1. Cu excepia mijloacelor secundare de lansare la ap prin cdere liber a brcilor de
salvare, fiecare instalaie de lansare la ap trebuie s fie astfel amplasat nct ambarcaiunea
de salvare sau barca de urgen complet echipat pe care o deservete s poat fi cobort n
sigurant n condiii nefavorabile, atunci cnd nava are asiet de pn la 10 i o nclinare de
pn la 20 ntr-un bord sau altul:
1. n condiiile de mbarcare prevzute de regula III/23 sau III/33, cu numrul de persoane
complet; i
2. cu cel mult echipajul de exploatare cerut la bord.
6.1.1.2. Fr a se ine seama de cerinele paragrafului 6.1.1.1, instalaiile de lansare la ap
ale brcilor de salvare pentru petroliere, navele-cistern pentru transportul produselor chimice
i navele pentru transportul gazelor, cu un unghi de nclinare final mai mare de 20, calculat
179

n conformitate cu Convenia internaional din 1973 pentru prevenirea polurii de ctre nave,
astfel cum a fost modificat prin Protocolul din 1978, referitor la aceasta, precum i prin
recomandrile Organizatiei, trebuie s poat funciona la unghiul final de nclinare n partea
mai cobort a navei.
6.1.1.3. O instalaie de lansare la ap nu trebuie s depind de nici un fel de alte mijloace
dect gravitaia sau energia mecanic acumulat, care este independent de alimentrile cu
energie a navei, pentru a putea lansa la ap ambarcaiunea de salvare sau barca de urgen pe
care o deservete n situaia n care este complet ncrcat i echipat i, de asemenea, n
situaia n care este goal.
6.1.1.4. Fiecare instalaie de lansare la ap trebuie s fie astfel construit nct volumul
lucrrilor de ntreinere curente s fie redus la minimum. Toate organele dispozitivului, care
cer o ntreinere regulat de ctre echipajul navei, trebuie s fie usor accesibile i usor de
ntreinut.
6.1.1.5. Instalaia de lansare la ap i accesoriile sale, altele dect frnele vinciului, trebuie
s fie suficient de rezistente pentru a rezista la o sarcin de prob static efectuat n uzin
care s nu fie mai mic de 2,2 ori sarcina de serviciu maxim.
6.1.1.6. Elementele de structur i toate palanele, curenii, ocheii, lanurile, legturile de
fixare i toate celelalte accesorii folosite de dispozitivul de lansare la ap trebuie s fie
proiectate avnd un coeficient de siguran n funcie de sarcin de lucru maxim prevzut i
de rezisten la rupere a materialelor folosite pentru construcie. Un coeficient minim de
siguran de 4,5 trebuie s fie aplicat la toate elementele structurale ale gruii i vinciului, iar
un coeficient de siguran de 6,0 trebuie s fie aplicat curenilor, lanurilor de suspensie,
ocheilor i palanelor.
6.1.1.7. Fiecare instalaie de lansare la ap trebuie, pe ct posibil, s rmn eficient n caz
de givraj.
6.1.1.8. O instalaie de lansare la ap trebuie s poat recupera barca de salvare cu echipajul
su.
6.1.1.9. Fiecare instalaie de lansare la ap a unei brci de urgen trebuie s fie prevzut
cu un vinci cu motor cu o putere care s permit ridicarea brcii de urgen de pe ap complet
ncrcat cu persoane i echipament, la o vitez de cel puin 0,3 m/s.
6.1.1.10. Amplasarea instalaiei de lansare la ap trebuie s fie astfel nct s permit
mbarcarea n condiii de siguran n ambarcaiunea de salvare, n conformitate cu cerinele
paragrafelor 4.1.4.2, 4.1.4.3, 4.4.3.1 si 4.4.3.2.
6.1.1.11. Dispozitivele de lansare la ap a brcii de urgen trebuie sa fie prevzute cu zbiri
de recuperare, n caz de condiii meteorologice nefavorabile, cnd sistemul de tensionare
poate fi un pericol.
6.1.2. Instalaii de lansare la ap folosind cureni i un vinci
6.1.2.1. Fiecare instalaie de lansare la ap care utilizeaz cureni i un vinci, cu excepia
instalaiilor secundare de lansare la ap pentru brcile de salvare lansate prin cdere liber,
trebuie s corespund cerinelor paragrafului 6.1.1 i, suplimentar, cerinelor prezentului
paragraf.
6.1.2.2. Mecanismul de lansare la ap trebuie s fie amplasat astfel nct s poat fi acionat
de o singur persoan dintr-o poziie de pe puntea navei i, cu excepia instalaiilor secundare
de lansare la ap pentru brcile de salvare lansate prin cdere liber, dintr-o poziie din
interiorul ambarcaiunii de salvare sau al brcii de urgen. Dac este lansat la ap de ctre o
persoan de pe punte, ambarcaiunea de salvare sau barca de urgen trebuie s fie vizibil
pentru acea persoan.
6.1.2.3. Curenii trebuie s fie din cablu de oel, rezisteni la torsiune i la coroziune.
180

6.1.2.4. In cazul unui tambur de vinci multiplu, dac nu este prevzut un dispozitiv eficient
de compensare, curentii trebuie dispui astfel nct ei s se desfoare de pe tamburi la aceeai
vitez ca la coborare i s se nfoare pe tamburi tot la aceeai vitez ca la ridicare.
6.1.2.5. Frnele vinciului instalaiei de lansare la ap trebuie s aib o rezisten suficient
pentru a suporta:
1. o prob static cu o sarcin de lucru care s nu fie mai mic de 1,5 ori sarcina de lucru
maxim; i
2. o prob dinamic cu o sarcin de lucru care s nu fie mai mic de 1,1 ori sarcina de lucru
maxim la viteza de coborre maxim.
6.1.2.6. Se va prevedea o acionare manual eficient pentru recuperarea fiecrei
ambarcaiuni de salvare i de urgent. Manivelele sau volanele de acionare manual nu
trebuie s fie rotite de pri n micare ale vinciului atunci cnd ambarcaiunea de salvare sau
barca de urgen este cobort ori ridicat mecanic.
6.1.2.7. Cnd braele gruiei sunt recuperate mecanic trebuie s fie prevzute dispozitive de
siguran care vor ntrerupe automat motorul de acionare nainte ca braele gruiei s ating
opritorii, n vederea evitrii suprasolicitrii curenilor sau gruielor, n afar de cazul n care
motorul este proiectat s previn astfel de suprasolicitri.
6.1.2.8. Viteza la care ambarcaiunea de salvare sau barca de urgen este cobort n ap
nu trebuie s fie mai mic dect viteza obinut prin formula:
S = 0,4 + 0,02H,
n care:
S = viteza de coborre n m/s si H = nlimea n metri de la captul gruiei la linia de plutire
n condiii de pescaj minim.
6.1.2.9. Viteza de coborre a unei plute de salvare cu persoane la bord trebuie s fie
stabilit de ctre Administraie. Viteza de coborre a celorlalte ambarcaiuni de salvare,
complet echipate, dar fr persoane la bord, trebuie s fie de cel puin 70% din cea cerut de
paragraful 6.1.2.8.
6.1.2.10. Viteza maxim de coborre trebuie s fie stabilit de catre Administraie, avnduse n vedere proiectarea ambarcaiunii de salvare sau a brcii de urgen, protecia ocupanilor
mpotriva forelor excesive i rezistena instalaiilor de lansare la ap, inndu-se seama de
forele de inerie n timpul opririi de urgen. Instalaia trebuie s fie prevzut cu mijloace
corespunzatoare pentru a nu fi depit aceast vitez.
6.1.2.11. Fiecare instalaie de lansare la ap trebuie s fie prevzut cu frne care s poat
opri coborrea ambarcaiunii de salvare sau a brcii de urgen i s o menin n siguran
atunci cnd este ncrcat complet cu persoane i cu echipament; saboii frnelor trebuie s fie
protejai mpotriva apei i hidrocarburilor.
6.1.2.12. Frnele manuale trebuie sa fie instalate astfel nct s rmn tot timpul cuplate,
n afar de cazul n care operatorul fie pe punte, fie pe ambarcaiunea de salvare sau barca de
urgen menine comanda frnelor n poziia decuplat.
6.1.2.13. Un dispozitiv de lansare la ap a brcii de salvare trebuie s fie prevzut cu
mijloace de suspendare a brcii de salvare, pentru eliberarea mecanismului de decuplare sub
sarcin, n vederea efecturii ntreinerii.
6.1.3. Lansarea la ap prin degajare liber
In cazul unei ambarcaiuni de salvare care folosete o instalaie de lansare la ap, fiind, de
asemenea, astfel conceput nct s poat fi lansat i prin degajare liber, degajarea liber a
ambarcaiunii de salvare din poziia n care este amplasat trebuie s se fac automat.
6.1.4. Lansarea la ap prin cdere liber
181

6.1.4.1. Fiecare instalaie de lansare la ap prin cdere liber trebuie s corespund


cerinelor aplicabile din paragraful 6.1.1 i, suplimentar, cerinelor prezentului paragraf.
6.1.4.2. Instalaia de lansare la ap trebuie conceput i instalat astfel nct aceasta i barca
de salvare pe care o deservete s funcioneze ca o instalaie pentru protecia ocupanilor
contra forelor de acceleraie periculoase, astfel cum este prevzut la paragraful 4.7.5, i s
asigure o cdere eficient a brcii de salvare departe de nav, astfel cum este prevzut la
paragrafele 4.7.3.1 si 4.7.3.2.
6.1.4.3. Instalaia de lansare la ap trebuie s fie astfel construit nct s previn
producerea scnteilor rezultate din frecare sau din oc n timpul lansrii la ap a brcii de
salvare.
6.1.4.4. Instalaia de lansare la ap trebuie s fie astfel conceput i dispus nct, n poziia
s pregtit pentru lansarea la ap, distana dintre cel mai de jos punct al brcii de salvare i
suprafaa apei, atunci cnd nava se afl la pescaj minim, s nu depeasc nlimea de cdere
liber autorizat a brcii de salvare, inndu-se seama de cerinele paragrafului 4.7.3.
6.1.4.5. Instalaia de lansare la apa trebuie s fie astfel dispus nct s previn declanarea
accidental a brcii de salvare din poziia sa de arimare nesupravegheat. Dac mijloacele
prevazute pentru asigurarea brcii de salvare nu pot fi declanate din interiorul brcii de
salvare, ea trebuie s fie dispus astfel nct s previn urcarea la bordul brcii de salvare fr
declanarea ei mai nti.
6.1.4.6. Mecanismul de declanare trebuie s fie dispus astfel nct cel puin dou aciuni
independente din interiorul brcii de salvare se cer pentru a lansa la ap barca de salvare.
6.1.4.7. Fiecare instalaie de lansare la ap trebuie prevzut cu mijloace secundare de
lansare la ap a brcii de salvare cu ajutorul curenilor. Astfel de mijloace trebuie s
corespund cerinelor paragrafului 6.1.1 (cu excepia paragrafului 6.1.1.3) i ale paragrafului
6.1.2 (cu excepia paragrafului 6.1.2.6). Ea trebuie s poat lansa la ap barca de salvare n
condiii nefavorabile de asiet de pn la 2 i o nclinare de pn la 5 ntr-un bord sau altul
i nu trebuie s corespund vitezei prevzute la paragrafele 6.1.2.8 si 6.1.2.9. Dac instalaia
secundar de lansare la ap nu depinde de gravitatie, puterea mecanic stocat sau de alte
mijloace manuale, instalaia de lansare la ap trebuie conectat att la energia principal de
alimentare a navei, ct i la cea de avarie.
6.1.4.8. Mijloacele secundare de lansare la ap trebuie s fie echipate cel puin de o manier
care s permit declanarea brcii de salvare atunci cnd ea este nencrcat.
6.1.5. Instalaii de lansare la ap pentru plute de salvare
Toate instalaiile de lansare la ap pentru plute de salvare trebuie s satisfac cerintele
paragrafelor 6.1.1 si 6.1.2, exceptand faptul ca pentru scoaterea n afara a instalaiei i pentru
recuperarea plutelor de salvare ncrcate se permite mbarcarea din poziia de arimare.
Instalaia de lansare la ap include un crlig de declanare automat dispus astfel nct s
previn declanarea prematur n timpul coborrii i s elibereze pluta atunci cnd aceasta
plutete pe ap. Crligul de declanare trebuie s includ o posibilitate de declanare a
crligului sub sarcin. Controlul declansrii sub sarcin trebuie:
1. s fie clar difereniat de controlul care acioneaz funcionarea declanrii automate;
2. s necesite cel puin dou aciuni separate de acionare;
3. s necesite, cu o sarcin de 150 kg n carlig, o for de cel puin 600 N i cel mult 700 N
pentru declanarea sarcinii sau s aib o protecie adecvat echivalent la declanarea
neintenionat a crligului; i
4. s fie conceput astfel nct membrii echipajului de pe punte s poat observa clar
momentul n care mecanismul de declanare este corespunztor i definitiv aezat.
6.1.6. Scri de mbarcare
182

6.1.6.1. Vor fi prevzute mini curente care s asigure securitatea trecerii de pe punte la
capatul scrii i invers.
6.1.6.2. Treptele scrii trebuie s satisfac urmtoarele cerine:
1. s fie confectionate din lemn tare, fr noduri sau alte neregulariti, cu suprafaa
prelucrat neted, fr muchii ascuite i fr crpturi, sau dintr-un material corespunztor,
avnd caliti echivalente;
2. s aib suprafa antiderapant, fie prin practicarea unor caneluri longitudinale, fie prin
aplicarea unui strat dintr-un material antiderapant aprobat;
3. s aib lungimea de cel puin 480 mm, limea de 115 mm i grosimea de 25 mm, n
afara suprafeei antiderapante sau a stratului de material antiderapant aplicat; i
4. s fie plasate la distane egale la cel puin 300 mm sau cel mult 380 mm i s fie fixate n
aa fel nct s rmn n poziie orizontal.
6.1.6.3. Parmele laterale ale scrii trebuie s fie n ambele pri parme de manila, cu o
circumferin de cel puin 65 mm. Fiecare parm trebuie s fie continu, fr mbinri sub
treapta superioar. Se pot folosi i alte materiale, cu condiia ca dimensiunile, rezistena la
rupere, la intemperii i proprietile la ntindere i de aderen s fie cel puin echivalente cu
cele ale parmei de manila. Toate capetele paramelor trebuie s fie matisite ca s se previn
destrmarea.
6.1.7. Dispozitive de lansare la ap pentru brcile de urgen rapide
6.1.7.1. Fiecare dispozitiv de lansare la ap pentru barca de urgen rapid trebuie s
respecte cerinele paragrafelor 6.1.1 i 6.1.2, cu excepia paragrafului 6.1.2.10 i, suplimentar,
trebuie s respecte cerinele prezentului paragraf.
6.1.7.2. Dispozitivul de lansare la ap trebuie s fie prevzut cu un dispozitiv de amortizare
a fortelor datorate interaciunii cu valurile, atunci cnd barca de urgen rapid este lansat la
ap sau recuperat. Dispozitivul trebuie s includ un element flexibil pentru a atenua forele
de impact i un element de amortizare pentru reducerea oscilaiilor.
6.1.7.3. Vinciul trebuie s fie prevzut cu un dispozitiv automat de mare vitez pentru
ntindere, care previne slbirea cablului metalic n orice condiii de stare a mrii n care barca
de urgen rapid este destinat s funcioneze.
6.1.7.4. Frnele vinciului trebuie s aib o aciune gradat. Dac barca de urgen rapid
este cobort la viteza maxim i frna este aplicat brusc, fora dinamic suplimentar
exercitat asupra cablului metalic ca rezultat al ncetinirii nu trebuie s depeasc de 0,5 ori
sarcina de lucru a dispozitivului de lansare la ap.
6.1.7.5. Viteza de coborre pentru o barc de urgen rapid atunci cnd este complet
ncrcat cu persoane i echipament nu trebuie s depeasc 1 m/s. Fr a ine seama de
cerinele paragrafului 6.1.1.9, un dispozitiv de lansare la ap a brcii de urgen rapide trebuie
s poat ridica barca de urgen rapid cu 6 persoane i echipament complet la o vitez de cel
puin 0,8 m/s. Dispozitivul trebuie s poat de asemenea s ridice barca de urgen cu numrul
maxim de persoane pe care le poate transporta, aa cum s-a calculat n conformitate cu
paragraful 4.4.2
6.2. Instalaii de evacuare la ap
6.2.1. Construcia instalaiilor de evacuare la ap
6.2.1.1. Trecerea instalaiei de evacuare la ap trebuie s asigure coborarea n siguran a
persoanelor de diferite vrste, talii i cu diferite posibiliti fizice, purtnd vestele de salvare
de la punctul de mbarcare spre platforma plutitoare sau ambarcaiunea de salvare.
6.2.1.2. Rezistena i construcia trecerii i platformei trebuie s fie la latitudinea
Administraiei.
6.2.1.3. Dac este prevzut, platforma trebuie:
183

1. s fie astfel nct s aib o flotabilitate suficient pentru sarcina de lucru. In cazul unei
platforme gonflabile camerele principale de flotabilitate, care vor include n acest scop orice
banc de barc sau elemente de structur gonflabile, trebuie s respecte cerinele seciunii 4.2,
n funcie de capacitatea platformei, cu excepia faptului c aceast capacitate se va obine
prin mprirea la 0,25 a suprafeei utilizabile indicate la paragraful 6.2.1.3.3;
2. s fie stabil pe mare agitat i s aib o suprafa sigur de lucru pentru cei care
manevreaz instalaia;
3. s aib o suprafa corespunztoare prevzut pentru arimarea a cel puin dou plute de
salvare n vederea mbarcrii i pentru a prelua la bord cel puin numrul de persoane care
oricnd pot fi pe platform. Aceasta suprafa utilizabil a platformei trebuie s fie cel puin
egal cu:

20% din numrul total de persoane pentru care instalaia


de evacuare la ap este autorizat
---------------------------------------------------------- mp
4
sau 10 mp, care dintre acestea este mai mare. Totui administraiile pot aproba configuraii
alternative care sunt justificate n ceea ce privete conformitatea cu toate cerinele de standard
prevzute;
4. s aib autodrenare;
5. s fie compartimentat astfel nct pierderea de gaz din orice compartiment s nu
limiteze utilizarea sa operaional ca mijloc de salvare. Camerele de flotabilitate trebuie sa fie
compartimentate sau protejate la deteriorarea rezultat din contactul cu bordul navei;
6. la latitudinea Administraiei, s fie prevzut cu o instalaie de stabilizare;
7. s fie reinut de o parm de amarare sau de alte instalaii de poziionare care sunt
proiectate pentru desfurarea automat i, dac este necesar, pentru a putea fi reglate la
poziia cerut pentru evacuare; i
8. s fie prevzut cu ntrituri pentru parmele de amarare i ancorare cu o rezisten
suficient pentru fixarea n siguran a celei mai mari plute de salvare gonflabile mpreun cu
instalaia.
6.2.1.4. Dac trecerea permite accesul direct la ambarcaiunea de salvare, ea trebuie s fie
prevzut cu un dispozitiv de eliberare rapid.
6.2.2. Caracteristicile instalaiei de evacuare la ap
6.2.2.1. O instalaie de evacuare la ap trebuie:
1. s poat fi desfurat de o singur persoan;
2. s fie astfel nct, din momentul n care este dat semnalul de abandonare a navei,
numrul total de persoane pentru care a fost proiectat s poat fi transferat de la nav la
plutele de salvare ntr-o perioad de 30 de minute n cazul unei nave de pasageri i n 10
minute n cazul unei nave de marf;
3. s fie dispuse astfel nct plutele de salvare s poat fi fixate n siguran pe platforma i
degajate din platforma de ctre o persoan fie din pluta de salvare, fie de pe platform;
4. s poat fi desfurat fa de nava aflat n condiii nefavorabile de asiet de pn la 10
i o nclinare de pn la 20 ntr-un bord sau altul;
5. n cazul n care este prevzut cu un tobogan nclinat astfel nct unghiul su fa de
orizontal s fie:
1. ntr-un domeniu de la 30 la 35 cnd nava este n poziie dreapt i are pescajul minim;
i
184

2. n cazul unei nave de pasageri, la un maxim de 55 n stadiul final de inundare mentionat


de cerinele din regula II-1/8;
6. s fie evaluat n ceea ce privete capacitatea cu ajutorul desfurrilor de evacuare
cronometrate, efectuate n port;
7. s poat furniza mijloace corespunztoare de evacuare n mare n condiii de vnt de
fora 6 pe scara Beaufort;
8. s fie proiectat, pe ct posibil, ca s rmn eficient n condiii de ghea; i
9. s fie astfel construit nct s fie necesar doar un efort minim de ntreinere de rutin.
Orice parte care necesit ntreinerea din partea echipajului trebuie s fie imediat accesibil i
uor de ntreinut.
6.2.2.2. Dac unul sau mai multe instalaii de evacuare la ap sunt prevzute la o nava, cel
puin 50% din astfel de instalaii trebuie supuse dup instalare la o desfurare de prob. Dac
aceste desfurri sunt satisfctoare, instalaiile nencercate vor fi desfurate n cadrul unei
perioade de 12 luni de la instalare.
6.2.3. Plutele de salvare gonflabile care au instalaii de evacuare la ap
Orice plut de salvare gonflabila utilizat n legtur cu instalaia de evacuare la ap
trebuie:
1. s corespund cerinelor seciunii 4.2;
2. s fie situat aproape de containerul instalaiei, dar s se poat imediat desprinde de
instalaia de desfurare i platforma de mbarcare;
3. s poat fi imediat eliberat din rampa sa de arimare cu dispozitive care i permit
ancorarea de-a lungul platformei;
4. s fie arimat n conformitate cu regula III/13.4; i
5. s fie prevzut cu parme de legare prealabil sau uor de legat la platform.
6.2.4. Containere pentru instalaiile de evacuare la ap
6.2.4.1. Trecerea sau platforma de evacuare trebuie ambalat ntr-un container care este:
1. astfel construit nct s reziste uzurii puternice n condiiile ntlnite pe mare; i
2. s fie pe ct posibil etane la ap, cu excepia orificiilor de drenare de pe fundul
containerului.
6.2.4.2. Pe container se vor nscrie:
1. numele productorului sau marca de fabricaie;
2. seria de fabricaie;
3. numele autoritii care a dat aprobarea i capacitatea instalaiei;
4. SOLAS;
5. data fabricatiei (luna i anul);
6. data i locul ultimei revizii;
7. nlimea maxim de arimare permis deasupra liniei de plutire; i
8. poziia de arimare la bord.
6.2.4.3. Instruciunile de lansare i funcionare trebuie s fie nscrise pe container sau n
apropierea acestuia.
6.2.5. Marcajul instalaiilor de evacuare la ap
Pe instalaia de evacuare la ap se vor nscrie:
1. numele producatorului sau marca de fabricaie;
2. seria de fabricaie;
3. data fabricaiei (luna i anul);
4. numele autoritii care a dat aprobarea;
5. numele i adresa staiei service unde a fost efectuat ultima revizie, precum i data
reviziei; i
6. capacitatea instalaiei.
185

5.7. CAP. 7
Alte mijloace de salvare
7.1. Aparate de lansare a bandulei
7.1.1. Toate aparatele de lansare a bandulei trebuie s ndeplineasc urmtoarele cerine:
1. s poat lansa o bandul cu o precizie rezonabil;
2. s dispun de cel puin patru proiectile, fiecare putnd lansa bandula pe vreme bun la
cel puin 230 m;
3. s dispun de cel puin 4 bandule, fiecare avnd o rezisten la rupere de cel puin 2 kN;
i
4. s aib instruciuni de folosire sau scheme clare, ilustrnd modul de folosire a aparatului
de lansare a bandulei.
7.1.2. Racheta, n cazul unei rachete lansate cu ajutorul pistolului, sau ansamblul, n cazul
unei rachete i bandule, trebuie s se depoziteze ntr-o caset rezistent la ap. In plus, n
cazul unei rachete lansate cu ajutorul unui pistol, bandula i rachet, precum i dispozitivul de
aprindere trebuie s fie depozitate ntr-un container care s asigure protecia la intemperii.
7.2. Instalaia de alarm general i comunicare cu publicul
7.2.1. Instalaia de alarm general n caz de urgen
7.2.1.1. Instalaia de alarm general n caz de urgen trebuie s dea semnalul de alarm
general, care va consta din 7 sau mai multe sunete scurte urmate de un sunet lung, date de
fluierul sau sirena navei i, n plus, de un clopot sau claxon actionat electric ori de alt
instalaie de avertizare echivalent, care trebuie s fie alimentat de la sursa principal de
energie electric a navei i sursa de energie electric de avarie cerut de regula II-1/42 sau II1/43, dup caz. Instalaia trebuie s poat fi pus n funciune de pe puntea de navigaie i, cu
excepia fluierului navei, de asemenea, i din alte puncte strategice. Alarma trebuie s
continue s funcioneze dup ce a fost declanat pn cnd este oprit manual sau este
ntrerupt temporar printr-un mesaj difuzat prin instalaia de comunicare cu publicul.
7.2.1.2. Nivelul de presiune sonor minim pentru tonul de alarm n caz de urgen n
spaiile interioare i exterioare trebuie s fie de 80 dB(A) i de cel puin 10 dB(A) peste
nivelul zgomotului mediului ambiant existent n timpul exploatrii normale a echipamentului
cu nava n mar, n condiii de vreme linitit.
7.2.1.3. Nivelul presiunii sonore n poziia culcat n cabine i n camerele de baie trebuie s
fie de cel puin 75 dB(A) i de cel puin 10 dB(A) peste nivelul de zgomot al mediului
ambiant.
7.2.2. Instalaia de comunicare cu publicul
7.2.2.1. Instalaia de comunicare cu publicul trebuie s fie o instalaie cu difuzor care s
poat difuza mesaje n toate ncperile unde sunt prezeni n mod normal membrii echipajului
sau pasagerii ori i unii i alii i la posturile de adunare. Aceasta trebuie s permit difuzarea
de mesaje de pe puntea de navigaie i alte locuri asemntoare de la bordul navei dac
Administraia consider necesar. Aceasta trebuie montat inndu-se seama de condiiile
limit acustice i s nu necesite nici o msur din partea celor crora li se adreseaz.Instalaia
de comunicare trebuie protejat de utilizarea neautorizat.
7.2.2.2. Cnd nava se deplaseaz n condiii normale nivelul de presiune minim a sunetului
pentru difuzarea anunurilor n caz de urgen trebuie s fie:
1. n spaiile interioare de 75 dB(A) i de cel puin 20 dB(A) peste nivelul de interferen al
vorbirii; i
2. n spaiile exterioare de 80 dB(A) i de cel puin 15 dB(A) peste nivelul de interferen al
vorbirii.
186

3.1.4. SOLAS Transportul n siguran al cerealelor


Codul Internaional din 23 mai 1991 pentru transportul n siguran al cerealelor n vrac
(Codul internaional pentru cereale)
Codul internaional pentru cereale a fost adoptat prin Rezoluia M.S.C. 23(59) a Comitetului
Securitii Maritime al Organizaiei Maritime Internaionale la Londra la 23 mai
1991.Romnia a acceptat Codul prin Ordonana 31 din 16 august 2001 .
Partea A include anumite cerine specifice referitoare la aplicare, definirea unor termeni,
Documentul de autorizare, echivalene, scutiri pentru anumite voiaje, Informaia privind
stabilitatea navei i ncrcarea cu cereale, criterii de stabilitate, Incrcarea cerealelor n vrac,
Rezistena echipamentelor pentru transportul cerealelor, Arimarea n cuv, Legarea mrfii n
vrac, Mijloace de suprastivuire, Impiedicarea deplasrii cerealelor cu ajutorul parmelor sau
al chingilor de amarare, Protecia cu plasa de srm.
Partea B se refer la calculul momentelor ipotetice de nclinare i ipoteze generale.
187

Domeniul de aplicare al Codului l reprezint navele, indiferent de mrime, inclusiv navelor


cu tonaj brut mai mic de 500 tone, angajate n transportul cerealelor n vrac, crora li se aplic
prevederile Conveniei SOLAS 1974, astfel cum a fost amendat .
Oricrei nave ncrcate n conformitate cu regulile Codului internaional pentru cereale
trebuie s i se elibereze o autorizaie fie de ctre Administraie sau de o organizaie
recunoscut de aceasta, fie de un guvern contractant n numele Administraiei .Autorizaia va
nsoi sau va fi inclus n manualul de ncrcare cu cereale i este destinat s permit
comandantului navei s satisfac cerinele prevzute de Cod . Orice nav care nu are aceast
autorizaie nu poate ncrca cereale pn cnd comandantul nu va convinge Administraia sau
guvernul contractant al statului n care se afl portul de ncrcare, n numele Administraiei,
c nava sa satisface cerinele acestui Cod, n condiiile ei de ncrcare, pentru voiajul
prevzut.
Dac se aplic o echivalen acceptat de Administraie n conformitate cu regula I/5 din
Convenia internaional din 1974 pentru ocrotirea vieii omeneti pe mare, astfel cum a fost
amendat, se vor specifica particularitile n documentul de autorizare sau n manualul de
ncrcare cu cereale .
Dac se apreciaz c natura locurilor de adpostire i, respectiv, condiiile voiajului sunt astfel
nct aplicarea uneia dintre cerinele Codului nu este raional sau necesar, Administraia sau
un guvern contractant n numele Administraiei poate scuti de ndeplinirea acelor cerine
speciale anumite nave sau categorii de nave .
Informaia privind stabilitatea navei i ncrcarea cu cereale, va fi furnizat comandantului
sub form de manual scris, pentru a-i permite s se asigure c nava este n conformitate cu
Codul, n situaia n care transport cereale n vrac ntr-un voiaj internaional .
Informaia, care va fi considerat acceptabil de Administraie sau de un guvern contractant n
numele Administraiei, va include:
1. caracteristicile navei;
2. deplasamentul navei goale i distana vertical de la intersecia liniei de baz de calcul cu
seciunea maestr la centrul de greutate (KG);
3. tabelul coreciilor suprafeelor libere lichide;
4. capaciti i centre de greutate;
5. diagrama sau tabelul unghiului de inundare, dac este mai mic de 40, pentru toate
deplasamentele admisibile;
6. diagramele sau tabelele caracteristicilor hidrostatice pentru gama de pescaje de
exploatare;
7. pantocarenele care permit verificarea prevederilor menionate la A 7 i care includ
curbele corespunztoare unghiurilor de 12 i de 40 .
Informaia, care va fi aprobat de Administraie sau de un guvern contractant n numele
Administraiei, va include:
1. diagramele sau tabelele volumelor, ale cotelor centrelor volumelor i momentelor
volumetrice ipotetice de nclinare pentru fiecare compartiment, plin sau parial umplut, ori o
combinaie dintre acestea dou, inclusiv efectele dispozitivelor provizorii;
2. tabelele sau diagramele momentelor de nclinare maxime permisibile pentru
deplasamente diverse i diferite cote ale centrului de greutate, care s i permit
comandantului s demonstreze c sunt satisfcute cerinele menionate la A 7.1; aceste cerine
se vor aplica numai navelor a caror chila a fost pus la sau dup intrarea n vigoare a acestui
cod;
188

3. detalii ale eantionajului oricror dispozitive temporare i, acolo unde este aplicabil,
msurile necesare pentru satisfacerea prevederilor cuprinse la A 7, A 8 i A 9;
4. instruciuni de ncrcare sub forma de note nsumnd cerinele acestui cod;
5. un exemplu concret pentru ndrumarea comandantului; i
6. condiii tipice de ncrcare n timpul exploatrii la plecare i la sosire i, dac este
necesar, condiiile intermediare cele mai defavorabile din timpul exploatrii .
Pe toat durata voiajului stabilitatea n stare intact a navelor care transport cereale n vrac
trebuie s corespund criteriilor enumerate la punctul 7, dup ce s-au luat n considerare
momentele de nclinare datorit deplasrii transversale a cerealelor, conform metodei
prezentate n partea B a Codului:
1. unghiul de nclinare transversal datorat deplasrii cerealelor nu trebuie s depeasc 12
sau, n cazul navelor construite la sau dup 1 ianuarie 1994, unghiul la care marginea punii
intr n ap, i care dintre acestea este mai mic;
2. n diagrama stabilitii statice aria net sau remanent, cuprins ntre curba braelor de
nclinare i curba braelor de redresare pn la unghiul de nclinare corespunztor diferenei
maxime dintre ordonatele celor dou curbe ori pn la un unghi de 40 sau pn la unghiul de
inundare, care dintre acestea este mai mic, trebuie ca n toate condiiile de ncrcare s nu fie
mai mic de 0,075 metri radiani;
3. nlimea metacentric iniial, dup corecia pentru influena suprafeelor libere de
lichide din tancuri, nu trebuie s fie mai mic de 0,30 m .
Inainte de a ncrca nava cu cereale n vrac comandantul trebuie, dac guvernul contractant al
statului n care se afla portul de ncrcare i-o cere, s demonstreze c nava statisface n toate
etapele voiajului toate criteriile de stabilitate definite.
Dup ncrcare comandantul trebuie s se asigure c nava este nebandat nainte de a pleca
pe mare .
Criteriile de stabilitate pentru navele existente se refer la o nav a crei chil a fost pus
nainte de 25 mai 1980.O nav existent ncrcat n conformitate cu documentele aprobate
anterior n virtutea regulii 12 a capitolului VI din Convenia SOLAS 1960, a Rezoluiei IMO
A.184 (VI) sau A.264 (VIII) va fi considerat ca avnd caracteristici de stabilitate n stare
intact cel puin echivalente cu cerinele prevzute la A 7 din Cod.Documentele de autorizare
care permit astfel de ncrcri vor fi acceptate n sensul prevederilor menionate anterior
.Aceste dispoziii sunt completate de o serie de criterii de stabilitate facultative pentru navele
fr documente de autorizare care transport o ncrctur parial de cereale :
1. greutatea total a cerealelor n vrac nu va depi o treime din deadweightul navei;
2. toate compartimentele pline rujate vor fi prevzute cu perei n planul diametral, care se
vor extinde pe toat lungimea acestor compartimente, n jos de la partea inferioar a punii sau
a capacelor gurii de magazie pe o distan msurat sub nivelul punii de cel puin o optime
din limea maxim a compartimentului sau 2,4 m, care dintre acestea este mai mare, cu
precizarea c acele cuve construite conform A 14 pot fi acceptate n locul unei
compartimentri axiale n interiorul i sub gura de magazie, cu excepia cazului n care se
transport semine de in i alte semine avnd proprieti similare;
3. toate gurile compartimentelor pline rujate vor fi nchise i prevzute cu capace;
4. toate suprafeele libere de cereale din spaiile de marf parial umplute vor fi rujate i
asigurate;
5. pe tot parcursul voiajului nlimea metacentric dup corecia pentru suprafee libere
lichide din tancuri va fi de 0,3 m sau cea dat de urmtoarea formul, care dintre acestea este
mai mare:
189

T
LBV (d)(0,25B-0,645 vV(d)B)
GM(R) = ----------------------------,
SF X delta X 0, 0875
ST
n care:
L = lungimea total combinat a tuturor compartimentelor pline (metri);
B = limea de calcul a navei (metri);
SF = factorul de stivuire (metri cubi/ton)
V(d) = nlimea medie de calcul a spaiului gol n conformitate cu B 1 (metri - nota: nu n
milimetri)
delta = deplasament (tone);
Comandantul va trebui s demonstreze n mod satisfctor pentru Administraie sau pentru
guvernul contractant al statului portului de ncrcare, n numele Administraiei, c nava va
ndeplini aceste cerine n condiiile de ncrcare prevzute .

3.1.5.SOLAS- Transportul mrfurilor periculoase


Capitolul VII SOLAS intitulat Transportul mrfurilor periculoase conine cerine specifice
pentru transportul mrfurilor periculoase n form ambalat(Partea A), transportul mrfurilor
periculoase solide n vrac (Partea A-1), construcia i echipamentul navelor pentru transportul
n vrac al produselor chimice lichide periculoase (Partea B), construcia i echipamentul
navelor pentru transportul n vrac al gazelor lichefiate (Partea C), cerine speciale pentru
transportul n siguran al combustibilului nuclear iradiat, plutoniului i deeurilor cu nivel
ridicat de radioactivitate, n form ambalat, la bordul navelor (Partea D).
Romnia a transpus aceste prevederi prin Legea nr. 209 din 27 mai 2009 pentru acceptarea
unor amendamente adoptate prin rezoluii de ctre Organizaia Maritim Internaional la
Londra la 24 mai 2002 i, respectiv, la 12 decembrie 2002, la anexa la Convenia
internaional din 1974 pentru ocrotirea vieii omeneti pe mare, amendat.

Transportul mrfurilor periculoase n form ambalat


190

Transportul mrfurilor periculoase n form ambalat se va face n conformitatea cu


dispoziiile relevante din Codul maritim internaional de mrfuri periculoase (Codul IMDG) .
In toate documentele privind transportul pe mare al mrfurilor periculoase sub form
ambalata trebuie folosit denumirea tehnic a acestora (nu se vor folosi doar denumirile
comerciale) i descrierea corect trebuie fcut n conformitate cu clasificarea menionat n
Codul IMDG .
Documentele de transport ntocmite de expeditor trebuie s includ sau s fie nsoite de un
certificat sau o declaraie semnate care s ateste c marfa de expediat este corect ambalat,
marcat, etichetat sau are afie aplicate corect, dupa caz, si c ea corespunde condiiilor
cerute pentru transport .
Persoana/persoanele responsabil/responsabile cu ambalarea/ncrcarea mrfurilor periculoase
ntr-o unitate de transport marf trebuie s dea un certificat de ambalare semnat pentru
container/vehicul, n care se menioneaz c marfa a fost corect ambalat i asigurat n
unitate i c s-au respectat toate cerinele aplicabile pentru acest transport. Acest certificat
poate face parte din documentul menionat mai sus .
In cazul n care exista un motiv de a suspecta faptul c o unitate de transport marf, n care
sunt ambalate mrfuri periculoase, nu respect cerinele aplicabile ori n cazul n care nu se
prezint un certificat de ambalare pentru container/vehicul, unitatea de transport marf nu se
accept pentru mbarcare .
Fiecare nav care transport mrfuri periculoase sub form ambalat trebuie s aib o list
special sau un manifest de mrfuri care, n conformitate cu clasificarea menionat in Codul
IMDG, s cuprind mrfurile periculoase aflate la bord i amplasarea lor. In locul acestei liste
speciale sau manifest se poate utiliza un plan detaliat de ncrcare, care identific dup clase
i indic locul de amplasare a tuturor mrfurilor periculoase la bord. Inaintea plecrii, o copie
a unuia dintre aceste documente se va prezenta persoanei sau organizaiei desemnate de
autoritatea statului portului.
Marfa, unitile de marf i unitile de transport marf trebuie s fie ncrcate, arimate i
asigurate pe toat durata voiajului, n conformitate cu Manualul de asigurare a mrfii, aprobat
de Administraie .
Cnd are loc un incident care implic sau risc s implice pierderea peste bord a unor mrfuri
periculoase sub form ambalat, comandantul sau alt persoan responsabil pentru nava
trebuie s raporteze imediat particularitile acestui incident i ct mai pe larg posibil
autoritii celui mai apropiat stat riveran. Raportul va fi ntocmit pe baza principiilor generale
i a instruciunilor elaborate de Organizaie. In cazul n care o nav este abandonat sau n
cazul n care raportul privind o astfel de nav este incomplet sau imposibil de obinut,
compania, trebuie s-i asume ct se poate mai mult din obligaiile ce revin comandantului .
Transportul mrfurilor periculoase solide n vrac
Mrfuri periculoase solide n vrac nseamn orice materiale, altele dect cele lichide sau
gazoase, care se compun dintr-o combinaie de particule, granule sau orice buci mai mari de
material, avnd n general o compoziie uniform, care sunt incluse n Codul IMDG i
ncrcate direct n spaiile de marf ale unei nave fr intermediul vreunei forme de ambalare
i care includ astfel de materiale ncrcate ntr-o barj de pe o nav port-barj .
191

Dac nu se prevede n mod expres altfel, aceasta parte se aplic transportului de mrfuri
periculoase solide n vrac de la bordul tuturor navelor crora li se aplic prezentele reguli i de
la bordul navelor de marf cu un tonaj brut mai mic de 500 .
In toate documentele referitoare la transportul pe mare al mrfurilor periculoase solide n vrac
trebuie folosit denumirea tehnic a acestora (nu se vor folosi doar denumirile comerciale).
Fiecare nav care transport mrfuri periculoase solide n vrac trebuie s aib o list special
sau un manifest de mrfuri care s cuprind mrfurile periculoase aflate la bord i locul lor de
amplasare. In locul acestei liste speciale sau manifest se poate utiliza un plan detaliat de
ncrcare, care identific dup clase i indic locul de amplasare a tuturor mrfurilor
periculoase la bord. Inaintea plecrii, o copie a unuia dintre aceste documente se va prezenta
persoanei sau organizaiei desemnate de autoritatea statului portului .
Mrfurile periculoase solide n vrac trebuie s fie ncrcate i arimate n mod corespunztor i
n siguran, inndu-se seama de natura mrfurilor. Mrfurile incompatibile trebuie s fie
separate unele de altele .
Mrfurile periculoase solide n vrac susceptibile de nclzire sau combustie spontan nu
trebuie s fie transportate, n afar de cazul n care au fost luate msurile adecvate pentru
reducerea la minim a posibilitii de izbucnire a incendiului .
Mrfurile periculoase solide n vrac care eman vapori periculoi trebuie s fie depozitate ntro ncpere de marf bine ventilat .
Cnd are loc un incident care implic sau risc s implice pierderea peste bord a unor mrfuri
periculoase solide n vrac, comandantul sau alt persoan responsabil pentru nav trebuie s
raporteze particularitatile acestui incident imediat i ct mai pe larg posibil autoritii celui
mai apropiat stat riveran.
In cazul n care o nava este abandonat sau n cazul n care raportul privind o astfel de nava
este incomplet sau imposibil de obtinut, compania, trebuie s-i asume ct se poate mai mult
din obligatiile ce i revin comandantului prin prezenta regula .

Codul ISPS
ANEXA
AMENDAMENTE LA ANEXA LA CONVENTIA INTERNATIONALA PENTRU
OCROTIREA VIETII UMANE PE MARE, 1974 AMENDATA

CAPITOLUL XI
MASURI SPECIALE PENTRU SPORIREA SIGURANTEI MARITIME
3. Capitolul XI este renumerotat precum capitolul XI-1.
Reglementarea 3 Numarul de identificare al navei
4. Urmatorul text este introdus dupa titlul Reglementarii:
(Paragrafele 4 si 5 se aplica tuturor navelor carora se aplica aceasta reglementare. Pentru
navele construite inainte de [1 iulie 2004], cerintele paragrafelor 4 si 5 vor fi respectate nu
mai tarziu de prima andocare pe uscat programata a navei dupa [1 iulie 2004])
192

5. Paragraful existent 4 este eliminat si urmatorul text nou este introdus:


4 . Numarul de identificare al navei va fi marcat in permanenta:
.1 intr-un loc vizibil fie pe pupa navei sau pe o parte a corpului navei la jumatatea distantei
dintre prova si pupa, deasupra celei mai joase linii de incarcare stabilite sau pe o parte a
suprastructurii, prova sau pupa sau pe partea din fata a suprastructurii sau, in cazul navelor de
pasageri, pe o suprafata orizontala vizibila din aer; si
.2 intr-un loc usor accesibil fie pe unul dintre peretii transversali de capat ai compartimentului
masini, cum este definit in Reglementarea II-2/3.30, sau pe una dintre gurile de magazie sau,
in cazul tancurilor, in compartimentul pompelor sau, in cazul navelor cu spatii pentru
autovehicule, cum este definit in Reglementarea II-2/3.41, pe unul dintre peretii transversali
de capat ai spatiului pentru autovehicule.
5.1 Marcajul permanent va fi clar vizibil, fara alte marcaje pe corpul navei si va fi vopsit intro culoare contrastanta.
5.2 Marcajul permanent la care se face referire in paragraful 4.1 nu va fi mai mic de 200mm
in inaltime. Marcajul permanent la care se face referire in paragraful 4.2 nu va fi mai mic de
100mm in inaltime. Latimea marcajelor va fi proportionala cu inaltimea.
5.3 Marcajul permanent poate fi facut cu litere in relief sau prin gravare sau prin perforare sau
prin alta metoda echivalenta de marcare a numrului de identificare al navei prin care sa se
asigure ca marcajul nu va fi indepartat prea usor.
1 Prima inspectie a echipamentelor de siguranta inseamna prima inspectie anuala, prima
inspectie periodica sau prima inspectie de reinnoire a echipamentelor de siguranta, oricare
dintre ele este programata prima dupa 1 iulie 2004 si, in plus, in cazul navelor in curs de
constructie, inspectia initial.
5.4 Pe navele construite din alt material decat otel sau metal, Administratia va aproba metoda
de marcare a numarului de identificare al navei.
6 Urmatoarea reglementare 5 este adaugata dupa Reglementarea 4 existenta:
Reglementarea 5
Registrul Sinoptic Permanent
1 Fiecarei nave, careia i se aplica capitolul I, i se va emite un Registru Sinoptic Permanent.
2.1 Registrul Sinoptic Permanent are scopul de a furniza un document la bordul navei al
istoricului navei cu privire la informatiile inregistrate in acesta.
2.2 Pentru navele construite inainte 1 iulie 2004, Registrul Sinoptic Permanent va furniza, cel
putin, istoricul navei incepand cu 1 iulie 2004.
3 Registrul Sinoptic Pemanent va fi emis de catre Administratie pentru fiecare nava care are
dreptul sa arboreze pavilionul ei si va contine cel putin, urmatoarele informatii:
.1 numele Statului al carui pavilion nava are dreptul de a arbora;
.2 data la care nava a fost inregistrata apartinand acelui Stat;
.3 numarul de identificare al navei in conformitate cu Reglementarea 3;
.4 numele navei;
.5 portul in care nava a fost inregistrata;
.6 numele proprietarului/proprietarilor inregistrat/i si adresa/ele lui/lor inregistrate;
.7 numele navlositorului/navlositorilor bareboat inregistrat/i si adresa/ele lor inregistrata/e
daca se poate aplica;
.8 numele Companiei, cum este definita in Reglementarea IX/1, adresa ei inregistrata si
adresa/ele de la care desfasoara activitatile de management al sigurantei;
.9 numele tuturor societatilor de clasificare la care este clasificata nava;
.10 numele Administratiei sau al Guvernului Contractant sau al organizatiei recunoscute care
a eliberat Documentul de Conformitate (sau Documentul de Conformitate provizoriu)
193

specificat in Codul ISM, asa cum este definit in Reglementarea IX/1, Companiei care
opereaza nava si numele organismului care a efectuat auditul pe baza caruia a fost eliberat
documentul, daca acesta este altul decat cel care elibereaza documentul;
.11 numele Administratiei sau al Guvernului Contractant sau al organizatiei recunoscute care
a eliberat Companiei care opereaza nava Certificatul de Management al Sigurantei (sau
Certificatul provizoriu de Management al Sigurantei),
specificat in Codul ISM cum este definit in Reglementarea IX/1, si numele organismului care
a efectuat auditul pe baza caruia a fost eliberat certificatul, daca acesta este altul decat cel care
elibereaza certificatul;
.12 numele Administratiei sau al Guvernului Contractant sau al organizatiei recunoscute de
securitate care a eliberat navei Certificatul International privind Securitatea Navei (sau un
Certificat International provizoriu privind Securitatea Navei),
specificat in partea A a Codului ISPS cum este definit in Reglementarea XI-2/1 si numele
organismului care a efectuat inspectia pe baza careia a fost eliberat certificatul, daca acesta
este altul decat cel care elibereaza certificatul; si
.13 data la care nava a incetat sa mai fie inregistrata in acel Stat.
4.1 Orice modificare privitoare la punctele la care se face referire in paragrafele 3.4 3.12 va
fi inregistrata in Registrul Sinoptic Permanent pentru a furniza informatii actualizate si
curente alaturi de istoricul modificarilor.
4.2 In cazul unei modificari privitoare la punctele la care se face referire in paragraful 4.1,
Administratia va elibera, cat de repede posibil dar nu mai tarziu de trei luni de la data
modificarii, navelor care au dreptul de a arbora pavilionul ei, fie o versiune revazuta si
actualizata a Registrului Sinoptic Permanent sau amendamentele corespunzatoare la acesta.
4.3 In cazul unor modificari privitoare la punctele la care se face referire in paragraful 4.1,
5
Administratia, in asteptarea emiterii unei versiuni actualizate a Registrului Sinoptic
Permanent, va autoriza si va solicita fie Companiei cum este definita in Reglementarea IX/1
sau comandantului navei sa amendeze Registrul Sinoptic Permanent pentru a evidentia
modificarile. In cazul unor astfel de modificari, dupa ce Registrul Sinoptic Permanent a fost
amendat, Compania va informa, fara intarziere, Administratia, conform datelor actuale.
5.1 Registrul Sinoptic Permanent va fi redactat in engleza, franceza sau spaniola. In plus,
poate fi furnizata si o traducere a Registrului Sinoptic Permanent in limba sau limbile
oficiala/e a/le Administratiei.
5.2 Registrul Sinoptic Permanent va fi in formatul elaborat de catre Organizatie si va fi pastrat
conform liniilor directoare elaborate de catre Organizatie. Nici unul dintre punctele anterioare
din Registrul Sinoptic Permanent nu va fi modificat, eliminat sau, in vreun fel, sters sau
deteriorat.
6 Oricand o nava este transferata sub pavilionul altui Stat sau o nava este vanduta altui
proprietar (sau este preluata de catre alt navlositor bareboat) sau alta Companie isi asuma
responsabilitatea pentru operarea navei, Registrul Sinoptic Permanent va fi lasat la bord.
7 Cand o nava urmeaza sa fie transferata sub pavilionul altui Stat, Compania va instiinta
Administratia asupra numelui Statului sub al carui pavilion nava urmeaza sa fie transferata
astfel incat sa permita Administratiei sa inainteze acelui Stat o copie a Registrului Sinoptic
Permanent ce acopera perioada in care nava a fost sub jurisdictia lor.
8 Cand o nava este transferata sub pavilionul altui Stat al carui Guvern este Guvern
Contractant, Guvernul Contractant al Statului al carui pavilion arborase pana atunci nava va
transmite Administratiei cat de repede posibil, dupa ce transferul a avut loc, o copie a
Registrului Sinoptic Permanent ce acopera perioada in care nava a fost sub jurisdictia lor
alaturi de toate Registrele Sinoptice Permanente anterior eliberate navei de catre alte State.
194

9 Cand o nava este transferata sub pavilionul altui Stat, Administratia va anexa Registrul
Sinoptic Permanent anterior la Registrul Sinoptic Permanent pe care Administratia il va
elibera navei astfel incat sa furnizeze un raport istoric continuu intentionat prin aceasta
reglementare.
10 Registrul Sinoptic Permanent va fi tinut la bordul navei si va fi pus la dispozitie pentru
inspectie in orice moment.
7 Urmatorul capitol XI -2 este introdus dupa capitolul XI-1 renumerotat:
CAPITOLUL XI-2
MASURI SPECIALE PENTRU SPORIREA SECURITATII MARITIME
Reglementarea 1
Definitii
1 In scopul acestui capitol, numai daca nu se prevede in mod expres altfel:
.1 Vrachier inseamna un vrachier asa cum este definit in reglemetarea IX/1.6.
.2 Tanc de produse chimice inseamna un tanc de produse chimice asa cum este definit in
reglementarea VII/8.2.
.3 Nava de produse lichefiate inseamna o nava de produse lichefiate asa cum este definit in
reglementarea VII/11.2.
4 Ambarcatiune rapida inseamna o ambarcatiune asa cum este definit in reglementarea X/1.2.
5 Unitate mobila de foraj in larg inseamna o unitate mobila de foraj in larg propulsata
mecanic asa cum este definita in reglementarea IX/1, not on location.
6 Tanc petrolier inseamna un tanc petrolier asa cum este definit in reglemtarea II-1/2.12.
7 Companie inseamna o Companie asa cum este definit in reglematarea IX/1.
8 Interfata nava/port desemneaza interactiunile ce au loc atunci cand o nava este in mod direct
si imediat afectata de catre actiunile ce implica deplasarea oamenilor, a bunurilor sau a
proviziilor din serviciile portuare catre sau dinspre nava.
.9 Instalatia portuara este o locatie, asa cum este determinata de catre Guvernul Contractant
sau Autoritatea Desemnata, unde are loc interfata nava/port. Acestea includ zone precum
locurile de ancoraj, dane de asteptare, apropieri dinspre mare, dupa caz.
.10 Activitatea de la nava la nava inseamna activitatea care nu are legatura cu o facilitate
portuara care implica transferul de bunuri sau persoane de pe o nava pe alta.
.11 Autoritatea Desemnata inseamna organizatia/organizatiile sau administratia/
administratiile identificate, in cadrul guvernului Contractant, responsabile de asigurarea
implementarii acestui capitol, in legatura cu securitatea facilitatii portuare si interfata
nava/port, din punctul de vedere al facilitatii portuare.
.12 Codul International privind Securitatea Navei si a Facilitatilor Portuare desemneaza Codul
International pentru Securitatea Navelor si a Facilitatilor Portuare ce contine partea A (ale
carei prevederi vor fi tratate ca obligatorii) si partea B (ale carei prevederi vor fi tratate ca
recomandabile), adoptat la 12 decembrie 2002 prin rezolutia 2 a Conferintei Guvernelor
Contractante la Conventia Internationala privind Ocrotirea Vietii Umane pe Mare, 1974, asa
cum poate fi amendata de catre Organizatie cu conditia ca:
.1 amendamentele la partea A a Codului sunt adoptate, intrate in vigoare si aplicate in
conformitate cu articolul VIII al prezentei Conventii privind procedurile de amendare
aplicabile Anexei, alta decat capitolul I; si
.2 amendamentele la partea B ale Codului sunt adoptate de catre Comitetul de Siguranta
Maritima in conformitate cu Regulamentul Interior.
.13 Incidentul de securitate inseamna orice act sau imprejurare suspecta care ameninta
securitatea unei nave, inclusiv a unei unitati mobile de foraj in larg sau a unei ambarcatiuni
195

rapida, sau a unei facilitati portuare sau a oricarei conexiuni nava/port sau a unei activitati de
la nava la nava.
.14 Gradul de securitate inseamna clasificarea gradului de risc pe care il presupune
posibilitatea producerii sau insasi producerea unui incident de securitate.
.15 Declaratia de securitate inseamna un acord incheiat intre o nava si o facilitate portuara sau
o alta nava cu care realizeaza interfata specificand masurile de securitate pe care fiecare le va
implementa.
.16 Organizatia recunoscuta de securitate inseamna o organizatie cu experienta
corespunzatoare in problemele de securitate si cu cunostinte corespunzatoare in legatura cu
operatiunile portuare si de la bordul navei autorizata sa efectueze o evaluare sau o verificare
sau o activitate de aprobare sau certificare ceruta de acest capitol sau de partea A a Codului
ISPS.
2 Termenul nava, cand este folosit in Reglementarile 3-13, include unitatile mobile de foraj
in larg si ambarcatiunile rapide.
3 Termenul toate navele, cand este folosit in acest capitol, inseamna orice nava careia i se
aplica acest capitol.
4 Termenul Guvern Contractant, cand este folosit in Reglementarile 3, 4, 7, 10, 11, 12 si 13,
include o referire la Autoritatea Desemnata.
Reglementarea 2
Aplicarea
1 Acest capitol se aplica:
.1 urmatoarelor tipuri de nave angajate in voiaje internationale:
.1.1 nave de pasageri, inclusiv ambarcatiuni rapide de pasageri;
.1.2 nave de marfuri, inclusiv ambarcatiuni rapide cu tonaj brut de 500 tone si mai mult; si
.1.3 unitati mobile de foraj in larg; si
.2 facilitati portuare ce deservesc astfel de nave angajate in voiaje internationale.
2 Fara a lua in considerare prevederile paragrafului 1.2, Guvernele Contractante vor decide
masura in care se aplica acest capitol si sectiunile relevante ale partii A a Codului ISPS
facilitatilor portuare de pe teritoriul lor, care, desi au fost folosite in special de nave
neangajate in voiaje internationale, sunt cerute, ocazional, sa deserveasca nave care vin din
sau pleaca intr-un voiaj international.
2.1 Guvernele Contractante isi vor baza decizille din paragraful 2 pe o evaluare a securitatii
unei facilitati portuare efectuata in conformitate cu prevederile partii A a Codului ISPS.
2.2 Orice decizie pe care o ia un Guvern Contractant in paragraful 2 nu va compromite
atingerea gradului de securitate stabilit de acest capitol sau de partea A a Codului ISPS.
3 Acest capitol nu se aplica navelor de razboi, navelor auxiliare sau altor nave detinute sau
operate de catre un Guvern Contractant si folosite numai in serviciul non-comercial al
Guvernului.
4 Nimic din acest capitol nu va prejudicia drepturile si obligatiile Statelor de sub incidenta
Dreptului International.
Reglementarea 3
Obligatiile Guvernelor Contractante cu privire la securitate
1 Administratiile vor stabili niveluri de securitate si vor asigura prevederea de a informa
navele care au dreptul de a arbora pavilionul lor asupra gradului de securitate. Atunci cand se
produc modificari privitoare la gradul de securitate, informatiile asupra gradului de securitate
vor fi reactualizate conform imprejurailor.
196

2 Guvernele Contractante vor stabili gradele de securitate si va asigura prevederea de a


informa facilitatile portuare de pe teritoriul lor si navele care urmeaza sa intre in port sau care
stationeaza intr-un port de pe teritoriul lor asupra gradului de securitate. Atunci cand se
produc modificari privitoare la gradul de securitate, informatiile asupra gradului de securitate
vor fi reactualizate conform imprejurailor.
Reglementarea 4
Cerinte impuse Companiilor si navelor
1 Companiile vor respecta cerintele relevante ale acestui capitol si ale partii A a Codului ISPS
luand in considerare ghidul dat in partea B a Codului ISPS.
2 Navele vor respecta cerintele relevante ale acestui capitol si ale partii A a Codului ISPS,
luand in considerare ghidul dat in partea B a Codului ISPS, si respectarea lor va fi verificata si
certificata asa cum se prevede in partea A a Codului ISPS.
3 Inainte de a intra in port sau in timpul stationarii intr-un port de pe teritoriul unui Guvern
Contractant, o nava va respecta cerintele presupuse de un anumit grad de securitate stabilit de
acel Guvern Contractant, daca acest grad de securitate este mai mare decat gradul de
securitate stabilit de Administratie pentru acea nava.
4 Navele vor raspunde fara intarziere la fiecare schimbare spre un grad mai inalt de securitate.
5 Cand o nava nu respecta cerintele aplicabile ale acestui capitol sau ale partii A a Codului
ISPS sau nu poate respecta cerintele gradului de securitate stabilit de catre Administratie sau
alt Guvern Contractant, si aplicabile acelei nave, atunci nava va instiinta autoritatea
competenta corespunzatoare inainte de efectuarea oricarei interfate nava/port sau inaintea
intrarii in port, oricare dintre acestea are loc mai intai.
Reglementarea 5
Responsabilitati specifice Companiilor
Compania se va asigura ca Comandantul are in permanenta disponibile la bord informatii prin
care ofiterii complet autorizati de catre un Guvern Contractant pot stabili:
.1 cine este responsabil cu numirea membrilor echipajului sau a altor persoane in prezent
angajate sau angrenate pe orice post in serviciul acelei nave;
.2 cine este responsabil cu decizia de angajare a navei; si
.3 in cazurile in care nava este angajata in termenii unui contract de charter, care sunt partile
unui astfel de contract.
Reglementarea 6
Sistemul de alarma de securitate al navei
1 Toate navele vor fi prevazute cu un sistem de alarma de securitate al navei, dupa cum
urmeaza:
.1 navele construite la sau dupa 1 iulie 2004;
.2 navele de pasageri, inclusiv ambarcatiunile rapide de pasageri, construite inainte de 1 iulie
2004, nu mai tarziu de prima inspectie a echipamentelor radio dupa 1 iulie 2004;
.3 petroliere, tancuri de produse chimice, tancuri de produse lichefiate, vrachiere si
ambarcatiuni rapide de marfuri cu tonaj brut de 500 tone si mai mare, construite inainte de 1
iulie 2004, nu mai tarziu de prima inspectie a echipamentelor radio dupa 1 iulie 2004; si
.4 alte nave de marfuri cu tonaj brut de 500 tone si mai mare si unitati mobile de foraj in larg
construite inainte de 1 iule 2004, nu mai tarziu de prima inspectie a echipamentelor radio
dupa 1 iulie 2006.
2 Sistemul de alarma de securitate al navei, cand este activat:
197

.1 va initia si transmite o alarma de securitate intre nava si tarm unei autoritati competente
desemnate de catre
Administratie, care, in aceste imprejurari poate sa includa Compania, identificand nava,
locatia acesteia si indicand ca securitatea navei este amenintata sau ca aceasta a fost
compromisa;
.2 nu va trimite alarma de securitate a navei nici unei alte nave;
.3 nu va declansa nici o alarma de la bordul navei; si
.4 va continua sa transmita alarma de securitate a navei pana cand aceasta va fi fost
dezactivata si/sau resetata.
3 Sistemul de alarma de securitate al navei:
.1 va putea fi activat din comanda de navigatie si din cel putin un alt loc; si
.2 se va conforma unor standarde de functionare ce nu vor fi inferioare celor adoptate de catre
Organizatie.
4 Punctele de activare a sistemului de alarma de securiate al navei vor fi astfel proiectate incat
sa previna initierea accidentala a alarmei de securitate a navei.
5 Cerinta pentru un sistem de securitate a navei poate fi respectata prin utilizarea facilitatei
radio echipata in conformitate cu cerintele capitolului IV, cu conditia ca toate cerintele acestei
reglementari sa fie respectate.
6 Cand o Administratie primeste o instiintare despre o alarma de securitate a unei nave, acea
Administratie va instiinta imediat Statul/Statele in vecinatatea caruia/carora opereaza nava.
7 Cand un Guvern Contractant primeste o instiintare despre o alarma de securitate de la o
nava care nu are dreptul sa arboreze pavilionul lui, acel Guvern Contractant va instiinta
imediat Administratia corespunzatoare si, daca este cazul, Statul/Statele in vecinatatea
caruia/carora opereaza nava.
Reglementarea 7
Amenintari aduse navelor
1 Guvernele Contractante vor stabili grade de securitate si vor asigura prevederea de a
informa navele care opereaza in marea lor teritoriala sau care au comunicat intentia de a intra
in marea lor teritoriala asupra gradului de securitate.
2 Guvernele Contractante vor furniza un punct de contact prin care astfel de nave pot solicita
consiliere sau asistenta si caruia astfel de nave sa poata raporta orice problema privind
securitatea altor nave, deplasarea sau comunicatiile.
3 Acolo unde s-a indentificat un risc de atac, Guvernul Contractant implicat va informa navele
in chestiune si Administratiile lor cu privire la:
.1 gradul de securitate in vigoare;
.2 orice masura de securitate care va fi pusa in aplicare de catre navele interesate sa se
protejeze impotriva atacului, in conformitate cu prevederile partii A a Codului ISPS; si
.3 masurile de securitate pe care Statul costal s-a hotarat sa le puna in aplicare, in mod
corespunzator.
Reglementarea 8
Discretia comandantului in ceea ce priveste siguranta si securitatea navei
1 Comandantul nu va fi impiedicat de catre Companie, navlositor sau orice alta persoana sa ia
sau sa puna in aplicare o decizie care, in judecata profesionala a comandantului, este necesara
pentru mentinerea sigurantei si securitatii navei. Aceasta include interzicerea accesului
persoanelor (cu exceptia celor identificate ca fiind complet autorizate de catre Guvernul
Contractant) sau al efectelor acestora si refuzul de a incarca marfa, inclusiv containere sau alte
unitati inchise de transport al marfii.
198

2 Daca, in judecata profesionala a comandantului, apare un conflict intre cerintele de


siguranta si securitate aplicabile unei nave in timpul operarii ei, comandantul va pune in
aplicare cerintele necesare pentru mentinerea sigurantei navei. In astfel de cazuri,
comandantul poate implementa masuri temporare de securitate si va informa imediat
Administratia si, daca este cazul, Guvernul Contractant in al carui port opereaza nava sau
intentioneaza sa intre. Orice astfel de masura temporara de securitate prevazuta de aceasta
reglementare va fi, in limita posibilitatilor, proportional cu gradul de securitate predominant.
Cand astfel de cazuri sunt identificate, Administratia se va asigura ca astfel de conflicte sunt
solutionate si ca posibilitatea repetarii lor este minimalizata.
Reglementarea 9
Masuri de control si conformitate
1 Controlul navelor in port
1.1 In scopul acestui capitol, fiecare nava careia i se aplica acest capitol este supusa
controlului cand stationeaza intr-un port al altui Guvern Contractant de catre ofiterii complet
autorizati de acel Guvern, care pot fi tot cei care efectueaza functiile reglementarii I/19. Un
astfel de control se va limita la verificarea daca la bordul navei exista un Certificat
International de Securitate a Navei valabil sau un Certificat International Provizoriu de
Securitate a Navei valabil emis in conformitate cu prevederile partii A a Codului ISPS
(Certificat), care daca este valabil, va fi acceptat, doar daca exista baze reale pentru a crede ca
nava nu respecta cerintele acestui capitol sau ale partii A a Codului ISPS.
1.2 Atunci cand exista astfel de baze reale, sau cand nu se prezinta la solicitare un Certificat
valabil, ofiterii complet autorizati de catre Guvernul Contractant vor impune una sau mai
multe masuri de control legate de acea nava asa cum se prevede in paragraful 1.3. Orice astfel
de masuri impuse trebuie sa fie proportionale, luand in considerare ghidul dat in partea B a
Codului ISPS.
1.3 Astfel de masuri de control sunt urmatoarele: inspectia navei, intarzierea navei, retinerea
navei, restrictionarea operatiunilor inclusiv deplasarea in interiorul portului sau expulzarea
navei din port. Astfel de masuri de control pot include in plus sau alternativ alte masuri mai
putin corective sau de sanctionare.
2 Nave care intentioneaza sa intre intr-un port al altui Guvern Contractant
2.1 In scopul acestui capitol, un Guvern Contractant poate cere ca navele care intentioneaza sa
in porturile sale sa prezinte urmatoarele informatii ofiterilor complet autorizati de catre acel
Guvern Contractant pentru a se asigura conformitatea cu acest capitol inainte de intrarea in
port in scopul evitarii necesitatii de a impune masuri sau etape de control:
.1 nava poseda un Certificat valabil si numele autoritatii emitente;
.2 gradul de securitate la care opereaza in prezent nava;
.3 gradul de securitate la care nava a operat in orice alt port precedent unde a efectuat o
interfata nava/port in perioada de timp specificata in paragraful 2.3;
.4 orice masuri speciale sau aditionale de securitate care au fost luate de catre nava intr-un
port precedent in care a efectuat o conexiune nava/port in perioada de timp specificata in
paragraful 2.3;
.5 ca procedurile corespunzatoare de securitate a navei au fost mentinute pe durata oricarei
activitati de la nava la nava in perioada de timp specificata in paragraful 2.3; sau
.6 alte informatii practice de securitate asociate (dar nu detalii ale planului de securitate a
navei), luand in considerare ghidul dat in partea B a Codului ISPS.
Daca Guvernul Contractant cere, nava sau Compania va prezenta confirmarea informatiilor
cerute mai sus, acceptabila pentru acel Guvern Contractant.
199

2.2 Fiecare nava, careia i se aplica acest capitol, care intentioneaza sa intre intr-un port al altui
Guvern Contractant va furniza informatiile descrise in paragraful 2.1 asupra solicitarii din
partea ofiterilor complet autorizati de catre acel Guvern Contractant. Comandantul poate
refuza furnizarea acestor informatii, fiind constient de faptul ca acest refuz poate avea ca
rezultat interzicerea accesului in port.
2.3 Nava va tine registre ale informatiilor la care se face referire in paragraful 2.1 pentru
ultimele 10 escale la facilitatile portuare.
2.4 Daca, dupa primirea informatiilor descrise in paragraful 2.1, ofiterii complet autorizati de
catre Guvernul Contractant al portului in care nava intentioneaza sa intre, au baze reale pentru
a crede ca nava nu respecta cerintele acestui capitol sau ale partii A a Codului ISPS, acesti
ofiteri vor incerca sa stabileasca comunicatia cu si intre nava si Administratie pentru a
rectifica non-conformitatea. Daca aceste comunicatii nu rezulta intr-o rectificare, sau daca
ofiterii au baze reale pentru a crede ca nava nu respecta cerintele acestui capitol sau ale partii
A a Codului ISPS, ofiterii pot lua masuri privind acea nava asa cum este prevazut in
paragraful 2.5. Orice astfel de actiune trebuie sa fie proportionala, luand in considerare ghidul
dat in partea B a Codului ISPS.
2.5 Aceste actiuni sunt:
.1 o cerinta de rectificare a non-conformitatii;
.2 o cerinta ca nava porneasca spre o locatie specificata in marea teritoriala sau apele
interioare ale acelui Guvern Contractant;
.3 inspectia navei, daca nava se afla in marea teritoriala a Guvernului Contractant in al carui
port nava intentioneaza sa intre;
sau
.4 interzicerea accesului in port.
Inainte de initierea unor astfel de actiuni, nava trebuie sa fie informata de catre Guvernul
Contractant asupra intentiilor acestuia.
Pe baza acestei informari, comandantul isi poate retrage intentia de a intra in acel port. In
astfel de cazuri, aceasta reglementare nu se va aplica.
Prevederi suplimentare
3.1 In cazul intreprinderii:
.1 unei masuri de control, alta decat o masura mai putin corectiva sau de sanctionare, la care
se face referire in paragraful 1.3;
sau
.2 oricarei actiuni la care se face referire in paragraful 2.5,
un ofiter complet autorizat de catre Guvernul Contractant va informa imediat in scris
Administratia specificand ce masuri de control au fost impuse sau ce actiuni s-au intreprins si
motivele pentru acestea. Guvernul Contractant care impune masurile de control sau actiunile
vor instiinta organizatia de securitate recunoscuta, care a eliberat Certificatul navei vizate si
Organizatia cand astfel de masuri de control sau actiuni au fost impuse sau intreprinse.
3.2 Cand accesul in port este interzis sau nava este expulzata din port, autoritatile portului
Statului trebuie sa comunice datele corespunzatoare autoritatilor Statului urmator de escala,
atunci cand acesta se cunoaste, si oricaror alte State riverane, luand in considerare liniile
directore care urmeaza sa fie elaborate de Organizatie. Confidentialitatea si securitatea acestor
instiintari trebuie sa fie asigurata.
3.3 Interzicerea accesului in port, ca urmare a paragrafelor 2.4 si 2.5, sau expulzarea din port,
ca urmare a paragrafelor 1.1- 1.3, vor fi impuse numai atunci cand ofiterii complet autorizati
de catre Guvernul Contractant au baze reale pentru a crede ca nava reprezinta o amenintare
imediata pentru securitatea sau siguranta personelor, navei sau a proprietatii si nu exista alte
modalitati de indepartare a amenintarii.
200

3.4 Masurile de control la care se face referire in paragraful 1.3 si actiunile la care se face
referire in paragraful 2.5 vor fi impuse numai ca urmare a acestei reglementari, pana cand
non-conformitatea ce a impus masurile de control sau actiunile a fost corectata spre satisfactia
Guvernului Contractant, luand in considerare actiunile propuse de nava sau Administratie,
daca acestea exista.
3.5 Cand Guvernele Contractante exercita controlul la care se refera paragraful 1 sau
intreprind actiuni la care se refera paragraful 2:
.1 toate eforturile posibile vor fi facute pentru a evita retinerea pe nedrept sau intarzierea unei
nave. Daca o nava este astfel retinuta pe nedrept sau intarziata, va avea dreptul la compensatia
tuturor pierderilor sau pagubelor suferite; si
.2 accesul necesar navei nu va fi interzis in cazul urgentelor, al unor motive umanitare sau de
securitate.
Reglementarea 10
Cerinte impuse facilitatilor portuare
1 Facilitatile portuare vor respecta cerintele relevante ale acestui capitol si ale partii A a
Codului ISPS, luand in considerare ghidul dat in partea B a Codului ISPS.
2 Guvernele Contractante cu facilitatea/ile portuara/e de pe teritoriul lor, carora se aplica
aceasta reglementare, se vor asigura ca:
.1 evaluarea securitatii facilitatilor portuare este efectuata, revizuita si aprobata in
conformitate cu prevederile partii A a Codului ISPS; si
.2 planurile de securitate a facilitatilor portuare sunt elaborate, revazute si implementate in
conformitate cu prevederile partii A a Codului ISPS.
3 Guvernele Contractante vor desemna si comunica masurile cerute a fi incluse intr-un plan
de securitate a facilitatilor portuare pentru diferite grade de securitate, inclusiv atunci cand
prezentarea unei Declaratii de Securitate va fi ceruta.
Reglementarea 11
Acorduri alternative de securitate
1 Guvernele Contractante pot atunci cand implementeaza acest capitol si partea A a Codului
ISPS, sa incheie in scris acorduri bilaterale sau multilaterale cu alte Guverne Contractante
asupra masurilor alternative de securitate ce acopera voiaje internationale scurte pe rute fixe
intre facilitati portuare de pe teritoriul lor.
2 Orice astfel de acord nu va compromite gradul de securitate al altor nave sau facilitati
portuare ce nu sunt acoperite de acord.
3 Nici o nava acoperita de un astfel de acord nu va efectua activitati de la nava la nava cu o
nava neacoperita de acord.
4 Astfel de acorduri vor fi revazute periodic, luand in considerare experienta castigata precum
si modificarile anumitor imprejurari sau a amenintarilor estimate fata de nave, facilitati
portuare sau rutele acoperite de acest acord.
Reglementarea 12
Masuri echivalente de securitate
1 O Administratie poate permite unei anumite nave sau unui grup de nave ce au dreptul de a
arbora pavilionul lor sa implementeze alte masuri de siguranta echivalente cu cele prescrise in
acest capitol sau in partea A a Codului ISPS, cu conditia ca astfel de masuri de securitate sa
fie cel putin la fel de eficiente ca cele prescrise in acest capitol sau in partea A a Codului
ISPS.
201

Administratia, care permite astfel de masuri de securitate, va comunica Organizatiei detalii


despre acestea.
2 Cand implementeaza acest capitol si partea A a Codului ISPS, un Guvern Contractant poate
permite unei anumite facilitati portuare sau unui grup de facilitati portuare localizate in
limitele teritoriului sau, altele decat cele acoperite de un acord incheiat in baza reglementarii
11, sa implementeze masuri de securitate echivalente cu cele prescise in acest capitol sau in
partea A a Codului ISPS, cu conditia ca astfel de masuri de securitate sa fie cel putin la fel de
eficiente ca cele prescrise in acest capitol sau in partea A a Codului ISPS. Guvernul
Contractant, care permite astfel de masuri de securitate, va comunica Organizatiei
detalii despre acestea.
Reglementarea 13
Comunicarea informatiilor
1 Guvernele Contractante vor comunica Organizatiei, nu mai tarziu de 1 iulie 2004 si vor
pune la dispozitie pentru informarea Companiilor si navelor urmatoarele:
.1 numele si detalii privind contactarea autoritatii/lor lor nationale responsabile cu securitatea
navei si a facilitatilor
portuare;
.2 locatiile de pe teritoriul lor, acoperite de planurile de securitate ale facilitatilor portuare
aprobate.
.3 numele si detalii privind contactarea celor care au fost desemnati sa fie disponibili in
permanenta sa primeasca si sa actioneze in cazul unor alarmelor de securitate de la nava la
tarm la care se face referire in reglementarea 6.2.1;
.4 numele si detaliile privind contactarea celor care au fost desemnati sa fie disponibili
organizatii in permanenta sa primeasca si sa actioneze in cazul oricaror comunicatii de la
Guvernele Contractante ce exercita masuri de control si conformitate, la care se face referire
in reglementarea 9.3.1; si
.5 numele si detaliile privind contactarea celor care au fost desemnati sa fie disponibili in
permanenta sa furnizeze consultanta si asistenta navelor si carora navele trebuie sa raporteze
orice probleme privind securitatea, la care se face referire in reglementarea 7.2;
si apoi sa actualizeze aceste informatii conform si cand modificarile care se refera la acestea
se petrec. Organizatia va circula aceste detalii altor Guverne Contractante spre informarea
ofiterilor lor.
2 Guvernele Contractante vor comunica Organizatiei, nu mai tarziu de 1 iulie 2004, numele si
detaliile privind contactarea tuturor organizatiilor de securitate autorizate care sa actioneze in
numele lor impreuna cu detaliile privind responsabilitatea specifica si conditiile autoritatii
delegate pentru astfel de organizatii. Astfel de informatii vor fi actualizate conform si cand
modificarile la care se refera acestea se petrec. Organizatia va circula aceste detalii altor
Guverne Contractante spre informarea ofiterilor lor.
3 Guvernele Contractante vor comunica Organizatiei, nu mai tarziu de 1 iulie 2004, o lista a
planurilor aprobate de securitate a facilitatilor portuare situate in limitele teritoriului lor
impreuna cu locatia sau locatiile acoperite de fiecare plan aprobat de securitate a facilitatilor
portuare si data corespunzatoare aprobarii si apoi vor comunicand oricare dintre urmatoarele
schimbari vor avea loc:
.1 modificari ale locatiei sau locatiilor acoperite de un plan aprobat de securitate a facilitatilor
portuare urmeaza sa fie introduse sau au fost introduse. In astfel de cazuri informatiile care
202

urmeaza sa fie comunicate vor indica modificarile locatiei sau locatiilor acoperite de plan si
data de la care astfel de modificari urmeaza sa fie introduse sau au fost implementate.
.2 un plan aprobat de securitate a facilitatilor portuare, anterior inclus in lista prezentata
Organizatiei, urmeaza sa fie retras sau a fost retras. In astfel de cazuri informatiile care
urmeaza sa fie comunicate vor indica data la care retragerea va intra in vigoare sau a fost
implementata. In aceste cazuri, Organizatia va fi informata cat de repede este practic posibil;
si
.3 adaugiri urmeaza sa fie facute la lista planurilor aprobate de securitatea facilitatilor
portuare. In astfel de cazuri, informatiile ce urmeaza sa fie comunicate vor indica locatia sau
locatiile acoperite de plan si data aprobarii.
4 Guvernele Contractante vor comunica Organizatiei, la interval de 5 ani dupa 1 iulie 2004, o
lista revazuta si actualizata care sa indice toate planurile de securitate a facilitatilor portuare
aprobate pentru facilitatile portuare de pe teritoriul lor impreuma cu locatia sau locatiile
acoperite de fiecare plan de securitate a facilitatilor portuare aprobat si data corespunzatoare
de aprobare (si data aprobarii oricaror amendamente la aceasta) care va elimina sau inlocui
toate informatiile comunicate Organizatiei, ca urmare a paragrafului 3, in ultimii 5 ani.
5 Guvernele Contractante vor comunica Organizatiei informatia ca s-a incheiat un acord in
baza reglementarii 11.
Informatia comunicata va cuprinde:
.1 numele Guvernelor Contractante care au incheiat acordul;
.2 facilitatile portuare si rutele fixe acoperite de acord;
.3 periodicitatea revizuirii acordului;
.4 data intrarii in vigoare a acordului; si
.5 informatii asupra oricaror consultatii care au avut loc cu celelalte Guverne Contractante;
si apoi vor comunica Organizatiei, cat mai repede posibil, informatii atunci cand acordul a
fost amendat sau a expirat.
6 Orice Guvern Contractant care permite, in baza prevederilor reglementarii 12, orice masuri
de securitate echivalente in
cazul unei nave care are dreptul de a arbora pavilionul sau sau in cazul unei facilitati portuare
localizate in limitele teritoriului sau, va comunica organizatiei detalii despre acestea.
7 Organizatia va face disponibile informatiile comunicate in paragraful 3 pentru alte Guverne
Contractante la cerere.
ANEXA
ERATA
SOLAS/CONF.5/DC/1
1 Nota de subsol 1 este amendata dupa cum urmeaza:
Prima inspectie a echipamentului de siguranta inseamna prima inspectie anuala, prima
inspectie periodica sau prima inspectie de reinnoire a echipamentului de siguranta, oricare
dintre ele are loc prima dupa 1 iulie 2004 si, in plus, in cazul navelor in constructie, inspectia
initiala.
2 Reglementarea XI-2/1.4 este amendata dupa cum urmeaza:
4 Termenul Guvern Contractant, cand este folosit in reglementarile 3, 4, 7 si 10-13 include
o referire la Autoritatea Desemnata.
3 In reglementarea XI-2/12.2 referirea la reglementarea 7 este amendata la reglementarea
11SOLAS/CONF.5/DC/2
4 Sectiunea A/4.1 a Codului ISPS este amendata dupa cum urmeaza:
4.1 Supuse prevederilor reglementarii XI-2/3 si XI-2/7, Guvernele Contractante vor stabili
grade de securitate si vor asigura indrumare in scopul protectiei in fata incidentelor de
203

securitate. Grade mai inalte de securitate indica o probabilitate mai mare de ocurenta a
incidentelor de securitate. Factorii care trebuie luati in considerare in stabilirea gradului
corespunzator de securitate includ:
Nota: subsectiunile A/4.1.1 A/4.1.4 raman nemodificate 5 Sectiunea A/7.6 a Codului ISPS
este amendat dupa cum urmeaza:
7.6 Inainte de intrarea in port, sau in timpul stationarii in port de pe teritoriul unui Guvern
Contractant care a stabilit gradul 2 sau 3 de securitate, nava trebuie sa recunoasca primirea
acestei instructiuni si va confirma ofiterului insarcinat cu securitatea facilitatei portuare
initierea implementarii masurilor si procedurilor corespunzatoare asa cum sunt detaliate in
planul de securitate al navei, si in cazul gradului 3 de securitate in instructiunile stabilite de
Guvernul Contractant care a stabilit gradul 3
de securitate. Nava trebuie sa raporteze orice dificultate in implementare. In astfel de cazuri,
ofiterul insarcinat cu securitatea facilitatei portuare si ofiterul insarcinat cu securitatea navei
vor coordona actinile corespunzatoare.
6 Sectiunea A/9.4.2 a Codului ISPS este amendata dupa cum urmeaza:
.2 identificarea zonelor restrictionate si masurile privind prevenirea accesului neautorizat la
acestea;
7 Sectiunea A/9.5.1 a Codului ISPS este amendata dupa cum urmeaza:
9.5.1 Natura modificarilor aduse planului de securitate a navei sau echipamentului de
securitate care a fost aprobat de catre Administratie, in urma sectiunii 9.5, va fi documentata
intr-o modalitate care indica clar aprobarea. Aceasta aprobare va fi disponibila la bord si va fi
prezentata impreuna cu Certificatul International de Securitate a Navei [(sau Certificatul
International Intermediar de securitate a Navei)]. Daca aceste modificari sunt temporare,
odata ce masurile si echipamentul original au fost repuse, aceasta documentare nu mai trebuie
retinuta de catre nava.
SOLAS/CONF.5/DC/2/Add.1
8 Paragrafele B/4.37 si B/4.38 sunt amendate dupa cum urmeaza:
4.37 Reglementarea XI-2/9.2.1 prezinta informatiile pe care Guvernele Contractante le pot
solicita de la o nava ca o conditie de intrare in port. Un punct din informatiile prezentate il
constituie confirmarea oricaror masuri speciale sau aditionale luate de catre nava in timpul
ultimelor zece escale la o facilitate portuara. Exemple in acest sens includ:
.1 inregistrari ale masurilor luate in timpul vizitarii unei instalatii portuare localizate pe
teritoriul unui Stat care nu este Guvern Contractant, mai ales acele masuri care in mod normal
au fost furnizate de facilitatile portuare localizate pe teritoriul Guvernelor Contractante; si
.2 orice Declaratii de Securitate care au intrat in vigoare in cazul unor instalatii portuare sau al
altor nave
4.38 Un alt punct printre informatiile prezentate, care poate fi solicitat ca o conditie de intrare
in port, il constituie confirmarea mentinerii procedurilor corespunzatoare de secritate a navei
pe durata activitatilor de la nava la nava efectuate in [timpul ultimelor 10 escale la o facilitate
portuara]. In mod normal nu s-ar solicita sa includa inregistrari ale transferurilor de piloti,
vami, imigrare, oficialitati insarcinate cu securitatea si nici buncherare, descarcare partiala ,
incarcarea proviziilor si descarcarea deseurilor de catre nava la facilitatile portuare pentru ca
acestea vor fi incluse in Planul de Securitate al Navei.
Exemple de informatii care pot fi date includ:
Nota: subparagrafele B/4.38.1 la B/4.38.3 raman nemodificate.
9 Paragraful B/45 este amendat dupa cum urmeaza:
204

4.45 In ceea ce priveste navele sub pavilionul unui Stat care nu este Guvern Contractant la
Conventie si nu este Parte a Protocolului SOLAS 19882, Guvernele Contractante nu trebuie
sa trateze mai favorabil astfel de nave. In consecinta, cerintele reglementarii XI-2/9 si ghidul
dat in aceasta Parte a Codului trebuie aplicate acestor nave.
10 Paragraful B/5.4 este amendat dupa cum urmeaza:
5.4 Principalul scop al DoS este sa asigure ajungerea la un acord intre nava si instalatia
portuara sau cu alte nave cu care efectueaza conexiuni conform masurilor de securitate pe
care le vor intreprinde fiecare in conformitate cu prevederile planurilor lor de securitate
aprobate.
SOLAS/CONF.5/DC/3
11 Proiectul de Rezolutie a Conferintei 4 asupra Viitoarelor Amendamente la Capitolul XI-2
al Conventiei SOLAS 1974 asupra Masurilor Speciale de Sporire a Securitatii Maritime este
amendat dupa cum se arata in Apendicele anexat.
12 Paragraful operativ 4 al Rezolutiei Conferintei 5 asupra Promovarii Cooperarii si
Asistentei Tehnice este amendat
dupa cum urmeaza:
2 Protocolul din 1988 referitor la Conventia Internationala pentru Ocrotirea Vietii Umane pe
Mare, 1974
15
4. INVITA DE ASEMENEA Secretarul general sa analizeze din timp stabilirea Fondului de
Creditare pentru Securitatea
Maritima in scopul furnizarii unei surse sigure de suport financiar pentru activitatile de
cooperare tehnica privind securitatea
maritima si, in special, furnizarii suportului pentru initiative nationale in tarile in curs de
dezvoltare in vederea intaririi
infrastructurii si masurilor lor privind securitatea maritima.
ANEXA
Codul international pentru securitatea navelor si a facilitatilor portuare
PARTEA A
Cerinte obligatorii privind prevederile Capitolului xi 2 al conventiei internationale pentru
ocrotirea vietii umane pe mare, 1974, amendata
1. GENERALITATI
1.1. Introducere
Aceasta parte a Codului international pentru securitatea navelor si a facilitatilor portuare
contine prevederi obligatorii la care se
face referire in capitolul XI 2 al Conventiei Internationale pentru Ocrotirea Vietii Umane pe
Mare, 1974, amendata.
1.2. Obiective
Obiectivele acestui Cod sunt:
.1 sa stabileasca un cadru international care sa implice cooperarea intre Guvernele
Contractante, Agentiile guvernamentale, administratiile locale si ramurile industriale de
navigatie si portuare pentru a detecta amenintarile la securitate si a lua masuri preventive
contra incidentelor de securitate ce afecteaza navele sau facilitatile portuare folosite in
comertul international;

205

.2 sa stabileasca rolurile si responsabilitatile respective ale Guvernelor Contractante,


Agentiilor guvernamentale, administratiilor locale si ale ramurilor industriale de navigatie si
portuare, la nivel national si international pentru asigurarea securitatii maritime;
.3 sa asigure adunarea si schimbul la timp si eficient de informatii legate de securitate;
.4 sa ofere o metodologie pentru evaluarile de securitate astfel incat sa aiba stabilite planuri si
proceduri pentru a reactiona la grade de securitate in schimbare; si
.5 sa asigure increderea ca sunt stabilite masuri de securitate maritima adecvate si
proportionate.
1.3 Cerinte functionale
Pentru a atinge aceste obiective, prezentul Cod cuprinde un numar de cerinte functionale.
Acestea includ, dar nu sunt limitate la:
.1 strangerea si evaluarea informatiei cu privire la amenintarile la securitate si schimbul de
astfel de informatii cu Guvernele Contractante corespunzatoare;
.2 solicitarea mentinerii protocoalelor de comunicare pentru nave si facilitati portuare;
.3 prevenirea accesului neautorizat la nave, facilitati portuare si in zonele lor restrictionate;
.4 prevenirea introducerii de arme neautorizate, echipamente incendiare sau explozibile la
nave si facilitati portuare;
.5 furnizarea de mijloace pentru pornirea alarmei ca reactie la amenintarile privind securitatea
sau incidentele de securitate;
.6 solicitarea de planuri de securitate a navei si a facilitatii portuare bazate pe evaluarile de
securitate; si
.7 solicitarea de instruire si exercitii pentru a asigura familiarizarea cu planurile si procedurile
de securitate.
2 DEFINITII
2.1 In sensul acestei parti, daca nu este prevazut in mod expres altfel:
.1 Conventie inseamna Conventia Internationala pentru Ocrotirea Vietii Umane pe Mare,
1974, amendata.
.2 Reglementare inseamna o reglementare a Conventiei.
.3 Capitol inseamna un capitol al Conventiei.
.4 Planul de securitate a navei inseamna un plan elaborat pentru a asigura aplicarea masurilor
la bordul navei destinate sa protejeze persoanele de la bord, marfa, unitatile de transport al
marfii, magaziile navei sau nava de riscurile unui incident de securitate.
.5 Planul de securitate a facilitatii portuare inseamna un plan elaborat pentru a asigura
aplicarea masurilor destinate sa protejeze facilitatea portuara si navele,persoanele, marfurile,
unitatile de transport al marfii si magaziile navei in interiorul facilitatii portuare de riscurile
unui incident de securitate.
.6 Ofiterul insarcinat cu securitatea navei inseamna persoana de la bord, subordonata
comandantului, desemnata de Companie ca responsabila cu securitatea navei, inclusiv
implementarea si mentinerea planului de securitate a navei si cu legatura cu ofiterul insarcinat
cu securitatea companiei si cu ofiterul insarcinat cu securitatea facilitatii portuare.
.7 Ofiterul insarcinat cu securitatea companiei inseamna persoana desemnata de catre
Companie pentru a se asigura ca evaluarea securitatii navei este realizata, ca este elaborat un
plan de securitate a navei, transmis spre aprobare si apoi implementat si mentinut, si pentru
legatura cu ofiterul insarcinat cu securitatea facilitatii portuare si ofiterul insarcinat cu
securitatea navei.
.8 Ofiterul insarcinat cu securitatea facilitatii portuare inseamna persoana desemnata
responsabila cu elaborarea, implementarea, revizuirea si mentinerea planului de securitate a
206

facilitatii portuare si cu legatura cu ofiterii insarcinati cu securitatea navei si cu ofiterii


insarcinati cu securitatea companiei.
.9 Grad de securitate 1 inseamna gradul pentru care trebuie mentinute tot timpul masuri de
securitate minime de protectie corespunzatoare.
.10 Grad de securitate 2 inseamna gradul pentru care trebuie mentinute pe o perioada de timp
masuri de securitate suplimentare de protectie corespunzatoare ca rezultat al riscului ridicat al
unui incident de securitate.
.11 Grad de securitate 3 inseamna gradul pentru care trebuie mentinute masuri de securitate
suplimentare specifice de aparare pe o perioada de timp cand un incident de securitate este
probabil sau iminent, desi poate nu este posibil de identificat tinta specifica.
2.2. Termenul nava, atunci cand este folosit in prezentul Cod, include unitati mobile de
foraj in larg si ambarcatiuni de mare viteza, asa cum sunt definite in reglementarea XI-2/1.
2.3. Termenul Guvern Contractant in legatura cu orice referire la o facilitate portuara,
atunci cand este folosit in sectiunile de la 14 la 18, include o referinta la Autoritatea
Desemnata.
2.4. Termenii care nu sunt definiti altfel in aceasta parte au acelasi inteles ca cel atribuit lor in
capitolele I si XI 2.
3 APLICARE
3.1. Acest cod se aplica:
.1 urmatoarelor tipuri de nave angajate in voiaje internationale:
.1 navelor de pasageri, inclusiv ambarcatiunile de mare viteza pentru pasageri;
.2 cargourilor, inclusiv ambarcatiunilor de mare viteza de 500 tone tonaj brut si mai mult; si
.3 unitatilor mobile de foraj in larg; si
.2 facilitatilor portuare ce servesc astfel de nave angajate in voiaje internationale.
3.2. In ciuda prevederilor sectiunii 3.1.2, Guvernele Contractante vor decide extinderea
aplicarii prezentei Parti din Cod asupra acelor facilitati portuare in interiorul teritoriului lor
care, desi initial erau folosite de catre nave care nu erau angajate in voiaje internationale, sunt
solicitate, ocazional, sa serveasca nave care sosesc din sau pleaca intr-un voiaj international.
3.2.1. Guvernele Contractante isi vor baza deciziile, conform sectiunii 3.2, pe o evaluare a
securitatii facilitatii portuare efectuata in conformitate cu prezenta Parte a Codului.
3.2.2. Orice decizie adoptata de un Guvern Contractant, conform sectiunii 3.2, nu va
compromite gradul de securitate ce se intentioneaza a fi atins prin capitolul XI-2 sau prin
prezenta Parte a Codului.
3.3. Prezentul Cod nu se aplica navelor de razboi, auxiliarelor navale sau altor nave detinute
sau operate de un Guvern Contractant si utilizate numai in serviciul non-comercial al
Guvernului.
3.4. Sectiunile 5 - 13 si 19 ale acestei Parti se aplica navelor si Companiilor asa cum se
specifica in reglementarea XI 2/4.
3.5. Sectiunile 5 si 14 - 18 ale acestei Parti se aplica facilitatilor portuare asa cum se specifica
in reglementarea XI 2/10.
3.6. Nimic in prezentul Cod nu va prejudicia drepturile sau obligatiile Statelor conform
legislatiei internationale.
4 RESPONSABILITATILE GUVERNELOR CONTRACTANTE
4.1 Conform prevederilor reglementarii XI-2/3 si XI-2/7, Guvernele Contractante vor stabili
grade de securitate si vor oferi ghid pentru protectia impotriva incidentelor de securitate.
Gradele de securitate mai ridicata indica o probabilitate mai mare de aparitie a unui incident
de securitate. Factori ce trebuie analizati in stabilirea gradului corespunzator de securitate
includ:
207

.1 gradul in care informatia privind amenintarea este credibila;


.2 gradul in care informatia privind amenintarea este coroborata;
.3 gradul in care informatia privind amenintarea este specifica sau iminenta; si
.4 consecintele potentiale ale unui astfel de incident de securitate.
4.2 Guvernele Contractante, atunci cand stabilesc gradul de securitate 3, vor emite, dupa cum
este necesar, instructiuni corespunzatoare si vor furniza informatii referitoare la securitate
navelor si facilitatilor portuare care pot fi afectate.
4.3 Guvernele Contractante pot delega catre o organizatie de securitate recunoscuta unele din
responsabilitatile sale referitoare la securitate conform capitolului XI-2 si prezentei Parti a
Codului cu exceptia urmatoarelor aspecte:
.1 stabilirea gradului de securitate aplicabil;
.2 aprobarea unei Evaluari a Securitatii Facilitatii Portuare si amendamentele ce urmeaza unei
evaluari aprobate;
.3 determinarea facilitatilor portuare care vor trebui sa desemneze un Ofiter insarcinat cu
securitatea facilitatii
portuare;
.4 aprobarea unui Plan de securitate a facilitatii portuare si amendamentele care urmeaza unui
plan aprobat;
.5 exercitarea controlului si masurile corespunzatoare in conformitate cu reglementarea XI2/9; si
.6 stabilirea cerintelor pentru Declaratia de securitate.
4.4 Guvernele Contractante, in sensul extinderii pe care acestea o considera corespunzatoare,
vor verifica eficienta Planurilor de securitate a navelor sau a facilitatilor portuare, sau
eficienta amendamentelor la astfel de planuri pe care le-au aprobat sau, in cazul navelor,
eficienta planurilor care au fost aprobate in numele lor.
5 DECLARATIA DE SECURITATE
5.1 Guvernele Contractante vor determina cand o declaratie de securitate este ceruta prin
evaluarea riscului pe care il prezinta o interfata nava/port sau activitatea nava-nava pentru
persoane, proprietate sau mediu.
5.2 O nava poate solicita incheierea Declaratiei de securitate atunci cand:
.1 nava opereaza la un grad de securitate mai inalt decat facilitatea portuara sau alta nava cu
care aceasta este in interfata;
.2 exista un acord asupra unei Declaratii de securitate intre Guvernele Contractante care
acopera anumite voiaje internationale sau nave specifice in acele voiaje;
.3 a existat o amenintare la securitate sau un incident de securitate care a implicat nava sau
facilitatea portuara, dupa caz;
.4 nava se afla intr-un port care nu trebuie sa detina si sa implementeze un plan de securitate a
facilitatii portuare aprobat; sau
.5 nava deruleaza activitati nava-nava cu o alta nava care nu trebuie sa detina si sa
implementeze un plan de securitate a navei aprobat.
5.3. Cererile pentru incheierea unei Declaratii de securitate, conform acestei sectiuni, vor fi
facute cunoscute de catre nava sau facilitatea portuara aplicabila,
5.4. Declaratia de securitate va fi completata de:
.1 comandant sau de ofiterul insarcinat cu securitatea navei in numele navei (navelor); si, daca
este cazul,
.2 ofiterul insarcinat cu securitatea facilitatii porturare sau, daca Guvernul Contractant
stabileste altfel, alt organ responsabil cu securitatea pe tarm, in numele facilitatii portuare.
208

5.5. Declaratia de securitate va contine cerintele de securitate care ar putea fi impartite intre o
facilitate portuara si o nava (sau intre nave) si va stabili responsabilitatea fiecareia dintre
acestea.
5.6. Guvernele Contractante vor specifica, tinand cont de prevederile reglementarii XI2/9.2.3, perioada minima pentru care Declaratiile de securitate vor fi pastrate de catre
facilitatile portuare aflate in cadrul teritoriilor lor.
5.7. Administratiile vor specifica, tinand cont de prevederile reglementarii XI-2/9.2.3,
perioada minima pentru care Declaratiile de securitate vor fi pastrate de catre navele
indreptatite sa arboreze pavilionul lor.
6 OBLIGATIILE COMPANIEI
6.1. Compania se va asigura ca planul de securitate a navei contine o declaratie clara ce
accentueaza autoritatea comandantului. Compania va stabili in planul de securitate a navei ca,
comandantul are autoritatea si responsabilitatea superioara in a lua decizii cu privire la
siguranta si securitatea navei si la cererea de asistenta a companiei sau a oricarui alt Guvern
Contractant, in functie de necesitati.
6.2. Compania se va asigura ca ofiterului insarcinat cu securitatea companiei, comandantului
si ofiterului insarcinat cu securitatea navei li se acorda sprijinul necesar pentru a-si indeplini
indatoririle si responsabilitatile in conformitate cu capitolul XI2 si prezenta Parte a acestui Cod.
7 SECURITATEA NAVEI
7.1. Unei nave i se cere sa opereze conform gradelor de securitate stabilite de Guvernele
Contractante, asa cum se indica mai jos.
7.2. La gradul de securitate 1, vor fi indeplinite urmatoarele activitati, prin masuri
corespunzatoare, pe toate navele, luand in considerare ghidul dat in partea B a acestui Cod,
pentru a identifica si a lua masuri preventive impotriva incidentelor de securitate:
.1 asigurarea executarii tuturor sarcinilor de securitate la nava;
.2 controlul accesului la nava;
.3 controlarea ambarcarii persoanelor si a efectelor lor;
.4 monitorizarea zonelor restrictionate pentru a se asigura ca numai persoanele autorizate au
acces;
.5 monitorizarea zonelor pe punte si a zonelor din jurul navei;
.6 supervizarea manevrarii marfii si a proviziilor navei; si
.7 asigurarea ca sistemul de comunicare privind securitatea este disponibil.
7.3. La gradul de securitate 2, masurile suplimentare de protectie, specificate in planul de
securitate a navei vor fi implementate pentru fiecare activitate detaliata in sectiunea 7.2, luand
in considerare ghidul dat in partea B a acestui Cod.
7.4. La gradul de securitate 3, masuri de protectie suplimentare specifice, specificate in planul
de securitate a navei vor fi implementate in fiecare activitate detaliata in sectiunea 7.2, luand
in considerare ghidul dat in partea B a acestui Cod.
7.5. Oricand gradele de securitate 2 si 3 sunt stabilite de catre Administratie, nava va lua la
cunostinta primirea instructiunilor asupra schimbarii gradului de securitate.
7.6. Inaintea intrarii intr-un port sau in timp ce se afla intr-un port de pe teritoriul unui Guvern
Contractant care a stabilit gradul de securitate 2 sau 3, nava va lua la cunostinta primirea
acestei instructiuni si va confirma ofiterului insarcinat cu securitatea facilitatii portuare
initierea implementarii masurilor si procedurilor corespunzatoare asa cum este detaliat in
planul de securitate a navei si, in cazul gradului de securitate 3, in instructiunile emise
Guvernul Contractant care a stabilit gradul de securitate 3. Nava va raporta orice dificultate
209

aparuta in procesul de implementare. In astfel de cazuri, ofiterul insarcinat cu securitatea


facilitatii portuare si ofiterul insarcinat cu securitatea navei vor tine legatura si vor coordona
actiunile corespunzatoare.
7.7. Daca o nava este solicitata de catre Administratie sa stabileasca un grad de securitate mai
mare sau este deja se afla la un grad de securitate mai mare, altul decat acela stabilit pentru
portul in care intentioneaza sa intre sau in care se afla deja, nava va aviza apoi, fara intarziere,
autoritatea competenta a Guvernului Contractant pe teritoriul caruia este localizata facilitatea
portuara si ofiterul insarcinat cu securitatea instalalatiei portuare asupra situatiei.
7.7.1. In astfel de cazuri, ofiterul insarcinat cu securitatea navei va tine legatura cu ofiterul
insarcinat cu securitatea facilitatii portuare si va coordona actiunile corespunzatoare, daca este
necesar.
7.8. O Administratie care solicita navelor indreptatite sa arboreze pavilionul sau sa stabileasca
gradul de securitate 2 sau 3 intr-un port al altui Guvern Contractant, va informa acel Guvern
Contractant fara intarziere.
7.9. Atunci cand Guvernele Contractante stabilesc grade de securitate si asigura prevederea
referitoare la informarea asupra gradului de securitate pentru navele care opereaza in marea
lor teritoriala sau care au transmis intentia lor de a intra in marea lor teritoriala, astfel de nave
vor fi avizate sa fie vigilente si sa raporteze Administratiei lor si oricaror State aflate in
apropierea coastei orice informatie pe care o observa si care ar putea afecta securitatea
maritima in zona.
7.9.1. Atunci cand avizeaza astfel de nave asupra gradului de securitate aplicabil, un Guvern
Contractant, tinand cont de ghidul dat in Partea B a prezentului Cod, va aviza de asemenea
acele nave si asupra oricarei masuri de securitate pe care aceastea ar trebui sa o ia si, daca este
cazul, asupra masurilor care au fost luate de catre Guvernul Contractant pentru a asigura
protectia impotriva amenintarilor.
8 EVALUAREA SECURITATII NAVEI
8.1. Evaluarea securitatii navei este o parte esentiala si integrala a procesului elaborarii si
actualizarii planului de securitate a navei.
8.2. Ofiterul insarcinat cu securitatea companiei se va asigura ca evaluarea securitatii este
executata de persoane cu abilitati corespunzatoare in a evalua securitatea unei nave, in
conformitate cu aceasta sectiune si luand in considerare ghidul dat in Partea B a acestui Cod.
8.3. Supusa prevederilor din sectiunea 9.2.1, o organizatie recunoscuta de securitate poate
efectua evaluarea securitatii unei nave specifice.
8.4. Evaluarea securitatii navei va include o inspectie a securitatii la fata locului, si, cel putin,
urmatoarele elemente:
.1 identificarea masurilor de securitate, a procedurilor si operatiunilor existente;
.2 identificarea si evaluarea operatiunilor-cheie de la bord, important de protejat;
.3 identificarea amenintarilor posibile fata de operatiunile cheie de la bord si probabilitatea
incidentei lor, pentru a stabili si da prioritate masurilor de securitate; si
.4 identificarea punctelor slabe, inclusiv factorii umani din infrastructura, politici si proceduri.
8.5. Evaluarea securitatii navei va fi documentata, revazuta, acceptata si pastrata de
Companie.
9 PLANUL DE SECURITATE A NAVEI
9.1. Fiecare nava va avea la bord un plan de securitate a navei aprobat de Administratie.
Planul va prevedea pentru cele trei grade de securitate asa cum este definit in aceasta Parte a
prezentului Cod.
210

9.1.1. Supusa prevederilor sectiunii 9.2.1, o organizatie recunoscuta de securitate poate


pregati planul de securitate pentru o nava specifica.
9.2. Administratia poate incredinta revederea si aprobarea planurilor de securitate a navei sau
a amendamentelor la un plan aprobat anterior unor organizatii recunoscute de securitate.
9.2.1. In astfel de cazuri, organizatia recunoscuta de securitate, efectuand revederea si
aprobarea unui plan de securitate a navei,sau a amendamentelor la acesta, pentru ca o anumita
nava nu trebuie sa fie implicata nici in pregatirea evaluarii securitatii navei pe baza careia
planul sau amendamentele au fost elaborate.
9.3. Transmiterea spre aprobare a unui plan de securitate a navei sau a amendamentelor la un
plan aprobat anterior trebuie sa fie insotita de evaluarea securitatii in baza careia au fost
elaborate planul sau amendamentele.
9.4. Un astfel de plan va fi elaborat luand in considerare ghidul dat in partea B a acestui Cod
si va fi redactat in limba sau limbile de lucru de la nava. Daca limba sau limbile folosite nu
sunt engleza, franceza sau spaniola, o traducere intr-una din aceste limbi va fi inclusa. Planul
va cuprinde cel putin:
.1 masurile destinate sa impiedice introducerea la bordul navelor a armelor, substantelor si
echipamentelor periculoase cu intentia de a fi folosite impotriva oamenilor, navelor sau
porturilor si transportul carora este neautorizat;
.2 identificarea zonelor restrictionate si masurilor pentru prevenirea accesului neautorizat in
acestea;
.3 masuri pentru prevenirea accesului neautorizat la nava;
.4 procedurile de raspuns la amenintarile privind securitatea sau atentatele la securitate,
inclusiv prevederile pentru mentinerea operatiunilor vitale ale navei sau ale interfatei
nava/port;
.5 procedurile de raspuns la orice instructiuni de securitate pe care Guvernele Contractante le
pot da pentru gradul de securitate 3;
.6 procedurile pentru evacuare in caz de amenintari privind securitatea sau atentatele la
securitate;
.7 indatoririle personalului de la bord insarcinat cu responsabilitati privind securitatea si ale
altor membri ai
personalului de la bord in privinta aspectelor de securitate;
.8 procedurile pentru auditarea activitatilor de securitate;
.9 procedurile pentru instruire, exercitii si antrenamente asociate cu planul;
.10 proceduri pentru interfata cu activitatile in legatura cu securitatea facilitatii portuare;
.11 procedurile pentru revizuirea periodica a planului si pentru actualizarea acestuia;
.12 procedurile pentru raportarea incidentelor de securitate;
.13 identificarea ofiterului insarcinat cu securitatea navei;
.14 identificarea ofiterului insarcinat cu securitatea companiei, inclusiv a serviciului de
contactat 24 ore pentru detalii;
.15 procedurile pentru asigurarea inspectiei, testarii, calibrarii si intretinerii oricaror
echipamente de securitate prevazute la bord;
.16 frecventa testarii sau calibrarii oricaror echipamente de securitate prevazute la bord;
.17 identificarea locurilor unde sunt prevazute puncte de activare a sistemului de alarma
privind securitatea navei;*si
.18 procedurile, instructiunile si ghidul referitoare la folosirea sistemului de alarma privind
securitatea navei, inclusiv
testarea, activarea, dezactivarea si resetarea pentru limitarea alarmelor false.*
9.4.1. Personalul care efectueaza audituri interne ale activitatilor de securitate specificate in
211

plan sau care evalueaza implementarea acestora va fi independent de activitatile care sunt
auditate mai putin atunci cand acest lucru este impracticabil datorita marimii sau specificului
Companiei sau navei.
9.5. Administratia va determina care dintre schimbarile la un plan de securitate aprobat sau la
orice echipamente de securitate specificate intr-un plan aprobat nu vor fi implementate mai
putin atunci cand amendamentele relevante aduse planului sunt aprobate de catre
Administratie. Orice astfel de schimbari vor fi cel putin la fel de eficiente ca si acelea
prescrise in capitolul XI-2 si prezenta parte din Cod.
9.5.1. Natura schimbarilor aduse planului de securitate a navei sau echipamentelor de
securitate care au fost in mod specific aprobate de catre Administratie, conform sectiunii 9.5,
vor fi documentate intr-o maniera care indica in mod clar o astfel de aprobare. Aceasta
aprobare va fi disponibila la bord si va fi prezentata impreuna cu Certificatul International de
Securitate a Navei (sau cu Certificatul International Interimar de Securitate a Navei). Daca
aceste schimbari sunt temporare, odata ce masurile sau echipamentele originale aprobate sunt
reinstaurate, aceasta documentatie nu mai trebuie pastrata de catre nava.
9.6. Planul poate fi tinut in format electronic. Intr-un astfel de caz, va fi protejat prin
proceduri ce au ca scop prevenirea stergerii, distrugerii sau amendarea acestuia, neautorizate.
9.7. Planul va fi protejat de accesul sau dezvaluirea neautorizate.
9.8. Planurile de securitate a navei nu sunt supuse inspectiei de catre ofiterii complet
autorizati de un Guvern Contractant sa execute controlul si conformitatea masurilor potrivit
reglementarii XI-2/9, cu exceptia circumstantelor specificate in sectiunea
9.8.1.
9.8.1. Daca ofiterii complet autorizati de catre un Guvern Contractant au motive clare sa
creada ca nava nu respecta cerintele capitolului XI-2 sau partea A a prezentului Cod si
singurul mod de verificare sau rectificare a non-conformitatii este acela de revedere a
cerintelor relevante din planul de securitate a navei, accesul limitat la sectiunile specifice ale
planului in legatura cu non-conformitatea este permis in mod exceptional, dar numai cu
consimtamantul Guvernului Contractant al navei in cauza sau al comandantului navei
respective. Cu toate acestea, prevederile din plan referitoare la sectiunea 9.4 subsectiunile .2,
.4, .5, .7, .15, .17 si .18 din prezenta Parte a Codului sunt considerate informatii confidentiale
si nu pot fi subiectul unei inspectii, mai putin atunci cand este convenit altfel de catre
Guvernele Contractante implicate.
10 PROCESE VERBALE
10.1. Procesele verbale ale urmatoarelor activitati din planul de securitate a navei vor fi tinute
la bord pentru cel putin perioada minima specificata de Administratie, avand in vedere
prevederile reglementarii XI-2/9.2.3:
.1 instruire, antrenament si exercitii;
.2 amenintari la securitate si incidente de securitate;
.3 atentatele la securitate;
.4 schimbarile ale gradului de securitate;
* Administratiile pot permite, pentru a evita compromiterea in orice fel a obiectivului referitor
la prevederea la bord a alarmei de
securitate a navei, ca aceasta informatie sa fie pastrata in alta parte la bord, intr-un document
cunoscut de comandant, de ofiterul
insarcinat cu securitatea navei si a altor membrii superiori de la bord, asa cum poate decide
compania.
.5 comunicatiile legate de securitatea directa a navei precum amenintarile specifice aduse
navei sau facilitatilor portuare la care se afla sau a fost nava;
212

.6 audituri interne si revizuiri ale activitatilor legate de securitate;


.7 revizuirea periodica a evaluarii securitatii navei;
.8 revizuirea periodica a planului de securitate a navei;
.9 implemetarea oricaror amendamente aduse planului; si
.10 intretinerea, calibrarea si testarea oricarui echipament de securitate prevazut la bord
inclusiv testarea sistemului de alarma pentru securitatea navei.
10.2 Procesele verbale trebuie pastrate in limba sau limbile de lucru de pe nava. Daca limba
sau limbile utilizate nu sunt engleza, franceza sau spaniola, o traducere intr-una din aceste
limbi va fi inclusa.
10.3 Procesele verbale pot fi pastrate in format electronic. Intr-un astfel de caz, ele vor fi
protejate prin proceduri ce au ca scop prevenirea stergerii, distrugerii sau amendarii
neautorizate.
10.4 Procesele verbale vor fi protejate de accesul sau dezvaluirea neautorizate.
11 OFITERUL INSARCINAT CU SECURITATEA COMPANIEI
11.1 Compania va desemna un ofiter insarcinat cu securitatea companiei. O persoana
desemnata ca ofiter insarcinat cu securitatea companiei poate actiona ca ofiter insarcinat cu
securitatea companiei pentru una sau mai multe nave, in functie de numarul sau tipurile de
nave pe care le opereaza compania cu conditia ca sa se identifice clar pentru care nave este
responsabila aceasta persoana. O companie poate, in functie de numarul sau tipurile de nave
pe care le opereaza, sa desemneze mai multe persoane ca ofiteri insarcinati cu securitatea
companiei, cu conditia sa se identifice clar pentru care nave este responsabila fiecare
persoana.
11.2 In plus fata de cele specificate oriunde in prezenta Parte a acestui Cod, atributiile si
responsabilitatile ofiterului insarcinat cu securitate companiei trebuie sa cuprinda, dar nu se
limiteaza la:
.1 sa informeze cu privire la gradul de amenintare posibil cu care ar putea sa se confrunte
nava, folosind evaluarile
corespunzatoare referitoare la securitate si alte informatii relevante;
.2 sa se asigure ca evaluarile referitoare la securitatea navei sunt efectuate;
.3 sa asigure dezvoltarea, transmiterea spre aprobare si apoi implementarea si intretinerea
planului de securitate a navei;
.4 sa se asigure ca planul de securitate a navei este modificat, dupa cum este potrivit, pentru a
corecta deficientele si a satisface cerintele de securitate ale fiecarei nave;
.5 sa pregateasca auditurile interne si sa revada activitatile referitoare la securitate;
.6 sa pregateasca verificarea initiala a navei si cele care urmeaza efectuate de catre
Administratie sau de organizatia de securitate recunoscuta;
.7 sa se asigure ca deficientele si non-conformitatile identificate in timpul auditurilor interne,
revizuirilor periodice, inspectiilor de securitate si verificarilor de conformitate sunt facute
cunoscute si corectate in mod prompt;
.8 sa intensifice atentia si vigilenta fata de securitate;
.9 sa asigure o pregatire corespunzatoare pentru personalul responsabil cu securitatea navei;
.10 sa asigure o comunicare si o cooperare efectiva intre ofiterul insarcinat cu securitatea
navei si ofiterii insarcinati cu securitatea facilitatii portuare relevante;
.11 sa asigure uniformitatea intre cerintele de siguranta si cele de securitate;
.12 sa se asigure ca, atunci cand planurile de siguranta a flotei sau a navelor cu aceleasi
caracteristici sunt utilizate, planul pentru fiecare nava reflecta cu acuratete informatiile
specifice fiecarei nave; si .13 sa se asigure ca orice masuri alternative sau echivalente
aprobate pentru o anumita nava sau grup de nave sunt implementate si mentinute.
213

12 OFITERUL INSARCINAT CU SECURITATEA NAVEI


12.1 Pe fiecare nava trebuie sa fie desemnat un ofiter insarcinat cu securitatea navei.
12.2 In plus fata de cele specificate oriunde in prezenta Parte a acestui Cod, atributiile si
responsabilitatile ofiterului insarcinat cu securitate navei trebuie sa cuprinda, dar nu se
limiteaza la:
.1 sa efectueze inspectii regulate privind securitatea navei pentru a se asigura ca sunt
mentinute masurile de securitate corespunzatoare;
.2 sa mentina si sa supravegheze implementarea planului de securitate a navei, inclusiv orice
amendamente aduse planului;
.3 sa coordoneze aspectele de securitate privind manipularea marfii si a proviziilor cu restul
de personal aflat la bord si cu ofiterii insarcinati cu securitatea facilitatii portuare relevante;
.4 sa propuna modificari la planul de securitate a navei;
.5 sa raporteze ofiterului insarcinat cu securitatea companiei orice deficiente si nonconformitati identificate in timpul auditurilor interne, revizuirilor periodice, inspectiilor de
securitate si verificarilor de conformitate si sa implementeze actiunile corective;
.6 sa sporeasca atentia si vigilenta la bord cu privire la securitate;
.7 sa se asigure ca personalul de la bordul navei a primit o pregatire corespunzatoare;
.8 sa raporteze toate incidentele de securitate;
.9 sa coordoneze implementarea planului de securitate a navei impreuna cu ofiterul insarcinat
cu securitatea
companiei si cu ofiterul insarcinat cu securitatea facilitatilor portuare importante; si
.10 sa se asigure ca echipamentele de securitate, daca acestea exista, sunt operate, testate,
calibrate si intretinute in mod corespunzator.
13 PREGATIREA, ANTRENAMENTELE SI EXERCITIILE PENTRU SECURITATEA
NAVEI
13.1 Ofiterul insarcinat cu securitatea companiei si personalul corespunzator de la tarm
trebuie sa aiba cunostinte si sa fie pregatit, tinand cont de ghidul dat in Partea B a prezentului
Cod.
13.2 Ofiterul insarcinat cu securitatea navei trebuie sa aiba cunostinte si sa fie pregatit, tinand
cont de ghidul dat in Partea B a prezentului Cod.
13.3 Personalul de la bordul navei care are atributii si responsabilitati specifice in legatura cu
securitatea trebuie sa inteleaga responsabilitatile pe care le au pentru securitatea navei dupa
cum este descris in planul de securitate
a navei si trebuie sa detina suficiente cunostinte si abilitati pentru realizarea atributiilor pe
care le au, tinand cont de ghidul dat in Partea B a prezentului Cod.
13.4 Pentru a asigura implementarea efectiva a planului de securitate a navei, trebuie realizate
antrenamente la intervale corespunzatoare tinand cont de tipul navei, schimbarile de personal
de pe nava, facilitatile portuare care vor fi inspectate si alte circumstante relevante, tinand
cont de ghidul dat in Partea B a prezentului Cod.
13.5 Ofiterul insarcinat cu securitatea companiei va asigura coordonarea si implementarea
eficienta a planurilor de securitate a navei prin participarea la exercitii la intervale
corespunzatoare, tinand cont de ghidul dat in Partea B a prezentului Cod.
14. SECURITATEA FACILITATILOR PORTUARE
14.1 O facilitate portuara trebuie sa functioneze in baza gradelor de securitate stabilite de
catre Guvernul Contractant pe teritoriul caruia este situata aceasta. Masurile si procedurile de
securitate trebuie sa fie aplicate facilitatii portuare intr-o asemenea maniera astfel incat sa
214

cauzeze perturbari sau intarzieri minime pasagerilor, navei, personalului navei si inspectorilor,
marfurilor si serviciilor.
14.2 La gradul de securitate 1, urmatoarele activitati trebuie efectuate prin intermediul unor
masuri corespunzatoare in toate facilitatile portuare, tinand cont de ghidul dat in Partea B a
prezentului Cod, pentru a identifica si
a lua masurile preventive impotriva incidentelor de securitate:
.1 asigurarea indeplinirii tuturor atributiilor de securitate a tuturor facilitatilor portuare;
.2 controlul accesului la facilitatile portuare;
.3 monitorizarea facilitatilor portuare, inclusiv a zonei (zonelor) de acostare;
.4 monitorizarea zonelor restrictionate pentru a se asigura ca numai persoanele autorizate au
acces;
.5 supravegherea manipularii marfurilor;
.6 supravegherea manipularii proviziilor navei; si
.7 asigurarea ca sistemul de comunicare pentru siguranta este disponibil oricand.
14.3 La gradul de securitate 2, masurile protective aditionale, specificate in planul de
securitate a facilitatilor portuare, trebuie implementate pentru fiecare activitate detaliata in
sectiunea 14.2, tinand cont de ghidul dat in Partea B a prezentului Cod.
14.4 La gradul de securitate 3, masuri protective specifice suplimentare, specificate in planul
de securitate a facilitatilor portuare, trebuie implementate pentru fiecare activitate detaliata in
sectiunea 14.2, tinand cont de ghidul dat in Partea B a prezentului Cod.
14.4.1 In plus, la gradul de securitate 3, facilitatilor portuare li se cere sa raspunda la si sa
implementeze orice instructiuni de securitate date de Guvernul Contractant pe teritoriul caruia
facilitatea portuara este localizata.
14.5 Atunci cand un ofiter insarcinat cu securitatea facilitatilor portuare este informat ca o
nava intampina dificultati in indeplinirea cerintelor din capitolul XI-2 sau din aceasta parte
sau in implementarea masurilor si procedurilor corespunzatoare dupa cum sunt detaliate in
planul de securitate a navei, si in cazul gradului de securitate 3 care urmeaza orice instructiuni
de securitate dat de catre Guvernul Contractant pe al carui teritoriu se afla facilitatea portuara,
ofiterul insarcinat cu securitatea facilitatii portuare si cel insarcinat cu securitatea navei
trebuie sa fie in legatura si sa coordoneze actiunile corespunzatoare.
14.6 Atunci cand un ofiter insarcinat cu securitatea facilitatii portuare este informat ca o nava
are un grad de securitate care este mai inalt decat cel al facilitatii portuare, ofiterul insarcinat
cu securitatea facilitatii portuare va raporta problema autoritatii competente si va fi in legatura
cu ofiterul insarcinat cu securitatea navei si vor coordona actiunile corespunzatoare, daca este
necesar.
15 EVALUAREA SECURITATII FACILITATILOR PORTUARE
15.1 Evaluarea securitatii facilitatilor portuare reprezinta o parte esentiala si integranta a
procesului de dezvoltare si actualizare a planului de securitate a facilitatilor portuare.
15.2 Evaluarea securitatii facilitatilor portuare trebuie efectuata de Guvernul Contractant pe al
carui teritoriu se afla facilitatea portuara. Un Guvern Contractant poate autoriza o organizatie
recunoscuta de securitate sa efectueze evaluarea securitatii facilitatii portuare pentru o
anumita facilitate portuara localizata pe teritoriul acestuia.
15.2.1 Atunci cand evaluarea securitatii facilitatilor portuare a fost efectuata de catre o
organizatie recunoscuta de securitate, evaluarea securitatii va fi revazuta si aprobata in scopul
conformitatii cu prezenta sectiune de catre Guvernul Contractant pe al carui teritoriu se afla
facilitatea portuara.

215

15.3 Persoanele care efectueaza evaluarea trebuie sa aiba aptitudini corespunzatoare pentru a
evalua securitatea facilitatii portuare conform prezentei sectiuni, tinand cont de ghidul dat in
partea B a prezentului Cod.
15.4 Evaluarile securitatii facilitatilor portuare vor fi revazute si actualizate periodic, tinand
cont de caracterul schimbator al amenintarilor si/sau al altor schimbari minore in cadrul
facilitatilor portuare si vor fi intotdeauna revazute si actualizate atunci cand au loc schimbari
majore in cadrul facilitatilor portuare.
15.6 Evaluarea securitatii facilitatilor portuare trebuie sa cuprinda, cel putin, urmatoarele
elemente:
.1 identificarea si evaluarea activelor si infrastructurii relevante, important de protejat;
.2 identificarea posibilelor amenintari privind activele si infrastructura si probabilitatea
incidentei acestora, pentru a stabili prioritatea masurilor de securitate;
.3 identificarea, selectarea si stabilirea prioritatii contra masurilor si schimbarilor procedurale
si nivelul eficientei acestora in reducerea vulnerabilitatii; si
.4 identificarea punctelor slabe, inclusiv factorul uman in infrastructura, politici si proceduri.
15.6 Guvernul Contractant poate permite ca o evaluare a securitatii facilitatii portuare sa
acopere mai mult decat o singura facilitate portuara, daca operatorul, locatia, operarea,
echipamentul si structura acelor facilitati portuare sunt similare. Orice Guvern Contractant
care permite un astfel de aranjament va comunica catre Organizatie particularitatile acestuia.
15.7 La terminarea evaluarii securitatii facilitatilor portuare, trebuie pregatit un raport,
constand intr-un rezumat cu privire la modul de efectuare a evaluarii, o descriere a fiecarui
aspect vulnerabil gasit in timpul evaluarii si o descriere a contra masurilor ce ar putea fi
utilizate pentru fiecare aspect vulnerabil. Raportul trebuie protejat impotriva accesului
neautorizat sau dezvaluirii neautorizate.
16 PLANUL DE SECURITATE A FACILITATILOR PORTUARE
16.1 Un plan de securitate a facilitatilor portuare trebuie sa fie elaborat si mentinut, pe baza
evaluarii securitatii facilitatilor portuare, pentru fiecare facilitate portuara, corespunzator
pentru interfata nava/port. Planul va contine prevederi pentru cele trei grade de securitate,
dupa cum este definit in prezenta Parte a Codului.
16.1.1 Supusa prevederilor sectiunii 16.2, o organizatie recunoscuta de securitate poate
pregati planul de securitate pentru o anumita facilitate portuara.
16.2 Planul de securitate a facilitatilor portuare va fi aprobat de Guvernul Contractant pe al
carui teritoriu este situata facilitatea portuara.
16.3 Un astfel de plan va fi elaborat tinand cont de ghidul dat in partea B a prezentului Cod si
va fi redactat in limba de lucru a facilitatii portuare. Planul se va referi, cel putin, la
urmatoarele aspecte:
.1 masurile concepute pentru a impiedica armele si orice alte dispozitive si substante
periculoase destinate pentru a fi folosite impotriva oamenilor, navelor sau porturilor, al caror
transport nu este autorizat, sa fie aduse in interiorul facilitatilor portuare sau la bordul navei;
.2 masurile concepute sa previna accesul neautorizat la facilitatile portuare, la navele acostate
la facilitati, si in zonele restrictionate ale facilitatilor;
.3 procedurile de raspuns la amenintarile privind securitatea sau atentatele la securitate,
inclusiv prevederile pentru mentinerea operatiunilor vitale ale facilitatii portuare sau a
interfatei nava/port;
.4 procedurile de raspuns la orice instructiuni privind securitatea pe care Guvernul
Contractant, pe al carui teritoriu se afla facilitatea portuara, le poate da pentru gradul de
securitate 3;
.5 procedurile de evacuare in caz de amenintari privind securitatea sau atentatele la securitate;
216

.6 atributiunile personalului facilitatii portuare insarcinat cu responsabilitati privind


securitatea si cele ale altui personal al facilitatii cu privire la aspecte de securitate;
.7 procedurile pentru conexiunea cu activitatile de securitate a navei;
.8 procedurile pentru revederea si reactualizarea periodica a planului;
.9 procedurile pentru raportarea incidentelor de securitate;
.10 stabilirea ofiterului insarcinat cu securitatea facilitatilor portuare inclusiv detaliile privind
contactul 24h din 24;
.11 masurile pentru a asigura securitatea informatiilor cuprinse in plan;
.12 masurile concepute sa asigure o securitate efectiva a marfii si a echipamentelor de
manipulare a marfii la facilitatea portuara;
.13 procedurile pentru auditarea planului de securitate a facilitatii portuare;
.14 procedurile de raspuns in cazul in care sistemul de alarma pentru securitatea navei de la
facilitatea portuara a fost activat; si
.15 procedurile pentru facilitarea permisiei la uscat a personalului navei sau pentru
schimbarile de personal, precum
si accesul inspectorilor la nava inclusiv pentru reprezentantii organizatiilor de munca si
asistenta sociala pentru navigatori.
16.3.1 Personalul care realizeaza audituri interne ale activitatilor privind securitatea
specificate in plan sau care evalueaza implementarea acestuia vor fi independente de
activitatile care vor fi auditate, mai putin atunci cand acest lucru este impracticabil datorita
marimii si naturii facilitatii portuare.
16.4 Planul de securitate a facilitatilor portuare poate fi combinat cu sau poate fi parte a
planului de securitate a portului sau cu orice alt plan (planuri) de urgenta a portului;
16.5 Guvernul Contractant pe al carui teritoriu se afla facilitatea portuara va determina ce
schimbari la planul de securitate a facilitatii portuare nu vor fi implementate, mai putin atunci
cand amendamentele relevante la plan sunt aprobate de acesta.
16.6 Planul poate fi tinut in format electronic. In acest caz, planul trebuie protejat prin
proceduri care au ca scop prevenirea stergerii, distrugerii sau amendarii neautorizate.
16.7 Planul va fi protejat impotriva accesului sau dezvaluirii neautorizate.
16.8 Guvernele Contractante pot permite ca un plan de securitate a facilitatilor portuare sa
acopere mai mult de o facilitate portuara daca operatorul, locatia, operarea, echipamentul si
proiectarea acestor facilitati sunt similare. Orice Guvern Contractant
care permite o astfel de masura alternativa va comunica Organizatiei detalii despre aceasta.
17 OFITERUL INSARCINAT CU SECURITATEA FACILITATII PORTUARE
17.1 Un ofiter insarcinat cu securitatea facilitatii portuare va fi desemnat pentru fiecare
facilitate portuara. O persoana poate fi desemnata ofiter insarcinat cu securitatea facilitatii
portuara pentru una sau mai multe facilitati portuare.
17.2 In plus fata de cele specificate oriunde in prezenta Parte a Codului, atributiile si
responsabilitatile ofiterului insarcinat cu securitatea facilitatii portuare vor cuprinde, dar nu se
limiteaza la:
.1 sa realizeze o inspectie initiala cuprinzatoare a securitatii facilitatii portuare luand in
considerare evaluarea
relevanta a securitatii facilitatii portuare;
.2 sa asigure dezvoltarea si mentinerea planului de securitate a facilitatii portuare;
.3 sa implementeze si sa aplice planul de securitate a facilitatii portuare;
.4 sa intreprinda inspectii regulate ale securitatii facilitatii portuare pentru a asigura
continuitatea masurilor de securitate corespunzatoare;

217

.5 sa recomande si sa incorporeze, dupa cum este cazul, modificari in planul de securitate a


facilitatii portuare cu scopul de a corecta deficientele si a actualiza planul pentru a avea in
vedere schimbarile importante ale facilitatii portuare;
.6 sa sporeasca atentia si vigilenta personalului facilitatii portuare cu privire la securitate;
.7 sa se asigure ca o pregatire corespunzatoare i-a fost asigurata personalului responsabil cu
securitatea facilitatii portuare;
.8 sa raporteze autoritatilor importante si sa pastreze procese verbale ale evenimentelor care
au amenintat securitatea facilitatii portuare;
.9 sa coordoneze implementarea planului de securitate a facilitatii portuare impreuna cu
Compania corespunzatoare si cu ofiterul (ofiterii) insarcinat(i) cu securitatea navei;
.10 sa coordoneze impreuna cu serviciile de securitate, dupa caz;
.11 sa se asigure ca sunt indeplinite standardele pentru personalul responsabil cu securitatea
facilitatii portuare.
.12 sa se asigure ca echipamentele de securitate, daca exista, sunt operate corespunzator,
testate, calibrate si intretinute; si
.13 sa asiste ofiterii insarcinati cu securitatea navei in confirmarea identitatii acelora care
incearca sa urce la bord, la cerere.
17.3 Ofiterului insarcinat cu securitatea facilitatii portuare i se va acorda sprijinul necesar
pentru a-si indeplini atributiile si responsabilitatile impuse prin capitolul XI-2 si prin prezenta
Parte a Codului.
18 PREGATIRE, ANTRENAMENTE SI EXERCITII PENTRU SECURITATEA
FACILITATII PORTUARE
18.1 Ofiterul insarcinat cu securitatea facilitatii portuare si personalul corespunzator insarcinat
cu securitatea facilitatii portuare va avea cunostinte si va fi pregatit, tinand cont de ghidul dat
in partea B a prezentului Cod.
18.2 Personalul facilitatii portuare care are atributiuni specifice privind securitatea trebuie sa
inteleaga atributiunile si responsabilitatile pe care le are pentru securitatea facilitatii portuare,
dupa cum este descris in planul de securitate a facilitatii portuare si trebuie sa aiba suficiente
cunostinte si abilitati pentru indeplinirea atributiunilor ce le revin, tinand cont de ghidul dat in
partea B a prezentului Cod.
18.3 Pentru a asigura implementarea efectiva a planului de securitate a facilitatii portuare,
antrenamentele vor fi efectuate la intervale adecvate tinand cont de tipurile de operatii ale
facilitatii portuare, schimbarile de personal la facilitatea portuara, tipurile de nave pe care le
serveste facilitatea portuara si alte circumstante relevante, tinand cont de ghidul dat in partea
B a prezentului Cod.
18.4 Ofiterul insarcinat cu securitatea facilitatii portuare va asigura coordonarea efectiva si
implementarea planului de securitate a facilitatii portuare prin participarea la exercitii la
intervale adecvate, tinand cont de ghidul dat in partea B a prezentului Cod.
19 VERIFICAREA SI CERTIFICAREA NAVELOR
19.1 Verificari
19.1.1 Fiecare nava la care se aplica prezenta Parte din Cod trebuie va fi subiectul verificarilor
specificate mai jos:
.1 o inspectie initiala inainte de darea in folosinta a navei sau inainte ca certificatul cerut in
baza sectiunii 19.2 sa fie acordat pentru prima data, care va include o verificare completa a
sistemului sau de securitate
si orice echipamente de securitate asociate acoperite de prevederile relevante ale capitolului
XI-2, prezenta Parte din Cod si
218

planul aprobat de securitate a navei. Aceasta verificare va asigura ca sistemul de securitate a


navei si orice echipament de
securitate asociat indeplineste in totalitate cerintele aplicabile ale capitolului XI-2 si ale
prezentei Parti a Codului si ca este in
stare satisfacatoare si potrivit pentru scopul pe care il are nava;
.2 o inspectie de reactualizare la intervale specificate de catre Administratie, dar care sa nu
depaseasca cinci ani, mai putin
acolo unde se aplica sectiunea 19.3. Aceasta inspectie va asigura ca sistemul de securitate a
navei si echipamentul de securitate
asociat indeplineste in totalitate cerintele aplicabile ale capitolului XI-2, ale prezentei Parti a
Codului si ca este in stare
satisfacatoare si potrivit pentru scopul pe care il are nava;
.3 cel putin o verificare intermediara. Daca este efectuata o singura verificare intermediara,
aceasta va avea loc intre a doua
si a treia data aniversara a certificatului dupa cum este definit in reglementarea I/2(n).
Verificarea intermediara va include
verificarea sistemului de securitate a navei si a oricarui echipament de securitate asociat
pentru a asigura ca acestea sunt in
stare satisfacatoare pentru scopul pe care il are nava. O astfel de verificare intermediara va fi
inscrisa pe certificat;
31
.4 orice inspectii suplimentare dupa cum este determinat de catre Administratie.
19.1.2 Verificarile navei vor fi efectuate de catre ofiterii Administratiei. Totusi, Administratia
poate incredinta verificarile unei
organizatii de securitate recunoscuta la care se face referire in reglementarea XI-2/1.
19.1.3 In toate cazurile, Administratia implicata trebuie sa garanteze in totalitate indeplinirea
si eficienta verificarii si se obliga
sa asigure pregatirilor necesare pentru a satisface aceasta obligatie.
19.1.4 Sistemul de securitate a navei si orice echipamente de securitate asociate, dupa
verificare,
trebuie mentinute pentru a fi in conformitate cu prevederile reglementarilor XI-2/4.2 si XI2/6, cu prezenta Parte din Cod si cu
planul de securitate a navei aprobat. Dupa ce o inspectie conform sectiunii 19.1.1 a fost
incheiata, nici o schimbare nu va mai fi
facuta in sistemul de securitate si in orice echipamente de securitate asociate sau in planul de
securitate a navei aprobat fara
autorizatia Administratiei.
19.2 Emiterea sau avizarea certificatului
19.2.1 Un Certificat International de Securitate a Navei trebuie sa fie emis dupa verificarea
initiala sau cea de reinnoire a certificatului in conformitate cu prevederile sectiunii 19.1.
19.2.2 Un astfel de certificat va fi emis sau avizat fie de catre Administratie, fie de catre
organizatia de securitate recunoscuta care actioneaza in numele Administratiei.
19.2.3 Un alt Guvern Contractant poate, la cererea Administratiei, sa determine ca nava sa fie
verificata si, daca apreciaza ca sunt indeplinite prevederile paragrafului 19.1.1, va emite sau
va autoriza emiterea unui Certificat
International de Securitate a Navei pentru nava si, acolo unde este cazul, sa avizeze sau sa
autorizeze avizarea acelui certificat pe
nava, in conformitate cu prezentul Cod.
219

19.2.3.1 O copie a certificatului si o copie a raportului verificarii vor fi transmise cat de


curand posibil catre Administratia care a
solicitat aceasta.
19.2.3.2 Un certificat astfel emis va contine o declaratie din care sa reiasa ca a fost eliberat la
cererea Administratiei si va avea aceeasi putere si va primi aceeasi recunostere ca si
certificatul emis conform sectiunii 19.2.2.
19.2.4 Certificatul International de Securitate a Navei va fi intocmit sub o forma
corespunzatoare modelului dat in anexa la prezentul Cod. Daca limba utilizata nu este
engleza, franceza sau spaniola, textul
trebuie sa includa o traducere in una din aceste limbi.
19.3 Durata si valabilitatea certificatului
19.3.1 Un Certificat International de Securitate a Navei va fi emis pentru o perioada
specificata
de catre Administratie care nu trebuie sa depaseasca cinci ani.
19.3.2 Atunci cand verificarea pentru reinnoirea certificatului a fost efectuata intr-o perioada
de
trei luni inainte de data de expirare a certificatului existent, noul certificat va fi valabil
incepand cu data incheierii verificarii
pentru reinnoirea certificatului pana la o data care sa nu depaseasca cinci ani de la data
expirarii certificatului existent.
19.3.2.1 Atunci cand verificarea pentru reinnoirea certificatului a fost incheiata dupa data
expirarii certificatului existent, noul
certificat va fi valabil de la data incheierii verificarii de reinnoire a certificatului pana la o data
care sa nu depaseasca cinci ani de
la data expirarii certificatului existent.
19.3.2.2 Atunci cand verificarea de reinnoire a certificatului este incheiata cu mai mult de trei
luni inainte de data de expirare a certificatului existent, noul certificat va fi valabil de la data
incheierii verificarii de reinnoire a
certificatului pana la o data care sa nu depaseasca cinci ani de la data incheierii inspectiei de
reactualizare.
19.3.3 Daca un certificat este emis pentru o perioada mai mica de cinci ani, Administratia
poate
extinde valabilitatea certificatului dupa data de expirare la perioada maxima specificata in
sectiunea 19.3.1, cu conditia ca
verificarile la care se face referire in sectiunea 19.1.1 aplicabile atunci cand un certificat este
emis pentru o perioada de cinci ani
sunt efectuate corespunzator.
19.3.4 Daca o verificare de reinnoire a certificatului a fost incheiata si un nou certificat nu
poate
fi emis sau plasat la bordul navei inainte de data expirarii certificatului existent, Administratia
sau organizatia de securitate
recunoscuta care actioneaza in numele Administratiei poate aviza certificatul existent si un
astfel de certificat va fi acceptat ca
fiind valabil pentru o perioada ulterioara care nu va depasi cinci luni de la data expirarii.
19.3.5 Daca o nava, in momentul expirarii certificatului, nu se afla in portul in care urmeaza
sa
32
fie verificata, Administratia poate extinde perioada de valabilitate a certificatului, dar aceasta
extindere va fi acordata numai cu
220

scopul de a-i permite navei sa isi incheie voiajul catre portul in care va fi verificata, si apoi
numai in cazurile in care este potrivit si
rezonabil sa procedeze astfel. Nici un certificat nu va fi extins pentru o perioada mai mare de
trei luni, iar nava careia ii este
acordata o extindere, la sosirea in portul in care urmeaza sa fie verificata, nu va fi indreptatita,
in virtutea unei astfel de extinderi,
sa paraseasca acel port fara a detine un nou certificat. Atunci cand verificarea de reinnoire a
certificatului a fost incheiata, noul
certificat va fi valabil pana la o data care sa nu depaseasca cinci ani de la data expirarii
certificatului existent inaintea acordarii
extinderii.
19.3.6 Un certificat emis unei nave angajate in voiaje scurte care nu a fost extins conform
prevederilor anterioare din prezenta
sectiune poate fi extins de catre Administratie pentru o perioada de gratie de pana la o luna de
la data expirarii inscrisa pe
certificat. Atunci cand verificarea de reinnoire a certificatului este incheiata, noul certificat va
fi valabil pana la o data care sa nu
depaseasca cinci ani de la data expirarii certificatului existent inainte ca extinderea sa fie
acordata.
19.3.7 Daca o verificare intermediara este incheiata inainte de perioada specificata in
sectiunea
19.1.1, atunci:
.1 data expirarii indicata pe certificat va fi amendata prin avizarea la o data care nu trebuie sa
fie mai tarziu de trei
ani dupa data la care a fost incheiata verificarea intermediara;
.2 data expirarii poate ramane neschimbata daca una sau mai multe verificari suplimentare au
fost efectuate astfel
incat intervalele maxime intre verificarile prescrise in sectiunea 19.1.1 nu sunt depasite.
19.3.8 Un certificat emis conform sectiunii 19.2 va inceta sa fie valabil in oricare din
urmatoarele cazuri:
.1 daca verificarile relevante nu sunt incheiate in cadrul perioadelor precizate in sectiunea
19.1.1;
.2 daca certificatul nu este avizat in conformitate cu sectiunile 19.1.1.3 si 19.3.7.1, daca sunt
aplicabile;
.3 cand o Companie isi asuma responsabilitatea operarii unei nave care nu a mai fost operata
anterior de acea
Companie; si
.4 datorita transferului navei sub pavilionul altui Stat.
19.3.9 In cazul:
.1 transferului unei nave sub pavilionul altui Guvern Contractant, Guvernul Contractant al
carui pavilion nava a
fost anterior indreptatita sa il arboreze va transmite, pe cat de curand posibil, Administratiei
copii sau toate
informatiile referitoare la Certificatul International de Securitate a Navei detinut de nava
inainte de transfer si
copii ale rapoartelor disponibile ale verificarilor, sau
.2 unei Companii care isi asuma responsabilitatea operarii unei nave care nu a mai fost
operata de acea Companie,
221

Compania anterioara va transmite, pe cat de curand posibil, Companiei actuale copii ale
oricaror informatii
referitoare la Certificatul International de Securitate a Navei sau pentru a facilita inspectiile
descrise in sectiunea
19.4.2.
19.4 Certificarea interimara
19.4.1 Certificatele specificate in sectiunea 19.2 vor fi emise numai atunci cand Administratia
care emite certificatele este
complet satisfacuta ca nava indeplineste cerintele sectiunii 19.1. Oricum, dupa 1 iulie 2004, in
cazul:
.1 unei nave fara certificat, la predare sau inainte de intrarea sau reintrarea in serviciu;
.2 transferului unei nave de sub pavilionul unui Guvern Contractant sub pavilionul unui alt
Guvern Contractant;
.3 transferului unei nave sub pavilionul unui Guvern Contractant de sub pavilionul unui Stat
care nu este Guvern
Contractant; sau
.4 cand o Companie isi asuma responsabilitatea operarii unui nave care nu a mai fost operata
anterior de acea
Companie;
inainte ca certificatul la care se face referire in sectiunea 19.2 sa fie emis, Administratia poate
determina emiterea unui Certificat International Interimar de Securitate a Navei, intr-o forma
care corespunde modelului dat in Apendicele la prezenta Parte din Cod.
33
19.4.2 Un Certificat International Interimar de Securitate a Navei va fi emis numai atunci
cand Administratia sau organizatia
recunoscuta de securitate, in numele Administratiei, a verificat ca:
.1 evaluarea securitatii navei ceruta prin prezenta Parte a Codului a fost incheiata,
.2 o copie a planului de securitate a navei care indeplineste cerintele capitolului XI-2 si ale
partii A din prezentul
Cod este prevazuta la bord, ca a fost transmisa pentru analiza si aprobare si implementata la
bord,
.3 nava este prevazuta cu un sistem de alarma de securitate care indeplineste cerintele
reglementarii XI-2/6, daca
este necesar,
.4 ofiterul insarcinat cu securitatea companiei:
.1 s-a asigurat:
.1 de analizarea planului de securitate a navei in vederea
conformitatii cu prezenta Parte din Cod;
.2 ca planul a fost transmis spre aprobare, si
.3 ca planul este implementat pe nava, si
.2 a stabilit aranjamentele necesare, inclusiv aranjamente pentru
antrenamente, exercitii si audituri interne, prin care ofiterul insarcinat cu securitatea
companiei
apreciaza ca nava va indeplini cu succes verificarea solicitata in conformitate cu sectiunea
19.1.1.1 , in
termen de 6 luni;
.5 au fost facute aranjamentele pentru efectuarea verificarilor necesare conform sectiunii
19.1.1.1;
222

.6 comandantul, ofiterul insarcinat cu securitatea navei si personalul navei cu atributii


specifice referitoare la
securitate isi cunosc atributiile si responsabilitatile dupa cum sunt specificate in prezenta Parte
din Cod, precum
si cu prevederile relevante ale planului de securitate a navei aflat la bord si ca astfel de
informatii au fost
prevazute in limba de lucru a personalului navei sau limbile intelese de acesta; si
.7 ofiterul insarcinat cu securitatea navei indeplineste cerintele din prezenta Parte a Codului.
19.4.3 Un Certificat International Interimar de Securitate a Navei poate fi emis de catre
Administratie sau de o organizatie recunoscuta de securitate autorizata sa actioneze in numele
sau.
19.4.4 Un Certificat International Interimar de Securitate a Navei va fi valabil 6 luni sau
inainte ca certificatul cerut prin
sectiunea 19.2 sa fie emis, oricare dintre acestea ar fi primul, si nu poate fi extins.
19.4.5 Nici un Guvern Contractant nu va determina emiterea unui Certificat International
Interimar de Securitate a Navei
ulterior, in mod consecutiv unei nave daca, dupa parerea Administratiei sau a organizatiei
recunoscute de securitate, unul dintre
scopurile navei sau Companiei care solicita un astfel de certificat este acela de a evita
conformitatea completa cu capitolul XI-2 si
prezenta Parte din Cod dupa trecerea perioadei certificatului interimar initial dupa cum este
specificat in sectiunea 19.4.4.
19.4.6 In scopul reglementarii XI-2/9, Guvernele Contractante pot, inaintea acceptarii unui
Certificat International Interimar de
Securitate a Navei ca fiind un certificat valabil, sa se asigure ca cerintele sectiunilor de la
19.4.2.4 la 19.4.2.6 au fost indeplinite.
34
APENDICE LA PARTEA A
APENDICE 1
Forma Certificatului International de Securitate a Navei
CERTIFICAT INTERNATIONAL DE SECURITATE A NAVEI
(sigiliul oficial) (Statul)
Certificat nr.
Emis conform prevederilor
CODULUI INTERNATIONAL PENTRU SECURITATEA NAVELOR SI A
FACILITATILOR PORTUARE (CODUL ISPS)
Sub
autoritatea
Guvernului
_______________________________________________________
(Numele Statului)
de
catre
_______________________________________________________________________
(persoanele sau organizatia autorizate)
Numele navei: ...........................................................................................................
Numar
sau
litere
distinctive:
...........................................................................................................
Portul de inmatriculare: ...........................................................................................................
Tipul navei: ...........................................................................................................
Tonajul brut: ...........................................................................................................
Numarul IMO: ...........................................................................................................
223

Numele
si
adresa
companiei:
...........................................................................................................
PREZENTUL ATESTA:
1 ca sistemul de securitate a navei si orice echipament asociat de securitate a fost verificat in
conformitate cu sectiunea
19.1 din partea A a Codului ISPS;
2 ca verificarea a aratat ca sistemul de securitate a navei si orice echipament asociat de
securitate a navei este din toate
punctele de vedere satisfacator si ca nava indeplineste cerintele aplicabile din capitolul XI-2 al
Conventiei si din
partea A a Codului ISPS;
3 ca nava este prevazuta cu un Plan de Securitate a Navei aprobat.
Data verificarii initiale/de reinnoire pe care este bazat acest certificat
..........................................
Acest
Certificat
este
valabil
pana
la..................................................................................................
supus verificarilor in conformitate cu sectiunea 19.1.1 din partea A a Codului ISPS.
Emis la.............................................................................
(locul emiterii Certificatului)
Data emiterii...................................... ..................................................................................
(semnatura persoanei oficiale complet
autorizate care a emis Certificatul)
(Sigiliul sau stampila autoritatii emitente, dupa caz)
35
ATESTAT PENTRU VERIFICAREA INTERMEDIARA
PREZENTUL ATESTA ca, la verificarea intermediara ceruta prin sectiunea 19.1.1 din partea
A a Codului ISPS, s-a apreciat ca
nava indeplineste prevederile relevante ale capitolului XI-2 din Conventie si ale partii A a
Codului ISPS.
Verificarea intermediara Semnat...............................................
(Semnatura persoanei oficiale autorizate)
Locul.........................................................
Data..........................................................
(Sigiliul sau stampila autoritatii, dupa caz)
ATESTAT PENTRU VERIFICARI SUPLIMENTARE*
Verificarea suplimentara Semnat......................................................
(Semnatura persoanei oficiale autorizate)
Locul.........................................................
Data..........................................................
(Sigiliul sau stampila autoritatii, dupa caz)
Verificarea suplimentara Semnat......................................................
(Semnatura persoanei oficiale autorizate)
Locul.........................................................
Data..........................................................
(Sigiliul sau stampila autoritatii, dupa caz)
Verificarea suplimentara Semnat......................................................
(Semnatura persoanei oficiale autorizate)
Locul.........................................................
Data..........................................................
224

(Sigiliul sau stampila autoritatii, dupa caz)


VERIFICAREA SUPLIMENTARA IN CONFORMITATE CU
SECTIUNEA A/19.3.7.2 A CODULUI ISPS
PREZENTUL ATESTA ca, la verificarea suplimentara ceruta prin sectiunea 19.3.7.2 din
partea A a Codului ISPS, s-a apreciat ca
nava indeplineste prevederile relevante ale capitolului XI-2 din Conventie si ale partii A a
Codului ISPS.
Semnat......................................................
(Semnatura persoanei oficiale autorizate)
Locul.........................................................
Data..........................................................
(Sigiliul sau stampila autoritatii, dupa caz)
* Aceasta parte a certificatului va fi adaptata de catre Administratie pentru a indica daca
aceasta a stabilit verificari suplimentare
dupa cum este prevazut in sectiunea 19.1.1.4.
36
ATESTAT PENTRU EXTINDEREA CERTIFICATULUI DACA ACESTA ESTE
VALABIL PENTRU MAI PUTIN DE
CINCI ANI ACOLO UNDE SE APLICA SECTIUNEA A/19.3.3 A CODULUI ISPS
Nava este in conformitate cu prevederile relevante ale partii A din Codul ISPS, iar Certificatul
va fi acceptat, in conformitate cu
sectiunea 19.3.3 a partii A din Codul ISPS, ca valabil pana la
.................................
Semnat......................................................
(Semnatura persoanei oficiale autorizate)
Locul.........................................................
Data..........................................................
(Sigiliul sau stampila autoritatii, dupa caz)
ATESTAT PENTRU EFECTUAREA VERIFICARII DE INNOIRE SI APLICAREA
SECTIUNII A/19.3.4 A CODULUI
ISPS
Nava este in conformitate cu prevederile relevante ale partii A din Codul ISPS, iar Certificatul
va fi acceptat, in conformitate cu
sectiunea 19.3.4 a partii A din Codul ISPS, ca valabil pana la
.................................
Semnat......................................................
(Semnatura persoanei oficiale autorizate)
Locul.........................................................
Data..........................................................
(Sigiliul sau stampila autoritatii, dupa caz)
ATESTAT PENTRU EXTINDEREA VALABILITATII CERTIFICATULUI
INAINTE DE SOSIREA IN PORTUL DE VERIFICARE IN CARE SE APLICA
SECTIUNEA A/19.3.5 A CODULUI
ISPS SAU PENTRU O PERIOADA DE GRATIE
IN CARE SE APLICA SECTIUNEA A/19.3.6 A CODULUI ISPS
Acest Certificat va fi acceptat, in conformitate cu sectiunea 19.3.5 / 19.3.6* a partii A din
Codul ISPS, ca valabil pana
la........................................................
Semnat......................................................
225

(Semnatura persoanei oficiale autorizate)


Locul.........................................................
Data..........................................................
(Sigiliul sau stampila autoritatii, dupa caz)
ATESTAT PENTRU AVANSAREA DATEI DE EXPIRARE
ACOLO UNDE SE APLICA SECTIUNEA A/19.3.7.1 A CODULUI ISPS
In conformitate cu sectiunea 19.3.7.1 a partii A din Codul ISPS, noua data de expirare**
este........................
Semnat......................................................
(Semnatura persoanei oficiale autorizate)
* Se va sterge, dupa caz
** In cazul completarii acestei parti din certificat, data de expirare inscrisa pe fata
certificatului va fi, de asemenea, amendata
corespunzator
37
Locul.........................................................
Data..........................................................
(Sigiliul sau stampila autoritatii, dupa caz)
APENDICE 2
Forma Certificatului International Intermediar de Securitate a Navei
CERTIFICAT INTERNATIONAL INTERMEDIAR DE SECURITATE A NAVEI
(sigiliul oficial) (Statul)
Certificat nr.
Emis conform prevederilor
CODULUI INTERNATIONAL PENTRU SECURITATEA NAVELOR SI A
FACILITATILOR PORTUARE (CODUL ISPS)
Sub
autoritatea
Guvernului
_______________________________________________________
(Numele Statului)
de
catre
_______________________________________________________________________
(persoanele sau organizatia autorizate)
Numele navei: ...........................................................................................................
Numar
sau
litere
distinctive:
...........................................................................................................
Portul de inmatriculare: ...........................................................................................................
Tipul navei: ...........................................................................................................
Tonajul brut: ...........................................................................................................
Numarul IMO: ...........................................................................................................
Numele
si
adresa
companiei:
...........................................................................................................
Acest certificat intermediar este unul ulterior, consecutiv? DA/NU*
Daca
DA,
data
emiterii
certificatului
intermediar
initial
..................................................................
PREZENTUL ATESTA CA cerintele sectiunii A/19.4.2 a Codului ISPS au fost indeplinite.
Acest Certificat este emis in baza sectiunii A/19.4 din Codul ISPS.
Acest
Certificat
este
valabil
pana
la..................................................................................................
Emis la.............................................................................
226

(locul emiterii Certificatului)


Data emiterii...................................... ..................................................................................
(semnatura persoanei oficiale complet
autorizate care a emis Certificatul)
(Sigiliul sau stampila autoritatii emitente, dupa caz)
* Se va sterge, dupa caz
PARTEA B
GHID CU PRIVIRE LA PREVEDERILE CAPITOLULUI XI-2 DIN ANEXA LA
CONVENTIA INTERNATIONALA
PENTRU SIGURANTA VIETII UMANE PE MARE , 1974 AMENDATA
SI PARTEA A DIN ACEST COD
1 INTRODUCERE
Generalitati
1.1 Preambulul prezentului Cod indica faptul ca, capitolul XI-2 si partea A a prezentului Cod
stabilesc noul cadru
international al masurilor pentru cresterea securitatii maritime si prin care navele si facilitatile
portuare pot coopera pentru detectarea si impiedicarea actelor care ameninta securitatea
sectorului de transport maritim.
1.2 Aceasta introducere prezinta, intr-o maniera concisa, procesele pe care le implica
stabilirea si implementarea masurilor si aranjamentelor necesare pentru a atinge si a mentine
conformitatea cu prevederile capitolului XI-2 si ale partii A din prezentul Cod si identifica
principalele elemente pe baza carora este oferit ghidul. Ghidul este prevazut in paragrafele de
la 2 la 19. De asemenea, sunt stabilite aspectele esentiale care ar trebui luate in considerare
atunci cand se are in vedere aplicarea ghidului referitor la nave si facilitati portuare.
1.3 Chiar daca interesul cititorului este legat numai de nave, este insa imperios recomandat ca
prezenta Parte din Cod sa fie citita in intregimee, in special sectiunile referitoare la facilitatile
portuare. Acelasi lucru se aplica si acelora pentru care interesul primar este in legatura cu
facilitatile portuare; acestia ar trebui de asemenea sa citeasca sectiunile referitoare la nave.
1.4 Ghidul prevazut in sectiunile urmatoare are legatura in primul rand cu protectia navei
atunci cand aceasta se afla la facilitatea portuara. Cu toate acestea, ar putea exista situatii in
care nava poate prezenta o amenintare pentru facilitatea portuara, de exemplu, o data intrata in
facilitatea portuara, nava ar putea fi folosita ca baza de lansare a unui atac. Atunci cand se au
in vedere masurile de securitate corespunzatoare pentru a raspunde amenintarilor la securitate
avand ca baza nava, aceia care efectueaza Evaluarea Securitatii Facilitatii Portuare sau care
intocmesc Planul de Securitate a Facilitatii Portuare ar trebui sa analizeze posibilitatea unor
adaptari corespunzatoare ghidului dat un sectiunile urmatoare.
1.5 Cititorul este sfatuit ca nimic din prezenta Parte a Codului nu ar trebui citit sau interpretat
in opozitie cu oricare din prevederile fie din capitolul XI-2, fie din partea A a prezentului Cod
si ca prevederile mentionate prevaleaza intotdeauna si se extind peste orice inconsistenta
neintentionata care poate sa fi fost din neglijenta exprimate in prezenta Parte din Cod. Ghidul
prevazut in aceasta Parte din Cod ar trebui intotdeauna citite, interpretate si aplicate intr-o
maniera care este sa fie comparabila cu scopurile, obiectivele si principiile stabilite in
capitolul XI-2 si partea A din prezentul Cod.
Responsabilitatile Guvernelor Contractante 1.6 Guvernele Contractante, conform prevederilor
capitolului XI-2 si ale partii A din prezentul Cod, au numeroase responsabilitati, care, printre
altele, includ:
- stabilirea gradului aplicabil de securitate;
227

- aprobarea Planului de Securitate a navei si amendamentele relevante la un plan aprobat


anterior;
- verificarea conformitatii navelor cu prevederile capitolului XI-2 si ale partii A din prezentul
Cod si emiterea catre nave a Certificatului International de Securitate a Navei;
- determinarea caror facilitati portuare localizate pe teritoriul lor li se cere desemnarea unui
Ofiter insarcinat cu securitatea facilitatii portuare care va fi responsabil cu pregatirea Planului
de Securitate a Facilitatii Portuare;
- asigurarea efectuarii si aprobarii Evaluarii Securitatii Facilitatii Portuare si a oricaror
amendamente ulterioare
aduse unei evaluari aprobate anterior;
- aprobarea Planului de Securitate a Facilitatii Portuare si a oricaror amendamente ulterioare
la un plan aprobat anterior; si
- exercitarea controlului si a masurilor de conformitate;
- testarea planurilor aprobate; si
- comunicarea informatiilor catre Organizatia Maritima Internationala si catre industriile
navale si portuare.
1.7 Guvernele Contractante pot numi sau stabili Autoritati Desemnate in cadrul Guvernului,
care sa stabileasca, referitor la facilitatile portuare, atributiuni de securitate conform
capitolului XI-2 si partea A a prezentului Cod si sa permita Organizatiilor de Securitate
Recunoscute sa efectueze anumite activitati referitoare la facilitatile portuare, dar decizia
finala asupra acceptarii si aprobarii acestor activitati ar trebui luata de catre Guvernul
Contractant sau Autoritatea Desemnata. Administratiile pot delega, de asemenea, stabilirea
anumitor atributii referitoare la securitate, in legatura cu navele, catre Organizatiile de
Securitate Recunoscute. Urmatoarele atributii sau activitati nu pot fi delegate catre o
Organizatie de Securitate Recunoscuta:
- stabilirea gradului de securitate aplicabil;
- determinarea caror facilitati portuare localizate pe teritoriul unui Guvern Contractant li se
cere sa desemneze un Ofiter insarcinat cu securitatea facilitatii portuare si sa pregateasca un
Plan de Securitate a Facilitatii portuare;
- aprobarea unei Evaluari a securitatii facilitatii portuare sau a oricaror amendamente
ulterioare la o evaluare anterior aprobata;
- aprobarea unui Plan de securitate a facilitatii portuare sau a oricaror amendamente ulterioare
la un plan anterior aprobat;
- exercitarea controlului si a masurilor de conformitate; si
- stabilirea cerintelor pentru Declaratia de Securitate.
Stabilirea gradului de securitate
1.8 Stabilirea gradului de securitate care se aplica in orice moment este responsabilitatea
Guvernelor Contractante si se poate aplica navelor si facilitatilor portuare. Partea A din
prezentul Cod defineste trei grade de securitate pentru utilizare internationala.
Acestea sunt:
- Gradul de securitate 1, normal; gradul la care navele si facilitatile portuare opereaza in mod
normal;
- Gradul de securitate 2, sporit; gradul care se aplica atata timp cat exista un risc ridicat de
incident de securitate;
si
- Gradul de securitate 3, exceptional; gradul care se aplica pentru perioada de timp in care
exista un risc probabil
sau iminent de incident de securitate.
228

Compania si nava
1.9 Orice Companie care opereaza nave pentru care se aplica capitolul XI-2 si partea A din
prezentul Cod, trebuie sa desemneze un Ofiter insarcinat cu securitatea Companiei si un
Ofiter insarcinat cu securitatea navei pentru fiecare din navele sale.
Atributiile, responsabilitatile si cerintele de instruire ale acestor ofiteri si cerintele pentru
antrenamente si exercitii sunt definite in partea A din prezentul Cod.
1.10 Responsabilitatile Ofiterului insarcinat cu securitatea Companiei includ, pe scurt, printre
altele, asigurarea ca Evaluarea securitatii navei este efectuata corespunzator, ca Planul de
securitate a navei este intocmit si transmis spre aprobare catre sau in numele Administratiei si
ca acesta se afla la bordul fiecarei nave pentru care se aplica partea A din prezentul Cod si
pentru care acea persoana a fost numita Ofiter insarcinat cu securitatea Companiei.
1.11 Planul de securitate a navei ar trebui sa indice masurile de securitate operationale si
fizice pe care insasi nava ar trebui sa le adopte pentru a se asigura ca aceasta opereaza
intotdeauna la gradul de securitate 1. Planul ar trebui, de asemenea, sa indice masurile de
securitate suplimentare sau intensificate pe care nava insasi le poate adopta pentru a se
transfera si a opera la gradul de securitate 2 atunci cand este instruita sa procedeze astfel. Mai
mult, planul ar trebui sa indice actiunile pregatitoare posibile pe care nava le-ar putea adopta
pentru a permite raspunsul prompt la instructiunile ce pot fi transmise navei de aceia care
raspund la gradul de securitate 3 unui incident de securitate sau amenintare.
1.12 Navele pentru care se aplica cerintele capitolului XI-2 si ale partii A din prezentul Cod si
care sunt operate in conformitate cu acestea este necesar sa detina un Plan de securitate a
navei aprobat de catre Administratie sau in numele acesteia.
Ofiterul insarcinat cu securitatea Companiei si a navei ar trebui sa monitorizeze eficienta si
relevanta permanenta a planului, inclusiv efectuarea auditurilor interne. Amendamentele la
oricare din elementele unui plan aprobat, pentru care Administratia a determinat ca este
necesara aprobarea, trebuie transmise pentru analiza si aprobare inaintea incorporarii in planul
aprobat si a implementarii de catre nava.
1.13 Nava trebuie sa detina un Certificat International de Securitate a Navei care sa indice ca
aceasta este in conformitate cu cerintele capitolului XI-2 si ale partii A din prezentul Cod.
Partea A din prezentul Cod include prevederile referitoare la verificarea si certificarea
conformitatii navei cu aceste cerinte in baza verificarii initiale, a verificarii de innoire si a
verificarii intermediare.
1.14 Atunci cand o nava se afla in port sau se indreapta spre un port al unui Guvern
Contractant, Guvernul Contractant are dreptul, conform prevederilor reglementarii XI-2/9, sa
exercite diferite controale si masuri de conformitate in legatura cu nava respectiva. Nava face
subiectul inspectiilor referitoare la Controlul Portului Stat, dar astfel de inspectii nu vor fi
extinse in mod normal asupra examinarii Planului de securitate a navei decat in circumstante
specifice. Nava poate, de asemenea, sa fie subiectul unor masuri de control suplimentare, daca
Guvernul Contractant care exercita controlul si masurile de conformitate are motive sa creada
ca securitatea navei sau facilitatea portuara pe care aceasta a servit-o a fost compromisa.
1.15 Nava trebuie, de asemenea, sa detina la bord informatii pentru a fi puse la dispozitia
Guvernelor Contractante la cerere, care sa indice cine este responsabil cu decizia de angajare
de personal pe nava si cu decizia diferitelor aspecte in legatura cu angajarea navei.
Facilitatea portuara
1.16 Fiecare Guvern Contractant trebuie sa asigure efectuarea unei Evaluari a securitatii
facilitatii portuare pentru fiecare facilitate portuara, localizata pe teritoriul acestuia, care
229

serveste navele angajate in voiaje internationale. Guvernul Contractant, o Autoritate


Desemnata sau o Organizatie de Securitate Recunoscuta pot efectua aceasta evaluare.
Evaluarea securitatii facilitatii portuare trebuie sa fie aprobata de catre Guvernul Contractant
sau de catre Autoritatea Desemnata in cauza. Aceasta aprobare nu poate fi delegata.
Evaluarile securitatii facilitatii portuare ar trebui revazute periodic.
1.17 Evaluarea securitatii facilitatii portuare este, in mod fundamental, o analiza a riscurilor a
tuturor aspectelor legate de operarea unei facilitati portuare pentru a determina care parte
(parti) din aceasta sunt mai susceptibile si / sau mai posibil de a fi subiect al atacului. Riscul
de securitate reprezinta o functie a amenintarii unui atac alaturi de vulnerabilitatea tintei si
consecintele unui atac.
Evaluarea trebuie sa includa urmatoarele componente:
- amenintarea perceputa fata de facilitatile portuare si infrastructura trebuie sa fie determinata;
- vulnerabilitatile potentiale identificate; si
- consecintele incidentelor calculate.
La incheierea analizei, aceasta este posibil sa produca o evaluare totala a gradului de risc.
Evaluarea securitatii facilitatii portuare
va ajuta sa determine care dintre facilitatile portuare sunt solicitate sa numeasca un Ofiter
insarcinat cu securitatea facilitatii portuare si sa pregateasca un Plan de securitate a facilitatii
portuare.
1.18 Facilitatile portuare care trebuie sa indeplineasca cerintele capitolului XI-2 si ale partii A
din prezentul Cod sunt solicitate sa desemneze un Ofiter insarcinat cu securitatea facilitatii
portuare. Atributiile, responsabilitatile si cerintele de instruire ale acestor ofiteri si cerintele
pentru antrenamente si exercitii sunt definite in partea A a prezentului Cod.
1.19 Planul de securitate a facilitatii portuare ar trebui sa indice masurile de securitate fizica si
operationala pe care facilitatea portuara ar trebui sa le ia pentru a se asigura ca aceasta
opereaza intotdeauna la gradul de securitate 1. Planul ar trebui de asemenea sa indice masurile
de securitate suplimentare sau intensificate pe care facilitatea portuara le poate lua pentru a se
transfera si opera la gradul de securitate 2 atunci cand este instuita sa procedeze astfel. Mai
mult, planul ar trebui sa indice actiunile pregatitoare posibile pe care le-ar putea intreprinde
facilitatea portuara pentru a permite un raspuns prompt la instructiunile care pot fi emise de
catre aceia care raspund la gradul de securitate 3 unui incident de securitate sau unei
amenintari .
1.20 Facilitatile portuare care trebuie sa indeplineasca cerintele capitolului XI-2 si ale partii A
din prezentul Cod sunt solicitate sa detina si sa opereze in conformitate cu un Plan de
securitate a facilitatii portuare aprobat de catre Guvernul Contractant sau de catre Autoritatea
Desemnata implicata. Ofiterul insarcinat cu securitatea facilitatii portuare ar trebui sa
implementeze prevederile sale si sa monitorizeze eficienta continua si relevanta planului,
inclusiv comandarea auditurilor interne ale modului de aplicare a planului. Amendamentele la
oricare din elementele unui plan aprobat, pentru care Guvernul Contractant sau Autoritatea
desemnata implicata a determinat ca este necesara o aprobare, trebuie transmise pentru analiza
si aprobare inaintea incorporarii in planul aprobat si implementarii la facilitatea portuara.
Guvernul Contractant sau Autoritatea desemnata implicata pot testa eficienta planului.
Evaluarea securitatii facilitatii portuare care acopera facilitatea portuara sau pe care s-a bazat
dezvoltarea planului ar trebui revazuta periodic. Toate aceste activitati pot conduce la
amendarea planului aprobat. Orice amendamente la elementele specifice ale unui plan aprobat
vor trebui transmise spre aprobare catre Guvernul Contractant sau de catre Autoritatea
Desemnata implicata.
1.21 Navele care folosesc facilitati portuare pot fi subiectul inspectiilor de Controlul Portului
Stat si al masurilor de control suplimentare definite in reglementarea XI-2/9. Autoritatile
230

relevante pot solicita prevederea informatiilor referitoare la nava, incarcatura sa, pasageri si
personalul navei inainte de intrarea navei in port. Pot exista circumstante in care intrarea in
port poate fi refuzata.
Informarea si comunicarea
1.22 Capitolul XI-2 si partea A din prezentul Cod solicita Guvernelor Contractante sa prevada
anumite informatii catre Organizatia Maritima Internationala si ca aceste informatii sa fie
facute disponibile pentru a permite comunicarea efectiva intre Guvernele Contractante si intre
Ofiterii insarcinati cu securitatea Companiei/Navei si Ofiterii insarcinati cu securitatea
facilitatii portuare.
2 DEFINITII
2.1 Nici una dintre ghidul nu este prevazuta cu referire la definitiile stabilite in capitolul XI-2
sau in partea A din prezentul
Cod.
2.2 In scopul prezentei Parti din Cod:
.1 sectiune inseamna o sectiune a partii A din Cod si este indicata ca sectiunea A/<urmata
de numarul
sectiunii>;
.2 paragraf inseamna un paragraf din prezenta Parte a Codului si este indicat ca
paragraf<urmat de numarul
paragrafului>; si
.3 Guvern Contractant, atunci cand este folosit in paragrafele de la 14 la 18, inseamna
Guvernul Contractant pe
al carui teritoriu se afla facilitatea portuara si include o referire la Autoritatea Desemnata.
3 APLICARE
Generalitati
3.1 Ghidul dat in prezenta Parte din Cod ar trebui luate in considerare atunci cand se
implementeaza cerintele capitolului XI- 2 si ale partii A din prezentul Cod.
3.2 Cu toate acestea, ar trebui recunoscut ca extinderea pentru care se aplica aceste ghid va
depinde de tipul navei, incarcatura sa si/sau pasagerii, modalitatile de comert si caracteristicile
facilitatilor portuare vizitate de catre nava.
3.3 In mod similar, in legatura cu ghidul asupra facilitatilor portuare, extinderea pentru care se
aplica aceste ghid va depinde de facilitatile portuare, tipurile de nave care utilizeaza
facilitatile portuare, tipurile de marfa si/sau pasageri si de modalitatile de comert ale navelor
care viziteaza facilitatile.
3.4 Prevederile capitolului XI-2 si din partea A din prezentul Cod nu intentioneaza sa se
aplice facilitatilor portuare desemnate si utilizate in principal in scopuri militare.
4 RESPONSABILITATILE GUVERNELOR CONTRACTANTE
Securitatea evaluarilor si planurilor
4.1 Guvernele Contractante ar trebui sa se asigure ca sunt aplicate masurile corespunzatoare
pentru a evita dezvaluirea sau accesul neautorizate la materialele referitoare la securitate in
legatura cu Evaluarile securitatii navei, Planurile de securitate a navei, Evaluarile securitatii
facilitatii portuare si Planurile de securitate a facilitatii portuare si cu planurile sau evaluarile
individuale.
Autoritatile desemnate

231

4.2 Guvernele Contractante pot identifica o Autoritate desemnata in cadrul Guvernului pentru
a indeplini atributiile acestora de securitate in legatura cu facilitatile portuare, dupa cum este
stabilit in capitolul XI-2 sau partea A din prezentul Cod.
Organizatiile de securitate recunoscute
4.3 Guvernele Contractante pot autoriza o Organizatie de Securitate Recunoscuta (OSR) sa
efectueze anumite activitati de securitate, care includ:
.1 aprobarea Planurilor de securitate a navei sau a amendamentelor la acestea, in numele
Administratiei;
.2 verificarea si certificarea conformitatii navelor cu cerintele capitolului XI-2 si ale partii A
din prezentul Cod, in numele Administratiei; si
.3 efectuarea Evaluarilor de securitate a facilitatilor portuare cerute de catre Guvernul
Contractant.
4.4 O OSR poate, de asemenea, sa ofere consultanta si asistenta Companiilor sau facilitatilor
portuare pe probleme de securitate, inclusiv Evaluarile securitatii navei, Planurile de
securitate a navei, Evaluarile securitatii facilitatii portuare si Planurile de securitate a
facilitatilor portuare. Acest lucru poate include efectuarea unei Evaluari sau a unui Plan al
securitatii navei sau o Evaluare sau un Plan al securitatii facilitatii portuare. Daca OSR a
procedat astfel referitor la evaluarea sau planul de securitate a navei, acel OSR nu ar trebui sa
fie autorizata sa aprobe acel plan de securitate a navei.
4.5 Atunci cand autorizeaza o OSR, Guvernele Contractante ar trebui sa analizeze competenta
unei astfel de organizatii. OSR ar trebui sa fie capabila sa demonstreze:
.1 experienta in aspectele relevante de securitate;
.2 cunostinte corespunzatoare despre nava si operatiunile portuare, inclusiv cunoasterea
structurii si constructiei navei, daca aceasta asigura servicii referitoare la nave si cunoasterea
structurii si constructiei portului daca asigura servicii referitoare la facilitatile portuare;
.3 capacitatea lor de a evalua riscurile probabile de securitate care ar putea aparea in timpul
operarii navei si facilitatii portuare inclusiv interfata nava/port si de a minimiza asfel de
riscuri;
.4 abilitatea lor de a mentine si imbunatati experienta personalului;
.5 abilitatea acestora de a monitoriza corectitudinea permanenta a personalului lor;
.6 abilitatea lor de a mentine masurile corespunzatoare pentru a evita dezvaluirea sau accesul
neautorizate la materialele referitoare la securitate;
.7 cunoasterea cerintelor capitolului XI-2 si ale partii A din prezentul Cod si a legislatiei
relevante si cerintelor de securitate nationale si internationale;
.8 cunoasterea amenintarilor curente si modalitatilor de amenintare a securitatii;
.9 cunostintele in a recunoaste si a detecta armele, substantele si dispozitivele periculoase;
.10 cunostintele in a recunoaste, pe o baza nediscriminatorie, trasaturile si comportamentul
persoanelor care par a ameninta securitatea;
.11 cunostintele referitoare la tehnicile utilizate pentru sustragerea de la masurile de
securitate; si
.12 cunostintele despre echipamentele si sistemele de securitate si supraveghere si limitarile
operationale ale acestora.
Atunci cand deleaga anumite atributiuni catre OSR, Guvernele Contractante, inclusiv
Administratiile, ar trebui sa se asigure ca OSR are competentele necesare pentru efectuarea
sarcinii.
4.6 O Organizatie Recunoscuta, dupa cum este definita in reglementarea I/6 si care
indeplineste cerintele reglementarii XI- 1/1, poate fi numita ca OSR daca detine experienta
referitoare la securitate corespunzatoare prezentata in paragraful 4.5.
232

4.7 O Autoritate portuara sau un operator al facilitatii portuare pot fi numiti OSR daca detin
experienta referitoare la securitate corespunzatoare prezentata in paragraful 4.5.
Stabilirea gradului de securitate
4.8 In stabilirea gradului de securitate, Guvernele Contractante ar trebui sa ia in considerare
informatiile generale si specifice referitoare la amenintari. Guvernele Contractante ar trebui sa
stabileasca gradul de securitate care se aplica navelor sau facilitatilor portuare la unul din
urmatoarele trei grade:
- Gradul de securitate 1: normal, gradul la care navele si facilitatile portuare opereaza in mod
normal;
- Gradul de securitate 2: sporit, gradul care se aplica atata timp cat exista un risc crescut de
incident de securitate;
si
- Gradul de securitate 3: exceptional, gradul care se aplica pentru perioada de timp in care
exista un risc probabil sau iminent de incident de securitate.
4.9 Stabilirea gradului de securitate 3 ar trebui sa fie o masura exceptionala care se aplica
numai acolo unde exista informatii credibile ca un incident de securitate este probabil sau
iminent. Gradul de securitate 3 ar trebui sa fie stabilit numai pe durata amenintarii de
securitate identificate sau a incidentului de securitate existent. Din moment ce gradele de
securitate se pot schimba de la gradul de securitate 1, prin gradul de securitate 2 la gradul de
securitate 3, este de asemenea posibil ca gradele de securitate sa se schimbe direct din gradul
de securitate 1 in gradul de securitate 3.
4.10 Permanent, comandantul navei detine responsabilitatea definitiva pentru siguranta si
securitatea navei. Chiar si la gradul de securitate 3, comandantul poate clarifica si amenda
instructiunile emise de aceia care raspund la un incident de securitate sau la o amenintare,
daca exista motive sa creada ca, conformitatea cu orice instructiune poate pune in pericol
siguranta navei.
4.11 Ofiterul insarcinat cu securitatea Companiei (OSC) sau Ofiterul insarcinat cu securitatea
navei (OSN) se va pune in legatura cu prima ocazie cu Ofiterul insarcinat cu securitatea
facilitatii portuare (OSFP) al facilitatii portuare in care nava intentioneaza sa intre, pentru a
stabili gradul de securitate care se aplica pentru nava respectiva la facilitatea portuara. Avand
stabilit un contact cu o nava, OSFP va avertiza nava in legatura cu orice schimbare ulterioara
in gradul de securitate al facilitatii
portuare si va furniza navei orice informatii relevante referitoare la securitate.
4.12 In timp ce pot exista situatii in care o nava individuala poate opera la un grad de
securitate mai inalt decat cel al facilitatii portuare in care intra, nu vor exista situatii in care o
nava sa poata avea un grad de securitate mai mic decat cel al facilitatii portuare in care intra.
Daca o nava are un grad de securitate mai inalt decat al facilitatii portuare pe care
intentioneaza sa o viziteze, OSC sau OSN ar trebui sa il anunte imediat pe OSFP. OSFP ar
trebui sa efectueze o evaluare a situatiei respective consultandu-se cu OSC sau OSN si sa se
puna de acord asupra masurilor de securitate corespunzatoare navei, care pot include
incheierea si semnarea unei Declaratii de securitate.
4.13 Guvernele Contractante ar trebui sa ia in considerare modalitatile prin care informatiile
referitoare la schimbarile gradelor de securitate sa fie promulgate rapid. Administratiile pot
dori sa utilizeze mesajele NAVTEX sau Apelurile catre Navigatori ca metoda de notificare a
unor astfel de schimbari in gradele de securitate catre nava, OSC si OSN. Sau, acestea pot
dori sa ia in considerare alte metode de comunicare care asigura o acoperire si o viteza
echivalenta sau mai mare. Guvernele Contractante ar trebui sa stabileasca mijloace de
notificare a OSFP asupra schimbarilor gradelor de securitate. Guvernele Contractante ar
233

trebui sa adune si sa mentina detaliile de contact pentru o lista a acelora care trebuie sa fie
informati asupra schimbarilor gradelor de securitate. In timp ce gradul de securitate nu trebuie
sa fie privit ca fiind deosebit de sensibil, informatiile fundamentale referitoare la securitate
pot fi foarte sensibile. Guvernele Contractante ar trebui sa acorde o atentie deosebita tipului si
detaliilor informatiilor transmise si metodei prin care acestea sunt transmise catre OSN, OSC
si OSFP.
Punctele de contact si informatiile referitoare la Planurile de securitate a facilitatii portuare
4.14 Acolo unde o facilitate portuara are un PSFP, acest lucru trebuie comunicat catre
Organizatie si, de asemenea, aceasta informatie trebuie sa fie disponibila pentru Ofiterii
insarcinati cu securitatea companiei si a navei. Nici un detaliu ulterior al PSFP nu trebuie
publicat, in plus fata de ceea ce este la fata locului. Guvernele Contractante ar trebui sa ia in
considerare fie puncte de contact regionale sau centrale, fie alte mijloace pentru a asigura
informatii actualizate asupra locatiilor in care se gasesc PSFP, precum si detalii de contact
pentru OSFP relevant. Existenta unor astfel de puncte de contact ar trebui data publicitatii.
Guvernele Contractante asigura, de asemenea, informatii referitoare la organizatiile de
securitate recunoscute numite sa actioneze in numele Guvernului Contractant, impreuna cu
detalii ale responsabilitatilor si conditiilor specifice ale autoritatii delegate pentru astfel de
organizatii de securitate recunoscute.
4.15 In cazul in care un port nu detine un PSFP (si deci nu are un OSFP), punctul de contact
regional sau central ar trebui sa fie capabil sa identifice la tarm o persoana calificata
corespunzator care sa poata aranja sa se aplice, daca este necesar, masurile de securitate
corespunzatoare pe durata vizitei navei.
4.16 Guvernele Contractante ar trebui, de asemenea, sa furnizeze detaliile de contact ale
ofiterilor guvernamentali carora OSN, OSC si OSFP sa le poata raporta problemele referitoare
la securitate. Acesti ofiteri guvernamentali ar trebui sa evalueze aceste rapoarte inainte de a
intreprinde actiunile corespunzatoare. Astfel de probleme de securitate pot avea legatura cu
masurile de securitate aflate sub jurisdictia unui alt Guvern Contractant. In acest caz,
Guvernele Contractante ar trebui sa aiba in vedere contactul cu partea echivalenta din celalalt
Guvern Contractant pentru a discuta daca actiunea de remediere este adecvata. In acest
scop, detaliile de contact ale ofiterilor guvernamentali ar trebui comunicate catre Organizatia
Maritima Internationala.
4.17 Guvernele Contractante ar trebui, de asemenea, sa procedeze astfel incat informatiile
indicate in paragrafele de la 4.14 la 4.16 sa fie disponibile la cererea altor Guverne
Contractante.
Documente de identificare
4.18 Guvernele Contractante sunt incurajate sa emita documente de identificare
corespunzatoare catre oficialitatile guvernamentale indreptatite sa urce la bordul navelor sau
sa intre in facilitatile portuare atunci cand isi exercita atributiile oficiale si sa stabileasca
proceduri prin care sa poata fi verificata autenticitatea unor astfel de documente.
Platforme fixe si plutitoare si unitati mobile de foraj marin instalate in pozitie 4.19 Guvernele
Contractante ar trebui sa aiba in vedere stabilirea masurilor de securitate corespunzatoare
pentru platformele fixe si plutitoare si unitatile mobile de foraj marin instalate in pozitie
pentru a permite interactiunea cu navele care trebuie sa indeplineasca prevederile capitolului
XI-2 si ale partii A din prezentul Cod.
Nave care nu trebuie sa fie in conformitate cu partea A din prezentul Cod 4.20 Guvernele
Contractante ar trebui sa aiba in vedere stabilirea masurilor de securitate corespunzatoare
pentru sporirea securitatii navelor pentru care nu se aplica prezentul capitol XI-2 si partea A
din prezentul Cod si pentru a se asigura ca orice prevederi referitoare la securitate care se
234

aplica pentru astfel de nave permit interactiunea cu nave pentru care se aplica partea A din
prezentul Cod.
Amenintari pentru nave si alte incidente pe mare
4.21 Guvernele Contractante ar trebui sa furnizeze ghid general asuprs masurilor, considerat
ca fiind adecvat pentru a reduce riscul de securitate pentru navele care arboreaza pavilionul
lor atunci cand se afla pe mare. Acestea ar trebui sa asigure consultanta specifica asupra
actiunilor care vor fi intreprinse in conformitate cu gradele de securitate de la 1 la 3 daca:
.1 exista o schimbare in gradul de securitate care se aplica navei in timp ce aceasta se afla pe
mare, de exemplu
datorita ariei geografice in care opereaza nava sau in legatura cu nava insasi; si
.2 exista un incident sau amenintare la securitate care implica nava in timp ce aceasta este pe
mare.
3 Se refera la Stabilirea masurilor corespunzatoare pentru a spori securitatea navelor,
facilitatilor portuare, unitatilor mobile de
foraj marin instalate in pozitie si platformelor fixe si mobile care nu sunt acoperite de
capitolul XI-2 ale Conventiei SOLAS 1974
adoptata de catre Conferinta asupra Securitatii Maritime prin rezolutia 7.
Guvernele Contractante vor stabili cele mai bune metode si proceduri in acest scop. In cazul
unui atac iminent, nava va cauta sa stabileasca o comunicare directa cu cei responsabili sa
raspunda incidentelor de securitate in Statul pavilion.
4.22 Guvernele Contractante vor stabili, de asemenea, un punct de contact pentru consultanta
referitoare la securitate pentru orice nava:
.1 indreptatita sa arboreze pavilionul lor; sau
.2 care opereaza in marea lor teritoriala sau care si-a comunicat intentia de a intra in marea lor
teritoriala.
4.23 Guvernele Contractante vor oferi consultanta navelor care opereaza in marea lor
teritoriala sau care si-au comunicat
intentia de a intra in marea lor teritoriala, care poate include informatii ca:
.1 sa-si schimbe ruta sau sa intarzie intentia de trecere;
.2 sa navige pe o anumita ruta sau sa inainteze spre un anumit loc;
.3 disponibilitatea oricarui tip de personal sau echipamente care ar putea fi plasate pe nava;
.4 sa coordoneze trecerea, sosirea in port sau plecarea din port, sa permita escortarea de catre
o ambarcatiune de
patrulare sau de una aeriana (cu aripi fixe sau elicopter).
Guvernele Contractante trebuie sa aminteasca navelor care opereaza in marea lor teritoriala
sau care si-au comunicat intentia de a
intra in marea lor teritoriala, orice zone restrictionate temporar pe care le-au dat publicitatii.
4.24 Guvernele Contractante ar trebui sa recomande navelor care opereaza in marea lor
teritoriala sau care si-au comunicat intentia de a intra in marea lor teritoriala sa implementeze
rapid, pentru protectia navei respective si a altor nave din apropiere, orice masuri de securitate
in legatura cu care a avertizat Guvernul Contractant.
4.25 Planurile pregatite de catre Guvernele Contractante in scopurile prezentate in paragraful
4.22 vor include informatii
referitoare la punctul de contact corespunzator, disponibil in permanenta, din cadrul
Guvernului Contractant, inclusiv Administratia. Aceste planuri vor include, de asemenea,
informatii referitoare la circumstantele in care Administratia analizeaza posibilitatea de a
solicita asistenta din partea Statelor costiere si procedura de legatura dintre ofiterii insarcinati
cu securitatea facilitatilor portuare si cei insarcinati cu securitatea navei.
235

Acorduri de securitate alternative


4.26 Guvernele Contractante, in analizarea modului de implementare a capitolului XI-2 si a
partii A din prezentul Cod, pot incheia unul sau mai multe acorduri cu unul sau mai multe
Guverne Contractante. Scopul unui astfel de acord se limiteaza la voiajele internationale
scurte pe rute fixe intre facilitatile portuare de pe teritoriul partilor. Atunci cand incheie un
acord si ulterior, Guvernele Contractante trebuie sa consulte alte Guverne Contractante si
Administratii interesate de efectele acordului. Navele care arboreaza pavilionul unui Stat care
nu este parte la acord trebuie numai sa le fie permis sa opereze pe rutele fixe acoperite prin
acord daca Administratiile lor sunt de acord ca nava sa fie in conformitate cu prevederile
acordului si solicita navei sa procedeze astfel. In nici un caz un astfel de acord nu poate
compromite gradul de securitate al altor nave si facilitati portuare care nu sunt acoperite de
respectivul acord si, in mod specific, toate navele acoperite de un astfel de acord nu pot
efectua activitati nava-nava cu nave care nu sunt acoperite de respectivul acord. Orice
interfata operationala efectuata de navele acoperite de acord ar trebui sa fie acoperita de
acesta. Operarea fiecarui acord trebuie sa fie in mod continuu monitorizata si amendata atunci
cand este nevoie si, in orice caz, ar trebui analizata la fiecare 5 ani.
Masuri echivalente pentru facilitatile portuare
4.27 Pentru anumite facilitati portuare specifice cu operari limitate sau speciale, dar cu un
trafic mai mult decat ocazional, poate fi adecvat sa se asigure conformitatea prin masuri de
securitate echivalente cu cele prescrise in capitolul XI-2 si in partea A din prezentul Cod.
Acesta poate fi, in particular, cazul terminalelor cum ar fi cele anexate fabricilor sau al
cheurilor fara operari frecvente.
Gradul de echipare a navei
4.28 In stabilirea echipajului minim de siguranta al navei, Administratia trabuie sa ia in
considerare2 ca prevederile referitoare la echipajul minim de siguranta stabilite in
reglementarea V/143 se refera numai la navigatia sigura a navei. Administratia trebuie sa ia in
considerare, de asemenea, orice rezultate aditionale care pot rezulta din implementarea
planului de securitate a navei si sa se asigure ca nava este echipata suficient si eficient. Cand
procedeaza astfel, Administratia trebuie sa verifice ca navele sunt capabile sa implementeze
orele de odihna si alte masuri referitoare la oboseala care au fost promulgate prin legea
nationala, in contextul tuturor responsabilitatilor la bord atribuite diferitelor categorii de
personal de la bordul navei.
Masuri4 de control si conformitate
Generalitati
4.29 Reglementarea XI-2/9 descrie masurile de control si conformitate aplicabile navelor
conform capitolului XI-2. Aceasta este impartita in trei sectiuni distincte; controlul navelor
care se afla deja in port, controlul navelor care intentioneaza sa intre intr-un port al altui
Guvern Contractant si prevederi suplimentare aplicabile ambelor situatii.
4.30 Reglementarea XI-2/9.1, controlul navelor in port, implementeaza un sistem de control al
navelor in timp ce se afla in portul unei tari straine in care ofiterii complet autorizati ai
Guvernului Contractant (ofiteri complet autorizati) au dreptul sa urce la bordul navei pentru a
verifica daca certificatele solicitate sunt in ordine. Apoi, daca exista motive clare sa se creada
ca nava nu este in conformitate, ca pot fi luate masuri de control cum ar fi inspectii
suplimentare sau retinerea. Acest lucru reflecta sistemele curente de control5. Reglementarea
XI-2/9.1 este conceputa pentru astfel de sisteme si permite masuri suplimentare (inclusiv ca
expulzarea unei nave din port sa fie luata ca o masura de control) atunci cand ofiterii complet
236

autorizati au motive bine intemeiate sa creada ca o nava nu este in conformitate cu cerintele


capitolului XI-2 sau ale partii A din prezentul Cod. Reglementarea XI- 2/9.3 descrie masurile
de siguranta importante care promoveaza implementarea corecta si proportionata a acestor
masuri suplimentare.
4.31 Reglementarea XI-2/9.2 aplica masuri de control pentru a asigura conformitatea navelor
care intentioneaza sa intre intr-un port al altui Guvern Contractant si introduce un concept
complet diferit de control in cadrul capitolului XI-2, care se aplica numai in cazul securitatii.
Conform acestei reglementari, masurile pot fi implementate inainte de intrarea navei in port,
pentru o mai buna asigurare a securitatii. La fel ca si in reglementarea XI-2/9.1, acest sistem
de control suplimentar este bazat pe conceptul unor motive clare pentru a crede ca nava nu
este in conformitate cu capitolul XI-2 sau partea A din prezentul Cod si include masuri de
siguranta importante in reglementarile XI-2/9.2.2 si XI-2/9.2.5, precum si in reglementarea
XI-2/9.3.
4.32 Motivele clare ca nava nu este in conformitate inseamna prober sau informatii sigure ca
nava nu corespunde cu cerintele capitolului XI-2 sau ale partii A din prezentul Cod, tinand
cont de ghidul dat in prezenta Parte din Cod. Astfel de probe sau informatii sigure pot reiesi
din observatiile si judecata profesionala a ofiterului complet autorizat obtinute in timp ce
verifica Certificatul International de Securitate a Navei respective sau Certificatul
International Intermediar de Securitate a Navei emis in conformitate cu partea A din prezentul
Cod (certificat)sau din alte surse. Chiar daca la bord se afla un certificat valabil, ofiterul
complet autorizat poate avea in continuare motive clare sa creada ca nava nu este in
conformitate, in baza judecatii sale profesionale.
4.33 Exemple de motive clare conform reglementarii XI-2/9.1 si XI-2/9.2 pot include, cand
sunt relevante:
.1 dovada in urma verificarii ca certificatul nu este valabil sau ca acesta a expirat;
.2 probe sau informatii sigure ca exista deficiente serioase in echipamentul de securitate,
documentatia sau
aranjamentele cerute prin capitolul XI-2 si partea A din prezentul Cod;
2 Se refera la Lucrarile ulterioare ale Organizatiei Maritime Internationale referitoare la
Sporirea Securitatii Maritime, adoptate de catre Conferinta asupra Securitatii Maritime prin
rezolutia 3, care invita Organizatia, printre altele, sa revada Rezolutia A.890(21)
a Adunarii asupra principiilor echipajului minim de siguranta. Aceasta analiza poate conduce,
de asemenea, la amendarea reglementarii V/14.
3 Asa cum era in vigoare la data adoptarii prezentului Cod.
4 Se refera la Lucrarile ulterioare ale Organizatiei Maritime Internationale referitoare la
Sporirea Securitatii Maritime, adoptate de catre Conferinta asupra Securitatii Maritime prin
rezolutia 3, care invita Organizatia, printre altele, sa revada Rezolutiile A.787(19) si
A.882(21) ale Adunarii asupra procedurilor de Control al Portului Stat.
5 A se vedea reglementarea I/19 si reglementarea IX/6.2 din SOLAS74, articolul 21 al
LOADLINE 66 asa cum a fost modificat prin Protocolul LOADLINE din 1998, articolele 5
si 6, reglementarea 8A a Anexei I, reglementarea 15 din Anexa II din MARPOL 73/78
amendat, articolul X din STCW78 amendata si Rezolutiile Adunarii IMO A.787(19) si
A.882(21).
.3 primirea unui raport sau a unei reclamatii care, in judecata profesionala a ofiterului complet
autorizat, contine informatii sigure care indica in mod clar ca nava nu este in conformitate cu
cerintele capitolului XI-2 sau ale partii A din prezentul Cod;
.4 dovada sau observarea de catre ofiterul complet autorizat, care foloseste judecata
profesionala, ca, comandantul sau personalul navei nu sunt familiarizati cu procedurile
237

esentiale de securitate la bord sau nu pot efectua antrenamente cu privire la securitatea navei
sau ca astfel de proceduri sau antrenamente nu au fost efectuate;
.5 dovada sau observarea de catre ofiterul complet autorizat, care foloseste judecata
profesionala, ca membrii-cheie ai personalului navei nu sunt capabili sa stabileasca o
comunicare corespunzatoare cu orice alt membru-cheie al personalului navei cu
responsabilitati de securitate la bordul navei.
.6 probe sau informatii sigure ca nava a imbarcat persoane sau a incarcat provizii sau bunuri la
o facilitate portuara sau de la alta nava si, fie facilitatea portuara, fie cealalta nava violeaza
capitolul XI-2 sau partea A din prezentul Cod, iar nava in chestiune nu a completat Declaratia
de securitate, nici nu a adoptat masurile de securitate corespunzatoare, speciale sau
suplimentare sau nu a mentinut procedurile corespunzatoare de securitate a navei;
.7 probe sau informatii sigure ca nava a imbarcat persoane sau a incarcat magazii sau bunuri
la o facilitate portuara sau de la alta sursa (ex: alta nava sau prin transfer cu elicopterul), si, fie
facilitatea portuara, fie celeilalte surse nu i se cere sa fie in conformitate cu capitolul XI-2 sau
partea A din prezentul Cod, iar nava nu a luat masurile de securitate corespunzatoare, speciale
sau suplimentare sau nu a mentinut procedurile corespunzatoare de securitate a navei; si
.8 daca nava detine un Certificat International Intermediar de Securitate a Navei emis ulterior,
in mod consecutiv
dupa cum este descris in sectiunea A/19.4 si daca, conform judecatii profesionale a ofiterului
complet autorizat, unul din scopurile navei sau ale Companiei pentru a solicita un astfel de
certificat este acela de a evita conformitatea totala cu capitolul XI-2 sau partea A din
prezentul Cod dincolo de perioada certificatului intermediar initial dupa cum este descris in
sectiunea A/19.4.4.
4.34 Implicatiile legislatiei internationale ale reglementarii XI-2/9 sunt relevante in mod
particular, iar reglementarea ar trebui implementata tinand cont de reglementarea XI-2/2.4,
dupa cum exista potentialul de a aparea situatii in care trebuie analizate fie masurile care vor
fi luate sunt in afara scopului capitolului XI-2, fie drepturile navelor afectate, in afara
capitolului XI-2,. De aceea, reglementarea XI-2/9 nu prejudiciaza Guvernul Contractant in a
adopta masuri avand ca baza si fiind conforme cu legislatia internationala, pentru a asigura
siguranta sau securitatea persoanelor, navelor, facilitatilor portuare si a altor proprietati in
cazurile in care nava, desi este in conformitate cu capitolul XI-2 sau partea A din prezentul
Cod, este in continuare considerata ca prezinta un risc de securitate.
4.35 Atunci cand un Guvern Contractant impune masuri de control asupra navei,
Administratia trebuie sa fie contactata, fara intarziere, cu suficiente informatii care sa ii
permita sa fie in legatura completa cu Guvernul Contractant.
Controlul navelor in port
4.36 Acolo unde non-conformitatea este fie un aspect deficient al echipamentelor, fie
documentatia gresita care conduce la retinerea navei si non-conformitatea nu poate fi
remediata in portul de inspectie, Guvernul Contractant poate permite navei sa navige catre alt
port, presupunand ca toate conditiile convenite intre Statele port si Administratie sau
comandant sunt indeplinite.
Nave care intentioneaza sa intre intr-un port al altui Guvern Contractant
4.37 Reglementarea XI-2/9.2.1 prezinta informatiile pe care Guvernele Contractante le pot
solicita de la nava ca o conditie de intrare in port. Un aspect al informatiilor prezentate il
reprezinta confirmarea oricaror masuri speciale sau suplimentare luate de catre nava in timpul
ultimelor 10 escale la o facilitate portuara. Exemple pot include:

238

.1 inregistrari ale masurilor luate pe timpul stationarii la facilitatea portuara aflata pe teritoriul
unui Stat care nu este Guvern Contractant, in special acele masuri care, in mod normal, ar fi
prevazute de catre facilitatile
portuare aflate pe teritoriile Guvernelor Contractante; si
.2 orice Declaratii de securitate care au fost intocmite cu facilitatile portuare sau cu alte nave.
4.38 Un alt aspect al informatiilor prezentate, care poate fi solicitat ca o conditie de intrare in
port, este confirmarea ca proceduri corespunzatoare de securitate a navei au fost mentinute pe
timpul activitatii nava-nava realizata in perioada ultimelor 10 escale la o facilitate portuara. In
mod normal, nu se va solicita sa se includa inregistrari ale transferului pilotilor, ale vamilor,
imigrarii, persoanelor oficiale insarcinate cu securitatea, nici aprovizionarea cu combustibil,
alimbarea, aprovizionarea si
descarcarea deseurilor de catre nava in cadrul facilitatilor portuare, deoarece acestea, in mod
normal, cad sub incidenta Planului de securitate a facilitatii portuare. Exemple de informatii
care ar putea fi date include:
.1 inregistrarea masurilor luate in timpul angajarii unei nave in activitati cu o alta nava care
arboreaza pavilionul unui Stat care nu este Guvern Contractant , in special acele masuri care,
in mod normal, ar fi prevazute de nave care arboreaza pavilionul Guvernelor Contractante;
.2 inregistrarea masurilor luate in timpul angajarii unei nave in activitati cu o alta nava care
arboreaza pavilionul unui Guvern Contractant, dar care nu trebuie sa indeplineasca
prevederile capitolului XI-2 si ale partii A din prezentul Cod, cum ar fi o copie a oricarui
certificat de securitate emis pentru acea nava conform altor prevederi;
si
.3 in cazul in care persoane si bunuri salvate de pe mare se afla la bord, toate informatiile
cunoscute in legatura cu astfel persoane sau bunuri, inclusiv identitatea acestora cand este
cunoscuta si rezultatele oricaror verificari efectuate in numele navei pentru a stabili starea de
securitate a celor salvati. Intentia capitolului XI-2 si a partii A din prezentul Cod nu este aceea
de a intarzia sau preveni transportarea celor aflati in primejdie pe mare catre un loc sigur.
Unica intentie a capitolului XI-2 si a partii A din prezentul Cod este aceea de a asigura
Statelor informatii corespunzatoare suficiente pentru mentinerea integritatii securitatii lor.
4.39 Exemple de alte informatii referitoare la securitatea practica care pot fi solicitate ca o
conditie de intrare in port in vederea asistentei pentru a asigura securitatea si siguranta
persoanelor, facilitatilor portuare, navelor si a altor proprietati includ:
.1 informatii continute in Registrul Sinoptic Permanent;
.2 localizarea navei in momentul in care este facut raportul;
.3 ora probabila a sosirii navei in port;
.4 lista echipajului;
.5 descrierea generala a marfurilor aflate la bordul navei;
.6 lista pasagerilor; si
.7 informatii ce trebuie sa fie detinute conform reglementarii XI-2/5.
4.40 Reglementarea XI-2/9.2.5 permite comandantului navei, dupa ce a fost informat ca
portul Stat sau costier va implementa masurile de control conform reglementarii XI-2/9.2, sa
retraga intentia navei de a intra in port. In cazul in care comandantul retrage intentia,
reglementarea XI-2/9 nu se mai aplica, iar orice alti pasi care se fac trebuie sa se bazeze si sa
fie conformi cu legislatia internationala.
Prevederi suplimentare
4.41 In toate cazurile in care unei nave ii este refuzata intrarea sau este expulzata dintr-un
port, toate faptele cunoscute trebuie comunicate autoritatilor Statelor relevante. Aceasta
comunicare trebuie sa cuprinda urmatoarele aspecte, atunci cand sunt
239

cunoscute:
.1 numele navei, pavilionul sau, numarul de identificare al navei, indicativul de apel, tipul
navei si incarcatura;
.2 motivul pentru refuzul intrarii sau expulzarea din port sau zonele portuare;
.3 daca este relevant, natura oricarei neconformitati de securitate;
.4 daca este relevant, detaliile oricaror incercari de a rectifica o neconformitate, inclusiv orice
conditii impuse navei
pentru voiaj;
.5 portul (porturile) de escala anterioare si urmatorul port de escala declarat;
.6 ora plecarii si ora estimata de sosire in acele porturi;
.7 orice instructiuni date navei, cum ar fi raportarea rutei;
49
.8 informatiile disponibile asupra gradului de securitate la care nava opereaza in mod curent;
.9 informatii referitoare la orice comunicari pe care Statul port le-a avut cu Administratia;
.10 punctul de contact in cadrul Statului port care intocmeste raportul in scopul obtinerii de
informatii ulterioare;
.11 lista echipajului; si
.12 orice alte informatii relevante.
4.42 Statele relevante pentru contact trebuie sa includa aceste informatii pe parcursul
deplasarii navei catre urmatorul sau port, in mod special daca nava intentioneaza sa intre in
marea teritoriala a acelui Stat costier. Alte State relevante vor include porturile de escala
anterioare, astfel incat pot fi obtinute informatii ulterioare si probleme de securitate in
legatura cu porturile anterioare din care s-a plecat.
4.43 In exercitarea controlului si a masurilor de conformitate, ofiterii complet autorizati
trebuie sa se asigure ca orice masuri sau etape impuse sunt proportionate. Astfel de masuri sau
etape trebuie sa fie rezonabile si de o severitate si durata minima necesare pentru a rectifica a
reduce neconformitatea.
4.44 Cuvantul intarziere din reglementarea XI-2/9.3.5.1 se refera, de asemenea, la situatiile
in care, conform actiunilor intreprinse in baza acestei reglementari, nava nu este complet
respinsa sa intre in port sau nava nu este complet expulzata din port.
Nave non-parti si nave inferioare dimensiunii Conventiei 4.45 Referitor la navele care
arboreaza pavilionul unui Stat care nu este Guvern Contractant la Conventie si care nu este
Parte la Protocolul6 SOLAS 1988, Guvernele Contractante nu trebuie sa mai acorde tratament
favorabil unor astfel de nave. Astfel, cerintele reglementarii XI-2/9 si ghidul prevazut in
prezenta Parte din Cod trebuie aplicate acestor nave.
4.46 Navele inferioare dimensiunii Conventiei sunt subiectul masurilor prin care Statele
mentin securitatea. Astfel de masuri trebuie adoptate cu atentie in legatura cu cerintele din
capitolul XI-2 si ghidul prevazut in prezenta Parte din Cod.
5 DECLARATIA DE SECURITATE
Generalitati
5.1 Declaratia de securitate (DdS) trebuie completata atunci cand Guvernul Contractant al
unei facilitatii portuare considera
ca este necesara sau cand o nava o considera necesara.
5.1.1 Necesitatea pentru DdS poate fi indicata prin rezultatele Evaluarii securitatii facilitatii
portuare (ESFP), iar motivele si circumstantele in care DdS este necesara trebuie stabilite in
Planul de securitate a facilitatii portuare (PSFP).
240

5.1.2 Necesitatea pentru DdS poate fi indicata de catre o Administratie pentru navele
indreptatite sa arboreze pavilionul sau sau ca rezultat al unei evaluari a securitatii navei si
trebuie stabilita in planul de securitate a navei.
5.2 Este probabil ca DdS sa fie solicitata la gradele de securitate mai inalte, atunci cand o
nava are un grad de securitate mai inalt decat facilitatea portuara sau decat o alta nava cu care
intra in conexiune, si pentru interfata nava/port sau activitatile navanava
care supun persoanele, proprietatile si mediul la un risc mai mare din motive specifice acelei
nave, inclusiv pentru incarcatura sau pasageri sau conditiile de la facilitatea portuara sau o
combinatie a acestor factori.
5.2.1 In cazul in care o nava sau o Administratia, in numele navelor indreptatite sa arboreze
pavilionul sau, solicita completarea DdS, Ofiterul insarcinat cu securitatea facilitatii portuare
(OSFP) sau Ofiterul insarcinat cu securitatea navei (OSN) trebuie sa cunoasca aceasta
solicitare si sa discute masurile de securitate corespunzatoare.
5.3 OSFP poate, de asemenea, sa initieze DdS inaintea interfatelor nava/port care sunt
identificate in PFSA aprobat ca fiind un aspect particular. Exemplele pot include imbarcarea
sau debarcarea pasagerilor, transferul, incarcarea sau descarcarea marfurilor sau substantelor
periculoase. PFSA poate, de asemenea, sa identifice facilitatile din interiorul sau din
apropierea zonelor populate sau operatiunile semnificative economic care garanteaza DdS.
6 Protocolul din 1988 in legatura cu Conventia Internationala pentru Siguranta Vietii Umane
pe Mare, 1974.
5.4 Scopul principal al DdS este acela de a se asigura ca s-a ajuns la o intelegere intre nava si
facilitatea portuara sau alte nave cu care intra in conexiune dupa cum fiecare dintre masurile
de securitate respective vor fi adoptate in conformitate cu prevederile planurilor de securitate
aprobate ale fiecareia.
5.4.1 DdS convenita trebuie sa fie semnata si datata si de facilitatea portuara, si de nava(e),
dupa caz, pentru a indica conformitatea cu capitolul XI-2 si partea A din prezentul Cod si
trebuie sa includa durata sa, gradul sau gradele de securitate relevante si detaliile de contact
relevante.
5.4.2 O schimbare a gradului de securitate poate solicita completarea unei alte DdS sau
revizuirea acesteia.
5.5 DdS trebuie completata in engleza, franceza sau spaniola sau intr-o limba comuna pentru
facilitatea portuara si pentru nava sau nave, dupa caz.
5.6 Un model al DdS este inclus in Apendixul 1 la prezenta Parte din Cod. Acest model este
pentru o DdS intre o nava si o facilitate portuara. In cazul in care DdS este pentru a acoperi
doua nave, acest model trebuie ajustat in mod corespunzator.
6 OBLIGATIILE COMPANIEI
Generalitati
6.1 Reglementarea XI-2/5 solicita companiei sa furnizeze comandantului navei informatiile
pentru a indeplini cerintele Companiei conform prevederilor acestei reglementari. Aceste
informatii trebuie sa includa subiecte ca:
.1 partile responsabile cu numirea personalului navei, cum ar fi companiile de management al
navelor, agentii care asigura personalul minim de siguranta, contractorii, concesionarii (de
exemplu, vanzarile cu amanuntul, cazinouri etc.);
.2 partile responsabile cu decizia angajarii navei, inclusiv, timpul sau contractul (contractele)
bareboat sau orice
alte entitati care actioneaza la o astfel de capacitate; si
.3 in cazurile in care nava este angajata in termenii unui contract de navlosire, detaliile de
contact ale partilor, inclusiv timpul sau navlositorii voiajului.
241

6.2 Conform reglementarii XI-2/5, Compania este obligata sa actualizeze si sa mentina


informatia la zi dupa cum si cand apar schimbarile.
6.3 Aceste informatii trebuie sa fie in engleza, franceza sau spaniola.
6.4 Referitor la navele construite inainte de 1 iulie 2004, aceste informatii trebuie sa reflecte
conditia reala la aceasta data.
6.5 Referitor la navele construite pe sau dupa 1 iulie 2004 si la navele construite inainte de 1
iulie 2004 care au fost scoase din functiune pe 1 iulie 2004, informatiile trebuie prevazute de
la data intrarii navei in serviciu si trebuie sa reflecte conditia reala la aceasta data.
6.6 Dupa 1 iulie 2004, atunci cand o nava este retrasa din serviciu, informatiile trebuie
prevazute de la data reintrarii navei in serviciu si trebuie sa reflecte conditia reala la aceasta
data.
6.7 Informatiile prevazute anterior care nu au legatura cu conditia reala la aceasta data nu
trebuie retinute la bord.
6.8 Atunci cand responsabilitatea operarii navei este asumata de o Companie, informatiile
referitoare la Compania care a operat nava nu este necesar sa fie lasate la bord.
In plus, un alt ghid relevant este prevazut in sectiunile 8, 9 si 13.
7. SECURITATEA NAVEI
Ghidul relevant este dat in sectiunile 8, 9 si 13
51
8. EVALUAREA SECURITATII NAVEI
Evaluarea securitatii
8.1. Ofiterul insarcinat cu securitatea navei (OSC) trebuie sa se asigure ca Evaluarea
securitatii navei (ESN) este dusa la indeplinire pentru fiecare din navele flotei companiei
careia i se cere sa respecte prevederile capitolului XI-2 si a partea A a acestui Cod pentru care
OSC este responsabil. Daca OSC nu trebuie neaparat sa indeplineasca personal toate
atributiunile aferente postului, responsabilitatea finala de a se asigura ca acestea sunt
indeplinite corespunmzator, ii revine OSC personal.
8.2. Inainte de inceperea ESN, OSC trebuie sa se asigure ca se obtin avantaje din informatia
disponibila privind evaluarea amenintarii pentru porturile in care nava va face escala sau in
care pasagerii se vor imbarca sau debarca si privind facilitatile
portuare si masurile lor de protectie. OSC trebuie sa studieze rapoarte anterioare privind
necesitati similare de securitate. Acolo unde este fezabil, OSC trebuie sa se intalneasca cu
persoanele potrivite pe nava sau in facilitatile portuare pentru a discuta scopul si metodologia
evaluarii. OSC trebuie sa urmareasca orice ghid specific oferit de Guvernele contractante.
8.3 O ESN trebuie sa contina urmatoarele elemente la bordul navei:
.1 securitatea fizica;
.2 integritatea structurala;
.3 sistemele de protectie a personalului;
.4 politicile procedurale;
.5 sistemele radio si de telecomunicatii, inclusiv sistemele si retelele de computere;
si
.6 alte zone care, daca sunt avariate sau folosite pentru observatii ilegale, reprezinta un risc
pentru persoanele,
proprietatea sau operatiunile la bordul navei sau in cadrul unei facilitati portuare.
8.4 Cei implicati in ESN trebuie sa fie capabili sa furnizeze asistenta specializata in legatura
cu:
.1 cunoasterea amenintarilor si formelor curente de securitate;
.2 recunoasterea si detectarea armelor, a substantelor si echipamentelor periculoase;
242

.3 recunoasterea, pe o baza nediscriminatorie, a caracteristicilor si a modelelor


comportamentale ale persoanelor
care pot ameninta securitatea;
.4 tehnicile folosite pentru a zadarnici masurile de securitate;
.5 metodele folosite pentru a cauza un incident de securitate;
.6 efectele explozivelor asupra structurilor si echipamentulor navei;
.7 securitatea navei;
.8 practicile de afaceri in ceea ce priveste interfata nava/port;
.9 planul de contingenta, pregatirea si raspunsul in caz de urgenta;
.10 securitatea fizica;
.11 sistemele de radio si telecomunicatii, inclusiv sistemele si retelele de computere;
.12 inginerie maritima; si
.13 operatiunile la nava si in port.
8.5 OSC trebuie sa obtina si sa inregistreze informatiile cerute necesare efectuarii unei
evaluari care includ:
.1 schema generala a navei;
.2 localizarea zonelor care trebuie sa aiba acces limitat, precum comanda de navigatie, sala
masinilor de categoria
A si alte statii de control, asa cum este definit in capitolul II-2, etc.;
.3 localizarea si functia fiecarui punct propriu-zis sau potential de acces catre nava;
.4 schimbarile de maree care pot avea un impact asupra vulnerabilitatii sau securitatii navei;
.5 spatiile de marfa si modalitatile de depozitare;
.6 locatiile unde se afla magaziile si unde este depozitat echipamentul esential de intretinere;
.7 locurile unde este depozitat bagajul neinsotit;
.8 echipamentul de urgenta si de interventie disponibil pentru intretinerea serviciilor esentiale;
.9 numarul personalului navei, orice sarcini existente privind securitatea si orice practici
privind cerintele de
instruire existente ale Companiei;
.10 echipamentul existent de securitate si siguranta pentru protectia pasagerilor si a
personalului navei;
.11 rutele de salvare si evacuare si locurile de adunare care trebuie intretinute pentru a asigura
evacuarea in caz de urgenta ordonata si in siguranta a navei;
.12 acordurile existente cu companiile private de securitate ce furnizeaza servicii de securitate
la nava si la tarm; si
.13 masurile si procedurile de securitate in vigoare, inclusiv inspectia si procedurile de
control, sistemele de identificare, echipamentul de supraveghere si monitorizare, documentele
de identificare a personalului si sistemele de comunicare, alarmare, iluminare, controlul
accesului si alte sisteme corespunzatoare.
8.6 ESN trebuie sa examineze fiecare punct identificat de acces, inclusiv puntile descoperite si
sa evalueze potentialul lor de utilizare de catre indivizi care pot atenta la securitate. Aceasta
include punctele de acces diponibile indivizilor care au acces legitim cat si celor care incearca
sa intre neautorizat.
8.7 ESN trebuie sa analizeze relevanta continua a masurilor, ghidului, procedurilor si
operatiunilor de securitate existente, atat in conditii de rutina cat si de urgenta si trebuie sa
stabileasca ghidul de securitate, care include:
.1 zonele restrictionate;
.2 procedurile de raspuns la foc si alte conditii de urgenta;
.3 nivelul supravegherii personalului navei, a pasagerilor, inspectorilor, vanzatorilor,
tehnicienilor depanatori,
243

docherilor, etc.
.4 frecventa si eficienta patrulelor de securitate;
.5 sistemele de control ale accesului, inclusiv sistemele de identificare;
.6 sistemele si procedurile de comunicatii de securitate;
.7 usi de securitate, bariere si iluminare; si
.8 echipamentul si sistemele de securitate si supraveghere, daca exista.
8.8 ESN trebuie sa analizeze persoanele, activitatile, serviciile si operatiunile care sunt
important de protejat. Aceastea includ:
.1 personalul navei;
.2 pasagerii, inspectorii, vanzatorii, tehnicienii depanatori, personalul facilitatilor portuare,
etc.
.3 capacitatea de a mentine navigatia sigura si raspuns in caz de urgenta;
.4 marfa, in special marfurile si substantele periculoase;
.5 magaziile navei;
.6 echipamentul si sistemele de comunicatii referitoare la securitatea navei, daca exista; si
.7 echipamentul si sistemele de supraveghere a securitatii navei, daca exista.
8.9 ESN trebuie sa analizeze toate amenintarile posibile, care pot include urmatoarele tipuri
de incidente de securitate:
.1 avarierea sau distrugerea navei sau a facilitatii portuare, de ex. prin echipamente explosive,
incendiere, sabotaj sau vandalism;
.2 deturnarea sau atacarea navei sau a persoanelor de la bord;
.3 sustragerea marfii, a echipamentului sau sistemelor vitale de la nava sau a magaziilor navei;
.4 acces sau utilizare neautorizata, inclusiv prezenta transfugilor;
.5 arme sau echipament de contrabanda, inclusiv arme de distrugere in masa;
.6 utilizarea navei pentru transportul pe cei ce intentioneaza provocarea unui incident de
securitate si/sau a echipamentului lor;
.7 utilizarea navei ca arma sau ca mijloc de cauzare a avariei sau distrugerii;
.8 atacurile inspre mare, in timp ce se afla in dana sau la ancora; si
.9 atacurile in timp ce nava se afla pe mare.
8.10 ESN trebuie sa ia in considerare toate punctele vulnerabile posibile, care pot include:
.1 conflictele intre masurile de securitate si cele de siguranta;
.2 conflictele intre indatoririle la bordul navei si atributiile privind securitatea;
.3 sarcinile de cart, numarul personalului navei, in special cele cu privire la oboseala
echipajului, promptitudinea si performanta;
.4 orice deficiente identificate privind instruirea legata de securitate; si
.5 orice sisteme si echipamente de securitate, inclusiv sistemele de comunicatii.
8.11 OSC si OSN trebuie sa ia intotdeauna in considerare efectul pe care masurile de
securitate le pot avea asupra personalului
navei care va ramane la nava pentru perioade mai lungi de timp. Cand se elaboreaza masuri de
securitate, trebuie acordata atentie
deosebita bunastarii, comfortului si vietii particulare a personalului navei si abilitatii lui de a
mentine eficienta pe perioade mai
lungi de timp.
8.12 La incheierea ESN, trebuie pregatit un raport ce contine un rezumat asupra modului de
desfasurare a evaluarii, o descriere a fiecarui punct vulnerabil gasit in timpul evaluarii si o
descriere a contramasurilor care pot fi folosite pentru fiecare punct vulnerabil. Raportul va fi
protejat impotriva accesului sau dezvaluirii neautorizate.
8.13 Daca ESN nu a fost efectuata de catre Companie, raportul ESN trebuie sa fie revizuit si
acceptat de OSC.
244

Inspectarea la fata locului privind securitatea


8.14 Inspectarea la fata locului privind securitatea este o parte integranta o oricarei ESN.
Inspectarea la fata locului privind securitatea trebuie sa examineze si sa evalueze masurile,
procedurile si operatiunile de protectie existente la bordul navelor pentru:
.1 asigurarea executarii tuturor atributiumilor privind securitatea navei;
.2 monitorizarea zonelor restrictionate pentru asigurarea ca au acces numai persoanele
autorizate;
.3 controlarea accesului la nava, inclusiv orice sisteme de identificare;
.4 monitorizarea zonelor de punte si a zonelor din jurul navei;
.5 controlarea imbarcarii persoanelor si a efectelor lor ( bagajul insotit si neinsotit si efectele
personale ale personalului navei);
.6 supervizarea manipularii marfii si furnizarea proviziilor; si
.7 supraveghrea ca comunicarea privind securitatea navei, informatiile si echipamentele sunt
disponibile oricand.
9 PLANUL DE SECURITATE A NAVEI
Generalitati
9.1 Ofiterul insarcinat cu securitatea Companiei (OSC) are responsabilitatea de a se asigura ca
Planul de securitate a navei (PSN) este pregatit si inaintat pentru aprobare. Continutul fiecarui
PSN va varia in functie de nava in discutie. Evaluarea securitatii navei (ESN) va identifica
caracteristicile particulare ale navei si amenintarile si punctele vulnerabile potentiale.
Pregatirea PSN va necesita ca aceste chestiuni sa fie abordate in detaliu. Administratiile pot
asigura consultanta privind pregatirea si continutul PSN.
9.2 Toate PSN trebuie:
.1 sa detalieze structura organizationala a securitatii pentru nava;
.2 sa detalieze legaturile navei cu Compania, facilitatile portuare, alte nave si autoritati
relevante cu responsabilitati privind securitatea;
.3 sa detalieze sistemele de comunicatii pentru a permite o comunicare continua eficienta pe
nava si intre nava si altele, inclusiv facilitatile portuare;
.4 sa detalieze masurile de baza privind securitatea pentru gradul de securitate 1, atat
operationale cat si fizice, care va exista intotdeauna;
.5 sa detalieze masurile de securitate suplimentare care vor permite navei sa treaca fara
intarziere la gradul 2 de securitate si, cand este necesar, la gradul de securitate 3;
.6 sa furnizeze o revizuire regulata, sau audit a PSN si pentru amendarea acestuia ca raspuns
la experienta sau circumstantele schimbatoare; si
.7 procedurile de raportare catre punctele de contact ale Guvernelor Contractante
corespunzatoare.
9.3 Pregatirea unui PSN eficient trebuie sa se bazeze pe o evaluare completa a tuturor
chestiunilor legate de securitatea navei, inclusiv, in special, o apreciere completa a
caracteristicilor fizice si operationale, inclusiv voiajul fiecarei nave in parte.
9.4 Toate PSN trebuie aprobate de Administratie, sau in numele acesteia. Daca o
Administratie foloseste o Organizatie recunoscuta de securitate (ORS) pentru a revizui sau
aproba PSN, ORS nu trebuie sa fie asociata cu alte ORS care au pregatit sau asistat la
pregatirea planului.
9.5 OSC si ofiterii insarcinati cu securitatea navei (OSN) trebuie sa elaboreze proceduri
pentru:
.1 a evalua eficienta continua a PSN; si
245

.2 a pregati amendamentele planului dupa aprobare.


9.6 Masurile de securitate incluse in PSN trebuie sa existe atunci cand va fi efectuata
verificarea initiala pentru respectarea cerintelor capitolului XI-2 si partea A a acestui Cod.
Altfel, procesul emiterii catre nava a Certificatului international de securitate a navei necesar
nu poate fi efectuat. Daca echipamentul sau sistemele de securitate vor fi avariate, sau masura
de securitate se suspenda dintr-un motiv oarecare, trebuie adoptate masuri de securitate
temporare echivalente, aduse la cunostinta Administratiei si aprobate de aceasta.
Organizarea si indeplinirea atributiunilor de securitate a navei
9.7 In plus fata de ghidul dat in sectiunea 9.2, PSN trebuie sa stabileasca urmatoarele puncte
legate de toate gradele de securitate:
.1 atributiunile si responsabilitatile intregului personal de la bord cu un rol in ceea ce priveste
securitatea;
.2 procedurile sau precautiiile necesare pentru a permite ca o comunicare continua sa fie
mentinuta in permanenta;
.3 procedurile necesare pentru a evalua eficienta continua a procedurilor de securitate si a
oricaror echipamente si sisteme de supraveghere si securitate, inclusiv procedurile pentru
identificare si raspuns la avarierea sau functionare deficitara a echipamentului si sistemelor;
.4 procedurile si practicile de protejare a informatiilor sensibile privind securitatea pastrate pe
hartie sau in format electronic;
.5 tipul si cerintele de intretinere a echipamentului si sistemelor de securitate si supraveghere,
daca exista;
.6 procedurile pentru a asigura inaintarea la timp si evaluarea rapoartelor legate de posibilele
atentate la securitate sau de problemele de securitate; si
.7 procedurile pentru a stabili, mentine si aduce la zi un inventar al marfurilor sau substantelor
periculoase transportate la bord, inclusiv localizarea acestora.
9.8 Finalul acestei sectiuni se refera in special la masurile de securitate care pot fi luate la
fiecare grad de securitate ce acopera:
.1 accesul la nava de catre personalul navei, pasageri, inspectoori, etc.
.2 zonele restrictionate de pe nava.
.3 manipularea marfii.
.4 furnizarea proviziilor;
.5 manipularea bagajului neinsotit; si
.6 monitorizarea securitatii navei.
Accesul la nava
9.9 PSN trebuie sa stabileasca masurile de securitate ce acopera toate mijloacele de acces la
nava identificate in ESN. Acesta trebuie sa includa toate:
.1 scarile de acces
.2 pasarelele de acces
.3 rampele de acces
.4 usile de acces, iublourile laterale, ferestrele si babordul;
.5 liniile de acostare si lanturile de ancora; si
.6 macarelele si facilitatile de ridicat.
9.10 Pentru fiecare din acestea, PSN trebuie sa identifice locurile potrivite unde trebuie
aplicate restrictiile si interzicerea accesului pentru fiecare din gradele de securitate. Pentru
fiecare grad de securitate, PSN trebuie sa stabileasca tipul de restrictie sau interzicere ce
trebuie aplicat si mijloacele de intrare in vigoare.
9.11 PSN trebuie sa stabileasca pentru fiecare grad de securitate mijloacele de identificare
necesare pentru a permite accesul la nava si pentru indivizi de a ramane la bordul navei fara
246

dificultate, aceasta poate implica elaborarea unui sistem adecvat de identificare care sa
permita identificari permanente si temporare, atat pentru personalul navei cat si pentru
vizitatori. Orice sistem de identificare a navei trebuie, cand este posibil de executat, sa fie
coordonat cu cel ce se aplica facilitatii portuare. Pasagerii trebuie sa poata sa-si dovedeasca
identitatea prin permise de imbarcare, bilete, etc., dar nu trebuie sa li se permita accesul in
zone restrictionate daca nu sunt supravegheati. PSN trebuie sa stablileasca prevederi pentru a
se asigura ca sistemele de identificare sunt aduse la zi in mod regulat, iar abuzul de proceduri
trebuie supus actiunii disciplinare.
9.12 Celor ce nu vor sau nu pot sa-si dovedeasca identitatea si/sau sa confirme scopul vizitei
lor cand li se cere, trebuie sa li se interzica accesul la nava , iar incercarea lor de a obtine
accesul trebuie raportata catre OSN, OSC, Ofiterului insarcinat cu securitatea facilitatii
portuare (OSFP) si autoritatilor nationale sau locale cu responsabilitati privind securitatea.
9.13 PSN trebuie sa stabileasca frecventa aplicarii tuturor controalelor privind accesul, in
special daca ele trebuie aplicate la intamplare sau ocazional.
Gradul 1 de securitate
9.14 Pentru gradul 1 de securitate PSN trebuie sa stabileasca masuri de securitate pentru
controlul accesului la nava, acolo unde se pot aplica urmatoarele:
.1 verificarea identitatii tuturor persoanelor care cauta sa se imbarce la bordul navelor si
confirmarea motivelor lor pentru imbarcare, prin verificarea, de exemplu, a instructiunilor de
adunare, biletelor pasagerilor, permiselor de imbarcare, ordinelor de lucru, etc.
.2 in legatura cu facilitatea portuara, nava trebuie sa se asigure ca sunt stabilite zone de
securitate desemnate, in care pot
avea loc inspectiile si cautarea de persoane, bagaj (inclusiv transportul unor articole), efecte
personale, vehicule si continutul lor;
.3 in legatura cu facilitatea portuara, nava trebuie sa se asigure ca vehiculele destinate
incarcarii la bordul navelor
transportatoare de masini, navelor ro-ro si alte nave de pasageri sunt supuse verificarii inainte
de incarcare, in conformitate cu
frecventa solicitata in PSN;
.4 separarea persoanelor verificate si a efectelor lor personale de persoanele neverificate si a
efectelor lor personale;
.5 separarea pasagerilor care se debarca de cei care se imbarca;
.6 identificarea punctelor de acces care trebuie asigurate sau deservite de personal pentru a
preveni accesul neautorizat;
.7 asigurarea, prin incuiere sau alte mijloace, a accesului catre spatiile nesupravegheate din
zonele invecinate la care pasagerii si vizitatorii au acces; si
.8 instructajul tuturor membrilor personalului navei cu privire la securitate si la toate
amenintarile posibile, procedurile pentru raportarea persoanelor dubioase, obiectele sau
activitatile si nevoia de vigilenta.
9.15 La gradul de securitate 1, toti cei care cauta sa se ambarce la bordul navei trebuie sa fie
expusi percehezitionarii.
Frecventa unor astfel de perchezitii, inclusiv perchezitionarile la intamplare, trebuie sa fie
specificata in PSN aprobat si trebuie aprobat in mod special de catre Administratie. Astfel de
perchezitii pot fi cel mai bine intreprinse de catre facilitatea portuara in cooperare stransa cu
nava si in apropierea imediatata a acesteia. Daca nu exista motive clare de securitate in a
proceda astfel, membrilor personalului navei nu trebuie sa li se ceara
sa-si perchezitioneze colegii sau efectele lor personale. Orice astfel de perchezitie trebuie
intreprinsa intr-o maniera care ia in totalitate in considerare drepturile individuale ale omului
asigura demnitatea umana fundamentala.
247

Gradul de securitate 2
9.16 La gradul de securitate 2, PSN trebuie sa stabileasca masurile de securitate ce urmeaza sa
fie aplicate pentru protectia impotriva unui risc ridicat a unui incident de securitate pentru a
asigura o vigilenta mai ridicata si un control mai sever, care poate include:
.1 desemnarea de personal suplimentar care sa patruleze in zonele de pe punte in timpul orelor
de odihna pentru a impiedica accesul neautorizat;
.2 limitarea numarului punctelor de acces la nava, identificarea celor care vor fi inchise si
mijloacele adecvate de asigurare a
acestora;
.3 impiedicarea accesului de la tarm pe nava, inclusiv, de exemplu, in ceea ce priveste
facilitatea portuara, asigurarea de
patrule cu barci;
.4 stabilirea unei zone restrictionate pe partea dinspre tarm a navei, in cooperare stransa cu
facilitatea portuara;
.5 cresterea frecventei si detalierea perchezitionarii persoanelor, efectelor personale, si a
vehiculelor ce se imbarca sau se
incarca la bordul navei;
.6 escortarea vizitatorilor la nava;
.7 prevederea de instiintari suplimentare specifice privind securitatea, catre toti membrii
echipajului in legatura cu orice
amenintare identificata, accentuind procedurile pentru raportarea persoanelor, a obiectelor sau
activitatilor suspecte si evidentierea
nevoii de vigilenta sporita; si
.8 perchezitia completa sau partiala a navei.
Gradul de securitate 3
9.17 La gradul de securitate 3, nava trebuie sa respecte instructiunile emise de cei ce combat
incidentul de securitate sau o
amenintare legata de acesta. PSN trebuie sa detalieze masurile de securitate care pot fi luate
de nava, in stransa cooperare cu cei
responsabili si cu facilitatea portuara care pot include:
.1 limitarea accesului la un singur punct de acces controlat;
.2 permiterea accesului numai celor responsabili de incidentul de securitate sau de o
amenintare legata de acesta;
.3 indrumarea persoanelor la bord;
.4 suspendarea imbarcarii sau debarcarii;
.5 suspendarea operatiunilor de manipulare a marfii, a aprovizionarilor, etc.
.6 evacuarea navei;
.7 deplasarea navei;
.8 pregatirea perchezitiei partiale sau complete a navei.
Zonele restrictionate de la nava
9.18 PSN trebuie sa identifice zonele restrictionate ce vor fi stabilite pe nava, sa specifice aria
acestora, momentul aplicarii, masurile de securitate ce trebuie luate pentru controlul accesului
la aceste zone si acelea ce trebuie luate pentru controlul activitatilor ce se desfasoara in aceste
zone. Scopul zonelor restrictionate este acela de a:
.1 preveni accesul neautorizat;
.2 proteja pasagerii, personalul navei si personalul ce deserveste facilitatile portuare sau alte
agentii autorizate sa se afle la bordul navei;
.3 proteja zonele cu probleme de securitate la nava;
.4 proteja marfurile si proviziile de la bordul navei impotriva falsificarii.
248

9.19 PSN trebuie sa se asigure ca exista politici si practici clar stabilite pentru a controla
accesul la toate zonele restrictionate.
9.20 PSN trebuie sa prevada ca toate zonele restrictionate trebuie clar marcate pentru a indica
ca accesul in zona este restrictionat si ca prezenta neautorizata in zona constiruie un atentat la
securitate.
9.21 Zonele restrictionate pot include:
.1 comanda de navigatie, sala masinilor de categoria A si alte statii de control asa cum sunt
definite in capitolul II-2;
.2 spatiile ce contin echipament si sisteme de securitate si supraveghere si controlul acestora
precum si al sistemului de
iluminare;
.3 sistemele de ventilatie si de aer conditionat si alte spatii similare;
.4 spatiile cu acces la tancurile de apa potabila, pompe sau manifolduri;
.5 spatiile ce contin marfuri sau substante periculoase;
.6 spatiile ce contin pompe de marfa si controlul lor;
.7 spatiile de marfa si spatiile ce contin proviziile navei;
.8 spatiile de locuit ale echipajului; si
.9 alte zone asa cum este stabilit de OSC, prin ESN, zone la care accesul este restrictionta
pentru a mentine securitatea navei.
Gradul 1 de securitate
9.22 La gradul 1 de securitate, PSN trebuie sa stabileasca masurile de securitate ce urmeaza
sa fie aplicate in zonele restrictionate, care pot include:
.1 incuierea sau securizarea punctelor de acces;
.2 utilizarea echipamentului de supraveghere pentru a monitoriza zonele;
.3 folosirea personalului de securitate si patrulare; si
.4 utilizarea dispozitivelor automate de detectare a intruziunilor pentru alertarea echipajului cu
privire la accesul neautorizat.
Gradul 2 de securitate
9.23 La gradul 2 de securitate, frecventa si intensitatea monitorizarii si controlul accesului in
zonele restrictionate trebuie sporit pentru a se asigura ca numai persoanele autorizate au
acces. PSN trebuie sa stabileasca masurile
suplimentare de securitate ce urmeaza sa fie aplicate, care pot include:
.1 stabilirea zonelor restrictionate din apropierea punctelor de acces;
.2 echipamentul de supraveghere si monitorizare continua; si
.3 desemnarea de personal suplimentar pentru a pazi si patrula in zonele restrictionate.
Gradul 3 de securitate
9.24 La gradul de securitate 3, nava trebuie sa respecte instructiunile emise de cei ce combat
incidentul de securitate sau cu amenintarea legata de acesta. PSN trebuie sa detalieze masurile
de securitate care pot fi luate de
nava, in stransa cooperare cu cei responsabili si cu facilitatea portuara, care pot include:
.1 stabilirea de zone restrictionate suplimentare la bordul navei in eventualitatea unui incident
de securitate, sau locatia
considerata a amenintarii aduse securitatii, la care accesul este interzis; si
.2 cercetarea zonelor restrictionate ca parte a perchezitiei navei
Manipularea marfii
9.25 Masurile de securitate legate de manipularea marfii trebuie:
.1 sa previna sustragerea; si
.2 sa previna acceptarea si depozitarea la bordul navei. a marfii care nu este destinata
transportului.
249

9.26 Masurile de securitate, dintre care unele pot fi aplicate in legatura cu facilitatea portuara,
trebuie sa includa proceduri de control al inventarului la punctele de acces la bordul navei.
Odata ajunsa la bordul navei, marfa trebuie sa fie identificata ca fiind aprobata pentru a fi
incarcata pe nava. In plus, masuri de securitate trebuie elaborate pentru garantarea faptului ca
marfa, odata ajunsa la bord, nu este contrafacuta.
Gradul 1 de securitate
9.26 La gradul de securitate 1, PSN trebuie sa stabileasca masuri de securitate ce urmeaza sa
fie aplicate in timpul manipularii marfii, care pot include:
.1 verificarea de rutina a marfii, a unitatilor transportatoare de marfa si a spatiilor de marfa
inainte de si in timpul operatiunilor de manipulare a marfii;
.2 verificari pentru a se asigura ca marfa ce este incarcata este aceeasi ca in documente;
.3 asigurarea, in legatura cu facilitatea portuara, ca vehiculele ce trebuie incarcate la bordul
cargourilor, a navelor ro-ro si de pasageri sunt supuse cercetarii inainte de incarcare, in
conformitate cu frecventa solicitata in PSN; si
.4 verificarea sigiliilor sau a altor metode folosite pentru a preveni sustragerea.
9.28 Verificarea marfii se poate realiza prin urmatoarele mijloace:
.1 examinare vizuala si fizica; si
.2 utilizarea echipamentului de scanare/detectare, a facilitatilor mecanice sau cainilor.
9.29 Atunci cand exista miscare regulata sau repetata a marfii, OSC sau OSN pot, in
consultanta cu facilitatea portuara, agreea aranjamentele cu expeditorii sau alti responsabili de
astfel de marfuri care acopera vericarea, sigilarea, programarea, documentatia de sustinere din
exterior, etc. Astfel de aranjamente trebuie comunicate catre si aprobate de OSFP implicat.
Gradul 2 de securitate
9.30 La gradul de securitate 2, PSN trebuie sa stabileasca masuri suplimentare de securitate ce
urmeaza sa fie aplicate in timpul manipularii marfii, care pot include:
.1 verificarea detaliata a marfii, unitatilor de transport ale marfii si spatiilor de marfa;
.2 verificari intensificate pentru a se asigura ca numai marfa care trebuie este incarcata;
.3 cercetari intensificate ale vehiculelor ce trebuie incarcate pe navele port-vehicule, nave roro si nave de pasageri; si
.4 frecventa si detalierea sporita in verficarea sigiliilor si a altor metode folosite pentru a
impiedica sustragerea.
9.31 Verificarea detaliata a marfii poate fi realizata prin urmatoarele mijloace:
.1 intensificarea frecventei si detalierea examinarii vizuale si fizice;
.2 intensificarea frecventei utilizarii echipamentului de scanare/detectare, a dispozitivelor
mecanice sau a cainilor; si
.3 coordonarea masurilor de securitate sporita cu expeditorii si alte echipe ce detin
responsabilitati in conformitate cu acordul si procedurile stabilite.
Gradul 3 de securitate
9.32 La gradul 3de securitate, nava trebuie sa respecte instructiunile emise de cei ce combat
incidentul de securitate si cu amenintarea privind un astfel de incident. PSN trebuie sa
detalieze masurile de securitate care ar trebui luate de nava, in cooperare stransa cu cei
responsabili si facilitatea portuara, care poate include:
.1 suspendarea incarcarii sau descarcarii marfii; si
.2 verificarea invantarului marfurilor si a substantelor periculoase transportate la bord, daca
exista, si localizarea lor.
250

Furnizarea proviziilor
9.33 Masurile de securitate legate de furnizarea proviziilor trebuie:
.1 sa asigure verficarea integritatii proviziilorsi a pachetelor;
.2 sa impiedice acceptarea fara inspectie a proviziilor;
. 3 sa impiedice sustragerea; si
.4 sa impiedice acceptarea proviziilor daca nu exista ordine in acest sens.
9.34 Pentru navele care folosesc in mod regulat facilitatea portuara, poate fi adecvat sa se
stabileasca proceduri ce implica nava, furnizorii ei, si facilitatea portuara ce acopera avizul si
momentul furnizarilor si a documentatiilor lor. Intotdeauna trebuie sa existe o metoda de
confirmare ca proviziile prezentate spre furnizare sunt insotite de dovada ca ele au fost
comandate de nava.
Gradul 1 de securitate
9.35 La gradul 1 de securitate, PSN trebuie sa stabileasca masurile de securitate ce urmeaza sa
fie aplicate in timpul furnizarii proviziilor la nava, care pot include:
.1 verificarea pentru a se asigura ca proviziile corespund comenzii inainte de a fi incarcate la
bord; si
.2 asigurarea depozitarii sigure imediate a proviziilor la nava.
Gradul 2 de securitate
9.36 La gradul 2 de securitate, PSN trebuie sa stabileasca masurile suplimentare ce urmeaza a
fi aplicate in timpul furnizarii proviziilor la nava prin exersarea verificarilor inainte de
primirea proviziilor la bord si intensificarea inspectiilor.
Gradul 3 de securitate
9.37 La gradul 3 de securitate, nava trebuie sa respecte instructiunile emise de cei ce combat
incidentul de securitate si cu amenintarea unui astfel de incident. PSN trebuie sa detalieze
masurile de securitate care ar putea fi luate de nava, in stransa cooperare cu cei responsabili si
cu facilitatea portuara, care poate include:
.1 supunerea proviziilor unei verificari mai amanuntite;
.2 pregatirea pentru restrictionarea sau suspendarea manipularii proviziiilor de la nava; si
.3 refuzarea acceptarii proviziilor la bordul navei.
Manipularea bagajelor neinsotite
9.38 PSN trebuie sa stabileasca masurile de securitate ce urmeaza a fi aprobate pentru a se
asigura ca bagajul neinsotit (de ex. orice bagaj, inclusiv efectele personale, care nu sunt cu
pasagerul sau cu un membru al echipajului la punctul inspectiei sau cercetarii) este identificat
si supus scanarii corespunzatoare, inclusiv perchezitiei, inainte de a fi acceptat la bordul
navei. Nu se preconizeaza ca un astfel de bagaj va fi supus scanarii atat de nava cat si de
facilitatea portuara, si in cazurile cand ambele sunt adecvat echipate, responsabilitatea scanarii
trebuie sa revina facilitatii portuare. Cooperarea stransa cu facilitatea portuara este esentiala si
trebuie facuti pasi pentru a se asigura ca bagajul neinsotit este manipulat in siguranta dupa
scanare.
Gradul 1 de securitate
9.39 La gradul 1de securitate, PSN trebuie sa stabileasca masurile de securitate ce urmeaza a
fi aplicate la manipularea bagajului neinsotit pentru a se asigura ca bagajul neinsotit este
scanat sau perchezitionat in proportie de sau pana la 100%, ceea ce poate include scanarea cu
raze X.
Gradul 2 de securitate
9.40 La gradul 2 de securitate, PSN trebuie sa stabileasca masurile de securitate suplimentare
care urmeaza sa fie aplicate cand se manipuleaza bagaj neinsotit care trebuie sa includa
scanarea cu raze X 100% a tuturor bagajelor neinsotite.
251

Gradul 3 de securitate
9.41 La gradul 3 de securitate, nava trebuie sa respecte instructiunile emise de cei ce combat
incidentul de securitate sau cu amenintarea unui incident de securitate. PSN trebuie sa
detalieze masurile de securitate ce ar putea fi luate de nava, in stransa cooperare cu cei
responsabili si cu facilitatea portuara, masuri care pot include:
.1 supunerea unor astfel de bagaje unei verificari mai amanuntite, de exemplu scanarea cu
raze X din cel putin doua unghiuri diferite;
.2 pregatirea pentru restrictionarea sau suspendarea manipularii bagajului neinsotit;
si
.3 refuzarea acceptarii bagajului neinsotit la bordul navei.
Monitorizarea securitatii navei
9.42 Nava trebuie sa aiba capacitatea de a monitoriza nava, zonele restrictionate de la bord si
zonele inconjuratoare ale acesteia. Aceasta capacitate de monitorizare poate include utilizarea:
.1 iluminatului;
.2 carturilor, paznicilor, inclusiv a patrulelor de punte, si
.3 echipamente automate de detectare a intrusilor si echipamente de supraveghere.
9.43 Cand sunt folosite, echipamentele automate de detectare a intrusilor trebuie sa activeze o
alarma auditiva si/sau vizuala intr-un loc care este deservit sau monitorizat incontinuu.
9.44 PSN trebuie sa specifice procedurile si echipamentul necesar fiecarui grad de securitate
si mijloacele prin care se asigura ca echipamentul de monitorizare este poate functiona
incontinuu, inclusiv luarea in considerare a posibilelor efecte ale conditiilor meteo sau ale
intreruperilor in alimentarea cu energie electrica.
Gradul 1 de securitate
9.45 La gradul 1 de securitate, PSN trebuie sa stabileasca masurile de securitate ce urmeaza a
fi aplicate, care pot fi o
combinatie intre iluminat, carturi, paza si utilizarea echipamentului de securitate si
supraveghere pentru a permite personalului responsabil cu securitatea sa observe nava in
general si barierele si zonele restrictionate, in special.
9.46 Puntea navei si punctele de acces la nava trebuie iluminate pe timpul noptii si in
perioadele cu vizibilitate scazuta in timpul guvernarii navei/ si a conducerii activitatilor de
interfata nava/port sau la o facilitate portuara sau la ancoraj atunci cand este necesar. In mars,
atunci cand este necesar, nava trebuie sa foloseasca iluminarea maxima disponibila potrivita
navigatiei sigure, avand in vedere prevederile COLREG in vigoare. La stabilirea unei locatii
si a unui nivel corespunzator de iluminare, se vor avea in vedere urmatoarele:
.1 echipajul trebuie sa fie capabil sa vada mai departe de nava, atat cheul cat si partea dinspre
larg;
.2 zona de acoperire trebuie sa includa atat suprafata navei cat si suprafata din jurul acesteia;
.3 zona de acoperire trebuie sa faciliteze identificarea personalului la punctele de acces; si
.4 zona de acoperire poate fi asigurata prin coordonarea cu facilitatile portuare.
Gradul 2 de securitate
9.47 La gradul 2 de securitate, PSN trebuie sa stabileasca masurile de securitate suplimentare
ce urmeaza a fi aplicate pentru a spori capacitatea de monitorizare si supraveghere, care pot
include:
.1 marirea frecventei si detaliilor privitoare la patrulele de securitate;
60
.2 marirea acoperirii si intensitatii luminii sau utilizarii echipamentului de securitate si
supraveghere;
.3 desemnarea de personal suplimentar drept observatori pentru securitate; si
252

.4 asigurarea coordonarii cu ambarcatiunile de patrulare pe apa, cu patrulele pedestre sau cu


vehicule la tarm, daca exista.
9.48 Poate fi necesara o iluminare aditionala pentru prevenirea riscului sporit de producere a
unor incidente de securitate.
Atunci cand este necesar iluminarea aditionala poate fi obtinuta prin coordonarea cu
facilitatile portuare care pot asigura iluminare
suplimentara de la tarm.
Gradul 3 de securitate
9.49 La gradul 3 de securitate, nava trebuie sa respecte instructiunile emise de cei ce combat
incidentul de securitate sau amenintarea unui astfel incident. PSN trebuie sa detalieze
masurile de securitate ce ar putea fi luate de nava, in stransa cooperare cu cei ce combat si cu
facilitatea portuara, masuri care pot include:
.1 pornirea tuturor luminilor, sau a iluminatului in apropierea navei;
.2 pornirea intregului echipament de la bord capabil sa inregistreze activitatile la nava sau in
apropierea ei;
.3 maximizarea perioadei de timp in care un astfel de echipament de supraveghere poate
continua sa inregistreze;
.4 pregatirea inspectiei subacvatice a corpului navei ; si
. 5 initierea de masuri, inclusiv revolutia lenta a elicelor navei, daca este posibil, pentru a
impiedica patrunderea apei in coca navei.
Grade de securitate deosebite
9.50 PSN va stabili detaliile procedurilor si a masurilor de securitate pe care le poate adopta
nava daca facilitatile portuare folosesc un grad mai mare de securitate fata de cel aplicabil
navei.
Activitati care nu sunt acoperite de Cod
9.51 PSN trebuie sa stabileasca detaliile procedurilor si a masurilor de securitate pe care nava
trebuie sa le aplice cand:
.1 este intr-un port al unui Stat care nu este Guvern Contractant;
.2 efectueaza interfata cu o nava careia nu i se aplica acest Cod7;
.3 efectueaza interfata cu platforme fixe sau plutitoare sau o unitate mobila de foraj instalata
in pozitie; sau
.4 efectueaza interfata cu un port sau o facilitate portuara careia nu i se cere sa respecte
capitolul XI-2 si partea A a acestui Cod.
Declaratiile de securitate
9.52 PSN trebuie sa detalieze modul in care cererile pentru DoS de la o facilitate portuara vor
fi abordate si circumstantele in care nava va solicita un DoS.
Audit si revizuire
9.53 PSN va stabili modul in care intentioneaza OSC si OSN intentioneaza sa auditeze
eficacitatea continua a PSN si procedurile ce trebuie urmate pentru a analiza, actualize si
amenda PSN.
10 INREGISTRARI
Generalitati
10.1 Inregistrarile vor fi disponibile ofiterilor complet autorizati ale Guvernelor Contractante
pentru a verifica ca prevederile
planurilor de securitate a navei sunt implementate.
10.2 Inregistrarile pot fi pastrate in orice format, dar trebuie protejate de accesul sau
dezvaluirea neautorizata.
253

7 Se refera la munca suplimentara a Organizatiei Maritime Internationale referitoare la


Sporirea securitatii maritime si la Stabilirea
de masuri corespunzatoare pentru a spori securitatea navelor, a instalatiilor portuare, a
unitatilor mobile de foraj instalate in pozitie si platformelor fixe sau plutitoare care nu sunt
acoperite de capitolul XI-2 al Conventiei SOLAS 1974, adoptata de Conferinta privind
Securitatea Maritima prin rezolutiile 3 si respectiv 7.
11 OFITERUL INSARCINAT CU SECURITATEA COMPANIEI
Un ghid relevant este prevazut in sectiunile 8, 9 si 13.
12 OFITERUL INSARCINAT CU SECURITATEA NAVEI
Un ghid relevant este prevazut in sectiunile 8, 9 si 13.
13 INSTRUIRE, ANTRENAMENTE SI EXERCITII PRIVIND SECURITATEA NAVEI
Instruirea
13.1 Ofiterul responsabil cu securitatea din partea companiei si personalul corespunzator de
baza de la tarm si Ofiterul
insarcinat cu securitatea navei va trebui sa aiba cunostinte si sa fie antrenat in cateva sau in
toate dintre urmatoarele, dupa caz:
.1 administrarea securitatii;
.2 conventiile, codurile si recomandarile internationale relevante;
3. legislatia si reglementarile guvernamentale relevante;
.4 responsabilitatile si functiile altor organizatii de securitate;
.5 metodologia evaluarii securitatii navei;
.6 metodele de inspectare si cercetare privind securitatea navei;
.7 operatiunile si conditiile navei si portului;
.8 masurile de securitate ale navei si facilitatii portuare;
.9 pregatirea si raspunsul in caz de urgenta si planu de contingenta;
.10 tehnicile de instruire pentru instruirea si educatia privind securitatea, inclusiv masurile si
procedurile de securitate;
.11 utilizarea informatiilor si a comunicatiilor legate de securitate;
.12 cunoasterea amenintarilor si modelelor curente de securitate si a tipurilor acestora;
.13 recunoasterea si detectarea armamentului, substantelor si dispozitivelor
periculoase;
.14 recunoasterea, pe o baza nedescriminatorie a caracteristicilor si a modelelor
comportamentale ale persoanelor
care pot ameninta securitatea;
.15 tehnicile folosite pentru a zadarnici masurile de securitate;
.16 echipamentul si sistemele de securitate si limitarile operationale;
.17 metodele de conducere a auditurilor, inspectiei, controlului si monitorizarii;
.18 metodele de perchezitionare fizica si a inspectiilor nedisturbatoare;
.19 antrenamentele si exercitiile privind securitatea, inclusiv antrenamentele exercitiile in
facilitatile portuare; si
.20 evaluarea antrenamentelor si exercitiilor de securitate.
13.2 In plus, OSN trebuie sa aiba cunostinte adecvate si sa fie antrenat in cateva sau in toate
dintre urmatoarele, dupa caz:
.1 structura navei;
.2 planul de securitate a navei si procedurile in legatura cu acesta (inclusiv antrenamentul
bazat pe scenarii in privinta
combaterii );
.3 managemetul multimii si a tehnicilor de control;
254

.4 operatiunile echipamentului si sistemelor de securitate; si


.5 testarea, calibrarea si intretinerea pe mare a echipamentului si sistemelor de securitate.
13.3 Personalul de la bord care are indatoriri specifice ce privesc securitatea trebuie sa aiba
suficiente cunostinte si abilitati de a-si indeplini aceste indatoriri, inclusiv:
.1 cunoasterea amenintarilor curente de securitate si tipurilor acestora;
.2 recunoasterea si detectarea armamentului, a substantelor si dispozitivelor periculoase;
.3 recunoasterea caracteristicilor si modelelor comportamentale ale persoanelor ce pot
ameninta securitatea;
.4 tehnicile folosite pentru a zadarnici masurile de securitate;
.5 managementul multimii si tehnicile de control;
.6 comunicatiile legate de securitate;
.7 cunoasterea procedurilor de urgenta si a planurilor de contingenta;
.8 operatiunile echipamentului si sistemelor de securitate;
.9 testarea, calibrarea si intretinerea pe mare a echipamentului si sistemelor de securitate;
.10 tehnicile de inspectare, control si monitorizare; si
11. metodele privind perchezitionarea fizica a persoanelor, efectelor personale, a bagajelor,
marfii si a proviziilor.
13.4 Toti ceilalti membri ai echipajului trebuie sa aiba cunostinte suficiente si sa fie
familiarizati cu prevederile relavante ale PSN, inclusiv:
.1 sensul si cerintele logice ale gradelor diferite de securitate;
62
.2 cunoasterea procedurilor de urgenta si a planurilor de contingenta;
.3 recunoasterea si detectarea armelor, a substantelor si dispozitivelor periculoase;
.4 recunoasterea, pe o baza nediscriminatorie, a caracteristicilor si modelelor
comportamentale ale persoanelor care pot ameninta securitatea; si
.5 tehnicile folosite pentru a zadarnici masurile de securitate;
Exercitiile si antrenamentele
13.5 Obiectivul exercitiilor si al antrenamentelor este asigurarea ca personalul de la bordul
navei este competent in toate sarcinile privind securitatea la toate gradele de securitate si
identificarea oricaror deficiente legate de securitate care trebuie abordata.
13.6 Pentru a asigura implementarea eficienta a prevederilor planului de securitate al navei,
antrenamentele trebuie desfasurate cel putin o data la trei luni. In plus, in cazurile in care mai
mult de 25% din personalul navei a fost schimbat la un moment dat, cu personal care nu a mai
participat la un antrenament pe acea nava, in ultimele trei luni, un antrenament trebuie
desfasurat pe parcursul unei saptamani de la schimb. Aceste antrenamente trebuie sa testeze
elementele individuale ale planului precum amenintarile aduse securitatii enumerate in
paragraful 8.9.
13.7 Tipuri variate de exercitii care pot include participarea ofiterilor insarcinati cu securitatea
companiei, a ofiterilor insarcinati cu securitatea facilitatii portuare, a autoritatilor relevante ale
Guvernelor contractante precum si
a ofiterilor insarcinati cu securitatea navei, daca sunt disponibili, trebuie desfasurate cel putin
o data intr-un an calendaristic cu nu mai mult de 18 luni intre exercitii. Aceste exercitii trebuie
sa testeze comunicarea, coordonarea, disponibilitatea resurselor, si reactia. Aceste exercitii
pot fi:
.1 la scara completa sau la fata locului;
.2 simulare la pupitru sau seminar; sau
.3 combinate cu alte exercitii sustinute precum cautare si salvare sau exercitii de raspuns in
caz de urgenta.
255

13.8 Participarea companiei intr-un exercitiu cu un alt Guvern contractant trebuie recunoscuta
de catre Administratie.
14. SECURITATEA FACILITATII PORTUARE
Ghid relevant relevan este furnizat in sectiunile 15, 16 si 18
14 EVALUAREA SECURITATII FACILITATII PORTUARE
Generalitati
15.1 Evaluarea Securitatii facilitatii portuare (ESFP) poate fi desfasurata de o Organizatie
recunoscuta de securitate (ORS).
Totusi, aprobarea unei ESFP incheiate trebuie data numai de catre Guvernul contractant
relevant.
15.2 Daca un Guvern contractant foloseste o RSO pentru a revizui sau verifica comformitatea
cu ESFP, ORS nu trebuie sa fie asociata cu orice alta ORS care a pregatit sau asistat in
pregatirea evaluarii.
15.3 O ESFP trebuie sa abordeze urmatoarele elemente in cadrul unei facilitati portuare:
.1 securitatea fizica;
.2 integritatea structurala;
.3 sistemele de protectie a personalului;
.4 politicile procedurale;
.5 sistemele radio si de telecomunicatii, inclusiv sistemele si retelele de computere;
.6 infrastructura relevanta de transport;
.7 utilitatile; si
.8 alte zone care, daca sunt avariate sau folosite pentru supraveghere ilegala, pot reprezenta un
risc pentru persoane, proprietate sau operatiuni din cadrul facilitatii portuare.
15.4 Cei implicati in ESFP trebuie sa poata furniza asistenta de specialitate in legatura cu:
.1 cunoasterea amenintarilor si modelelor curente privind securitatea;
.2 recunoasterea si detectarea armelor, substantelor si dispozitivelor periculoase;
.3 recunoasterea, pe o baza nediscriminatorie, a caracteristicilor si modelelor
comportamentale ale persoanelor care pot
ameninta securitatea;
.4 tehnicile folosite pentru a zadarnici masurile de securitate;
.5 metodele folosite pentru a cauza un incident de securitate;
. 6 efectele explozibililor asupra structurii si a serviciilor facilitatii portuare;
. 7 securitatea facilitatii portuare;
.8 practicile de afaceri portuare;
.9 planul de contingenta, a pregatirii si reactiei in caz de urgenta;
.10 masurile de securitate fizica, de ex. gardurile;
.11 sistemele de radio si telecomunicatii, inclusiv sistemele si retelele de computere;
.12 ingineria civila si de transport; si
.13 operatiunile navei si portului.
Identificarea si evaluarea activelor si infrastructurii relevante, important de protejat
15.5 Identificarea si evaluarea activelor si a infrastructurii relevante este un proces prin
intermediul caruia se poate stabili importanta relativa a structurilor si instalatiilor pentru
functionarea facilitatii portuare. Acest proces de identificare si evaluare este important
deoarece asigura o baza pentru concentrarea strategiilor pentru temperare asupra acelor active
si structuri care sunt mai important de protejat impotriva unui incident de securitate. Acest
proces trebuie sa aiba in vedere potentialul pericol al pierderii de vieti omenesti, semnificatia
economica a portului, valoarea simbolica si existenta facilitatilor guvernamentale.
15.6 Identificarea si evaluarea activelor si a infrastructurii trebuie folosite pentru a scoate in
evidenta importanta relativa de a fi protejate. Principala preocupare trebuie sa fie evitarea
256

mortii sau ranirii. De asemenea, este important de analizat daca facilitatea portuara, structura
sau facilitatea pot continua sa functioneze fara active si masura in care restabilire rapida a
unei functionari normale este posibila.
15.7 Activele si infrastructura care trebuie analizate ca fiind important de protejat pot include:
.1 zonele de acces, intrarile, abordarile si zonele de ancorare, manevra si acostare;
.2 instalatiile de marfa, terminalele, zonele de depozitare si echipamentul de manipulare a
marfii;
.3 sistemele precum sistemele de distributie electrice, sistemele de radio si telecomunicatii si
sistemele si retelele de computere;
.4 sistemele de management al traficului navelor in port si mijloacele de asigurare a
navigatiei;
.5 facilitatile electrice, tubulatura de transfer al marfii si alimentarea cu apa;
.6 poduri, cai ferate si drumuri;
.7 navele de servicii portuare, inclusiv pilotine, remorchere, salandre, etc.
.8 echipament si sisteme de securitate si supraveghere; si
.9 apele din vecinatatea facilitatii portuare.
15.8 Identificarea clara a activelor si infrastructurii este esentiala pentru evaluarea cerintelor
de securitate pentru facilitatile
portuare, ierarhizarea masurilor de protectie si deciziilor care privesc alocarea de resurse
pentru o mai buna protectie a facilitatilor portuare. Procesul poate implica consultanta cu
autoritatile relevante legata de structuri din apropierea facilitatii portuare care ar putea cauza
avarii in facilitate sau ar putea fi folosite in scopul cauzarii de avarii in facilitate sau al
observarii ilegale a facilitatii sau pentru distragerea atentiei.
Identificarea posibilelor amenintari la adresa infrastructurii si activelor si probabilitatea
producerii acestora, in vederea stabilirii si ierarhizarii masurilor de securitate in functie de
prioritati
15.9 Posibilele actiuni ce pot ameninta securitatea activelor si infrastructurii si metodele prin
care sunt realizate aceste actiuni, trebuie identificate pentru a se evalua vulnerabilitatea unui
anumit activ sau localizarea unui incident de securitate si pentru a se stabili si ierarhiza
cerintele, in functie de prioritati a cerintelor de securitate pentru a permite planificarea si
alocarea resurselor. Identificarea si evaluarea fiecarei potentiale actiuni si metodele acesteia
trebuie sa se bazeze pe diversi factori, inclusiv pe evaluarea amenintarilor facute de agentiile
guvernamentale. In identificarea si evaluarea amenintarilor, cei ce desfasoara evaluarea nu
trebuie sa se bazeze pe scenariile celor mai grave cazuri pentru a indruma planificarea si
alocarea resurselor.
15.10 ESFP trebuie sa includa o evaluare intreprinsa cu consultarea organizatiilor de
securitate nationale relevante pentru a stabili:
.1 orice aspecte particulare ale facilitatii portuare, inclusiv traficul de nave ce utilizeaza
facilitatea care este probabil sa fie tinta atacului;
.2 consecintele probabile referitoare la pierderea vietii, avarierea proprietatii, problemele
economice, inclusiv dezbinarea sistemelor de transport si un atac asupra facilitatii portuare;
.3 capacitatea si intentia celor care ar putea pregati un astfel de atac; si
.4 tipul sau tipurile posibile de atac,
producand o evaluare generala a gradului de risc pentru care trebuie elaborate masuri de
securitate.
15.11 ESFP trebuie sa analizeze toate amenintarile posibile, care pot include urmatoarele
tipuri de incidente de securitate:
.1 avarierea sau distrugerea facilitatii portuare sau navei, de ex. prin dispozitive explozive,
incendiere, sabotaj sau vandalism;
257

.2 deturnarea sau sechestrarea navei sau a persoanelor de la bord;


.3 sustragerea marfii, a echipamentului sau sistemelor esentiale de la nava sau a proviziilor
.4 accesul neautorizat, inclusiv prezenta transfugilor;
.5 traficul de arme sau echipamente, inclusiv arme de distrugere in masa;
.6 utilizarea navei pentru transportul celor ce intentioneaza sa cauzeze un incident de
securitate si echipamentul lor;
.7 utilizarea navei ca arma sau ca mijloc de a cauza avarierea sau distrugerea;
.8 blocajul intrarilor in port, a ecluzelor, a abordarilor, etc; si
.9 atac nuclear, biologic si chimic.
15.12 Procesul trebuie sa implice consultarea cu autoritatile relevante in legatura cu
structurile din vecinatatea facilitatii portuare care pot cauza avarierea in facilitate sau pot fi
folosite in scopul cauzarii avarierii facilitatii sau pentru observarea ilegala a facilitatii sau
pentru distragerea atentiei.
Identificarea, selectarea si ierarhizarea in functie de prioritati a contramasurilor si a
schimbarilor procedurale si nivelul lor de eficacitate in reducerea vulnerabilitatii
15.13 Identificarea si ierarhizarea in functie de prioritati a contramasurilor este menita sa dea
certitudinea ca sunt utilizate cele mai eficiente masuri de securitate pentru reducerea
vulnerabilitatii unei facilitati portuare sau interfata nava/port in cazul posibilelor amenintari.
15.14 Masurile de securitate trebuie selectate pe baza unor factori deoarece ei reduc
probabilitatea unui atac si masurile trebuie evaluate folosind informatii care includ:
.1 inspectiile, cercetarile si auditurile privind securitatea;
.2 consultarea cu proprietarii si operatorii de facilitati portuare si proprietarii/operatorii
structurilor adiacente daca este
cazul;
.3 informatii despre istoria incidentelor de securitate; si
.4. operatiuni din cadrul facilitatilor portuare.
Identificarea punctelor slabe
15.15 Identificarea punctelor slabe in structurile fizice, sistemele de protectie a personalului,
procese sau alte domenii care ar putea conduce la incidente de securitate poate fi utilizata
pentru stabilirea optiunilor de eliminare sau ameliorare a acestor puncte slabe. Spre exemplu,
o analiza ar putea scoate la iveala punctele slabe din sistemul de securitate al unei facilitati
portuare sau lipsa protectiei in cazul unor infrastructuri cheie cum ar fi alimentarea cu apa,
poduri,etc. care pot fi rezolvate prin intermediul masurilor fizice precum barierele
permanente, alarmele, echipamentul de supraveghere, etc.
15.16 Identificarea punctelor slabe trebuie sa includa analiza:
.1 accesului dinspre apa si dinspre tarm la facilitatea portura si navele ce ancoreaza la
facilitatea portuara;
.2 integritatii structurale a molurilor, facilitatilor si a structurilor asociate;
.3 masurilor si procedurilor de securitate existente, inclusiv sistemele de identificare;
.4 masurilor si procedurilor de securitate existente legate de serviciile si utilitatile portuare;
.5 masurilor de protejare a echipamentului radio si de telecomunicatii, serviciciilor si
utilitatilor portuare, inclusiv sistemele
si retelele de computere;
.6 zonelor invecinate care pot fi exploatate in timpul sau pentru un atac;
.7 acordurilor existente cu companii private de securitate ce furnizeaza servicii de securitate
de pe apa sau de pe tarm;
.8 oricaror politici conflictuale intre masurile si procedurile de siguranta si securitate;
.9 oricaror insarcinari conflictuale privind securitatea si facilitatea portuara;
258

.10 oricaror presiuni si constrangeri a personalului;


.11 oricaror deficiente identificate in timpul antrenamentelor; si
.12 oricaror deficiente identificate in timpul operarii zilnice, in urma incidentelor sau alertelor,
raportarea preocuparilor privind securitatea, exercitiul masurilor de control, auditurilor, etc.
16. PLANUL DE SECURITATE A INSTALATIEI PORTUARE
Generalitati
16.1 Pregatirea planului de securitate a facilitatilor portuare (PSFP) reprezinta
responsabilitatea ofiterului insarcinat cu securitatea facilitatilor portuare (OSFP). In timp ce
OSFP nu trebuie in mod necesar sa execute personal toate indatoririle asociate cu postul,
responsabilitatea ultima pentru asigurarea ca ele sunt desfasurate corespunzator revine
fiecarui OSFP.
16.2 Continutul fiecarui PSFP trebuie sa varieze in functie de circumstantele specifice ale
facilitatii portuare sau ale facilitatilor pe care le acopera. Evaluarea securitatii facilitatii
portuare (ESFP) va identifica aspectele particulare ale facilitatii portuare, si riscurile
potentiale de securitate, care au dus la nevoia numirii unui OSFP si a pregatirii unui PSFP.
Pregatirea unui PSFP va necesita ca aceste aspecte, si alte analize locale sau nationale privind
securitatea sa fie abordate in PSFP, iar masurile de securitate adecvate sa fie stabilite pentru a
minimaliza probabilitatea unui atentat la securitate si consecintele riscurilor potentiale.
Guvernele contractante pot pregati consultanta referitoare la elaborarea si continutului PSFP.
16.3 Toate PSFP-urile trebuie:
.1 sa specifice organizatia de securitate a facilitatii portuare;
.2 legaturile organizatiei cu alte autoritati relevante si sistemele necesare de comunicatii
pentru a permite operarea continua
eficienta a organizatiei si legaturile ei cu altii, inclusiv cu navele din port;
. 3 sa specifice ale masurile de baza de securitate de gradul 1, atat operationale cat si fizice,
care vor fi aplicate;
.4 sa specifice masurile suplimentare de securitate care vor permite facilitatii portuare sa
avanseze fara intarziere la gradul 2
de securitate, si, atunci cand este necesar, la gradul 3 de securitate;
.5 sa furnizeze revizuire regulata sau audit al PSFP si amendarea sa ca raspuns la experienta
sau la circumstantele schimbatoare; si
.6 procedurile de raportare catre punctele de contact corespunzatoare ale Guvernelor
Contractante.
16.4 Pregatirea unui PFPS eficient se va baza pe o evaluare amanuntita a tuturor problemelor
legate de securitatea facilitatilor
portuare inclusiv, in mod special, pe o apreciere minutioasa a caracteristicilor fizice si
operationale ale fiecarei facilitati portuare.
16.5 Toate PSFP vor fi aprobate de catre Guvernul contractant in a carui zona sau jurisdictie
se afla facilitatea portuara.
Guvernele contractante vor dezvolta proceduri de evaluare a eficientei continue a fiecarui
PSFP si pot cere amendarea PSFP inaintea aprobarii sale initiale sau ulterior aprobarii
acestuia. PSFP va cuprinde prevederi pentru pastrarea registrelor privind incidentele si
amenintarilor de securitate, revizuirilor,auditurilor, instruirii, exercitiilor si antrenamente ca o
dovada a conformitatii cu aceste cerinte.
16.6 Masurile de securitate incluse in PSFP vor fi aplicate intr-o perioada rezonabila de la
aprobarea PSFP, iar PSFP va indica momentul in care fiecare dintre aceste masuri va fi
aplicata. Daca exista posibilitatea unei intarzieri in prevederea masurilor, aceasta va fi
discutata cu Guvernul contractant responsabil cu aprobarea PSFP si vor fi luate masuri
259

provizorii alternative satisfacatoare care sa asigure un grad de securitate echivalent si care sa


acopere perioada de interimat.
16.7 Utilizarea armelor de foc la bord sau langa nave si in facilitatile portuare poate prezenta
riscuri deosebite si semnificative aduse sigurantei, in special in legatura cu anumite substante
periculoase si trebuie analizate foarte atent. In cazul in care un Guvern Contractant decide ca
este necesar sa foloseasca personal inarmat in aceste zone, Guvernul Contractant trebuie sa se
asigure ca acest personal este complet autorizat si instruit in utilizarea armelor si ca este
constient de riscurile specifice aduse sigurantei in acele zone. Daca un Guvern Contractant
autorizeaza utilizarea armelor de foc , trebuie sa emita linii directoare specifice privind
siguranta cu privire la utilizarea acestora. PSFP trebuie sa contina un ghid specific in aceasta
chestiune, in special cu privire la aplicarea sa la nave ce transporta marfuri sau substante
periculoase.
Organizarea si indeplinirea indatoririlor de securitate pentru facilitatile portuare
16.8 In plus fata de ghidul dat in sectiunea 16.3, PSFP trebuie sa stabileasca urmatoarele in
legatura cu toate gradele de securitate:
.1 rolul si structura organizatiei de securitate a facilitatii portuare;
.2 cerintele privind indatoririle, responsabilitatile si instruirea intregului personal al
facilitatilor portuare ce are responsabilitati de securitate si masurile de performanta necesare
care sa permita evaluarea eficacitatii lor individuale;
.3 legaturile organizatiei de securitate a facilitatii portuare cu alte autoritati nationale sau
locale cu responsabilitati de securitate;
.4 sistemele de comunicare prevazute sa permita comunicarea eficienta si continua intre
personalul de securitate al facilitatilor portuare, navelor din port si, atunci cand este adecvat,
cu autoritatile nationale sau locale ce au responsabilitati de securitate
.5 procedurile sau precautiunile necesare care sa permita mentinerea continuitatii comunicarii
in orice moment;
.6 procedurile si practicile pentru protectia informatiei legate de securitate, pastrata pe suport
de hartie sau in format electronic;
.7 procedurile pentru a evalua eficienta continua a masurilor, procedurilor si echipamentului
de securitate, inclusiv identificarea si reactia la avarierea sau proasta functionare a
echipamentului;
.8 procedurile pentru a permite prezentarea si evaluarea rapoartelor legate de posibilele
atentate la securitate sau de preocuparile privind securitatea.
.9 procedurile legate de manipularea marfii;
.10 procedurile ce acopera furnizarea proviziilor;
.11 procedurile de intretinere si actualizare a inregistrarilor marfurilor si substantelor
periculoase si a localizarii lor in facilitatea portuara.
.12 mijloacele de alertare si obtinere de servicii din partea patrulelor de la tarm si a echipelor
de specialisti in cautare, inclusiv cautarea de bombe si cautari subactvatice;
.13 procedurile pentru asistarea ofiterilor insarcinati cu securitatea navei in confirmarea
identitatii celor ce cerceteaza la bordul navei atunci cand li se cere; si
.14 procedurile pentru facilitarea permisiei la tarm a personalului navei sau a schimburilor de
echipaj, precum si accesul inspectorilor la nava, inclusiv reprezentanti ai organizatiilor de
munca si bunastare a navigatorilor.
16.9 Finalul aceastei sectiuni priveste in mod particular masurile de securitate ce pot fi luate
la fiecare grad de securitate ce acopera:
.1 accesul la facilitatile portuare;
.2 zonele restrictionate din cadrul facilitatilor portuare;
.3 manipularea marfii;
260

.4 livrarea proviziilor;
.5 manipularea bagajului neinsotit; si
.6 monitorizarea securitatii facilitatilor portuare.
Accesul la facilitatile portuare
16.10 PSFP trebuie sa stabileasca masurile de securitate ce acopera toata modalitatile de acces
la facilitatile portuare identificate in ESFP.
16.11 Pentru fiecare dintre cele de mai sus PSFP va identifica locatiile adecvate unde vor fi
aplicate restrictionari sau interdictii pentru fiecare grad de securitate. In cazul fiecarui grad de
securitate, PSFP va specifica tipul de restrictie sau interdictie ce va fi aplicat si mijloacele de
punere in aplicare a acestora.
16.12 Fiecare PSFP trebuie sa stabileasca pentru fiecare grad de securitate mijloacele de
identificare necesare pentru a permite accesul la facilitatile portuare si pentru persoane de a
ramanere in cadrul lor fara ca prezenta sa le fie contestata; aceasta poate implica elaborarea
unui sistem adecvat de identificare, care sa permita identificari permanente si temporare,
respectiv pentru personalul facilitatii portuare si pentru inspectori. Orice sistem de identificare
a facilitatii portuare trebuie, atunci cand este posibil de executat, sa fie coordonat cu cel ce se
aplica navelor care utilizeaza in mod regulat facilitatea portuara. Pasagerii trebuie trebuie sa
poata sa-si dovedeasca identitatea cu permise de bord, bilete, etc. dar nu trebuie sa li se
permita accesul in zonele restrictionate
daca nu sunt supravegheati. PSFP trebuie sa stabileasca prevederi pentru a se asigura ca
sistemele de identificare sunt actualizate in mod regulat, iar abuzul de proceduri trebuie sa fie
supus actiunii disciplinare.
16.13 Celor ce nu vor sau nu pot sa-si dovedeasca identitatea si/sau sa confirme scopul vizitei
lor cand li se cere, trebuie sa li se refuze accesul la facilitatea portuara, iar incercarea lor de a
obtine accesul trebuie raportata OSFP si autoritatilor nationale sau locale cu responsabilitati
de securitate.
16.14. PSFP trebuie sa identifice locatiile unde persoanele, bunurile personale si vehiculele
trebuie supuse verificarii. Astfel de locatii trebuie acoperite pentru a facilita operarea
continua, indiferent de conditiile meteorologice, in acord cu frecventa stabilita in PSFP. De
indata ce au fost supuse perchezitiei, persoanele, bunurile personale si vehiculele trebuie sa se
indrepte direct catre zonele restrictionate de asteptare, imbarcare sau de incarcare a masinilor.
16.15 PSFP trebuie sa stabileasca locatii separate pentru persoanele verificate si cele
neverificate si a bunurilor lor personale, si daca este posibil, si zone separate pentru
imbarcarea/debarcarea pasagerilor, a personalului navei si a bunurilor lor personale pentru a
se asigura ca persoanele neverificate nu pot intra in contact cu persoanele verificate.
16.16 PSFP trebuie sa stabileasca frecventa aplicarii oricaror controale privind accesul in mod
special daca acestea se aplica aleatoriu sau ocazional.
Gradul 1 de securitate
16.17 Pentru gradul 1 de securitate PSFP trebuie sa stabileasca puncte de control unde pot fi
aplicate urmatoarele masuri de securitate:
.1 zonele restrictionate care trebuie ingradite sau unde trebuie aplicate bariere la un standard
care trebuie aprobat de Guvernul Contractant.
.2 verificarea identitatii tuturor persoanelor care incearca sa intre in facilitatea portuara in
legatura cu o nava, inclusiv pasagerii, personalul ce deserveste nava, si inspectorii si
confirmarea motivelor lor prin verificarea, de exemplu, a instructiunilor de imbarcare, a
biletelor de pasageri, a permiselor de imbarcare, a ordinelor de lucru, etc.
.3 verificarea vehiculelor folosite de cei ce incearca sa intre in facilitatea portuara in legatura
cu o nava;
261

.4 verificarea identitatii personalului facilitatii portuare si a celor angajati in cadrul facilitatii


porturare si a vehiculelor lor;
.5 restrictionarea accesului pentru a-i exclude pe cei ce nu sunt angajati de catre facilitatea
portuara sau care nu lucreaza in cadrul ei, daca nu pot sa-si dovedeasca identitatea.
.6 efectuarea de perchezitii ale persoanelor, ale bunurilor personale, ale vehiculelor si a
continutului lor; si
.7 identificarea oricaror puncte de acces care nu sunt utilizate in mod regulat ce vor fi
permanent inchise sau blocate.
16.18 La gradul 1 de securitate , toti cei care cauta sa intre in facilitatea portuara trebuie
supusi perchezitiei. Frecventa unor astfel de perchezitii, inclusiv perchezitiile la intamplare,
trebuie specificate in PSFP ul aprobat, si trebuie aprobat in special de catre Guvernul
contractant. Daca nu exista motive clare de securitate pentru a proceda astfel, membrilor
personalului navei nu trebuie sa li se ceara sa-si perchezitioneze colegii sau bunurile
personale. Orice astfel de perchezitie va fi efectuata intr-o maniera care ia in considerare in
totalitate drepturile omului ale individului si pastreaza demnitatea umana fundamentala.
Gradul 2 de securitate
La gradul 2 de securitate, PSFP trebuie sa stabileasca masuri de securitate suplimentare ce
urmeaza sa fie aplicate, care pot
include:
.1 desemnarea de personal aditional care sa asigura paza punctelor de acces si a barierelor
perimetrelor de patrulare;
.2 limitarea numarului punctelor de acces catre facilitatile portuare, le vor identificarea
acelora ce trebuie inchise si
mijloacele adecvate de securitate acestora;
.3 prevederea de mijloace care sa impiedice trecerea prin punctele de acces ramase, spre
exemplu bariere de securitate;
.4 cresterea frecventei perchezitiilor persoanelor, bunurilor personale si vehiculelor;
.5 refuzul accesului vizitatorilor care nu pot furniza o justificare plauzibila pentru cererea de
acces la facilitatile portuare.
.6 utilizarea navelor de patrulare pentru a spori securitatea tarmului.
Gradul 3 de securitate
16.20 La gradul 3 de securitate, facilitatea portuara trebuie sa respecte instructiunile emise de
cei ce combat incidentul de
securitate sau amenintarea in legatura cu acesta. PSFP trebuie sa detalieze masurile de
securitate care pot fi luate de catre facilitatea portuara, in stransa cooperare cu cei responsabili
si cu navele din facilitatea portuara, care pot include:
.1 suspendarea accesului in totalitate, sau in parte, la facilitatea portuara;
.2 acordarea accesului numai celor responsabili cu incidentul de securitate sau cu amenintarea
in legatura cu acesta;
.3 suspendarea deplasarii pietonilor si a vehiculelor in facilitatea portuara, in totalitate sau
partial;
.4 intensificarea patrulelor de securitate in facilitatea portuara daca este cazul;
.5 suspendarea operatiunilor portuare in facilitatea portuara, in totalitate sau partial;
.6 directionarea miscarilor navei in legatura in facilitatea portuara, in totalitate sau partial; si
.7 evacuarea facilitatii portuare in totalitate sau partial.
Zonele restrictionate in cadrul facilitatii portuare
262

16.21 PSFP trebuie sa identifice zonele restrictionate ce vor fi stabilite in cadrul facilitatilor
portuare, va specifica marimea lor, timpii de aplicare, masurile de securitate ce vor fi luate
pentru controlul accesului catre acestea si acele masuri ce vor fi luate pentru controlul
activitatilor din cadrul acestora. Acesta va include, in circumstantele corespunzatoare, masuri
pentru a se asigura ca zonele restrictionate temporar sunt securizate atat inainte cat si dupa ce
zona a fost stabilita. Scopul zonelor restrictionate este acela de a:
.1 proteja pasagerii, echipajul si personalul ce deserveste facilitatile portuare si vizitatorii,
inclusiv aceia care se afla in vizita in legatura cu o nava;
.2 proteja facilitatea portuara;
.3 proteja navele care utilizeaza si deservesc facilitatea portuara;
.4 proteja locurile cu probleme de securitate si zonele din cadrul facilitatii portuare;
.5 proteja echipamentul si sistemele de securitate si supraveghere; si
.6 proteja marfa si proviziile impotriva sustragerii.
16.22 PSFP trebuie sa asigure ca toate zonele restrictionate au masuri de securitate clar
stabilite pentru a controla:
.1 accesul persoanelor;
.2 intrarea, parcarea, incarcarea si descarcarea vehiculelor;
.3 manevrarea si depozitarea marfurilor si proviziilor navei; si
.4 bunurile si bagajele personale nesupravegheate .
16.23 PSFP va prevedea ca toate zonele restrictionate vor fi clar marcate indicandu-se astfel
faptul ca accesul la aceste zone este
restrictionat sai ca prezenta neautorizata in cadrul zonei constituie un atentat la securitate.
16.24 Atunci cand sunt instalate dispozitive de detectare automata a intruziunii, acestea vor
alerta un centru de control care poate raspunde prin declansarea unei alarme.
16.25 Zonele restrictionate pot include:
.1 zonele de uscat si de apa imediat adiacente navei;
.2 zonele de imbarcare si debarcare, zonele unde se afla pasagerii sau echipajul, inclusiv
punctele de perchezitie;
.3 zonele in care se desfasoara incarcarea, descarcarea sau depozitarea marfurilor si
proviziilor navei;
.4 locurile unde este pastrata informatia privind securitatea, inclusiv documentele marfii;
.5 zonele unde sunt pastrate marfuri si substante periculoase;
.6 camerele de control a sistemului de management al traficului, mijloacele de navigatie si
cladirile de control in port, inclusiv camerele de control de securitate si supraveghere;
.7 zonele unde este depozitat sau localizat echipamentul de securitate si supraveghere;
.8 facilitati esentiale electrice, de radio si telecomunicatii pe apa si alte utilitati;
.9 alte locatii in facilitatea portuara unde trebuie restrictionat accesul navelor, vehiculelor si
persoanelor;
16. 26 Masurile de securitate pot fi extinse, cu acordul autoritatilor relevante, la restrictionari
ale accesului neautorizat la
structuri de unde facilitatea portuara poate fi observata.
Gradul 1 de securitate
16.27 La gradul 1 de securitate, PSFP trebuie sa stabileasca masuri de securitate ce urmeaza
sa fie aplicate zonelor restrictionate, care pot include:
.1 asigurarea barierelor permanente sau temporare pentru imprejmuirea zonei restrictionate al
carui standard trebuie acceptat de Guvernul Contractant;
.2 asigurarea punctelor de control unde accesul poate fi controlat de catre personalul de
securitate atunci cand acestea sunt operationale si care pot fi efectiv blocate sau barate atunci
cand nu se afla in uz.
263

.3 furnizarea de legitimatii care trebuie aratate pentru a servi la identificarea persoanelor


indreptatite sa se afle in zonele restrictionate;
.4 marcarea clara a vehiculelor carora li se permite accesul in zonele restrictionate;
.5 asigurarea patrulelor si pazei ;
.6 furnizarea de dispozitive automate de detectare a intruziunii sau de echipamente sau
sisteme de supraveghere pentru a detecta accesul neautorizat in sau miscarea in cadrul zonelor
restrictionate; si
.7 controlul miscarii navelor in apropierea navelor ce utilizeaza facilitatea portuara.
Gradul 2 de securitate
16.28 La gradul 2 de securitate, PSFP trebuie sa stabileasca sporirea frecventei si intensitatii
monitorizarii si controlul accesului catre zonele restrictionate. PSFP trebuie sa stabileasca
masurile de securitate suplimentare care pot include:
.1 sporirea eficientei barierelor sau ingradirilor care delimiteaza zonele restrictionate, inclusiv
utilizarea patrulelor sau a sistemelor automate de detectare a intruziunii;
.2 reducerea numarului punctelor de acces la zonele restrictionate si sporirea controlului
aplicat celorlalte cai de acces;
.3 restrictionari ale parcarii de langa navele aflate in dana;
.4 accesul restrictionat suplimentar la zonele restrictionate si miscarile si depozitarea in cadrul
lor.
.5 utilizarea continua a echipamentului de supraveghere si inregistrate monitorizat.
.6 sporirea numarului si frecventei patrulelor inclusiv a patrulelor de la tarm intreprinse la
limita zonelor restrictionate si in cadrul acestor zone;
.7 stabilirea si restrictionarea accesului la zonele adiacente zonelor restrictionate; si
.8 impunerea restrictiei de acces a ambarcatiunilor neautorizate in apele adiacente navelor ce
utilizeaza facilitati portuare.
Gradul 3 de securitate
16.29 La gradul 3 de securitate, facilitatea portuara trebuie sa respecte instructiunile emise de
cei ce combat incidentul de securitate sau cu amenintarea in legatura cu acesta. PSFP trebuie
sa detalieze masurile de securitate ce pot fi luate de facilitatea portuara, in stransa cooperare
cu cei responsabili si cu navele aflate in facilitatea portuara, care pot include:
.1 stabilirea de zone restrictionate suplimentare in cadrul facilitatii portuare in vecinatatea
incidentului de securitate, sau a locului considerat ca reprezentand o amenintare la securitate,
la care accesul este refuzat; si
.2 pregatirea inspectarii zonelor restrictionate ca parte a inspectarii facilitatii portuare in
totalitate sau partial.
Manipularea marfii
16.30 Masurile de securitate privitoare la manipularea marfii trebuie:
.1 prevenirea sustragerii, si
.2 prevenirea acceptarii si depozitarii in interiorul facilitatilor portuare a marfurilor care nu se
vor transporta.
16.31 Masurile de securitate trebuie sa includa proceduri de control al inventarului la punctele
de acces la facilitatile portuare.
Odata ajunse in interiorul facilitatilor portuare marfurile trebuie sa aiba capacitatea de a fi
identificate ca fiind verificate si acceptate pentru incarcarea pe nava sau pentru depozitarea
temporara in zona restrictionata in timp ce asteapta incarcarea. Poate fi oportuna
restrictionarea intrarii marfii in facilitatea portuara care nu are o data confirmata de incarcare.
Gradul 1 de securitate
264

16.32 La gradul 1 de securitate, PSFP trebuie sa stabileasca masurile de securitate ce urmeaza


sa fie aplicate in timpul manipularii marfii, care pot include:
.1 verificarea de rutina a marfii, unitatile de transport a marfii si zonele de stocare a marfii in
cadrul facilitatii portuare inainte si in timpul operatiunilor de manipulare a marfii;
.2 verificari pentru a se asigura ca marfa care intra in cadrul facilitatii portuare este aceeasi ca
in nota de livrare sau documentatia echivalenta marfii;
.3 inspectiile vehiculelor; si
.4 verificarea sigiliilor si a altor metode folosite pentru a preveni sustragerea la intrarea in
facilitatea portuara si la depozitarea in facilitatea portuara.
16.33 Verificarea marfii se poate realiza prin urmatoarele mijloace:
.1 examinare vizuala si fizica; si
.2 utilizarea echipamentului de scanare/detectare, a dispozitivelor mecanice sau cainilor.
16. 34 Daca exista deplasari regulate sau repetate ale marfii, Ofiterul insarcinat cu securitatea
companiei (OSC) sau Ofiterul insarcinat cu securitatea navei (OSN), pot, in consultare cu
facilitatea portuara, sa cada de acord asupra unor masuri cu incarcatorii si alti responsabili cu
o astfel de marfa, acoperind verificarea off-site, sigilarea, programarea, documentatia
aferenta, etc. Astfel de masuri trebuie comunicate si agreate de OSFP implicat.
Gradul 2 de securitate
16.35 La gradul 2 de securitate, PSFP trebuie sa stabileasca masuri suplimentare de securitate
ce urmeaza sa fie aplicate in timpul manipularii marfii pentru a spori controlul, care pot
include:
.1 verificarea detaliata a marfii, a unitatilor de transport a marfii si zonele de depozitare a
marfii in cadrul facilitatii portuare;
.2 verificari intensificate, daca este cazul, pentru a se asigura ca numai marfa insotita de
documente intra in facilitatea portuara, este depozitata temporar si apoi incarcata pe nava;
.3 inspectii intensificate ale vehiculelor; si
.4 frecventa crescuta si detaliata in verificarea sigiliilor si a altor metode folosite pentru a
preveni sustragerea.
16.36 Verificarea detaliata a marfii poate fi realizata prin unele sau toate mijloacele
urmatoare:
.1 cresterea frecventei si verificarea detaliata a marfii, a unitatilor de transport a marfii si a
zonelor de depozitare a marfii in cadrul facilitatii portuare (examinare vizuala si fizica)
.2 sporirea frecventei utilizarii echipamentului de scanare/detectare, a dispozitivelor mecanice
sau cainilor; si
.3 coordonarea masurilor sporite de securitate cu incarcatorul sau alta parte responsabila in
plus fata de acordul si
procedurile stabilite.
Gradul 3 de securitate
16.37 La gradul 3 de securitate, facilitatea portuara trebuie sa respecte instructiunile emise de
cei care combat incidentul de securitate sau amenintarea in legatura cu acesta. PSFP trebuie sa
detalieze masurile de securitate ce pot fi luate de facilitatea portuara, in stransa cooperare cu
cei responsabili si cu navele aflate in facilitatea portuara, care pot include:
.1 restrictionarea sau suspendarea miscarilor sau operatiunilor marfii, in facilitatea portuara
sau pe anumite nave, in totalitate sau partial; si
.2 verificarea inventarului marfurilor si a substantelor periculoase din facilitatea portuara si
localizarea lor.
Livrarea proviziilor la nava
16.38 Masurile de securitate privitoare la livrarea proviziilor la nava trebuie:
265

.1 sa asigure verificarea proviziilor la nava si integritatea pachetelor;


.2 sa impiedice ca bunurile navei sa fie acceptate fara inspectie;
.3 sa impiedice sustragerea;
.4 sa impiedice ca proviziile navei sa fie acceptate daca nu au fost comandate;
.5 sa asigure inspectarea vehiculelor de livrare; si
.6 sa asigure escortarea vehiculelor de livrare in cadrul facilitatii portuare.
16.39 Pentru navele care folosesc regulat facilitatea portuara, poate fi oportun sa se
stabileasca proceduri ce implica nava, furnizorii si facilitatea portuara acoperind notificarea si
sincronizarea livrarilor si a documentelor. Intotdeauna trebuie sa existe un mod de confirmare
ca proviziile prezentate pentru livrare sunt insotite de dovezi ca au fost ordonate de nava.
Gradul 1 de securitate
16.40 La gradul 1 de securitate, PSFP trebuie sa stabileasca masurile de securitate ce urmeaza
sa fie aplicate controlului livrarii proviziilor la nava, care pot include:
.1 verificarea proviziilor la nava;
.2 notificarea in avans in privinta compozitiei incarcaturii, detalii privind soferul si
inregistarea vehiculului;
.3 verificarea vehiculului de livrare.
16.41 Verificarea proviziilor navei se poate realiza prin unele din sau toate mijloacele
urmatoare:
.1 examinare vizuala si fizica; si
.2 utilizarea echipamentului de scanare/detectare, a dispozitivelor mecanice sau cainilor.
Gradul 2 de securitate
16.42 La gradul 2 de securitate, PSFP trebuie sa stabileasca masurile suplimentare de
securitate ce urmeaza sa fie aplicate
pentru a spori controlul livrarii proviziilor la nava, care pot include:
.1 verificarea detaliata a proviziilor navei;
.2 inspectii detaliate ale vehiculelor de livrare;
.3 coordonarea cu echipajul navei pentru a verifica ordinul impotriva notei de livrare inainte
de intrarea in facilitatea portuara; si
.4 escortarea vehiculului de livrare in cadrul facilitatii portuare.
16.43 Verificarea detaliata a proviziilor navei se poate realiza prin unele din sau toate
mijloacele urmatoare:
.1 cresterea frecventei si detalierea inspectiilor vehiculelor de livrare;
.2 utilizarea sporita a echipamentului de scanare/detectare, a dispozitivelor mecanice sau
cainilor; and
.3 restrictionarea sau interzicerea intrarii proviziilor care nu vor iesi din facilitatea portuara
intr-o perioada specificata.
Gradul 3 de securitate
16.44 La gradul 3 de securitate, facilitatea portuara trebuie sa respecte instructiunilor emise de
cei care combat incidentul de securitate sau amenintarea in legatura cu acesta. PSFP trebuie sa
detalieze masurile de securitate care pot fi luate de facilitatea portuara, in stransa cooperare cu
cei responsabili si navele aflate in facilitatile portuare care pot include pregatirea pentru
restrictionare sau suspendare a livrarii proviziilorin facilitatea portuara in totalitate sau partial.
Manipularea bagajului neinsotit16.45 PSFP trebuie sa stabileasca masurile de securitate ce
urmeaza sa fie aplicate pentru a se asigura ca bagajul neinsotit (adica, orice bagaj, inclusiv
bunurile personale, care nu sunt la pasager sau la un membru al echipajului la punctul de
inspectare sau perchezitie) este identificat si supus scanarii adecvate, inclusiv perchezitia,
inainte de a i se permite accesul in facilitatea portuara, si, in functie de masurile de depozitare,
inainte de a fi transferat intre facilitatea portuara si nava. Nu se prevede ca astfel de bagaj sa
266

fie supus scanarii atat de facilitatea portuara, cat si de nava, si in cazul in care ambele sunt
corespunzator echipate, responsabilitatea inspectiei cu raze X va reveni facilitatii portuare.
Stransa cooperare cu nava este esentiala, si trebuie luate masuri pentru a se asigura ca bagajul
neinsotit este manipulat in siguranta dupa scanare.
Gradul 1 de securitate
16.46 La gradul 1 de securitate, PSFP trebuie sa stabileasca masuri de securitate ce urmeaza
sa fie aplicate la manipularea bagajului neinsotit pentru a se asigura ca bagajul neinsotit este
scanat sau perchezitionat pana la 100% sau inclusiv, ceea ce poate include inspectarea cu raze
X.
Gradul 2 de securitate
16.47 La gradul 2 de securitate, PSFP trebuie sa stabileasca masuri de securitate suplimentare
ce urmeaza sa fie aplicate la
manipularea bagajului neinsotit care poate include scanarea 100% cu raze X a tuturor
bagajelor neinsotite.
Gradul 3 de securitate
16.48 La gradul 3 de securitate, facilitatea portuara trebuie sa respecte instructiunilor emise de
cei care combat incidentul de securitate sau amenintarea in legatura cu acesta. PSFP trebuie sa
detalieze masurile de securitate care pot fi luate de facilitatea portuara, in stransa cooperare cu
cei responsabili si navele aflate in facilitatile portuare care pot include:
.1 supunerea unui astfel de bagaj unei scanari mai atente, de exemplu celei cu raze X din cel
putin doua unghiuri diferite;
71
.2 pregatiri pentru restrictionarea sau suspendarea manipularii bagajului neinsotit; si
.3 refuzul de a accepta bagaj neinsotit in facilitatea portuara.
Monitorizarea securitatii facilitatii portuare
16. 49 Organizatia insarcinata cu securitatea facilitatii portuare trebuie sa aiba capacitatea de a
monitoriza facilitatile portuare si imprejurimile, pe apa si pe uscat, in orice moment, inclusiv
noaptea si in perioadele cu vizibilitate redusa, zonele restrictionate din cadrul facilitatii
portuare, navele aflate in facilitatea portuara si zonele din jurul navelor. O astfel de
monitorizare pot include utilizarea:
.1 iluminarii;
.2 paza, inclusiv paza pedestra, patrule motorizate pe uscat si apa,
.3 dispozitive automate de detectare a intruziunilor si echipament de supraveghere.
16.50 Atunci cand sunt utilizate, dispozitivele automate de detectare a intruziunilor trebuie sa
activeze o alarma sonora si/sau vizibila dintr-un loc permanent monitorizat si deservit.
16.51 PSFP trebuie sa stabileasca procedurile si echipamentul necesar la fiecare grad de
securitate si masurile care sa se asigure ca echipamentul de monitorizare este capabil sa
functioneze continuu, luand in considerare si posibilele efecte ale conditiilor meteo sau ale
intreruperilor alimentarii cu energie electrica.
Gradul 1 de securitate
16.52 La gradul 1 de securitate, PSFP trebuie sa stabileasca masuri de securitate ce urmeaza
sa fie aplicate, care pot fi o
combinatie intre iluminat, paza si echipament de supraveghere pentru a permite personalului
responsabil cu securitatea facilitatii portuare sa:
.1 observe intreaga suprafata a facilitatii portuare, inclusiv accesul de la tarm;
.2 observe punctele de acces, barierele si zonele restrictionate, si
267

.3 permita personalului responsabil cu securitatea facilitatii portuare sa monitorizeze zonele si


deplasarile adiacente navelor ce utilizeaza facilitatea portuara, inclusiv iluminarea mai
puternica asigurata de nava insasi.
Gradul 2 de securitate
16.53 La gradul 2 de securitate, PSFP trebuie sa stabileasca masuri suplimentare de securitate
ce urmeaza sa fie aplicate pentru a spori capacitatea de monitorizare si supraveghere, care
poate include:
.1 marirea intensitatii si a zonei de acoperire a iluminarii si a echipamentului de supraveghere,
inclusiv prin asigurarea de iluminare suplimentara si supraveghere;
.2 sporirea frecventei patrulelor pedestre si motorizarea pe apa; si
.3 desemnarea de personal de securitate suplimentar pentru monitorizare si patrulare.
Gradul 3 de securitate
16.54 La gradul 3 de securitate, facilitatea portuara trebuie sa respecte instructiunilor emise de
cei care combat incidentul de securitate sau amenintarea in legatura cu acesta. PSFP trebuie sa
detalieze masurile de securitate care pot fi luate de facilitatea portuara, in stransa cooperare cu
cei responsabili si cu navele aflate in facilitatile portuare care pot include:
.1 pornirea intregului sistem de iluminare sau iluminarea vecinatatii facilitatii portuare;
.2 pornirea intregului sistem de supraveghere capabil sa inregistreze activitatile din cadrul sau
din apropierea facilitatii portuare; si
.3 maximizarea perioadei de timp in care un astfel de echipament de supraveghere poate
inregistra.
Grade deosebite de securitate
16.55 PSFP trebuie sa stabileasca detalii ale procedurilor si masurilor de securitate pe care le
poate adopta facilitatea portuara daca aceasta este la un grad mai scazut de securitate decat cel
ce se aplica unei nave.
Activitati ce nu sunt acoperite de Cod
16.56 PSFP trebuie sa stabileasca detalii ale procedurilor si masurilor de securitate pe care
facilitatea portuara trebuie sa le aplice atunci cand:
.1 efectueaza interfata cu o nava care a fost intr-un port al unui Stat care nu este Guvern
Contractant;
.2 efectueaza interfata cu o nava la care acest Cod nu se aplica; si
.3 efectueaza interfata cu platforme fixe sau plutitoare sau unitati de forare in larg instalate in
pozitie.
Declaratiile de securitate
16.57 PSFP trebuie sa stabileasca procedurile ce trebuie urmate, cand la insttructiunile
Guvernului Contractant, OSFP cere o Declaratie de Securitate sau cand o DoS este ceruta de o
nava.
Audit, revizuire si amendament
16.58 PSFP trebuie sa stabileasca modul cum OSFP intentioneaza sa auditeze eficienta
continua a PSFP si procedura ce trebuie urmata pentru a revizui, actualiza sau amenda PSFP.
16.59 PSFP trebuie sa fie revizuit cand dispune OSFP. In plus, trebuie revizuit:
.1 daca ESFP in legatura cu facilitatea portuara este schimbata;
.2 daca un audit independent al PSFP sau testul Guvernul Contractant la care acesta supune
organizatia insarcinata cu securitatea facilitatii portuare identifica esecuri in organizare sau
pune sub semnul intrebarii relevanta continua a elementului semnificativ al PSFP-ului
aprobat;
268

.3 urmarirea incidentelor de securitate sau amenintarile in legatura cu acesta implicand


facilitatea portuara; si
.4 urmarirea schimbarilor in ceea ce priveste proprietatea sau controlul operational al
facilitatii portuare.
16.60 OSFP poate recomanda amendamente corespunzatoare la planul aprobat ca urmare a
oricarei revizuiri a planului.
Amendamentele la PSFP in legatura cu:
.1 schimbarile propuse care pot schimba in mod fundamental abordarea adoptata pentru
mentinerea securitatii facilitatii portuare; si
.2 indepartarea, schimbarea sau inlocuirea barierelor permanente, a echipamentului si
sistemelor de securitate si supraveghere, etc. considerate in trecut esentiale in mentinerea
securitatii facilitatii portuare; trebuie inaintate Guvernului Contractant care a aprobat de
PSFP-ul original spre analiza si aprobare. O astfel de aprobare poate fi data de, sau in numele
Guvernului Contractant, cu sau fara amendamentele la schimbarile propuse. La aprobarea
PSFP, Guvernul Contractant trebuie sa indice ce schimbari procedurale sau fizice trebuie sa
fie inaintate pentru aprobare.
Aprobarea planurilor de securitate a facilitatii portuare 16.61 PSFP-urile trebuie sa fie
aprobate de Guvernul Contractant relevant care trebuie sa stabileasca proceduri
corespunzatoare pentru:
.1 inaintarea PSFP-urilor;
.2 analiza PSFP-urilor;
.3 aprobarii PSFP-urilor, cu sau fara amendamente;
.4 analizarea amendamentelor inaintate dupa aprobare; si
.5 proceduri pentru inspectarea sau auditarea relevantei continue a PSFP aprobat.
La toate stadiile, trebuie luate masuri pentru a se asigura ca, continutul PSFP ramane
confidential.
Declaratia de conformitate a unei facilitati portuare
16.62 Guvernul Contractant in al carui teritoriu se afla facilitatea portuara poate emite o
declaratie corespunzatoare de conformitate a unei facilitati portuare (DCFP) care sa indice:
.1 facilitatea portuara;
.2 ca facilitatea portuara respecta prevederile capitolului XI-2 si partea A a Codului;
.3 perioada de valabilitate a DCFP care trebuie specificata de Guvernele Contractante, dar
care nu trebuie sa depaseasca 5
ani; si
.4 masurile ulterioare de verificare stabilite de Guvernul Contractant si o confirmare cand
acestea sunt executate.
16.63 Declaratia de conformitate a facilitatii portuare trebuie sa fie in forma stabilita in
apendicele la aceasta parte a Codului.
Daca limba folosita nu este spaniola, franceza sau engleza, Guvernul Contractant, daca
considera oportun, poate include si o traducere intr-una din aceste limbi.
17. OFITERUL INSARCINAT CU SECURITATEA FACILITATII PORTUARE
Generalitati
17.1 In cazurile exceptionale, in care ofiterul insarcinat cu securitatea navei are intrebari
privind validitatea documentelor de identificare ai celor care incearca sa se imbarce in scopuri
oficiale, ofiterul insarcinat cu facilitatea portuara trebuie sa asiste.
17.2 Ofiterul insarcinat cu securitatea facilitatii portuare nu trebuie sa fie responsabil pentru
confirmarea de rutina a identitatii celor ce incearca sa se imbarce.
In plus, alte ghiduri relevante sunt oferite in sectiunile 15, 16 si 18.
269

18. INSTRUIREA, ANTRENAMENTELE SI EXERCITIILE PRIVIND


SECURITATEA FACILITATII PORTUARE
Instruirea
18.1 Ofiterul insarcinat cu securitatea facilitatii portuare va avea cunostinte despre si vor fi
instruiti in cateva sau in toate din urmatoarele, dupa caz:
.1 administrarea securitatii;
.2 conventiile, codurile si recomandarile internationale relevante;
.3 legislatia si reglementarile relevante ale Guvernului;
.4 responsabilitatile si functiile altor organizatii de securitate;
.5 metodologia evaluarii securitatii facilitatii portuare;
.6 metodele de cercetare si inspectare ale navei si facilitatii portuare;
.7 operatiunile si conditiile navei si portului;
.8 masurile de securitate a navei si a facilitatii portuare;
.9 pregatirea de urgenta si raspunsul, precum si planul de contingenta;
.10 tehnicile de instruire pentru antrenamentul si instruirea privind securitatea, inclusiv
masurile si procedurile de securitate;
.11 utilizarea informatiei sensibile legate de securitate si comunicatiile in legatura cu
securitatea;
.12 cunoasterea amenintarilor curente de securitate si a tipurilor acestora;
.13 recunoasterea si detectarea armelor, a substantelor si dispozitivelor periculoase;
.14 recunoasterea, pe o baza nediscriminatorie, a caracteristicilor si modelelor
comportamentale ale persoanelor care pot
ameninta securitatea;
.15 tehnicile folosite pentru a zadarnici masurile de securitate;
.16 echipamentul si sistemele de securitate, si limitarile lor operationale;
.17 metodele de conducere a auditurilor, inspectiilor, controlului si monitorizarii;
.18 metodele cercetarilor fizice si ale inspectiilor non-intrusive;
.19 antrenamentele si exercitiile privind securitatea, inclusiv cele cu navele; si
.20 evaluarea antrenamentelor si exercitiilor.
18.2 Personalul facilitatii portuare ce are indatoriri specifice legate de securitate va avea
cunostinte despre si vor fi instruiti in cateva sau in toate din urmatoarele, dupa caz:
.1 cunoasterea amenintarilor curente de securitate si a tipurilor acestora;
.2 recunoasterea si detectarea armelor, a substantelor si dispozitivelor periculoase;
.3 recunoasterea caracteristicilor si modelelor comportamentale ale persoanelor care pot
ameninta securitatea;
.4 tehnicile folosite pentru a zadarnici masurile de securitate;
.5 managementul multimii si tehnicile de control;
.6 comunicatiile legate de securitate;
.7 operatiunile echipamentului si sistemelor de securitate;