Sunteți pe pagina 1din 2

IARNA de VASILE ALECSANDRI

PASTELUL
Pastelul este o specie a liricii peisagiste, in versuri, in care estedescris un tablou de natura, prin intermediul
caruia autorul isi exprima direct anumite stari afective.
In lirica peisagista a lui Vasile Alecsandri sunt celebrate toate anotimpurile anului. Dintre acestea, cel
mai mult il impresioneaza iarna, cand viscolul, crivatul si ninsoarea devin expresii al fortei cosmice
dezlantuite.
Poezia Iarna este un pastel, in care sunt descrise trasaturile anotimpului hibernal, ale zapezii.
Cadrul prezentat este maret, fascinant, privit de autor de la cele mai mari inaltimi.
In prima strofa, autorul inregistreaza semnele iernii, care vine din intensitatea inaltimilor ceresti,
parca de pretutindeni. Forma nearticulata a substantivului vazduh largeste limitele vizuale ale cadrului,
care tind spre infinit.
Inversiunea sintactica din primul vers cumplita iarna face din acest anotimp o expresie a puterii
cosmice nestapanite.
Primele doua versuri au un caracter metaforic si evidentiaza caracteristicile iernii, care este
personificata, apare ca o fiinta inspaimantatoare. Adjectivul cu valoare de epitet cumplita accentueaza
aceasta ide. Norii sunt comparati cu lungi troiene calatoare, iar fulgii zbor asemeni unui roi de fluturi
albi.
In strofa a doua, efectul artistic al repetitiei Ziua ninge, noaptea ninge, dimineata ninge iaraconsta
in sugerarea ideii de ninsoare uriasa, continua, asemeni unui nou potop biblic. Curegerea ii anuleaza pana si
timpul, uniformizandu-l. Abundenta zapezii reiese din repetarea verbului ninge si a adverbelor ziua,
noaptea, dimineata asezate in enumeratie.
Comparatia Soarele rotund si palid se prevede printer nori/Ca un vis de tinerete printre anii
trecatorieste o constructie in care soarele, un termen concret, este comparat cu visul, un termen abstract.
Visul de tinerete insumeaza mai multe sensuri: un vis poate fi frumos, trecator, fiind o iluzie; primavara
tineretii trece, batranetea este iarna pustie.
Primul vers din strofa a treia Tot e alb, pe camp, pe dealuri, imprejur, in departare este o
enumeratie prin care autorul descrie intreaga intindere acoperita de zapada, atat in plan apropiat, cat si in
plan departat.

Invadat de albul zapezii, sufletul omului traieste spaima golului, ca si cand s-ar fi intors in prelume:
spatiu cunoscut devine intinderea pustie, fara urme, fara drum.
Strofa a patra constituie o intoarcere la realitate, peisajul se umanizeaza: soarele straluceste in timp
ce o sanie usoara trece peste vai si in vazduh se aud cum rasuna voios clinchete de zurgalai.
Metafora oceanul de ninsoare contribuie la accentuarea ideii de spaima a golului. Ninsoarea de la
sfarsitul lumii devine un spatiu mirific, cu un soare stralucitor.
Abundenta zapezii se deduce din sintagmele: fluturi albi,umeri dalbi, oceanul de ninsoare,
norii de zapada.
Desi eul liric nu-si face simtita prezenta prin marcile sale obisnuite (persoana I a pronumelui sau a
verbului), la acest text natura pare sa preia sentimentele poetului, impartasindu-le.
Poezia Iarna este un pastel, deoarece aceasta creatie apartine genului liric, intrucat este descris
un tablou din natura, prin care autorul isi exprima direct sentimentele. Ca si alte pasteluri, acesta este

alcatuit din doua parti: in primele trei strofe este descris un spatiu vast, unde totul este acoperit de zapada si
ultima strofa constituie inseninarea tabloului, peisajul se umanizeaza, totul se intarce la realitate.
O alta trasatura a pastelului este ca modul de expunere dominant este descrierea, infatisand notele
caracteristica ale unui colt din natura, ale iernii, prin intermediul imaginilor artistice, reflectand sentimentele
si impresiile poetului.
Autorul foloseste o gama variata de procedee artistice. Din acestea, cele predominante sunt:
metafora oceanul de ninsoare, comparatia Soarele rotund si palid se prevede printre nori ca un vis de
tinerete printre anii trecatori, repetitia Ziua ninge, noaptea ninge, dimineata ninge iara. Alte figuri de stil
folosite de autor sunt : enumeratia Tot e alb pe camp, pe dealuri, imprejur, in departare, adjectivul cu
valore de epitet cumplita si inversiune sintactica cumplita iarna.
Sunt prezente imaginile de miscare : insirati se pierd in zare, norii fug, fulgii zbor, plutesc in
aer, imagini vizuale: straluceste si dezmiarda, lungi troiene calatoare adunate-n cer gramada si imagini
auditve: in vazduh voios rasuna clinchete de zurgalai.
Elementele de versificatie il ajuta pe poet sa sugereze tabloul de natura si atmosfera tabloului.
Ritmul este trohaic, rima imperecheata, masura de cincisprezece-saisprezece silabe si poezia are 4 strofe
catrene.
Indeplinind toate caracteristicile pastelului, putem concluziona ca poezia Iarna, de Vasile
Alecsandri, este un pastel.

S-ar putea să vă placă și