Antigenele si structura

aparatului imun

Prof. Univ. Dr. Victor Stoica

Spitalul Clinic Dr. I. Cantacuzino

Antigenele si structura aparatului

imun
IMUNITATEA =ansamblul fenomenelor prin
care organismul recunoaste si neutralizeaza
structuri agresoare sau straine acestuia.
RASPUNSUL IMUN = se declanseaza ca urmare a
patrunderii in organism a unui Ag

PROPRIETATILE GENERALE ALE

ANTIGENELOR
Imunogenicitatea: capacitate innascuta de a
induce un R.I. specific (> 10 kDa):
- selectie clonala de L Ag specifice
- activarea clonei
- expansiunea clonei (proliferarea L)
Antigenicitatea: capacitatea de a induce un R.I. si
de a reactiona cu Ac solubili sau receptori celulari

EPITOPII determinantii antigenici

-Fragmentul de molecula/ locul din Ag care

reactioneaza cu un Ac sau receptor celular
- foarte mici

Dispunere
a) secventiala

b) conformationala

- Localizare :

- topografici
- criptici
- Functii: - specificitate - Ag
- imunoreactivi
- Paratopul Ac se combina cu epitopul
(conformatie complementara
suprafetei epitopului)

-Valenta Ag nr. de epitopi

-Monotonia repetitiva
imunogena: Ag carbohidrat nr. de
epitopi de acelasi tip

CLASIFICAREA ANTIGENELOR
I. Marimea moleculei
II. Complexitatea moleculei (chimica)
III. Relatia gazda - Ag

I. Marimea moleculei
a) Ag complete/imunogene: macromolecule

40 kDa

Nr. si varietatea epitopilor creste proportional

cu moleculei de Ag

b) Ag. incomplete/neimunogene: < 5 kDa.

Haptene:
- nu induc un R.I. singure.
- reactioneaz cu produsele R.I.
- hapten + transportor = imunogene se
formeaza LB

Ac anti-haptena

TCR Ac anti-transportor

II. Complexitatea chimica

a) Intens imunogene:

- proteinele, glicoproteinele

b) Polizaharidele si lipidele devin imunogene numai

dupa legare cu un substrat proteic (LPZ)
Adjuvantii: molecule nespecifice organice/minerale
care amplifica R.I. al unui Ag, la administrarea
concomitenta.

c) Ag nucleare citoplasmatice ( Ag celulare)

ADN nuclear dublucatenar ( ADN ds):

- antigenicitate slaba
- antigenicitate prin alipire la histone

2) Histonele:
- proteine mici bazice 1, 2a, 2b , 3, 4
- antigenicitatea ADN

ADN

3) Antigenele nucleolare: - polipeptide

- RNP U1.6
4) Proteinele nehistonice: - ARN polimeraza
- ADN topoizomeraza 1 ( Scl 70)
- aminoacil transferaza (Jo-1)
5) Ag citoplasmatice: - ribonucleoproteine mici

c) Superantigenele:
- nu sunt fagocitate sau prelucrate de Mcf
- fixare MHC- II si TCR
- activeaza pana la 10% din LT periferice
- hipersecreie de limfokine implicate in PR, LES,
socul endotoxinic (toxine bacteriene)
- nu secretie Ig specifice/ limfocite sensibilizate

III. Relatia gazda - Ag

1) Ag autologe numai la un individ (autogrefa)
2) Ag. singeneice la indivizi identici genetic din
cadrul unei familii.
3) Ag allogene ( homologe) la indivizi diferiti
genetic din cadrul aceleiasi specii ( ex.
mama/copil = R.I.)
4) Ag. xenogene ( heterologe) la specii diferite
(intens imunogene; ex. maimuta om)

5) Ag. heterofile epitopi comuni; aparitia

reactiei incrucisate cu Ac specifici ( ex. T.

pallidum + ag. cardiolipinic din miocard)
6) Ag. specifice de tesut /de organ:
- tireoglobulina (tiroidita autoimuna)
- mielina (encefalita alergica p ost vaccinare)
x Ag sechestrate specifice de organ; nu intra in
contact cu sistemul imun in mod obisnuit

Ag de histocompatibilitate: - HLA (Ag

limfocitare / leucocitare umane), MHC ( Complex
Major de Histocompatibilitate)
- Ag structurale, specific individuale, pe suprf.
celulelor
- confera specificitate antigenica tesuturilor
- rol major in acceptarea respingerea grefelor de
organ/ tesut.

Structura : - lanturile grele specifice( A, B,

C)
- lanturi usoare / grele beta 2 microglobuline
Genele grupate in 2 regiuni distincte pe bratul
scurt al cr. 6. - 6 locusuri: - A, B, C, . . .
- cifra (alela varianta structurala), w
- 4 cifre HLA- B2705

Categoriile de HLA/MHC
a) HLA/MHC I: A, B, C
= localizare pe S 2 cel. nucleate ( L, McF ), Tr.,
nu hematii
= amplificate de IFN , IFN
= legare CD8; Ag endogene, virale

MHC CLASA I

b) HLA/MHC II: DR, DP, DQ

= localizate pe LB, LT, Mcf, cel. endotaliale, cel.
epiteliale, (Tr. Digestiv, Tr. Respirator )
= amplificate de IFN , TNF, IL-13
= deprima expresia PGE2
= legare CD4; Ag exogene captate de APC

MHC CLASA II

Gene/proteine HLA III

Codifica C2, C4, B (complement)
Citokine (TNF)
Proteine de soc termic (HSP-70)
Hidrolaza P450

HLA cromozom 6

STRUCTURA APARATULUI
IMUN
Sistemul limfoid
= organe/tesuturi loc de maturizare /
diferentiere a celulelor limfocitare originare

A. Organe limfatice primare

Timusul involutie dupa nastere
- populare cu pro-T numai in viata
intrauterina (fereastra de populare
timotaxina).
Maduva osoasa
- specializate numai in geneza de LT si LB
- nu au capacitate de R.I.
- sursele prenatale ale precursorilor celulari:
ficatul, splina, maduva osoasa.

MADUVA OSOASA

DIFERENTIEREA
LIMFOCITELOR

B. Organele limfatice secundare

Componente - ggl limfatici
- splina
- TLAM digestiva/respiratorie
Locul de inducere a R.I.
Diferentiere anatomica in ggl/splina: R.I. cel. /
R.I. um.

1. Ggl limfatic:
a) zona B - dependenta ( corticala):
LB - foliculi limfoizi
plasmocite - centri germinativi
b) zona timodependenta (paracortex)
domina LT
c) zona medulara : vase sanghine/limfatice LT,
LB, Pl, Mcf, cel. dendritice

GANGLION LIMFATIC

SPLINA
LT = in jurul a. trabeculare
LB = foliculi limfoizi, peste mansonul de LT
(pulpa splenica)
APC = Mcf, cel. dendritice in periferia
foliculilor limfoizi.

SPLINA
Pulpa roie la periferia
lobulilor, conine Mf cu
rol n fagocitarea
hematiilor senescente.
Pulpa alb - n jurul
arteriolei centrale
esut limfoid (PALS Periarteriolar Lymphoid
Sheath) Periarteriolar
LT (zona
timodependent).
La periferia PALS LB
(zona
timoindependent)

3. TLAM
Amigdale
(palatine/faringiene
/ linguale)
Placi Payer,
apendicele cecal
Ag patrunse prin
mucoase
GALT, BALT,
SALT.

C. Circulatia limfocitelor
Sngele
70% - 80 % = LT
10% = LB
Cca. 10% = cel. nule

Circulatie:

- 90% - intravascular
- 10% parasesc patul vascular in t. periferice
nelimfatice - ggl. limfatici - canal toracic VCS.
- ciclu circulator : 24-48 h
- sunt ocolite timusul si maduva osoasa
- LT circula cel mai mult (viata lunga)
- ecotaxie/homing: migrarea prefereniala a L
catre anumite tesuturi

D. Celulele implicate in R.I.

I. Limfocitele T
pro-T provin din M.O. LT - origine timica = 2/3
din L circulante.
durata de viata : luni/ani
maturizarea :
aparitia pe S2 a TCR
echipament enzimatic
markeri de diferentiere celulari
( CD4/CD8 glicoproteine)

Maturizarea LT in timus
cel. suport pentru pro T LT (timocite)
cel. reticulare retea de sustinere LT si timocite
LT = proliferare + maturizare/diferentiere
expresie CD4+CD8 + si TCR
selectie : + = pastrare CD4+/CD8+
- = eliminare cele autoreactive

TIMUSUL

TCR:
-molecula transmembranara, specifica pentru
un Ag
-TCR 1 (,) 5% CD4 -, citotoxicitate
-TCR 2 (, ) 95%
Complexul CD4/CD8 TCR CD3=
-TCR + epitop
-MHC II + CD4 / MHC I +CD8
MHC
CD8

CD4

TCR CD3

Markeri celulari
de suprafata
CD 4 MHC II
CD 8 MHC I
CD molecule
costimulatoare

Clasele si functiile LT
1. LTc CD8+ = liza cel. tinta prezentatoare de Ag
2. LTh CD4+ = colaborare LB, Mcf (R.I. u) / LTc
(R.I.c)
LTh1 = citotoxicitate (LTc), activ.Mcf, aparare
contra Ag. intracel, r.inflamatorie IFN-=
deprima LTh2; IL-2.

LT
LTh2 = secretie IgE, A, G1, proliferare Eoz,
ef.antiparazitar IL-10 deprima LTh1; IL-4
LTh17 = IL-17, r.inflam.ac(PMN): AR, psoriazis,
B.Crohn.
3. LT inductoare CD4 + = stimuleaza activarea LT, Mcf
.

LT
4. LTreg CD4 + = efect supresor/regulator,
previn autoimunitatea(10%).
5. LT cu memorie CD4 + = centrale, efectoare,
viata lunga (10-40 ani).
6. LT CD4 + CD8 + = autoreactive.

LT

LT

II. Limfocitele B
origine in M.O.
implicate in secretia de Ig (plasmocite)
durata scurta de viata ( 5-7 zile)

Markeri celulari de S

2:

a) BCR : - m Ig = receptor specific pentru Ag fixare

RFc de S2 LB
- mIg: M primul RCB

R.I. primar

D apare ulterior
G

R.I. secundar

CD79a si CD79b: transmit semnalul de activare a LB

- distributie insulara, mobile pe S2
- RCB + Ag ----plasmocit

LB
b) RFc pentru Ig.
c) receptori pentru C3, C4, C1q.
d) MHC-I si MHC II.
e) receptori pentru hormoni.
f) molecule de adeziune (LFA-1): CD20,
CD40, CD45.

Clasificarea functionala a LB
1. LB primare (B2CD5-): majoritatea la
individul neimunizat, domina RCB IgM, rar
IgD.
2.LB CD5+: - rar RCB IgD, NU cel. cu memorie
- secreta multa IL-10 (ef. autocrin)
- C% mari de IgM = Ac naturali
polireactivi cu afinitate
- apar in LLC
3. LB cu memorie: pastreaza specificitatea
contra Aggenereaza clone de LB secundare

LB

III. Celulele prezentoare de Ag

(APC)
capteaza si prelucreaza Ag
elibereaza substante activatoare ale LT si
stimulante ale sintezei moleculelor de adeziune

1. Macrofagele
cel. principala a APC
cel. fixata tisular/circulanta (MO).
dimensiuni mari, bogata in lizozomi.
SRE: histocit, osteoclast, sinoviocit, Kuppfe r,
microgliale, alveolare, seroase.

Functiile macrofagelor
a) Apararea antimicrobiana:
chemotaxia = C5a, PGE 2
aderarea = receptori de S 2
- imuni (Fc): IgG, IgE, C3b, C3d
- nonimuni: proteine degradate, glicoproteine.
endocitoza = fagocitoza/pinocitoza +
lizozomi = fagolizozomi
digestia = fragmente eliminate/inglobate

Mf
b) Secretia :
- enzime (elastaze, colagenaze, etc.)
- mediatori cel. (IFN , IL-1, TNF , NO,
factori de coagulare)

c) Cel. efectorie: ef. bactericid/tumoricid

(RLO, TNF, proteaze)

Mf
d) Participant in procesul imun:
- captare/prelucrare Ag
- exprima epitopi + MHC II
- LT = C % optima R.I.
- LTreg = C % minima/max
- LB = R.I.
- conserva epitopi = toleranta
imuna/R.I. prelungit.

Mf

2. Alte APC

cel. dendritice Langerhans : piele, ggl.

cel. dendritice foliculare : ggl. fixeaza CIC

LB MHC II+ - capteaza/prelucreaza Ag +
MHC II

LTh
IL 2 (limitat)

Comunicare intercelulara
contact i.c. direct

citokine
A. Molecule de adeziune (liganzii):
6 familii, pe S2 tuturor cel.
C% dependenta de citokine
determina natura infiltratului
inflamator (L, Pl/PMN)

1. caderinele : implica Ca ++
2. superfamilia Ig: rol in recunoasterea i.c.
3. integrinele: adeziune limfocitara
4. selectinele : metastazare, aderente la
endoteliu

B. Citokinele:
- secretate de LT, Mcf, etc.
- se fixeaza de receptori ai cel. tinta
- proteine cu G moleculara
- regleaza cresterea, diferentierea, functiile L,
Mf.
- actioneaza: - autocrin/ paracrin/ endocrin

Clasificare:
- IL (> 23)
- TNF = efect citotoxic
- IFN (20)
- F. de stimulare a coloniilor ( eritropoetina, CSF)
- F. de crestere (TGF)
- Chemokine (CXC) / (CC ):
- stimuleaza adeziunea cel.
- = activarea PMN

RASPUNSUL IMUN
In functie de :
calitate Ag
calea de patrundere a Ag
felul liniei de celule angajate
R. I.
- mediat celular
- mediat umoral

R.I. mediat umoral

declansarea in conditiile dispersarii Ag in
organism
desfasurarea la distanta de locul patrunderii Ag
in organism
implica formarea de Ac circulanti specifici
activ in infectii viro-bacteriene
R. aberant = R. de hipersensibilitate imediata

I. Activarea LB cu Ag
timodependente
Stimulare:
1. unirea Ag cu BCR = stimul slab
2. contactul LTh2 activat si/sau Mcf cu LB =
stimul puternic

Ag
LB

Pl Ac
LTh2 IL 2,

Mcf =Ag + MHC II

IL 4
IL -1
- molecule
costimulatoare
(CD154, 22, 2) care se leaga de
R
specifici ai LB

Fazele R.I.
A. R.I. primar - apare dupa prima expunere
la

Ag a cel. imune reactive inocente

cel. efectorii + cel. cu memorie

STOP

Pl Ac
- Ac apar la 10-14 zile de la

contact
- initial IgM -- rapida a C%

B. R.I. secundar:
apare la expuneri ulterioare la acelasi Ag
prompt, rapid
activeaza LB cu memorie care au RCB = IgGm
LB cu memorie = APC
Ac: apar precoce IgG
pastreaza specificitatea contra Ag
C% mari, pe durata mare de timp
afinitate v. Ag (1000x)

II. Activarea LB cu Ag
timoindependente
Ag. :
epitopi multiplii repetitivi
LPZ bateriene, flagelina, polimeri micsti,
polipeptide
captate prin endocitoza (cel. parenchim.)
persistenta indelungata
eliberare in cantitati mici = R.I. prelungit

Activarea LB:
a) Ag specifica (1)
b) directa (nespecifica-2) (fractiune de
molecula Ag)
Caracteristici: - absenta cel. cu memorie si
LTh
- absenta R.I. secundar
- secretie excesiva IgM (luni, ani)
- fagocitarea CI= eliberarea Ag

ANTICORPII
Ig: glicoproteine = 20% din proteinele plasmei
Monomerul de Ig:
2 lanturi grele H: - clasa/subclasa
- comportament Ag diferit
- 5 tipuri - IgG ( )
- IgA ( )
- IgM ()
- IgD ()
- IgE ()
2 lanturi usoare L : - K ( cr. 2 ) = 2/3
- - ( cr. 22 ) =
se gasesc la toate Ig dar numai K sau

MONOMERUL TIP
4 LANTURI POLIPEPTIDICE:
- lungime diferita
- grupate in 2 perechi diferite
- dispunere spatiala buclata
simetrica a lanturilor
punti S=S ( pastreaza coeziunea)

Lantul polipeptidic:
A) extremitate aminoterminala ( domeniul
variabil) se combina cu Ag;
3 regiuni complementardeterminante hipervariabile
B) extremitate carboxiterminala
( domeniu constant)

Portiune variabila ( H+L)

Fab:
Fab - recunoste si se uneste cu Ag
Domeniul constant al H
Fc: - diferentiaza cls./subcls. Ig -9
- fixeaza/ activeaza C3
- fixeaza pe R celulari specifici
- transportul transplacentar
Ig

Clasele de imunoglobuline
1. IgG = 70-90% (10-13g/l)
Structura:
2 K/+ 2 H
4 subtipuri :
- IgG1 (70%) = traverseaza
placenta, C3 (++)

- IgG2 = C3 (+)
- IgG3 = C3 (+++)
- IgG4 (4%) = C3 (0),
reaginica

activitate

Proprietati :
- eficienta maxima apararea antimicrobiana
( IgG1)
. aglutinare + liza germenilor + activare
C3
. opsonine
. neutralizarea exotoxinelor bacteriene
- caracteristici R.I. secundar
- mic = strabat endoteliul
difuzeaza
extravascular

2. IgM ( 3%-10% / 0,8-1,2g/l)

Macroglobulina = pentamer
Structura : 2 K/ + 2 H(), fara zona balamalei
Proprietati:
mare = nu traverseaza placenta, greu
endoteliu vascular
fixare intensa pe R de membrana (Mcf, L,
PMN)
sunt mIg caracteristice R.I. primar
valoare diagnostica
aglutinare bacteriana
diferentiaza grupele ABO (hemaglutinine)

3. IgA : (5%-25% / 1 4g/ l)

Structura: 2 K/ + 2 (1 si 2) = IgA1 + IgA2 forme :
IgA serica (monomer 90%)
IgAs = dimer, in secretii (digestiva, saliva,
j
colostru, lacrimala, bronsica)
S = rezistenta v. enzime
s

Proprietati: - protectie antibacteriana pe mucoase:

inhiba aderenta germenilor
limiteaza patrunderea Ag exogene

4. IgD : (0,03 g/L)

Structura :
domina lanturile (4X) v. K + 2
mIg cu rol de RCB

5. IgE : (500ng/ml)
Structura: 2 + 2K/
Proprietati:
NU traverseaza placenta/Nu activeaza C3
fixare pe RFc de pe S2 Baz, Mas = R
reaginic rol in apararea antiparazitara
fixarea pe alte cel. (Mcf, E, Tr) =
captarea si clearanceul Agpotenteaza
R.I.

Sinteza Ig de catre LB

Clasificare functionala a Ig:

A) mIg: RCB; IgM/IgD apoi IgG

B) Ig circulante (Ac): in plasma, secretii, spatiul
extravascular

- Fab - identic la mIg si Ac, pentru acelasi Ag, in

cadrul aceleiasi clone celulare (dubl
recunoastere/interactiune cu Ag)
- Ac - legare direct Ag
- ulterior legare/activare C3

Eliminarea Ag
Fagocitoza : CIC + legare de Mcf (RFc)
Liza: CIC + fixarea/activare C3

Rolul antigenic al Ac
structuri proteice cu valoare imunogena
induc formarea de Ac anti-Ig
determinanti antigenici = portiune variabila
H/L

ANTICORPI MONOCLONALI

Epitopi
1. Izotipuri = specificitatea de specie (H) :

- diferentiaza speciile intre ele

- cls. de Ig sunt antigenic identice la toti
indivizii speciei.
2) Allotipuri = specificitate individual /
specie
- Ig difera antigenic de la un individ la altul
- reactie posttransfuzionala de Tr (purpura) .
3) Idiotipuri specifici numai pentru Ig
elaborate de o anumita clona celulara fiecare familie de molecule de Ig exprima un
idiotip diferit

Reglarea R.I. umoral

a) C% de Ag prin epurarea de catre Ac
stimulul de activare a LB, cu scaderea
secretiei Ig specifice.
Administrarea simultana de Ag puternic/ Ag
slabe.

b) Rolul inhibitor al LTreg ( Ag specifice) v.

proliferare excesiv LB stimulate
- stimularea LTreg apare la C% foarte
mic/mari de Ag.
c) Interventia Ac :
- blocani
- anti-idiotipici

d) Factori supresori
PGE2

nespecifici:

PAF
RLO
Eliberati de APC

LTs = IL 2

LTh1 = IFN - RLO

LTh2 = IL 10

R.I. mediat celular

Functii eliminarea cel. infectate cu
virusuri/bacterii cu dezvoltare i.c.
apararea antitumorala
respingerea allogrefelor
Ag ramane cantonat la poarta de intrare /
fixat pe cel. gazda

RI celular
derulare la locul de cantonare a Ag
constituire lenta ( R.I. intarziat)
directionare preponderenta contra celulelor
care exprima Ag
mediat de cel. citotoxice specifice
(LTcCD8+) / nespecifice (NK, K) si APC.

A) Recunoasterea cel. tinta

a) cel. afectata = Ag + MHC I
b) alipirea precursorului LTcCD8+ la
complexul Ag+MHC-I = semnal 1 = activarea
LTcCD8+ R.I. primar:
multiplicare/diferentiere
cel. cu memorie
cel. efectorii (efect citotoxic
citolitic/antibacterian)

Recunoastere
c) LTcCD8+ activat liza cel. tinta
IL 2 :
- autocrin = proliferare LTc.
- paracrin = APC, LT.

d) resturile de cel. lizata (Ag)

Mcf Ag +MHC II
LTh 1:

IL -2
LTcCD8+

-IL - 2
-IFN Mcf:
- cel efectorie
- stimularea fagocitozei
- citotoxicitate

Mecanismul imunitatii de tip citotoxic

Citotoxicitate de tip extracelular:
mediatori citolitici solubili
(perforine/granzine)
liganzi Fas ( molecule de S2)
apoptoza.

1) legare de membrana cel. tinta =

- LTcCD8+ activat spatiul extracelular:
- perforine : tubuli - moarte celular
- granzine: = apoptoza
- liganzii Fas: legare R Fas -apoptoz
2) detasarea LTc de cel.lizata

Celulele citotoxice MHC nespecifice

NK: 2-5% din L periferice

MHC independente
citotoxicitate mediata celular dependenta
de Ac.
K: efect citotoxic v. cel. cu Ig specifice pe S2 lor
2 roluri
inhibitor recunoaste MHC-I.
activator- elibereaza perforine / granzine.

Factorii nespecifici participanti

la finalizarea R.I.
a. Factori celulari = cel auxiliare
1. Mastocitele:
- localizare tisulara preferentiala (piele,
pulmon, orofarinx)
- RFc pt. IgE si IgG
- granule cu mediatori chimici:
histamina, Lt B4, SRS-A, triptaza, etc.)
- citokine( TNF-, IL-1,6)

2) PMN
rol fagocitant 4 faze :
chemotactism
aderenta
recunoasterea
ingestia deversare extracelulara
puseu respirator = RLO:
anion superoxid
radical hidroxil
peroxidul

3. Bazofilele:

- RFc - IgE
-granule: histamina, SRS-A, heparina

Apararea antiparazitara

4. Eozinofilele:
- lizolecitina (cr-CH-Ly)
- ef. fagocitant/citolitic (C% mari)
- RLO, proteine cationice, Lt-B4

5. Trombocitele :
- R - colagen, trombina, ADP
- adsorb: fibrinogen, f. V. IX, XII
- granule: serotonina, catecolamine
B. Factori serici :
1. complementul
2. kininele plasmatice
3. s. coagularii fibrinolizei

REACTIA IMUNA
I. R. de hipersensibilitate imediata anafilactica
Ag variat, cale respiratorie, digestiva,

cutanata, inj.
fixare pe Ac (mIg) prezenti pe cel.

raspuns clinic rapid

teren atopic (HLA-A2/40% din populatie)

LTh2 --- IL-4, 5, 13 + IgE

non-atopic : LTh1---IL 2 IgG

-Ac = IgE induse de ag :

- contact I fixare ca mIgE pe Baz
- contact II Ag + mIgE
degranulare
Mas Baz = primari
secundari
tertiari (cel. atrase)
- Clinic :
a) forma localizata (atopica) = rinita alergica,
astm bronsic.
b) forma sistemica ---- soc anafilactic

II. R. citotoxica
Ag : - componenta structurala m. cel.
- haptena atasata pe m. cel.
Ac : - IgM/IgG
Ag + Ac = + C3 liza
- fagocitare
- cel. K = citotoxicitate mediata cel.
dependenta de Ac
Tipuri de Ac :
deprima fct. cel. (hormoni)
stimuleaza fct. cel. (hipertiroidie, miastenie)
blocanti

COMPLEXUL DE ATAC AL
MEMBRANEI

III. R prin complexe imune

CI : - formate in situ
- circulante cu depunere ulterioara

CI mari : fagocitare, indepartare rapida

CI mici : solubile, activeaza C 3, neepurate,
traverseaza endoteliul vascular ,activare locala a C 3
inflamatie
Clinic: a) formare in situ (Arthus) :activ/pasiv
b) boala serului 14 -21zile de la administrare
ser repetate = lez. glomerulare, artrite etc.

IV. R imuna mediata celular

a) R de hipersensibilitate tardiva : dermatita
de contact, granulom inflamator
b) R citolitica : ex. HAVB