Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Domeniul in care creditul se foloseste cel mai mult este activitatea bancara , in care
creditul are o functie distributiva (bancile au rolul de intermediari financiari specifici).
Creditul a aparut in Orientul Mijlociu , unde constituia monopolul marilor proprietari
financiari si al preotilor (primele elemente istorice dateaza din mileniul II i.Hr.).
Negustorii de bani au existat la egipteni , fenicieni , romani (argintari) , dar in realitate
activitatea lor era camataria.
Primele institutii care au facut operatiuni de tipul actualelor banci au fost cele din orasele
italiene , secolul XII – XIV , iar prima banca este cea din Venetia , ca fiind o banca de viramente
in anul 1587 , sub denumirea Banca Dirialto.
Creditul a devenit un mecanism fundamental al vietii economice incepand din anul 1850.
Moneda si creditul au capatat noi forme de manifestare , odata cu aparitia primei banci de
emisiune , Banca Londrei , in 1964 si care a devenit Banca Angliei , punand in circulatie primul
tip de ban : biletul de ban.
Intre moneda si credit exista o stransa legatura , care se manifesta prin urmatoarele
aspecte :
- una din formele creditului (creditul comercial) sta la baza bancnotelor
- a doua forma de punere in circulatie a banilor este rescontul , adica bancile comerciale se
adreseaza bancii centrale pentru a obtine credite pe portofolii de titluri de credit.
Probleme actuale ale monedei :
o Internationalizarea fluxurilor monetare si financiare in ultimele decenii , tendinta integrarii
monetare in diferite zone ale Globului
o Redefinirea monedei ca activ financiar specific si analizarea masei monetare in structura ei
(ca factor al fundamentarii politicilor economice)
o Dezetatizarea monedei in procesul tranzitiei la economia de piata.
Moneda si credit – curs
1. Conceptia monedei neutre – s-a manifestat in perioada circulatiei monetare din metal
pretios (aur si argint) si al convertirii bancnotelor in aceste metale.
In aceasta conceptie , moneda era insensibila la ce se intampla in economie.
Reprezentanti : John Stuart Mill care spunea ca “nimic nu este mai influentabil decat
moneda”.
Aceasta idee a fost extinsa si asupra creditului , dominand teoria naturalista sustinuta de
Smith si Ricardo , care apreciau ca creditul determina doar locul in care se folosesc capitalurile ,
neinfluentand asupra dimensiunii productiei.
Totusi , acesti reprezentanti nu neaga importanta banilor in economie , ci recunosc ca in
starea monedei se reflecta starea economiei unei tari.
Aceasta conceptie a monedei neutre a predominat pana la inceputul Primului Razboi
Mondial.
b) Creditul ca schimb
Alti economisti considera creditul ca o forma particulara a schimbului , adica operatiunile
de credit sunt operatiuni de schimb care prezinta particularitatea ca un anumit interval de timp
separa efectuarea prestatiei de efectuarea contraprestatiei.
Totusi aceasta idee are si contraargumente , astfel schimbul se caracterizeaza prin
cedarea unei marfi cu o anumita valoare de intrebuintare si obtinerea echivalentului general (a
banilor) in vederea procurarii unei alte marfi , cu o alta valoare de intrebuintare. Schimbul nu
modifica marimea valorii , ci numai forma materiala in care se concretizeaza.
Scopul schimbului este valoarea de intrebuintare.
Scopul creditul nu este inlocuirea unei valori de intrebuintare cu alta , ci este marimea
valorii , in sensul cresterii (+ dobanda).
In final , corect este ca fara sa fie o forma a timpului , creditul este legat de schimb
deoarece imprumuturile sunt de regula contractate in scopul de a face plati pentru livrari de
marfuri sau diverse servicii.
Trasaturile creditului
o Credit real garantat pe baza unor garantii materiale certe (ipoteci asupra terenurilor si
cladirilor , stocuri de bunuri , metale pretioase , titluri de credit) care trebuie sa acopere
valoarea creditului + dobanda.
o Credite personale garantate cu veniturile obtinute de debitor sau girant daca nu prin____ sau
buna reputatie a debitorului.
e) Dupa cauza care determina creditul :
o Credite de finantarea acordate firmelor care nu au creante asupra altora
o Credite de refinantare acordate firmelor care au creante.
Creditul bancar – este un credit sub forma baneasca acordat de banci , este mult mai
flexibil decat creditul comercial , deoarece poate fi acordat clientilor care activeaza in diferite
domenii.
Modalitatile tehnice de creditare bancara :
o Credite de trezorerie (avansuri in cont curent) sunt acordate pentru acoperirea unor goluri
temporare de trezorerie. Nu sunt garantate in mod expres si sunt acordate firmelor cu o buna
reputatie.
o Linia de credit simpla – defineste nivelul maxim al creditului care se poate acorda unui
client intr-un cadru prestabilit.
o Linia de credit confirmata – suma ce poate fi acordata sub forma de credit si care este
consemnata intr-un document scris convenit de banca.
o Linia de credit de tip Revolving – este un mecanism de creditare care presupune ca pe
masura ce au fost rambursate creditele anterioare sa se acorde noi credite fara intocmirea de
noi documente.
o Credite cu destinatie speciala – se acorda pentru constituirea unor stocuri sezoniere pentru
stocuri de productie exportate , pentru stocuri materiale de constructii , etc.
Moneda si credit – curs
b) Functia de emisiune
Prin acordarea de credite , se creeaza noi mijloace de plata in economie , deci se creeaza
o masa monetara suplimentara.
Emisiunea monetara trebuie insa corelata cu realitatea din economie , deoarece atat
supracreditarea , cat si subcreditarea produc efecte la fel de negative pentru economie.
Analiza dinamicii masei monetare in structura acesteia este obiectul principal al scolii
monetariste de la Chicago , reprezentate de Milton Friedman (doctrina monetarista) , care si-a
propus o reabilitare a teoriei cantitative a banilor.
Ideile sale fundamentale sunt :
- inflatia este peste tot si intodeauna un fenomen monetar
- inflatia nu este inevitabila in perioadele de dezvoltare (creste economica)
- cantitatea de moneda in circulatie regleaza in mod fundamental rata inflatiei prin dobanzi
Stabilitatea monedei este una din premizele fundamentale pentru dezvoltare economica.
Productivitatea muncii , accesul si costurile resurselor naturale sunt factori cu impact
asupra cererii si ofertei de marfuri si care la randul lor influenteaza preturile.
Moneda si credit – curs
b) Doctrina Keynesista – a modificat doctrina clasica intr-un punct fundamental , adica cererea
de moneda depinde nu numai de tranzactii , ci si de rata dobanzii.
Deci la cererea de moneda pentru tranzactii se adauga moneda pentru speculatii. Pretul
obligatiilor evolueaza invers cu rata dobanzii.
Rata dobanzii influenteaza economia reala.
c) Doctrina monetarista – potrivit acesteia moneda este un activ financiar , alaturi de alte
active reale , intre care se poate opta.
Moneda si credit – curs
Pentru monetaristi , politica monetara este eficienta pe termen scurt , iar daca autoritatile
monetare doresc sa franeze in mod durabil inflatia , ele trebuie sa incetineasca cresterea masei
monetare.
Oferta de moneda exprima cantitatea de bani existenta pe canalele de circulatie
monetara (in sistemul bancar , in trezorerii , in casieriile firmelor , la populatie).
Principala contrapartida a monedei in circulatie o reprezinta creditul pentru ca acordand
credite , bancile creeaza moneda.
Suma soldurilor conturilor curente creditoare ale agentilor economici nebancari (firme si
populatie) reprezinta componenta esentiala a masei monetare.
Crearea de moneda se realizeaza de bancile comerciale , dar ele nu administreaza decat o
parte din totalitatea masei monetare , pentru ca in orice moment o banca comerciala trebuie sa
fie in masura sa satisfaca cererile clientilor lor de ridicare a numerarului din conturi.
De aici concluzia ca bancile comerciale nu pot crea moneda fara limita (nu pot da credite
nelimitat).
In acest context , moneda bancii centrale (reprezentata de bancnote si conturi curente la
Banca Centrala) reprezinta esenta bazei montare.
Moneda Bancii Centrale poate fi creata prin 3 canale :
o Prin intrarea de capital din exterior
o Prin imprumuturi pe care Banca Centrala le acorda bancilor comerciale sub forma
resconturilor
o Prin achizitionarea de pe piata a unor creante ale agentilor economici , in mod deosebit titluri
sigure si lichide.
Excedentul de oferta de moneda fata de cererea de moneda genereaza inflatie.
Problema ofertei de moneda este in practica foarte complexa , deoarece intre ofertantii si
solicitantii de moneda se afla intermediarii financiari , respectiv bancile , care pot pune in
circulatie o cantitate de moneda mai mare decat disponibilitatile pe care le detin.
In domeniul bancar , oferta de moneda depinde de rata dobanzii , dar in orice economie
exista 2 factori principali de influenta asupra masei monetare , respectiv Banca Centrala si
trezoreria statului.
Uneori actionarea acestor factori poate fi se sens contrar. De aceea politica respectiva a
bancii centrale trebuie sa fie dublata de o gestiune echilibrata a trezoreriei , prin limitarea
Moneda si credit – curs
cheltuielilor publice la nivelul posbilitatii de a obtine venituri , deci politica monetara trebuie sa
fie corelata cu politica fiscala si cea bugetara.
Piata financiara
o Constituie piata oficiala si organizata pentru negocierea valorilor mobiliare admise la cotare.
o Ofera economiilor investite in valori mobiliare garantia morala si securitate financiara prin
masurarea continua a lichiditatii acestor titluri.
Bursa de valori presupune anumite conditii si reguli :
o O localizare , respectiv existenta unei cladiri in care se amenajeaza o sala de negocieri pentru
derularea tranzactiilor
o Reguli stricte si proceduri de tranzactionare prevazute prin lege si regulamente de organizare
si functionare a bursei
o Negocierea operatiunilor de tranzactionare si executarea lor se face de persoanele cu
pregatire de specialitate si autorizate
o Preturile titlurilor negociate rezulta din compararea ordinelor de cumparare cu cele de
vanzare la bursa
o Supravegherea si controlul bursei de valori se executa de organisme special infiintate
(CNVM – Comisia Nationala de Valori Mobiliare)
o La fiecare bursa se organizeaza o asociatie a bursei la care participa societatile de valori
mobiliare autorizate sa negocieze titluri la bursa.
Intermediarii de valori mobiliare sunt persoane juridice legal autorizate as exercite
vanzarea –cumpararea de valori mobiliare cu titlu profesional ca fapte de comert , fie pe cont
propriu (dealeri) , fie pe contul unor terti (brokeri).
Ei trebuie sa aiba o activitate exclusiva in acest domeniu , sa faca dovada unui capital
minim subscris si varsat integral si sa se incadreze in anumiti coeficienti de risc.
In sfera intermediarilor de valori mobiliare sunt cuprinse urmatoarele operatiuni :
o Vanzarea – cumpararea de valori mobiliare pe cont propriu sau pe contul clientilor
o Garantarea plasamentelor de valori mobiliare cu ocazia ofertelor primare si secundare
o Transmiterea ordinelor clientilor in scopul executarii lor prin alt intermediara autorizat
o Administrarea conturilor de portofolii individuale ale clientilor.
Tranzactiile care se fac la bursa sunt de 2 feluri :
o Tranzactii la vedere (pe bani gata) – sunt acelea in care hartiile de valoare trec de la
vanzator la cumparator chiar in ziua negocierii sau in urmatoarele 2 zile.
Moneda si credit – curs
o Tranzactii la termen – atunci cand predarea hartiilor de valoare si achitarea lor se face dupa
un anumit termen stabilit in momentul incheierii tranzactiei si la cursul existent in acel
moment.
Tranzactiile la bursa sunt toate negociabile facute in cursul ______ bursiere si inregistrate
ca atare conform reglementarilor bursei.
Orice tranzactie (operatiune) de bursa facuta si inregistrata ca atare este act de comert si
da nastere unei obligatii valabile careia nu i se poate pune ideea de joc.
In vederea admiterii la cotare prin bursa a titlurilor de valori mobiliare , societatea
comerciala (firma) trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii generale :
o Sa detina un capital de un anumit nivel
o Sa emita un anumit numar de actiuni care sa fie liber transferabile
o Sa obtina profit cel putin in ultimii 3 ani
o Sa publice bilantul si contul de profit si pierdere
o Sa asigure acces public si sa difuzeze informatii cu privire la situatia economico – financiara
(accesul sa fie echitabil)
o Sa informeze conducerea bursei asupra unor situatii stabilite prin reglementari ( anumite
cerinte de competenta profesionala si morala pentru manageri).
Functiile bursei :
o Mareste lichiditatea investitiilor imobiliare (ofera detinatorilor posbilitatea de a le transforma
in bani)
o Ofera posibilitatea celor care investesc sa participe la gestiunea intreprinderii cotate
o Dirijeaza economiile spre investitii transformate in capitaluri
o Bursa conecteza firmele cotate cu cei care economisesc si permite transferul de capital intre
investitori
o Permite determinarea valorii reale a titlurilor de valoare , cat si a valorii reale a firmelor
cotate
o Bursa este barometrul conjuncturii economico – financiare si faciliteaza informarea
investitorilor si a publicului care este interesat de mersul afacerilor.
CNVM are rol de reglementare si supraveghere a operatiunilor bursiere , este
subordonata Parlamentului si adopta regulamente si norme cu privire la :
Moneda si credit – curs
Garantarea creditelor :
o Asigura bancile de rambursarea la scandeta a ratelor si dobanzilor aferente
Moneda si credit – curs
o Important este ca bancile sa nu acorde credite decat daca garantiile constituite pot fi
valorificate, dar trebuie sa tina seama de posibilitatile reale de rambursare pe baza
lichiditatilor generate de activitatea economica.
Depozitul bancar reprezinta o garantie sub forma unei sume de bani depusa de debitor la
banca sau la alta banca in favoarea beneficiarului , in conditiile stabilite si communicate bancii
de catre debitor.
Valoarea depozitului trebuie sa acopere creditul si dobanda.
Moneda si credit – curs
A. Factori interni
a. Management
o Pregatirea profesionala , prestigiul si experienta in ramura/sector
o Experienta in functia de conducere
o Stilul de conducere (individual sau in echipa)
o Gradul de participare al managerilor la capitalul societatii
o Calitatea si operativitatea sistemului informational al firmei
o Capacitatea managerului de a se achita de datorii
o Durata de numire/alegere a personalului de conducere.
b. Activitatea firmei
o Evolutia de ansamblu si profilul activitatii
o Caracterul activitatii (permanent , sezonier , ciclic)
o Natura produselor si serviciilor realizate (se stricta necesitate , de serie , de lux)
o Identificarea si prezentarea concurentilor din piata
o Principalii clienti
o Relatiile cu furnizorii
o Politica de preturi practicate
o Publicitate si reclama
o Identificarea , prezentarea resurselor materiale si umane ale firmei.
c. Strategia firmei
o Existenta unei strategii pe urmatorii ani (2-3 ani) si modalitatile de realizare a acesteia
o Existenta unui plan de restructurare si redresare.
B. Factori externi
a. Caracteristicile domeniului de activitate
o Competitivitatea
o Nivelul profitabilitatii
o Gradul de tehnologizare a sectorului
o Cheltuieli de capital.
Moneda si credit – curs
Echilibrul monetar exprima acea situatie in care oferta si cererea de moneda sunt egale.
Oferta de moneda are sens de masa monetara existenta in circulatie.
Cererea de moneda este masa monetara justificata a se gasi in circulatie , in raport cu
dimensiunea si particularitatile economiei respective.
Deci echilibrul monetar reprezinta acea situatie in care nu exista nici un surplus de bani,
nici lipsa de bani.
Asigurarea echilibrului monetar vizeaza moneda activa , adica aceea care indeplineste
functia de intermediar al schimburilor.
Corelatia echilibrului monetar este egalitatea dintre cererea si oferta de bani si se exprima
astfel :
C + S + ΔM = C + I + ΔL , unde :
C – masa de bani utilizata pentru procurarea de bunuri de consum
S - economii
ΔM - flux suplimentar de moneda
I – masa monetara pentru investitii
Moneda si credit – curs
Totusi se pot mentiona urmatorii factori general – valabili drept cauze ale inflatiei :
a. Deficitul bugetar : statul are cheltuieli > venituri , iar diferenta este acoperita prin
imprumuturi.
Masa banilor in circulatie creste deoarece statul se imprumuta pentru a consuma si nu pentru
a produce (cheltuieli pentru plata salariilor in neconcordanta cu productivitatea muncii , pentru
subventionarea unor sectoare de stat etc).
b. Creditul bancar : atunci cand bancile acorda credite fara o analiza riguroasa si aceste credite
nu se ramburseaza la scadenta.
Astfel creste valoarea banilor scripturali (de cont) iar efectele inflationiste sunt similare cu
cele produse de cresterea numerarului in circulatie.
c. Intrarea in circulatie a unor sume de bani care anterior erau tinute in rezerve (moneda
pasiva - ΔL ) care are loc atunci cand dobanzile devin real negative (< rata inflatiei).
o Inflatie galopanta : preturile cresc cu mai mult de 15 % anual si astfel apar dezechilibre social
– economice majore.
b. Dupa provenienta factorilor de inflatie :
o Inflatie prin cerere : consta intr-o cerere globala de bani mai mare decat oferta de marfuri
si servicii. Astfel preturile cresc si fenomenul se extinde (pot fi situatii in care in piata apar
crize de anumite produse)
o Inflatie prin costuri : se explica prin cresterea preturilor , diferitelor elemente ale pretului de
cost (ale costului) (cresterea pretului la energie , dobanzilor , salariilor)
o Inflatie importata : trebuie facute distinctie intre inflatia endogena (cauzata de dezechilibre
economice si financiare interne) si inflatia exogena (generata de factori externi).
Inflatia importata se manifesta p rin importul unor produse la preturi mai mari decat
pretul intern , iar influenta este cu atat mai mare cu cat importul are ponderea mai mare.
O alta cauza importanta a inflatiei este balanta de plati externe atunci cand aceasta
reflecta o crestere a importurilor generatoare de fenomene inflationiste prin preturi mari.
Trasaturile inflatiei :
o Suprasaturarea circulatiei monetare cu sume neconvertite (cresterea masei monetare)
o Cresterea preturilor si tarifelor , deprecierea banilor (scaderea puterii de cumparare)
o Prin inflatie are loc o redistribuire a venitului national ca urmare a diferentelor dintre evolutia
preturilor si cea a veniturilor.
Redistribuirea are loc , de regula , in favoarea statului si in defavoarea celor cu venituri
fixe (salarii , pensii , burse s.a.).
Deflatia este opusul inflatiei , adica o modalitate prin care se urmareste atenuarea si
eliminarea procesului inflationist.
Se realizeaza prin temperarea cresterii preturilor sau reducerea cantitatii de bani din
circulatie.
Existe 3 forme de deflatie :
a. Deflatie monetara : reducerea masei de bani din circulatie , inclusiv prin anularea unor
mijloace de plata.
b. Deflatie financiara : prin achitarea datoriei statului la Banca Centrala sau prin politica
excedentelor bugetare obtinute prin reducerea cheltuielilor.
Moneda si credit – curs
Politici antiinflationiste
b. Stabilirea de coeficienti de divizare a riscului , adica o banca sa nu fie prea mult angajata
fata de un singur client pentru ca eventualul faliment al acestuia atrage consecinte pentru
banca.
Obiectivele generale ale politicii monetare sunt aceleasi cu cele ale politicii economice.
a. Asigurarea unui nivel optim al cresterii masei monetare – are in vedere stabilirea ratei de
crestere a masei monetare la un nivel cat mai apropiat de rata cresterii reala a economiei (rata
de crestere a PiB).
b. Un nivel corespunzator al ratei dobanzii – important este ca nivelul ratei dobanzii sa fie
real pozitiv , deci mai mare decat rata inflatiei pentru a mentine puterea de cumparare a
banilor.
c. Nivel optim al ratei de schimb (al cursului de schimb) – cursul de schimb apare ca o
expresie a puterii economice a unei natiuni.
Experienta romaneasca arata ca supraaprecierea monedei nationale poate avea efect
negativ asupra exporturilor (le descurajeaza , in timp de deprecierea le-ar incuraja). Pentru
import este invers.
Moneda si credit – curs
Optiunea intre o moneda puternica si o moneda slaba trebuie sa tina seama de situatia
economica si sociala a tarii respective.
b. Modificarea taxei scontului (la noi rata dobanzii de referinta) – dobanda de referinta este de
8 %.
Prin ieftinirea sau scumpirea creditului se influenteza cresterea sau descresterea masei
monetare in circulatie.
3. Institutiile care stabilesc obiectivele politicii monetare si cele care le pun in practica.
6. Corelarea politicii monetare a unui stat cu politicile altor state si formularea politicii
monetare in cadrul organismelor regionale (U.E. , B.C.E.) , precum si in planul
organismelor internationale (F.M.I. , B.I.R.D.) pentru a se realizare echilibrul intern si
extern.
Banca Centrala urmareste atingerea unor obiective finale (ex : stabilitatea preturilor ,
ocuparea fortei de munca , crestere economica) pe care nu le controleaza in mod direct.
Pe langa obiectivele finale bancile centrale stabilesc obiective intermediare (ex:
agregatele monetare M1, M2 , M3 , ratele dobanzilor pietei monetare pe termen scurt) si care au
influenta directa asupra obiectivelor finale.
Dar uneori si controlul acestor obiective intermediare este dificil si atunci Banca Centrala
alege un alt set de variabile numite obiective operationale (ex: baza monetara MO , ratele
dobanzilor de refinantare) care se afla sub controlul direct al acesteia.
Criterii de alegere a obiectivelor intermediare si operationale sunt :
o Posibilitatea de masurare corecta a acestora
o Gradul de control al acestora
Moneda si credit – curs
Cea mai inalta autoritate monetara in zona Euro este B.C.E. (SEBC).
Potrivit prevederilor tratatului asupra U.E. _____
Atributiile B.C.E. :
o Definirea si aplicarea politicii monetare in zona euro
o Realizeaza tranzactii internationale in devize (valuta)
o Detine si administreaza rezervele valutare ale statelor din zona euro
o Reglementeaza si promoveaza utilizarea eficienta a sistemelor de piata
o Are dreptul exclusiv de a autoriza emiterea de bonitate in zona euro
o B.C.E. in colaborare cu Bancile Centrale Nationale colecteaza informatii statistice , fie de la
autoritatile nationale , fie direct de la agentii economici (aceste date le foloseste in
indeplinirea atributiilor sale)
o Supravegherea si stabilitatea sistemului financiar
o Mentine relatii de colaborare cu institutiile si forurile competente in cadrul U.E.
Moneda si credit – curs
Banca Centrala Europeana si Bancile Centrale Nationale sunt pe deplin independente fata
de institutiile politice si private ale statelor membre , precum si fata de cele comunitare.
B.C.E. este considerata cea mai independenta Banca Centrala creata vreodata.
Obiectivul fundamental al B.C.E. este stabilitatea preturilor , iar independenta ei
favorizeaza acest obiectiv.
Independenta institutionala nu exclude dialogul si raspunderile fata de celelalte institutii
europene.
Principiul transparentei , adica furnizarea de informatii in mod deschis , explicit ,
oportun de catre o banca centala. Deasemenea furnizarea de informatii privind strategiile ,
procedurile si deciziile de politica monetara.
Transparenta permite publicului sa inteleaga politica monetara.
Cu cat publicul intelege mai bine politica monetara , cu atat aceasta este mai credibila , si
deci increderea in institutii se mentine.
Pentru a-si mentine legibilitatea si credibilitatea , o Banca Centrala independenta trebuie
sa-si asume responsabilitatea in fata institutiilor democratice si a publicului larg.