Copyright ©2000 by Kosta Danaos “THE MAGUS OF JAVA, by KOSTA DANAOS: First published by Inner Traditions International, Rochester, ‘Vermont USA. All rights reserved. Copyright ©2006, Editura For You “Tehnoredactare Doina Vasileseu ‘Coperta George Acu Deveiren CUP a Bibitec Nalonale Rami DANAOS, KOSTA ‘Mogul din Jva/ Kosta Daraos.-Bucrest For You, 2006 ISBN 973-778-025; 1SBN (13) 7B STII » ‘oate dreptutile supra versunl in imba oman apatin ‘ednunt For You, Reproducerea Integral sau patil, sub once Fatat ext dln aceasa care este pos numal cv acorél ‘rela al Eat For You “Tel fex. 02116656223; 0311001455, mobile phone 0744352963; 0724212690; tna maria isan@bastalo,edturaoryou@astao dura oryou@yahoocon ‘bse: hp feta eryouso Printed in Romania SBN 973-2978.625 {SBN (3) 7973 7978-622. KOSTA DANAOS MAGUL DIN JAVA Invataturile unui Nemuritor Toaist Autentic ‘Traducere fauna Cristiana EDITURA FOR YOUJohn Chang in meditatie sur oivjava INTRODUCERE Imaginativa o lume tn care mintea si sufletul omului sunt libere si isi ating potentialul suprem, in care puteri ‘odata considerate supranaturale sau paranormale sunt in- ‘implari obisnuite ale viet Imaginati-va un loc in care boli- Teconsiderate pana acum ca fiind incurable se pot trata prin simpla administrare a energiei vitale abundente a insusi vin- ddecatorului, un loc in care omenizea poate comunica ugor cu spiritele legate de pimant, in care yoghinii puternici pot vorbi cu Insusi Dumnezeul Creator, Nu ar fi minunat si locuim in- tr-unastfel de spatiu, de domeniul povestilorcu zine, al mitu- rilor si al egendelor, al cArtilor de povest si al peliculelor de la Hollywood? Daca astfel de lucruri chiar ar fi adevarate, ‘ore viata n-ar avea 0 aroma distinct, 0 savoare pura? ‘Bun venit in lumea mea. Eu trdiesc Intr-un asfel de loc, {n care toate lucrurile extraordinare pe care le-am sugerat sunt reale gi de necontestat. In lumea mea, stiinta Occidenta- 1s gi misticismul Oriental merg mand in man, imbratigate $i de neseparat, aspecte in oglinda ale aceleiai reaitati la fel temeiatd pe fapte sila fel de valabila, Sansa de a evolua exist in orice clipa - darul méretului nostru potential ‘Ati putea presupune ca un astfl de destin este depar- te, dar in realitate el ne asteapta chiar in prag. Nu poate exis- ta nici o indoiala ci omenirea se afla - inca o data ~ intr-un proces de schimbare. Traditile evolueaza intr-un context in Care barierele inter-culturale continua sa se narvie. Valorie, idealurile, conceptele vechi nu mai sunt acceptate orbeste, ‘oamenii de toate credintele, rascle si nationalitatile nu mai ezita si se indoiasca, s8 intrebe de ce.__ Kosta Danes ‘Mintea omului este cuprinsd de o frenezie ce mu a mat cexisatniiodata ar tehnologia evolueaz’ exponential, sl- Gu uriage, Am pus piciorul pe luna si am atins fund ocea- era Nevam deplasat cu viteze ce depageau deciteva oni vik Toa sonetul gt am vazut fata planetelor din jurul nostrs- (Caicolam puterea atomalui gi putem inlocuioinimé umand Sanaa, cucea a unui donator corespunzator (i dispus si 0 Bhnre), Suntem la un pas de crearea une inteligene aff Ris pe bazd de slici, Am invadat chiar si sanetitateasis- ‘Cato genetic gi am creat lone. In cAutarea cunoesteri Se pare c suntem lita doar de energie, timp si bani Progresul social pe care am facut este uri. In luda distribute! discriminator nivelul de educatie este cel mat {halt pe eare Fa cunoscut rasa umana pain acum. Fenome: wear slavie gi subjugare a omului de ctre om este pe cale {Je disparities razvatirea este evident in toat Tumea. Oa sti cant constient de drepturil lor ssunt dispusi si lup- qenpoate chiar s4 moar ~ pent acestea, (Asta nu ¢ un Ii sea Be nimic, deci ne gandim ca economia tuturor imperit fia storice a fost intemeiata pe sclavie) Chiar si mai miscd- or ee faptul cd multe persoane sunt acum dispuse 8 lupte sisi moara pentre fe alforoameni ~ poate mai mult Sictat in orice alta perioada din istorianoastra. Un alt Iuera ieelde important este c& sacrfcil de seal acestor eroi nu UR paveaza pe nici o cedinta sau practca religions aname = al degraba, pe convingerea simpla ci dreptusile oma ‘merit s8 fie aparate. seer gen tw Fo cnc si religis este in crslere. Facisml ne tlburi ine o gots, Conporatile multinafionale fac abuz de puterea pe ca. $Soau pentru a obtine profituri mai mari, mituind guverne Tomupte ca sisi profaneze patie gsi isi manipuleze pro- {aletajeni,Ecilibrl ecologic al planetei a fost dist - Ponty totdeauna sustin uni. Flora fauna noastr8 sunt pe Troarle, planeta este in suferind tc pavsava. ‘Atotputericul Doar face lege, iar economia de con- sum este crecul le Se pare ci, desi avem puter ~ cit suntem puterict~ {inci mal aver de raepuns la intrebirile fundamentale ale viet. Cine sunfem? Unde mengem? De ce suntem aii? Care “unt capactitilenoastreinerene, care este potential nes- tru final? Continuam si trim dupa moarte asa cum secre dio? Co ese fricirea adeviraté si cum puter si o aver? ‘Buisth intraderar un Dumnezeu Creator? Lista este nes- farsit, la fel de veche casi omenirea isis. ‘Racpunsul la aceste intr este: posi Inst penta gisirispunsarile, secretul uneirezolvari a acestorintrebé Sentile const tn necesitatea unui eft angaiat al nostrs ca Specie mt ca natuni sau ca grupur de oamen, Metoda ne- Rese eu este nici mai simp, nici mai complicata dec at. ‘Omenirea sa dezvoltat pe mle lini ciferite. Exista totatitenabordariculturale ale vet, pe cf stimuli natural, Si senzorial, Unele culturi sunt vizuale,altele sunt auditive, Atle olfactive, iar altle sunt intuitive. Este grew si cuantf- fim cu prize cultura umand - si astfel de analiza deps- Seste cu mult intentia acestei cir. Pater spune, ins (vor- bind in genera c&o tendinta dominant a singe Occden- tl et encanto nea ete ind uantifie sisi modifice mediul uman, pentru a core Se Senter omut Pe de alt part, sina Oren =x ‘oncentrat pe interior, incercnd 58 cuantifice gis dezvote apoctiie nndscute ale specei umane is ineleag rola fcesteia in plana hucrurler. Desi este foarte periculos si ne- Stintficed fact afiemati de acest fl, pentru moment est im- portant sd adopt acest punct de vedere ~ daci nu din alt mo- Ey, atunci penta claiia scopul acest text ais voie sf revin la expresia un efort angajat al nostry, ca specie. Aceasta declarate afrma ca no, fintele {imane,tebuie si stripungem barereleetnice si nationale si $5 lucrim impreund storia ne spune ch or de cite ori am______ Kosta Dansos____— [ost capabil s depasim granitele pecarenile-am impus trae nee sa peut Peioad Elend, de Bar plo ne arata clr ce se poate realiza prin inferactune carey, in secoll al patrulea iainte de Chaistos, Grecia cae reat cu india antic ~ i astiel,destinl lua a TaN. Sinbat pentru totdeauna, chiar destl de radical? Taptelemparatu Alexandru gi ale oamerilr Tut ne au ins Topaturd directa cu aceasta carte. Ideea este cru au titan motv pentra care no}, st, sf mu puter re- ecb aes ce mu reusi stmosi in acele vremur —§t anume, ree gta unit deTa ai pentru a evolu, penta supra- “aa poate chiar pent a prosper, In scokl al nouaspre: viet Pie iling sca, sul ent Eats Vestl este Vest iar Zee doua nse vor inn’ niciodata™ Sea palat Est se intlneste ca Vesta ast = oi va contin sh fac dact esi si anim aceasta unite oe contin alan est luca, trebuie s8 ne asigurimm cB cele en nalturi se abordenza tuna pe cealalth cu respect rec Gees Se deshi complet ua ctr celal il mpartsese Eoncluzil, Nie osarcind usoari "Gitar chines, mat exact cea Taoist, ajuns in Osc dent cv furtuns, Acupunctaa se practica peste tot. Resta dese Chinezesti sunt omniprezente, Emisiunile TV gf ran ung fa sunt populare in oat lumen. Meditaia Mae Sunoseats de mecicina Occidental ca stare bio-com” mea" Stadenit din foata lumea citese Tao Te BOER mull cament de afceri occidental olosesc] Ching Sr Su mete de divinaie chinezes) in procesle or Gecizionalezilnice rat iin ciuda tract pe care cultura Taoist chi- 1 jae vedea ane pent asst not pent oe noe nae rotate ase ruyard Kipling The Bala of East and We’ 159. ve ert Berson, The Reloxation Response (New York: Wiliam, Morow & Co, 1975) MAGUL DIN JAVA. nezé o reprezint la nivel popular, fuziunea find intre Ori Ouest enputas sc ace ma arpa ce Eeresant de resarat atiescul spirits nso respi ti de asemene,cuvful gece pent organ respirator ale cepa {plies este prcumon (de unde vse cunt pneumonie, de exempt) [MAGUL DIN JAVA Acest feedback intre polit negativi si pozitivi ai exis- tentei era principala componenta a forte noastre vitae; nd noi, ca specie, vor incepe sé intelegem acest fenomen din- ‘trun punct de vedere tehnic, vom incepe s intelegem viata in sine. (Corpurile noastre, insi ~ aveam si descopar ulte- rior - sunt capabile s8 stocheze atat chi yang pur, at si chi yin prin diferite zone ae lor, pentru o perioada scurts, desi aceasta stare de non-echilibru este supusa entropiei) slnteractiunea.” John rostogolicuvantul cu limba. «Ca si elecirictatea, poztiv si negativ?” “Cred ca da.” "Nu e chiar corect.” Se opri. ,Dar sti, até am lsat tun elev de-al meu sa ma lege la un voltmetra sla un amper- ‘metru, Nua inregistrat nici o tensiune, dar ampermetrul a rit din scala. Lam ars masinaria!” ‘wAdica, imi spui ci chéul are intensitate, dar nu are tensiuine?” ‘Cred ca da, De exemplu, pot si rezis la curentul elec- tric casnic la nesfarsit far durere, dar nu pot si aprind un bec. Am incercat de mai multe or. ‘Amreflecat la asta. lnvestigatile cliniceficute in labo- ratoare medicale par a ardta ca rezistenta electric a piel schimbi semnificativ in punctele de acupunctura. Exista ‘masini de acupuncturs, clectrce”, care folosese acest feno- ten pentru a localiza punctele pentru novici. Acesta este un indicia ca chéul si tensiunea sunt cumva int-o legatura in- ‘versa (desi nu sau avansat alte expliati). Dar aveam si afl, cu ani mai térziu, c& John nu avea dreptate. Chéul si, de fapt, nu afga nici tensiune, nici intensitate; era mai degraba ‘uncu totul alt fenomen, care se baza pe fore foarte diferite. {Sin afaré de faptul ca este mai puteric, ché-ul tau. este diferit de cel al unui om obisruit?” John zimbi modes, dar nu raspunse. Ajunseram la ferma, Era de dimensiuni medi; craw acolo cam douazeci de oameni, Am bantuit prin jur, pana ce uKost Danses sia terminat treaba,O fata aduse un castroncufructe ioc rafaplind cu cafe, pentru mine; ructele tropicale era deli cioase ~ cafeaua medioed John urca si se aseza, servindu-se cu cafea...,Oamenii sunt aga de pros”, spuse. Transportul meu este retin a vama pent ch nu st ce atoitate local vrea ospaga. Sti, roi asa crim act” “Eline in toat lumea”, am spus.,Trebuie si ungt ro- tile, daca vrei si se inva” ‘A fost incantat de cise englezes si -a propus sil tind mint, ,Avem si noi o expresesimilaa ach. Este ade- virat ci adesea oamenit fac abuz de poziia lor in socctate, pentru profil lor personal nfna,fotul se reduce la pute. 1", spuse el. Pir 58 se pandeasc la ultimul cuvant pentru 6 clips, aot se intoarse bruse ingpre mine. ,Care este dife- rena intre Chi Kung si Nei Kung?” ma intr. Fi bine, Chi Kung inseamnd ,dezvoltarea energie vit corp da. iNei Kung?” “Nei Kung nseamna puter inerioar “Da, dar inerioars in Faport cu ce”, ntrebs ‘am ritat i john desend tei ideograme pen gervetek: AL x4 Nal KUNG ‘Asta este Nei Kung, Prima ideograms, Nei inseamnd ‘un om care intré in casi Pe Kungil cunosti.” Da.” {Desi ind practicim Nei Kung, punem chil fniun- tru dar insunizul ace?” . Aaa ... dantier? Oase? Chakre?” Ma agatam ca ineca- tal de’paie John 2ambi. ,Da, da. Vad ca toate cite pe care leai itt au facut macarcova bine. Ce este dantien?” 2 act vvava Dantien, sau ,campul de elixir’ este depozital princ- pal de bioenergie al corpului uman, Aflatla patra degete sub ‘ombilic, in mijlocul trunchiului, acest centra are capacitatea dea stoca mari cantititi de chi Din acest motiv este cunos- cut sca chi hai (oceanul de ch). Dar este gresit si credem ca dantien-ul in sine genereaza chi, aga cum este prezentat in ‘multe texte. Mai degraba, acolo se poate stoca chi-ul pe care practicantulil absoarbe din universul dimprejur, Practica si perseverenta duc la ,puterea dantien-ului”; aceasta putere nu este insa o caracteristica implicit a corpului uman, Ag putea explica asta mai bine, prin ceva similar, Sé spunem ca ‘un anume tnar are un talent exceptional pentru un anume sport. Chiar saga, va trebui sd se antreneze si si munceasca foarte mult ~ si-si lucreze aptitudinile si mintea in ficcare 2i, pentru a putea deveni unatlet de campionat, Dantier-l este ‘a si acest tanar. Da, poate stoca, se pare, cantitati nelimitate de energie, dar acea energie trebuie pusa acolo pentru ca dantien-ul sé functioneze. Dantiensl m1 va absorbi i nici ru va genera putere, dela sine. ‘Atata am stiut si spun lui John, Dadu din cap, carecum maltumit. ,.Bine”, spuse, ,O si-ti mai arat un lucru astazi. Di-mi o banana.” ‘Am bagat mana in cos si am luat o banana la intim- pare, din unul dintre cele doua manunchiuri din cos. Deja ‘méncasem trei imaginat-va fructul mai mic, care creste in Asia, nu bananele supradimensionate si coapte artificial, care ajung pe masa noastra in Occident); erau delicioase si com- pet naturale. John lua fructul stl ginu in dreptul ochilor, cu ‘mana sténga. Intinse degetul aratator si pe cel mijlociu de la ‘mana dreapta, unindu-le pe celelalte dou cu degetul mare. Contractand usor, isi trecu mana inte-o migcare de taiere, la aproximativ opt cm distanta de banand; sa auzit clar un clic sijumatate din fruct cézu pe podea, De-acum depasisem de mult faza de wimire; toata trea- ba mi s-a parut ca un fel de asa-stau-fucrurile, Mi-a dat cea- sKost Danaos. Jala jumitate de fruct. ra straluctoare, ca i cum arf fost thita de un cutitferbinte care arf topt suprafaja bananei Intro masa stcloas. Jolin ara nspre centrul pale sale. Asta”, spuse el {seca o pusea Is ininse din nou cele doud degete si arta {opr varfurilelor.,Astea”, continua, ,sunt ca un laser” ARTELE MARTIALE $1 CHFUL ‘Naexst ndoial i artele maria suntla fel de vechi casi omenirea. Au inceput, probabil cao derivate a apitu- ATnilor de vandtoare la triburile primitives sau dezvoltatca rte marfiale, pe sur ce oamenii se luptau inte ei, O data Gu apartia imperil i instasrarea guverelor de stat aces- teante eau dezvoltat intro asemenea masur, int se apro- piau de si poate chiar depaseau ~ artele de lupt din zilele Fonstre Exist in Beni Hasan in Egiptpictrirupeste ce da- toned din anul 2000 inainte ce Christos, care amintsc de ju- oul modem = si dack dovada arheoiogica lisa in ur Serves crept indiciu, atunel pute spune cd veces art Imarfiala greceasch numita pankration (ce dateaza cel putin {Sin 1450 Ch) era mult mai cuprinzatoare deca devenit astizi karate ‘Un aspect nega adesea de hoplolog"s istorii a ar- telor martle este cy dintr-an motiv anume,artele marae fu fost infotdeauna str legates aliniate cu religia sau cx Spirituaitata, nc de I incepatol timpurilor,zidurletem- Hlelor din toata lumea ~ atin Orient, it sin Ocident~ at Fost decorate cu scene de lips, Povestrleitorce ae tut- ror natiunilor au doua teme comune: o serie de conflict tn Care eroul ese triumfator, pe de o parte i interactiunea ero- tlujcu cei sau cu Dumnezeu in acest fapt, pe de alt pate + Hopllogl ese unalog sa un orc care sta ames utzare lord angus ™ MAGUL DINJAVA Vechiul Testament, spre exempl este far indoiala 0 poveste martial, ceva gen Ramayana indienilor si Mada grecilor. In China, acest precept este adevara, att in traditia bust, cats in cea taoista Boxul chinezesc war shu este, fard indoial, arta de a Jupta. Poate ci, la inceput, ea implica doar fork’ muscular gi aptitudine strategicd. ins, in timp, artele martialechinezesti au ajuns s8 fie influentate de tehnici meditativ-respiratori taoiste si yoghine, care probabil au fst aplicate intial pen tru sinatate, dar care, ulterior, sau dovedit a avea aplicati tmartiale. Exista multe indicit c toate aspectele medicine si divinatici chinezesti existau si erau complete inainte de anul 1000 1.Ch, nar fo extrapolarestrigitoare Ia cer si spunem. ciartele marfiale Taoist, sau cel putin artele mariale influ- entate de Taoism, erau si ele complete pina la acel moment. “Maestrul John Chang detine documente despre specialist in arte maria cag el, care au tat in China cu aproape doua imi de ani in urma, Exist un alt lucru interesant de remar- Cat -in storia lor, chinezi au flosit armuri metalice cu mult ‘mai putin deetar fi fost de asteptatavand in vedere nivelul lorde dezvottare tehnologica Inainte de afi inteles adevara- tele capactati pe care Chi Kung le conferea pracicantilor, cobignisiam sa ma intreb de ce. Tnoricecaz, artele martiale erau deja bine dezvoltatein China, cu mule nainte de aparitia budismului. ‘Conform literaturi populare, in China, artle martile trebuie si fi fost legate de sosirea prinfulul indian Bodh- dlharma la templul Shaolin din provincia Honan. Dar aceas- {8 informatie este inexacta ~ ca sa nu spunem mai mult. Este adevarat, China e o fara mare, ocuita de multe grupuri et rice, ale cSror documente istorice sunt adesea destl de si- race. Si incerci si urmarestistora artelor martial, In aceasta Invalmaseala de inscrisuri,e o sarciné soictanta. Literatura refertoare la boxul chinezese este pli de lcune sin multe Jocuri, sufocats de ambiguitai. Totus, putem urmari origi— Kosta Danes, ‘nea arelor marine cusguranf pr dasa Chow (1122 Bich)" Analle de prindvards tomna{@2281 1) ale tees dina, pecum iene din perioada Stator iSthe wEZTCh} mene hte de tu acl seria gupta ale noble a arn cst dj cur a evoluat loz acest p= vioadéy ete evident in iteratura d praclereopietort pple tn ep desc ea Eh Oper Zap Zxst Chuang To sunt pine de refer la energia vita ola practica Taos. ‘Meng (Meneunorganiatoral onfuianismalusi contemporan cu Changou pin all foe foarte pi put culveea chiar cores n concepia popu Ia arf fost gu deasteplat de a un contuciaast mora. list Ela promovat perspectiva prin care ,dacaintentia (yJP* tsteconmtat ancl onergie inl (chev urmasiseva activa.” Mencius a mai scris: ,,Intentia (yi) este cea mai im- portant; vitalitatea (chi)este pe locul doi” Am auzit acelagi Eomertaty dela unaltee lu Joka Chang nfm ini tna rca pide antrenament eae implica erargia vital Chi ong 3 Nel ‘ag Ete del declan wes stratcat une ‘neepe celalalt - dar, in esenta, se concentreaz pe deneliren sl conrlu eaksTpaee amt geal foe, sr Nee mses rang ia aa (mit oul wap eu far) ele ‘Gteronergile ying yang cur paral ora fat decals n Corpurle hose; su ale pnt star continds * Dracyer, Donn F< Robert W. Smith, Comprsenive Asian Fight Ing Arts (Tokyo New York: Kodansha, 198). Yi tena) poate radust mal exact pin tment int fen onal’ cerepreinsputereaunficat in dation a elo’ nite" bservatare creel superion mite’ (rceruD ini nea ater Simti-constientl cera abdonnal) NT. aur ova. de sinatate. Ca si in cazul yin-ului si yang-uhui, nu se poate separa Chi Kung-ul de Nei Kung; intr-adevar,acesta din wr- ‘ma este 0 forma superioara a aceleiasi arte. Poate ca distinc- fia s-a creat pur si simplu pentru a putea defini abilititile uucenicului. Chiul yang nu poate depasi limitele corpului fi- ic, pe cind chéul yin poate si faca - si astel ii poate con- fer practicantului capacitati supranaturale ca si cele demon- strate de Maestrul Chang. {nal doilea seco! d. Ch, in China au inceput si vind cd- lugiri budisti. Apoi, aproximativ in anul 500 d. Ch, a sosit patriarhul Zen Bodhidharma (Tamo) si secta Ch’am (Zen), ‘Tamo venise la templul Shaolin ca si le predice calu- sgivilor budist si, ulterior, 4 rimana cu acesti; el le-a trans- ferat doua metode - Yi Gin Ching, care este in esent Chi Kung, gi Shi Sui Ching, care este in esenta Nei Kung, Din aceste doua forme s.a dezvoltat scoala shaolin, Se pare ci tehnicile Nei Kung sau pierdut in cdteva generat si sau pastrat doar cele Yi Gin Ching. Multe dintre artele martiale ‘de astizi ~ mai ales cele din afara Chine’ - descind din scoala, shaolin, cu 0 abordare strict a Chi Kung-uli, Artele martiale Taoiste s-au pastrat destul de vii in Chi- ‘na ~ si anume fn Jocuri precum muntele Wu Tang si in alte fortirete Taoiste. Vorbind pe larg, se poate spune ci abor- darea lor este mai degraba ghidata de interdependenta din- tne yin si yang, decat de generarea de putere care e evidenta fn artele martile budiste, cum ar fi formele shaolin de stil dur. Am remarcat in artele taoiste o tending de a muta greu- tatea complet de pe tn picior pe altul -in rmultelocuri att in stilul interior, ct sin cal exterior, spre deosebire de postutile solide ale artelor budiste. in plus, se pare ca in primul tip de arte se hucreaza mult mai mult cu o curgere siindoire a coloa- nei vertebrale decit in cel din urma tip. larasi, aceste com- pparati sunt foarte generale si, de fapt, au existatatatea inter- ‘actiuni intr tehnicile gi filozofille budiste si cele taoiste, incat ele sunt greu de separat,_—_ Kost Danvos. ‘Am vazut, de exemplu, in literatura, referir la ,respira- tia Taoist” sila ,respizatia Budista’, dar o astfel de distinctie ste inexacta, O cercetare atenta arata cA nu este o sarcind foarte usoara si separi cele doua filozofii in aceasta privints = cel putin, nu tn China ‘Oricare ar ficaleo, specialistiiin arte martiale au obser~ ‘vat rapid ed, prin aplicarea in cAutarile lor a tehnicilor ezote- rice folosite de cei ce urmareau iluminarea si nemurirea, PU teau dezvolta o baza si o abilitate de putere mult mai vast’ Intro zi 0 s8 cartogratiez reacta si o si descriu som- nificatia procesulu, ar gant. Dea liam gi cum vo face. ‘Omului i se mai dadu o sansa, dar el esua din now. Atunci John il asa sé se opreasca. Va mai fiesta inci o data Ja anul, dar oportuntatle nu erau nesfrs dat, daca esuai, erai considerat un elev necorespunzator $i procesul de instruire era intrerupt. 1sCe mai voiai si examinezi?”, ma intreba John. ‘Am scos un briceag gam tat in jumatate unul din pa- chetele goale de tigari, Nuera captusit cu metal; nu avea cum ‘SfeaiSat demagnatam ie om facto males gu grupului, decd pentru mine; pentru ei prea foarte impor- fantca.cu s iu convins si trebuia si dovedesc ci suntconvins. Fram bun la genul sta de lueruri, Cu un an inainte un prieten deval lui John incercase s-mi fac un truc. Imi ofe- rise un baton de guma, pe care eu Lam luat, si apoi ma inre- base daca voiam si-i vid puterea. Am raspuns afirmativ gi la inmuiat hdria batonuli in apa MAGUL DIN JAVA, ‘Acum fine in minds string”, zes Ru aveum nevoie de privien devaprobtoare a ha Joh, casted mise jue oes faptles ns hita inapal dite de gol. Soda metal mam ginditgi meee peelicutnumai ci sting hina Ercertrdiehostangeory Inman, cera sar ft deterorat satel soul ar inka in reciept ocd vl par descumpaniyseasepase si arunc Mita din mana, stigind de dere lide eae Aramul da sim clldur’spusese Ne webs eore Nu, nuecalddloe” am rip eu inocent Ver?" tam dat napotambalael, pe care ft matotloen ea ete Gill facusem o minglutt de hart Pela apne pve incureal ini ari cin dn sree ct puta de tne Brus flcwogrimas so arunc, Se uit linguini doce nu faneionaetrucul cu staal? Lui John i plcuse mut, Orcum, stam etn seara acea treba ni Eonving ch eredeam ck coon fons ne wala it pach pn noe Decl imp studio” Famine pe cel cre trecu- setesi De veo dosprezece ani" ispunse Ate mul te antrened in ecare i” ‘Doar veo ort pe a De ata a drat ata, Darce si fact Trebuie sit 9 lg existent” John be aprope si inu mul un Tung discus fica o predich anv, apoi ist 8 place nk Gace apegh am spus cl le acum tebe fate ate se Joh, {Cand termini Nivlul Dol, chr ia ene more ne fii se iste Mare pate dn ele condus de emoti Dec, de fare at lovi acum un om, chvul stu ar intra coal deel om iar distrge nina: Om ar mut” “Si dace icon lovet la bra? itch eu, “Nu eonteat unde fl lovee. Chal va rea intotKosta Danae

S-ar putea să vă placă și

• Cele Doua Graunte

  

  Document2 pagini

  Cele Doua Graunte

  phieg

  Încă nu există evaluări
• Triplete Numere

  

  Document1 pagină

  Triplete Numere

  phieg

  Încă nu există evaluări
• Ordinul Sacru Al Lui Isus Hristos - Web

  

  Document2 pagini

  Ordinul Sacru Al Lui Isus Hristos - Web

  phieg

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Ordinul Sacru Al Lui Isus Hristos - Web

  

  Document2 pagini

  Ordinul Sacru Al Lui Isus Hristos - Web

  phieg

  Încă nu există evaluări
• Doc. Despre IERTARE

  

  Document4 pagini

  Doc. Despre IERTARE

  phieg

  Încă nu există evaluări