Vincent Willem van Gogh (pronunat n neerlandez [vnsnt vnxx], v. AFI, n.

30
martie 1853, Groot Zundert, Olanda, d.29 iulie 1890, Auvers sur Oise, Frana) a fost
un pictor olandez post-impresionist [8] ale crui lucrri au avut o influen profund asupra artei
secolului al XIX-lea, prin culorile lor vii i impactul emoional. A suferit de boli mintale, care la vrsta
de 37 ani l-au dus la sinucidere.
Van Gogh i-a petrecut copilria la Haga, dup care a plecat n Anglia. Acolo a vrut s devin pastor,
la fel ca tatl su, i, din1879, a lucrat ca misionar ntr-o regiune minier din Belgia. n acest timp a
nceput s schieze oameni din comunitatea local i, n 1885, a pictat prima sa oper de
succes, Mnctorii de cartofi. Paleta lui de atunci coninea tonuri nchise. n martie 1886artistul s-a
mutat la Paris i acolo i-a descoperit pe impresionitii francezi. A ajuns la Arles unde a colaborat cu
pictorul Paul Gauguin. Din cauza nebuniei van Gogh l-a atacat pe Gauguin cu briciul. Gauguin a
reuit s fug, iar van Gogh i-a tiat n acces urechea. S-a internat la spitalul din Saint-Rmy-deProvence. Pentru c nu era sigur de vindecare, Theo, fratele su, l-a trimis la doctorul Gachet n
oraul Auvers-sur-Oise. La 27 iulie van Gogh a ieit din camer s picteze pe cmp. Acolo s-a
mpucat n piept cu pistolul i a murit peste 2 zile.
Van Gogh a realizat peste 2.000 de opere de art, n jur de 900 de picturi i 1.100 de desene i
schie [8]. Astzi multe dintre operele sale, inclusiv numeroasele lui portrete, peisaje i picturi
cu floarea-soarelui, se numr printre cele mai cunoscute i cele mai scumpe din lume. Fiind puin
apreciat n timpul vieii, faima sa a crescut n anii de dup moarte [8]. Astzi el este n general
considerat ca fiind unul dintre cei mai importani pictori din istorie [8].