Sunteți pe pagina 1din 70
ZIG ZIGLAR este presedintele trustului Zig Ziglar, al ccirui scop este sii ajute pe oameni sa-si foloseasc’ din plin resurselefizice, mentale si spiituale, Sute de concerne din lumea intreaga folosesc catile, easetele audio 5 video si cursurile sale pentru instruirea anga- ior In 1970, zig Ziglar a devenitconferentiar profesionst, finind curser in toata America si ind considerat luna dinte cei mai respectat profesor In prezent ce Istoreste fn lmea inreng sii transmite mesajckecu tumor speranfa si entuziasm anal public format in amen de tot flul. Aapratalstar de mari igur ale “Americ, cum ar fi fstal pregedinte Ronald Reagan, de. Norman Vincent Peale, Paul Harvey, Art Link: letter si di- Robert Schull, precum si de alfi name- rosi congresmani si guvemsfor american. Dinkre ceils peste 2ece la nama, le inti pe cele deja apSnute in limba romand: Putt crest cpt burt intro lume negated, Dincala de vf, Secret esr cit ert aparate in ulti dot ani la editura Curtea Veche, Biacurest) ZIG ZIGLAR incurajari si inspiratie pentru calatoria pe valurile vietii ‘Traducere de ANDREEA ROSEMARIE LUTIC BUCURESTI, 2002 Pentru Bernie Lofchick,,fratele Bern”, persoana cea mai optimists pe care © cunose si un izvor nesecat de incurajare, El a crezut in mine inainte ca eu s& cred. Cuvint inainte Dr. Buckner Fanning subliniaza faptul c& 0 parabola este o povestire simpla cu un infeles complex. Sine impar- tigeste urmatoarea paraboli, preluata direct din benzile desenate ale lui Charles Schulz cu personajele ,arahide” Primul cadru infatiseaza o noapte intunecata; ctelul Snoopy sta in cAsua lui. Se duce la usa din fafa lui Charlie Brown si o loveste cu laba. Charlie Brown se uitd pe fereastra si spune: ,lar te simfi singur?” in urmatorul cadru, Charlie Brown si Snoopy se plimba impreuna, iar Charlie ti spune cAfelului: ,E un simfamint ingrozitor, nu-i asa?” In urma- toarea imagine, sint amindoi in pat, cu paturile trase, iar Charlie Brown incearca s8-si imbarbiteze tovaraigul depri- mat, spunind: ,,Te trezesti in toiul nopfii si totul pare lipsit de speranta. Esti complet singur.” Snoopy isi trage si mai mult patura peste cap. Charlie Brown spune: ,,Te intrebi ce sens are de fapt viata si de ce esti aici, Oare fi pasi cuiva cu adevarat? Privesti finté in intuneric gi te simi complet singur.” in ultimul cadru, Snoopy se uita la Charlie Brown si intreaba tinjind: ,, Avem prajituri de noapte?” Din cind in cind, cu tofii avem nevoie de ,,prajituri de noapte”. Scopul acestei carfi este 8 va ofere niste ,priji- turi de noapte” si s4 va convinga si le daruiti si altora. _Prajiturile de noapte” sint in esenfa incurajari sau interlu- aii placute care pot produce o schimbare tn viata oameni- lor. Dicfionarul american al Timbii engleze, Nowe Webster 1828 (la care ma voi referi de mai multe oi in aceasta carte) de- fineste schimbarea ca find ,faptul de a da unui luctu alta 8 ~_ AIG ZIGLAR forma, alt aspect; modificare, transformare". A produce tn~ seamna a face ceva ce nu exista inainte, a crea, a infiinta. Uneori veti produce 0 schimbare in moduri neastepta- te si inexplicabile. In timp ce cititi aceste parabole si apli- cattile lor, va vei spune adesea: Daca el poate, atunci pot sieu”, ,Daca ea poate, pot si eu.” Este primul pas in a pro- duce o schimbare. Imi place foarte mult povestea despre o clas de socio- logie care a studiat peste 200 de baicti, majoritatea origi- nari din centrul orasului Baltimore, Maryland. in urma studiului, stucentii au ajuns la aceeasi coneluizie cu privi- rela fiecare dintre baieti: ,N-are nici 0 sansa.” Douazeci si inci de ani mai tirziu, un alt profesor de sociologie a in- treprins un studiu de urmatire si a reusit si giseasca 130 din cei 200 de baiefi. Dintre acestia, 176 devenisera medici, avocati, oameni de afaceri de succes ete. Cind au fost intre. bati cum de au reusit sa rastoarne prezicerile legate de vi- itorul lor, rdspunsul tuturor a fost in esenta acelasi: Am avut o profesoars ..." Profesorul de sociologie a dat de ur- ma ei sia intrebat-o cum reusise sa aibi o asemenea influ- ent asupra atitor tineri. Fa pur si simplu a zimbit si a spus: , |i iubeam pe baietit aceia.” Speranta mea este ca prin aceasta carte veti intra in con- tact cu dragostea celor despre care va vorbese si ct ceea ce au insemnat povestile lor pentru atitia oameni, Daca pu- neti in aplicare cele invatate si imi impartasiti povestea Voastrai € posibil s& o regasiti intr-o viitoare carte Introducere Aceasta carte igi propune citeva obiective clare. in pri- mul rind, dupa cum o spune si titlul ei, doreste sa va ofe- re un cuvint zilnic de incurajare, care este combustibilul sperantei, De asemenea, va va oferi motive pentru a zimbi si, uneori, chiar pentru a izbueni intr-un ris sandtos. Fieca- re pagina este destinata a implini o nevoie a voastri, care poate ca astazi nu e evidenta, dar se va manifesta la un moment dat in viata fiecdruia. Firmele pot folosi pagini din aceast’ carte pentru a or- ganiza intruniri de vinzari, sedinte de personal sau intru- niri de departament. La aceste scurte intilniri, cineva poa- te s& citeasca sau 8 explice povestea si oamenii pot face schimb de idei despre cum se aplici acele concepte in si- tuafia respectiva. Sofii si sotiile ii pot citi cartea unul altu- ja, la micul dejun sau la cina, creind astfel 0 mai mare apropiere intre ei. Profesorii o pot impartasi elevilor, iar in unele companii se pot face copii pentru a le inmina fiec’- rui angajat. Oament de toate profesiile pot impartisi pasa- jele preferate prietenilor sau membrilor familiei care att nevoie de un cuvint de incurajare. Pe scurt, aceste mesaje pot fi folosite in multe feluri pentru a va incuraja pe voi in- siva si pe alti Intr-o lume atft de negativa, sint convins c& zilnie avem nevoie de ceva care si ne invingt negativismul. Cred & vefi gasi cuvinte de incurajare care vor produce o schim- bare in viata voastra Va invit nu doar 88 cititi cartea, ci s8 0 disecati pagina cu pagina, Va sugerez sa fineti un pix la indemina si sa in- anna A pwanrorsee | 10 ZIG ZIGLAR, semnati anumite ginduti si idei. Astfel, cind vefi avea oca- Zia 8a folositi o povestire, un exemplu, o ilustrare sau o glum@, banca voastra de date va fi pregatita Cu sigurangé ci ultimele ginduri pe care le depénam in minte chiar inainte de a adormi au o influent asupra oastr’. Asadar, chiar inainte de a merge seara la culcare, cititi unul dintre aceste mesaje si concentrati-v asupra lui Daca v-ati uitat la stirile de seara, afi face bine s& cititi mai multe pagini si sa meditati la cele citite inainte de a stinge lumina Urmeaza liderul Sint primut care recunoaste cole nu stnt cele mal inte- ligente creaturi de pe pamint, dar uneori ma intreb ce se poate spune despre unii dintre noi, oamenii. Cind pastorii vor si-si duca turma de pe o pasune pe alta, daca e vreun obstacol pe drum, lasi-o capri si deschid’ drumul si aceasta va sari peste abstacol. Oile o vor urma in mod con- stiincios. $i mai interesant este ci dacs dau la 0 parte ob- stacolul, oile vor continua sa sara ca si cum acesta ar fi in- ca acolo. Intr-o oarecare masura, oamenii sint mene la fel. La Kuala Lumpur, in Malaezia, _ Experienta este s-a organizat un cros pe o distenta de in profesor dur ‘IL km. Dupa doua ore de la inceperea inti da testul, apoi cursei, la locul de sosire nu se vedea —_preda lectia, nici un alergator, asa cd organizatorit o-nnweermenmem s-au gindit c& poate s-a intimplat ceva. S-au urcat in auto- mobile si au pornit in cautarea alergatorilor; i-au descope- rita cel putin 10 km distanta, alergind intr-o directie gre- sita. De fapt, unii dintre ei parcursesera deja peste 16 km. A.J. Rogers, unul dintre organizatorii cursei, a declarat ca, aparent, incurcatura s-a produs cind alergatorul aflat in frunte a luat-o in direcfie gresita la al cincilea punct de control, iar restul alegatorilor La urmat. John Maxwell din San Diego, California, spune c& pe parcursul vietii sale/an om obisnuit influenteaza, direct sau indirect, zece mii de alti cameni/ Cei aflati in pozitit le conducere influenfeaza cu. mult mai mulfi. Jat motivul pentru care conducerea presupune o imensa responsabili- 12 ZIG ZIGLAR tate — aceea de a te asigura ca te indrepti in directia potti- vit&, c& hotaririle pe care le iei sint bazate pe vointa si ca ai ales un drum bun. Cind iei o decizie, aceasta va influenta, direct sau indirect, nenumarate alte persoane. Deciziile potrivite luate de persoanele pottivite pot avea o influen- 54 pozitiva asupra oamenilor, asa ca... luafi decizii bune. N-0 vei lua niciodatainaintea altora atta vrente cit incerci st Jit chit eu ei Ambitia — bund sau rea? An convingerea ca ambitia, alimentata de compasiune, infelepciune si integritate, este o fort insemnats care ne conduce spre mai bine. Va pune in miscare forfa intreprin ZAtoare si va deschide usa posibilitatilor pentru tine si pentru mii de alfi oameni. Dar cind e alimentata cu lico- mie si dorina de putere, ambifia e o forta distructiva care, in cele din urma, poate produce un rau ireparabil celui ca. re 0 nutreste si celor din preajma sa. A spune ci ambifia ne poate inalfa sau distruge este mai mult decit un simplu cliseu. Ambifia ne inal atunci cind auzim cuvintele lui Henry Van Dyke, care a spus: Exist o ambitie mai mareata ciecit aceea de a sta cu frun- tea sus. Este ambifia de a te apleca sia ridica omenirea pu- fin mai sus.” George Matthew Adams a remarcat c& cel ‘mai sus ajunge acela care-l ajuta pe un altul s& urce”. John Lubbock a spus-o in felul urmator: ,Sa faci ceva, oricit de neinsemnat, pentru ca oamenii din jur s& devina mai feri- citi si mai buni este cea mai mare ambitie, cea mai inalps- toare speranga ce poate insufleti o fiin- Problemaeste — { umana” lipsa unui scop, In timpul copilariei petrecute in nu lipsa de timp. Yazoo City, Mississippi, i-am auzit de- Cu tofii avem —_seori pe mama mea si pe barbatul pentru 24 de ore pe zi, care lucram la bacdnie cum descriau pe cineva prin cuvintele: ,Este un tinar ex- Motive pentru a zimbi 13 trem de ambitios” sau ,Are foarte mult& ambifie.” Dup& tonul vocii, se vedea ci apreciau foarte mult aceasta tras3- turd a persoanei. Am inteles implicit ca era vorba de am- bitie alimentata de compasiune, intelepciune si integritate. Pe de alta parte, deseori i-am auzit spunind: ,E un om dra- gut, dar n-are nici un pic de ambitie.” Din punctul meu de vedere, faptul c& oamenii care au © aptitudine — inclusiv cei care citesc aceste cuvinte — si nu o folosesc reprezinta una din realele tragedii ale vietii Binecunoscuta butada din medicina ,Funcfia creeaz& or- ganul” este cum nu se poate mai adevarati. Pe scurt, am. bitia, alimentata de compasiune i de un scop, poate fi o fort insemnata care ne conduce spre mai bine. _-Acolo era atit de frig”, spune un ont, ,nctt flactra lume vii a inghefat si n-am putut s-0 mai stingem.”” ,Asta mui ni- mic", spuse celilalt.,Acolo unde eran noi, cicvintele ne iseate din gurd sub forma wnor bucifele de gheatt sia trebuit ste prt- jim ca sit intelegem despre ce vorbeam.” (revista Courier Jour- nll) De la fiicd de dijmas la rector universitar Mhamne meaavea ovorbs ,De vreme ce lista estrimb, copacul va creste.” Cred ca Ruth Simmons, noul rector al faimosului Smith College din Massachusetts, este exem- plul clasic care susfine adevarul acestei afirmafii. De ase- menea, este o personificare a Visului American si o dova- da vie c& acesta n-a pierit si e bine sinatos in America. In copilarie, doamna Simmons i-a spus unei colege cd intr-o zi va fi rector universitar, Era 0 afirmatie remarcabi- 1% din partea celui deal doisprezecelea copil al unui dij- mas din Texas. Pe-atunci nu stia c& avea sa fie vorba de- spre una dintre cele mai respectate scoli din tara. Ea este prima femeie americana de culoare ajunsa in fruntea unui colegiu sau a unei universitafi de prestigiu. Cum femeile 4 ZIG ZIGLAR Eis % rector — in special cele de culoare — fala sint un lucru destul de rar, haideti si e ved -a inti - apepenie fem ce s-a intimplat. Majoritatea povestirilor despre suc- ces incep cu paringii, in acest caz cu ma- ma. Aceasta accentua cit de important celorlalfi. Traim Ia nivelul a cea ce red , na este 88 ai caracter si térie morald si si ue pretuiesti ,anumite hucruri legate de felul in care ii tratezi pe oameni". Apoi, d-ra Simmons a spus: ,M-am striduit mult in tot ce faceam, dar asta nu fiind- ca voiam sa iau note bune... nu fiinded a9 fi c&tutat apreciere sau bogatie....ci fi- inde _asa am fost invatati.” Medicul Ross Campbell spune c& 80% din carac- terul unui copil este deja format la vir- sta de 5 ani si povestea d-rei Simmons pare 8 confirme acest lucru. ~ “omitetul de selectie d St College a subliniat faptul ca d-ra Simmons maoar cies tata finde’ era o femeie de culoare. Peter Rose, un mem. bru al comitetului, a afirmat: ,Am dorit sa avem la dispo- Zifie o gama cit mai larga de optiuni, pentru a putea selec- ta cea mai bund persoand. Ceea ce ne-a facut sa ne hotarim a fost taria acestei femei, Performantele ei academice ex- traordinare. Forta personalitajii ei.” Permitefi-mi si va sugerez ci daca va educati copiii in spiritul unor valori morale puternice, ca familia Simmons, € posibil sd cresteti un viitor rector universitar! ’ noastre. De fapt, ceea ce cred alfii despre noi este deseori mai important si ne influenjeazd mai putemnic decit cee: ~ce-credem noi ingine ‘Mama se plingea de amefeli, asa ci tata a dus-o la doctor pen- into consultatie. A terminat devreme, s-a dus la cumpatrituri si ‘apot i-a spus tatei: ,Acuim cf mii-amt cumspdirat o pallrie noua mi aa ‘mult mai bine.” ,Bun”, spuse fata. Esti imbrdcatt din cap pini-n picioare si nu mai ai amefeli.” (trimist la Reader's Digest ce Betty Booher Jones) Motive pentru a zimbi 15 Puterea cuvintului Desecri devenim att de pragmatic inct nu mai eusim s8 fim eficienti. Cu ani in urma, redactorul-sef de la Dallas Morning News le-a atras atentia redactorilor rubricilor de sport cd nu e bine sa foloseasca diminutivul ,Bill” in loc de William si Charlie” in loc de Charles. Luind-o ad litterant, uunul dintre acesti redactori, pe vremea cind Doak Walter de la Southern Methodist University era in plina glorie, a scris despre un ‘Un comitet meci important. In articolul lui, spunea _este un grup de 4 in cel de-al treilea sfert Doak Walter _persoane care a prasit jocul cu un ,Charles horse”! separat nu pot face Cred ca sinteti de acord cu mine ci po-_nimic, dar care se vestea si-a pierdut o parte din infeles __intrunesc si fiindea s-a folosit ,Charles horse”. hotrase ci nue Poate cea mai mare absurditate este _nimic de facut. cea relatata intr-un articol"dintr-o pu- — Guvenxatoxvt AuRED blicatie national’, in care autorul po- Sat vesteste ce s-a intimplat cind a pus cal- culatorul sa analizeze discursul lui Lincoln de la Gettys- burg. Intimplator, discursul continea 362 de cuvinte, dintre “care 302 de o singura silaba. Este un discurs simplu si direct, dar plin de fora si foarte eficient. ins& calculatorul a facut citeva recomandari despre cum ar fi trebuit sé fie finut de fapt discursul. De exemplu, calculatorul a decis c& expresia ,peste opt decenii” e prea vagi sia sugerat ,peste 80 de ani”, Eficienfa in ceea ce pri- veste precizia este evident, dar si mai evident este pier- derea in ceea ce priveste efectul, forfa, drama si pasiunea. Cind Lincoln a spus ,Sintem implicafi intr-un mare rézboi civil’, calculatorul a pus intrebarea dacii este justificat cu- vintul ,mare“. $i asta in ciuda faptului c& natiunea a inre- gistrat 646 392 de victime, dintre care 364 511 morti. Calcu- atorul a declarat c& frazele erau prea lungi sia criticat afir- mafia ,c8 nu vom putea uita niciodata ce s-a intimplat la ‘Charlie horse (engl.) = crampe muscular. ——_. 16 ZIG ZIGLAR Gettysburg ca fiind negativa. Cred cé suntem cu tofii de acord ci elocventa si caracterul dramatic, impreund cu pa. siunea, logica si bunul-simt, sint mult mai eficiente inn inspira pe oameni sa faca lucruri marete decit precizia teh- nica, Gindifi-va la asta. $tiind ce putere au cuvintele, folo- sitile cu atentie. Vefi face foarte multe pentru omenire. [In toiulierni, ta statia metcorologict soseste 0 nota, Tecmai ‘am indepartat de pe alee un metru de cer partial noros.” Aspectul conteazi Cassin unui studiu recent, felul in care aratam are 0 influensa directa asupra salariului. Cercetatorii au studiat datele de angejare pentru 7 000 de adulti. Au imparfit gr pul in trei categorii, dupa infatisare, apoi au comparat sa. Iariile celor cu posturi similare din fiecare categorie. Cei cu @ infatisare socotita sub medie cistigau mai putin decit cei din categoria medie. Cei apreciati ca avind o infitisare me- ie cistigau mai pufin decit cei cu o infatisare mai placuta decit media. /Aspectul se refera la multe lucruri. Stilul si caracterul Gronat al imbracdminti, stralucirea pantofilor, dungile de la cimasa, culorile pe care le port sio sumedenie de ak, te lucruri influenteazd evaluarea infatisarii tale. Conteara i felul in care va coafati, machiajul si toate elementele le. Can a gate de ingrijirea personala. fnsa cel Oamenii umili mai important factor este zimbetwl, os. nu se gindesc eX mat Indeaproape de atitudine side sint mai prejos _simful umorului. Un bun simf al umo. decit alfii; pur si _rului gio atitudine pozitiva sint deose, simplu se gindesc bit de importante atunci cind urei pe laciinsisi mai _treptele cele mai inalte din lumea afe. Putin decit alti. cerilor. Adevarul este ca oamenii sint pro- movati de oameni. Existi multe dovezi ci dintre oantenii viclile oferite, ci datorita increderii vin. 28torului in produsul pe care-l ofera _,Simtimintele noastre sint transferac bile. Curajul poate fi —si deseori este. transferat celui de ling noi. La fel se _ intimpla si cu convingerile. Profesorul rel comuniad yet tHe eu ardoare in mesajul pe co. Teese mic! Il va convinge pe elev prin protunimca Mine Kay nae, Una ite cate mee favo dn Pane fe ete Mali caren a ajunsmilt ml de. fa! Penance fin aie te sextet Permis sf reuseascd. Convingerea vine din ew [oan i inn inti 2 lucrurile pe cae le fac cate oferi informatii altora sint cit se Poste de corete.Cind transform aceanth orci oe Pra celor aflati in sfera noastra d ra celor noastra de influent’, ve atit ei, cit si societatea etest wor bene Profunzimea convingerilor yconvinge” mai mult decit vastita- tea cunostintelor. Motive pentru a zimbi 37 Aratati-mi o persoana cu convingeri profunde si va voi arta 0 persoana care s-a angajat sa transmita aceste con- vingeri si celorlalfi, Aratati-mi un lider important si va voi arata 0 persoana cu convingeri profunde, capabila astfel s& atraga adepti. Va voi arata, de asemenea, 0 persoand care este fericita cu cea ce face si se bucuré de mult mai mult succes decit cei lipsiti de aceste convingeri. Mesajul: insu- siti-va aceasta idee, dezvoltati-va asemenea convingeri si luati-va angajamentul. Sint sigur cf am auzit cu top despre angajatul care intotden- un fi oferd companiei sale 0 zi onestit de muncit. Bineinteles, pentru asta are nevoie de o siptamind. (Executive Speechwoviter Newsletter) Motivafie, manipulare si conducere ee oe Motivatia inseamna si-i convingeti pe alli si treaca la ac- Hiune, pentru binele lor. Faptul c& oamenii isi fac temele, accepta responsabilitatea pentru propriile performante $i isi finalizeaza studiile sint rezultate ale motivatiei. Mani- pularea inseamna a-i convinge pe alfii s& fact un lueru al carui principal beneficiar esti tu. A umfla preful unui pro- dus de proasta calitate si a-i pune pe oameni sa lucreze peste program pe gratis sint exemple de manipulare. Manipularea il distruge pe manipulator. Incep sa um- ble zvonuri despre el si oamenii sint din ce in ce mai putin inclinafi si réspunda intr-o manierd pozitiva la manipula- rea lor. Productivitatea scade. Conducerea inseamna sa convingi pe cineva si facd un lucru care este in interesul amindurora, Dwight isenhower spunea despre conduce- re ca este capacitatea de a convinge pe cineva s& fact ce vrei tu fiindca si el o vrea, Cind se intimpl’ acest lucru, performantele crese, productivitatea creste si ambele parti cistigas a8 ZIG ZIGLAR A compara motivatia cu manipula- rea este ca si cum ati compara bunata- tea cu inselatoria. Diferenta este inten- Ha persoanei. Motivafia va determina Oamenit s4 actioneze pe baza liberei alegeri sia dorinfei, iar manipularea duce deseori la 0 acceptare forfata. Pri- ma dint ele este eticd si da rezultate pe termen lung, iar cea de-a doua nu are nici o baza eticd si este temporand Thomas Carlisle a spus: Un om mare isi dovedeste ‘méretia prin felul in care ii trateaza pe cei marunti.” Valea. ea pe care o dati altora va determina daca aveti tendinta sii motivati sau s3-i manipulafi pe oameni, Motivatia in Seamné a munci impreuna pentrit a obfine «un avantaj re- ciproc. Manipularea inseamna a-i convinge sau chiat ai forta intr-tn mod subtil pe oameni sa faca ceva astfelineit Vol sa cistigati si ei sa piarda, Alaturi de un motivator, toa- {4 lumea cistiga; alaturi de un manipulator, numai acesta Cstiga. In plus, victoria este temporara, iar pretul coplesi- tor. Tiderii si motivatorii sint cistigatori; manipulatorii sint ralali care produc resentimente si discordie. Creati moti vatie, conduceti-va oamenii si nu-i manipula Un prieten de vreme buna” este intotdeauna alaturi cind are nevoie de tine. Din auzite: Da, cheltutese 0 grdmadi de bani... dar ce alta extravagaaitt mai am?” Vine din suflet Tn ziva de azi, liceeanul tipic juctitor de baschet ¢ atit de inalt ineit ar putea si priveasca o girafd in ochi. Din acest motiv, era de-a dreptul incredibil ca Keith Braswell, care avea doar 1,68 m, Ricea parte din echipa de baschet 4 uni. versititit Dayton, Bste cu cinci centimetri mai scund decit Orice alt jucstor din istoria scolii. Acest boboc se uita in sus la Muggsy Bogues, care are 2 metri si jmatate si joact in Motive pentru a zimbi 38 campionatul NBA la echipa Charlotte Hornets. Pste mult ai seund deci Spud Webb, primal justo ov ade statura ci icipat la - ponte ch rl ce mat remereabl ce 9 ont pa fiind omul in continua migcare. Este incredibil de fpr te de prepa avi pte te umtexpert in minutes ming se dest de bum chia I cscuperare, Mike Calhoun, un antrenor competitv dl fastern Kentuch, explicate 0 parte a suceesulul si Keith are un suflet mare” si ,pasiunea si entuziasmul lui insufletese multimea. Keith Braswell le ofera tuturor bi batilor si femeilor mici de inaltime — de - fapt, tuturor celor care au dezavantaje sau handicapuri reale — ingredientul atit de important numit ,speranga” Va spun toate acestea fiinc’ este re- laty sors ape meni pe un cnt nui exact ce greutate au sau sé pul tea in picoate ssi le masorinltimea exact Dar esteimposbi lemon ealitisle umene I care ntenoe ni se refera intotdeauina cu cuvintul ,suflet*. Atunci cin recuinoastem, folosim si dezvoltam la intreaga sa capacita- te ceca ce se fl jn non viata noasrt se pete luc tuimitoare, Fifi cu ochii pe acest tinar; este un claditor al sperantet Nu conteaza doar mirimea ciinelui care se bate, ci si avintul lui in lupta. -Puteti stand spuneti une gases cartea Barbatul, sexul superior?”, infeed wx barbat pe ovinzatoare. Sigur, ese ss, 1a departamenttul de carti stiintifico-farttastice”, rispiense ea, Domnisoara Amy Whittington este cea care schimba vieti Ta. viata, focare intr noi influenteaza prin vorbe si prin fapte — in bine sau in rau —nenumirati alfi oameni. As~ 40 ZIG ZIGLAR ta inseamna 4 fiecare dintre noi pro- duce schimbari in vietile altora. D-ra Amy Whittington este cu sigue Fanta cineva care a influentat, direct si indirect, mii de oameni. La 83 de ani, inca mai finea un curs de religie in fie. care duminica la Sault Sainte Marie, in ~ Michigan. A aflat cé la Moody Bible In. Situte din Chicago avea sa aiba loc un seminar pentru a1 Tvakt Pe oameni cum sa fie niste profesori mak eficient Fur si simpla a economisit banut cu banut ping cindy firins suma necesara pentru a cumpara un bilet de aater buz pind la Chicago. A mers cu autobuzul toata noaptea eer censist# la seminar, ca a invefe noi metode si pro- ceduri pentru a-si imbunatati modul de hier Unul dintre profesori, impresionat de virsta gi de entu- Zasmul ei side faptul c8 toatd noaptea calatorise pentrura asista Ia seminar, a inceput sé discute cu ea. A intrebato la ce rupli de virst& pred si citi veneau la cursul ef, Cind in Tispuns ci preda la o clasa de baiefi de liceu sic erat oo {08 15, profesorul a intrebat citi baieti apartineau de sccg biserica. Miss Whittington a raspunsi ©50"" Profesc, ul, iit de faptul ca preda la mai mult de 25% dintre tine, Pisericii,-a raspuns: ,Cu un asemenea record, dvs at wa bul 88 ne invafati pe noi cum sa predim.” Cats dreptate avea! MA grabese si adaug cd sint mai multe sanse ca oame- Bul fare sint buni in ceed ce fac i incerce si se perfectione. 76 decit cei cu performante slabe. Ce fel de influentd a svat dita Amy Whittington? 86 dintre baieli care au cones cursul ei de duminica au ajuns in cele din urma in cler Va patel imagina mille de oameni pe care i-a influentat, dis ve eopaniteet. In bine? A fost intr-adevar cineva care Schimba vieti. Situ poti face asta. Cit de zadamic este sa te asezi si 88 seri cind nu te-ai ridicat pentru a trai, THoReau Cind war om nu-si ma incape tn piele, Se 00 gasi cineoa si fi iin Tocut, Motive pentru a zimbi 4 Demnitatea simplitatii ‘utorul John Maxwell scrie: ,Simplitatea are o demni A extraordinar’. Majoritatea operelor literare emu toare nu se disting numai printro concizie remarcabll si prin demmitatea simplitatii. Rugaciunea Dommulsi are doar 57 de cuvinte, nici unul mai lung de a silal ae carat de Independents a SUA. care a revoltionatgin- direa intregii lumi, poate fi citité de un elev din clasa a Pe train mai putin de cinci minute. Simplitatea este elocvent’; ~ vorbeste tare si clar, fara a leza inteligenta ascultatorului.” Gind am citit aceste cuvinte, m-am gindit s4 caut defi- nitia cuvintului dennitaie in dictionarul meu de incredere, Noah Webster din 1828. lat’ ce sarie aici: ,Adevarata onoare. Noblefe sau indlfare a mint. Constind dinte-un inalt simt al proprietatii, al adevarului si al dreptatii, cu proare de acini meschine si pcitoase Inseamna inaltare; pozitie onorabila sau cif'dne'tn aan prod de elevare ive de esivir sire, es iy Casares SOUR paca a olesoecanilies , algha de al teaza pe un copil cu demnitate fi clides-_Booken T. WastNcron te respect fat de sine si automat fi ma- reste performantele, ceea ce imbunata- cums teste comportars Iu general. Un patron care i tate Be angaalc respect i demtate crea loiltate sp teste productivitatea. Tratati pe cineva cu demnitate, i ferent de virsta sa, atunci cind il ascultati cu amabilitate si ii dati rAspunsuri gindite. [i tratati pe ceilalti cu demnitate atunci cind le aratati respect, indiferent de ocupatie, sex, asi, crez saurculoare. lar atunci cind fi tratati pe cella cu respect si demnitate, va sporifi respectul de sine si simful emnitati. “ Simplitatea si demnitatea formeaza o combinatie puter- nica. Cind va striduifi st pistrati demnitatea si comuni- cati cu simplitate, sansele de realizare cresc simtitor. engleza.