Modele ale comertului mondial O in ciuda tehnologior avansate, cantita imense de marfur sunt transportate cu mijloace destul de primitive ~ cum sunt © ta starsat anor 1980 Ghana reliza aproape 60% din exporturi din cacao, a {ara 8 depinds de nivelulrecote gi de preturie plete mondiale, pentru a se putea ‘mentine economic. ind © Fresca egipteans ce prezinté o expeditie comerdials la Punt, *“Tarmut lui Dumnezeu" {parte din Etiopia), in timpul domniel regine! egiptene Hatshepsut (1490-68 LHe.) Comertul mondial — cumpitra- rea si vanzarea de bunuri si Servicii intre state diferite — are un rol important in econo- mia mondialé, $i influenteazit prosperitatea sau saracia a milioane de oameni, jomerul international are un tecut de Cc ‘de ani, Dupaapartia eivizatie in Oriental Mifoct, negustorl cumpara si vindeau produse pe cate le bansponau pe nile, gat, sau pe vapeare, Negustoi J 4 mai tiziy urmau tasee ca Drumul Sats de 6400 km. hungime pe cares transport ® punurle din China th Roma antic, medi exploratea de noi tentor, De exer plu, in 1492, descoperizea Ameticit de c Gristofor Columb a fost urmarea neces statelor comerciale europene de gsi noir: te comerciale spre Indile din estul Asie unde exista un comer infloritor cu pieize pre = tloase, maitasuri si condiment. Comer a fost forta motrice a cuceriilor si calonizasilor europenilor in mule locuri din lume. fn decursul revolutiel industriale, maril puter’ coloniale ale lumii au dezvoltat adesea Famui industeale pentru a preluera materile 3 imponate din coloni. le exportau si bunurl ieftine ~ imbract smite sau inctlyiminte ~cltre colonii, Aceast adesea a distrus mestesuguri triditionale p ticate de muncitor caiicati, incapabali sa pro duct bunurile la preturile celor imponae Datorita acestui fenomen colonille deve neau din ce in ce mai dependente de mari puter! coloniale, industilizate Ascendentul comercial Asti, aproximativ 70% din comenul mondial ccurge inte tarile dezvoliate din America de Nord, Europa, Japonia si Austral sr, printre care pe primele Locuri sunt S.U.A, Germania, Japonia, Marea Brit ddomina cornenul intemational Dominatia ticilor dezvoltate in coment! imemational, mai ales tn bunusi prelucrate ‘merge mind in mina cu dominajia in econo: mia mondialt. Spre deosebire tarile in curs de dezvoltate, dint sunt foste colonii, export in geni prime ~ petrol, minereur si produse agricole (© problemi majoni cu cire se confrunts tarlle in curs de dezvoliare este dependent de export uneia sau a dou materit prime De exemplu, aproape 60% din exporul Ghanei la sfarsitul anilor 1980 era cacaoa, iar § petrolul si cafeaua reprezentau tn anii 1990 8 5a6 din exportl Columbie. Ciné volumul ‘multe al materiBEAM woes ate comenrusui MONDIAL productei a fost afectat Benefi le comertului Comentul pennite tirlor 5 se specializeze tn producerea acelor bunuri pe care le pot reali zt cel mai iefin, Folosind resursele avute ka Indemand. Aceste tari nu incearca sA product bunuri stu servicii care se vealizeand in alte Jocuri ex costusl mat miei, Deoarece distibutia mondial: de resirse este inegil, uncle 141 au ceea ce economist .¢ un avantaj comparatv Fath de altele core ae resuise pentru ped avanta) comparativ fat de alta c tal important, din cauza lipsei de coes, mine teu de fet sau a fabecii ncocsare producer Avantajul comparativ Unele tani detin atit de multe resurse naturale inet at putea si product singure toate bu: nuile necesare, mult mai eficent dest multe ate tar, insa chi awantajoast specializan Pot fi produse cel mai concentra asupra prodctiei de ofel, deoarece ieesta reprezinta produsul cel mai profabil Celelate bunusi pot fi imporate. Tarile care aut resurse limitate aleye produsele in care si se specializeze Teoretic, dact toate regiunile de po produce buna inzestrare maxima, Fiecare zona ar beneficia de produ: 1 ieftin Acest gen de economic ar duce la 0 cres tere a volumului comestului si ar advce cura ror benefici, Dact ar realiza practic acest seceta, aceste 1301 ani consider mai in acele bunuir cate ss cue mu detin nici un fel de resurse nu prea au posibiltatea de a elobvar hbunurile penta care au cea mai ‘ar putea auinge eficenta leftine bunuri, in vreme ce ont pe cele pe care alte piri © Comertul » adus bundstare multor orage. nd in secolul XVI Venetia a fost un mare centru comercial. Acest tablou care prezinta Plata San Marco (1496) ilistreaza Venetia ca ‘mare centru imperil si comercial. © Exportul de utilaj greu gi de masini, eam ar fi aceste tractoare, a devenit o caracteris- ticd a marilor economil occidentale, Produsele care ajuté Ia prelucrarea altor bbunuri au devenit marfuri importante, Incr ar insemna cl unele wt ar produce bununie care le-ar dezavantaja cel mai putin, Tn perioada colonialismului qiile in cuts nul sau produsele ‘grico fibre naturale, Ca uimare fat mondial demi: La sfirgital aces pant a inceput ince sfirsitul seco: si inceputul anilor 1950, comertul 1 celal materilor prime. perioace prods! domi ‘desing titel Bunurile comercializate Incepind eu anit 1950, prime comercializate a Asti majoritatea urlor de ‘ontracte au fostele lor ec tea continu <2 cumpere resursele lor In acelasi timp, aeesten au cata si reduc dependents fatd de tirle in curs de dexvol- tare, de exemphi prin inlocuitea unor pro dduse cu substitutisintetci, De exemplu, pe vremu, sisal a fost cultivat in tanile in curs de dezvoltare penini fibrele sale. Astizi fibrele artificial ea pentru sisal Bunurile prelucrate si cele sem-prelucrate comercializate intre erile bogate, dezvaliate © proportie din ce in ce ma pertul mondial. De exemplu, Japonia expon automobile si televizoare in S.U.A, in vreme ce SUA. exportd in schim bul acestora echipament aeronautic $i echipa ‘ment de ealeulatoare Aceasia tendintd a ingemnat © crestere a le in curs de dezvoliare spre tile dezvoltate. wi dar califieat, cum ar fi Coreen de Sud Hong_ Kony Singapore, care astazi export bunur pret Rolul guvernelor (Cal mai mare volum din comertul interno Private, Acea azutin ut area blocula I de Asistengl Economict Reglonalt) Acesta sa Incheiat oficial actvitatea in 1991 ~ ca urmare lerii comunismului in arle Europei de 1 fostet Uniuni Sovieice ate acestea, politicile guvernamentale afecteaza deseori comerul, Pentru a ‘muneitor local ease nui pot cor citoni mal eficienti din a ‘mentine ramurile inchist le, indeosebi in vreme de 1zboi impun adesea taxe pe buourile importate. Ele ‘ote pentcu a limita© Zoirie-norii impunatori ai World Trade entre, in Manhattan, New York. Centrul dis pune de spat pentru expoziti,informare, xpertiza 31 consultants in domenial ‘omertulul international porturilor. Aceste banere anificiale restrict 7 miscarea liber a bunusilor, reduc volo mul comertalu international si crese pretl de inzare al bunuiilorimportae Guverele tirlor dezvoate adesea impun ant produselor primate provenite din ti in curs de dezvoltae si care au fost preluc ‘resciindh-le-valoaren, Asie, aie in rime pentru a obtine cistig din bunurile pe ite yor si Je importe. Aceste poltci dez niajeaza tale in curs de dezvoltare prin imitarea crestert industrial itll sist inst restrict si in celle sens l ile in curs de dezvoltare restrictio port bunurilor din ae fg la aceasta pentru asi diminua en ‘de produsele agricole sat pe care le expora si de asi putea lewolta industrit prelucratoare,. Intexdictil impuse anumitor produse ajutt la protejan indute la pret foarte mici. \ ‘| ection licate de S.ULA. Ia Pol le sanctiuni auza impli shuld XIX. E pmerciale sunt restric uilizate ca arme politi i de comert international nena Agieement on Tariffs and. Trade ATT) este un tatat international eaze are ci cop reducerea taxelor si incuajarea coment Wi international, Acesta a fost initiat dhe 26 de in 1948, Primal sau obiectiv a fost crearea in cadnul Organizaticl Natur Unite a un rginizatii Comercale, Aceastt organizatie mu at fini niciodatd, Totusi GATT a supra Xietuit sia devenit unicul forum international re dezbate bariee si dispute comerciale De aseme ATT. reglementeaza._co- net intre membre 103 ka numa la srs tul anulid 1991, Incluzind ale se supun acestor reguli, GAT jproape 9M din comergul mondial vl GATT se negociaaza renunarea barierelo ‘omerciake Incepind ct 1948, GATT a avut opt partkle de negocieri, Cea mai recent, cea Truguay, fost lansati in 198 © Televizoare realizate in Osaka, Japonia, Ele reprezintS unul dintre principale pri dase exportate din Japonia in S.U.A. Japonia importa in sehimbul acestora din America cechipament aeronautic si calculatoare. inceaile po Primele runde GAT barierele comerciale, paral ca urmare a ine ventiei SUA. care sia deschis pictele pentru importuit ~ adesea’ in propriul et detiment ‘Au apinit ins noi probleme De exemphi, incepind cu anii 1960 aponia, Taiwanul, Coreca de Sud si Singapore au incepult sa exporte cantiti mari de autove hicule, semiconductor, televizoare si mater declare ed Japonia are vn acces mult mai mare we piata ef decdt SUA. pe piata Japonici Din neferiire, reducerile taxelor vamale descurajeazt exportl mateilor prime prek ‘rate sia produselor care necesitd 0 preluc re mai claborata ~ singurele care ar pute sjua tile in curs de dezvoltare si-si dezvBBA movee ave comersurut monoiat propsile economil, Mai mult decit atat, mulke restrict nevamale, cum af fiimitatea la cot reduc eficienta rechiceriitaxelor vamale. Sunt areu de infruntat fenomene ca cel de “damp ing” sau subventile guvemamentale Dumpingul foseamna exportul unor pro- dluse si vanzarea lor sub pretul de cost. Unele tari considert acest comert necinstit,altele iL aeceptd. Multe guveme ale lumii, cum ar fi ‘din Uniunea Europe neaza fermieri, Aceste politci sunt benefice si duc lao agriculturt tot mai “ecologica”, dar mai putin intensiva, in vreme ce o plata com plet liber incursjeaea agricultura intensiv mult mat daunatoare asupra medi Europa si comertu Desi S:U.A” domina econ ia mondial, in ful international nu detine suprematia jal, datorct faprului ca este independents din punct de vedere comer itera imensa, Europa de vest are mult mai Putine resurse interne si este divizaté in ma multe state, dar este central comesqului mon ial “0 0 plata european se ddesfasura intre tri si coloniile lor. Cu timpul sa intensficat comentul intre tarile deavoltae, indeosebi in domeniul echipamentelor de uti aj grew (utilizat pentru prelucrarea altor pro- use). Aceastt tendinta a continuat. dups 1945, si combinata cu independenta crescin- fostelor colonii europene, a dus. la crearea alianjelor comerciale ~ Comunitatea cconomicd European (astdzi Uniunes European sau UE) sau a Asociatiei de Liber Schimb (EFTA Pornind cu sase memmbrl in. 1958, Uniune Europeana s-a dublat numarul mennbrilor. fn nit 1990 $2 extins si mai mult, incorporind m0 ER Pea © Cisdirea Berlaymont dir Bruxelles, Belgia, este sediul central al Univnii Europene care are ea scop principal promo- ‘area liberulu {chim intre mem: bri. Pe termen tung, Uniunea este deter: rminata s8 ajute la crearea unitatii eco- omice intre statele mambre foste membre EFTA si in perspectvd, tri est europene. Cresterea comenului din cacinu Uniunii Europene a fost mai rapida dectt cea pe scara mondiala, Ca urmate, tile membre ale UE, au devenit tot mai legate unele de altele si, de aceea, economille si comerul tarllor in curs de dezvola Comert si saracie In vreme ce sectoarele comerciale si eco. nomille celor mai multe taed dezvoltate a fevoluat fourte rapid, economille celor mai mule tri in curs de dezvoltare au stagnat {na din problemele principale « fost scaderea rastica a ruturor peeturlor materilor prime cau exceptia petrolilui, comparative pre tule practicate pentru produsele preluc De obicei, tirile dezvoltate dicteaza pre turlle produselor de export prelucrate de ele si a produselor primare pe care le import Incercarle de a incheia divers re 0 eventual destabilzare a pietelor TIPARE MONDIALE AL BUNASTART Planet © Portiunea gal Bend din aceasts hharta indica cele 12 fr care in 1998 frau membre ale Uniuni Europene. ‘Acestea sunt: Inland, Marea Britanie, Luxemburg, Olanda, Germania, Belgia, Franta, alia, Spania, Portugal, anemarca si Grecia, Alte tari, cum arf Elvetia, Norvesia, Suedia, Austria, Cipru, Malta si Turcia, candideszs ta titul de membre $1 este foarte probabil «a pind in anu 2010 UE. si fie constitu itd din 42 de tek membre printre care 8 se numere ¢1 citeva tari din fostul bloc comunist, cum ar f Polonia 51 Ungaria Globalizarea si a industrie’ tan Daca s ni relat de