Sunteți pe pagina 1din 4
Mediul inconjurator si bolile BOLILE CARDIACE Fata mores 100000 evant 35-64 de ancin | mi... | a LE =... | as ms ir © Harte arata rispandirea bollor In tare dezvottate s1 in cole in curs de dezvoltare. Bolile ca tuzate de malnutritie ‘ais incidents mare in arile sirace iar bolilecardiace sunt mai freevente in regiunile dezvoltae, © Copil african, stomacul Jn secolul al XX-lea, progresul stiintific a contribuit la ridicarea standardelor de sdnitate si a calitatii vietii populatiei in intreaga lume dar a adus si modificari, ar fi poluarea, zgomotul si exploziile nucleare care pot um deveni catastro) asteptarea hranei. CChiar daca sunt brani, mult vor ‘muri deoarece boala 0 data instalata, este ireversibia colar a unor comunist!intregi. Mediul tncon- ‘uritor presupune si sistemele de ublitati plerdere a vital si a deveni predispu rituri si hipotermie, care apare atunci ¢ hecesire intetineri viewi, cum ar fi aeral pe anumite boli, In req Temperatura corpului coboarl sub n ~ ‘ cum arf vatade monte daci nse tmpiedictplerderle Clima ihr pst de energle s1 uneori ale onganismuli, Aceast stare po medi. tid, cade a regnilepolare sau subpolare, funcile Soll exe o component im ulate $1 accelenite de diului inconjurdtor, Comporitia chi ura interna care TExpunerea 1a frigul {ui, mai ales continutul in anumite anu ‘0 aecentuat poate cauza oboscald fizied, dege- minerale (minerale gisite in cantiayi BBA weir inconsuraror s1 s0uive poate fi un factor care st duct bolior, Concentatia prea mare a anumi sau seleniul, absorbite de plante in hana animal, poate ‘camenilor, Concentrtile mari pot naturale sau pot rezulta din poluarea solulu Dar o cantitate prea mic nerale necesare pentru intetinere! Aisi ea daundtoare s lud cobalt, cupeul, ick nolibdenl, sl Apa si bolile plata. ide dedesubt, de stu tine dlinue cele necesare viet tinut mare de calc ajutt Ja reckicerea riscul paritiei bollor cardio-vascular « ta circulaia sangyvin si inima, Lips pa poate cad o boalt aust gus terizata prin inflamarea glancle trode Muli experi consideri fluor ia apa_potabia, idaugarea. de reduce apariia cariet dentar 6 boala japonez nu ‘hurere durere mata de cacimiul deversat de lt mine O alt boala apa viviagi umane, exe boala Aceasta este dem pescirese din Japonia unde, in anit 19 ddus la decesul #1200 de persoane. Acest luc deversate in mare. Au appt st alte focare ale bolt Minamata atunci cin fermieri in pplinteze seminfele trate cu un compus baz de mercur, ele ipartia akor boli. Printre acestea duce la apa din elementele mic ‘ett poate i, Aceste elemente n Japon, ca urmare Minamata, ita dupa numele unut por © Asmat, din Noua Guinee este una ain ‘egiunile cele mai afectate de ‘Acestul cop se face 0 inject impotriva pheumoniel are atacd adesea persoancle slabite de malarie, In unele fart malaria a fost ‘mult redusd prin eistrugerea zonelor de 2 Yintarilor, partite © Astazi, malaria este raspandita doar in cateva regiun tropicale, Pan8 in urmé ct un secol ea ora rispandité gi in regiunile tempe: rate, $a Inceputul secolului al 20-Iea -2u4 Intalnit cazue chiar in regiunile mlstinoase din Marea Britanie, The Fens, unde boala era cunoscuti sub denumirea de *rigue”. irexatena mla febra ti navi persoanele care lucreaza sau se im 2 in ape infestate, Pest sunt gazda interne ard a unui vierme plat numit dik Multe mieroorganisme tralese pe. sau in oament fied st aibl yresun efect Aumosfers ¢ teri si de virus. Infectile provocate de aces tia provoaca multe boli umane, Ele pot intra in Organism prin aeruloi resplrat, hrana sau festirile stiilor de regiuni diferte de pe glob sunt 6 reflectare a medial juror deri al rome. Exist diferente ine tirile bogate, industializate, si its de dezvoltare rent tare in cuts de ins 75 de ani, Existd varia mari chiae 8 in interional aceleiasi (Ir, mai ales inte com nitatle rurale si cele urbane dar st intre wiract © Un epros in nordul indie. Lepra este vin decabils nai de mit de ani cei ating! de ea au fost stigmatizati de semenii lor. Astizi 10-15 milioane de oameni sufera de lepra, majori tatea in Asia, Africa si America de Sud © Horta prezints raspinalireaneinduritoarei epider de holer’ din ant 1961-1973. Desi aeeasth epidemie a facut ravagi in secolul al Xcien im Europa, SUA gi cea mai mare parte a Asie prea cd inc ‘ectn iy 1991, in Peru a aparutinsh im nou focar foarte virulent. onta aceste’ bol Bolile cauzate de un media insalubra si de au) scorbutl, cl ile, indeosebi in rindul copit Tor. Malnutritia rechice si rezistenta ‘mul de a hupta imp Bolile infectioase pulatia din tarle in curs de dezvoltare: tn spandit apoi dinspre Si publicle fostel Uniuni © 0 victim a “orbieirdurilor™, in Zale. ‘Mustele negre care se inmultesc in apropie- rea réurilor infesteaza oamenil cu 0 specie de viermi. In unele eazuri pot aparea complicai ici este vorba despre glaucom, © boal in ‘are presiunea crescuta din interiorul globulu ocular distruge in cele din urma nervul optic. Variola, probabil cea mat infectioast dinte bolile mai serioase, «a reprezentat un flagel ste de ani, [norma tanei eampanié intensive de vaccinaei realizatt de Organizatia Mondliala a Stnatatii, ultimele cazuri inne olave. in 1980, Onganizatia Mondialt mpletd a variole Noile pericole mondiale fn vreme ce un pericol major a fost envi a apant o nou bosll, SIDA. Gindeomul muhordefienar dobindit) ni prime ca fa 198 fost iegtrat in SUA unde a sfarsitul anilor 157000 de cau eenticate 1 98500 de'decese. Criza ent si mai acutd in tire fh curs de dezvokare, In 1990, Ongané zatia Mondiala a Sanataii a estimat © Cel putin 8-10 milioane de pe jumatate dine ace n curs de dezvoltare, inde sin central Afric. fn anii-90 se presupunea 15 milioane numae din ce in ce mai mare fn geile tn curs nparitia ine de eau, cu un de dezvoltare din Asia sidin America Latin Conturile ridicate de diagnostic, tratament $1 promovare a unor eampanit educationale epasesc sure dispun rmuke dine tile i dezvoltare Aces fr se hupea pent a asigunt un sistem mar de stnatate, cw un buget de sinatate ste mai putin de § dolari US pe i. Mai mult decit ati, ce 1 celoe tt boalt sunt fare adesea pare Din aceasta cauza, AIDS nui afecteaza doar pe cei dependenti de cet care au hoala ei are repereusiuni severe feconomiilr trllor in care acestia teiese Tarile dezvoltate tarile dezvolate din Australia, Canada pei, Marea Britanie i SUA, se vest Fu bollor cardace si circulator, Exit mai multi factor responsabil.Printre acestia nivelul cut al colesteroiulai, Famatul, ipsa exer citiului fie, obertatea, stresul, diabetul Cctiva facton! genctici, Importanta relativa pe de viatd din tile dezvoltate in multe ti dezvolate © Jocul doi in ce lupa bolile cardiace si ale iecteazd toate grupurie etnice da ine in Freevent ck ne. Existd mipoate cat a ce priveste cauza deceselor legraba de tipul de cancer freevent pent rma in care s-au stabilt deat de ee al gi lor le origine. Acest fenomen sugerea faptal cl Riscuri pentru sanatate Dezyolarea tehnologied care a mociicat me liulinconjuritor a produs si ea riscurt pentru sainatate, De exemphi, marile tin ind suprapopulate si atmosfera lor teste poluata, Acest fenomen a dus la frec ice, beonho: ‘MEDIUL INCONJURATOR $1 BOLILE = In arilen curs de dezvoltare 1 miliard si jumatate de persoane nu au acces la Sistemul de snatate de baza si nu dis- pun de apa potabila sau de canalizare, = Mai mult de jumatate din populatia {hrilore dezvoltate mor ca urmare a bo- lilor circulatorii sau respirator. Multe boli sunt cauzate de ipsa exercitiului fizic, alimentatie bogate in grasimi, con- sum exagerat de alcool sau a furatului La mijlocul anilor ‘80, SUA dispuneau de un medic la aproximativ 470 de per- soane in vreme ce in Tanzania exista lunul fa fiecare 25000 de persoane, = In 1990, media sperantel de viat Sierra Leone, Africa de vest, era 42 ani in comparatie cu 75,7 In Marea Britanie, Unliexperti consider! ci 2gomot favorizewza bolle nervoase, iar itsmul de viakd rapid al marlor orase cauzeaza stresul poate duce la aparitia bolilor de inn Jue diverse sscurt pentru sanatate. Muite me tale utilizate in industie sunt toxice, Cet care lucreaza in industria extractiva sau in industria © Etiopieni mac nnd grau pentru a ‘obstine fina. Alimen- tatla lor este bogats in amidon dar e lip: sit de proteine coea ce duce Ia diverse recolta este bogats Milioane de etiopient ‘au murit din eauza foametei recente. Facititatile medi- fale moderne, cum sunt cele dint-un spital londonez, sunt tina dintre cauzele marilor diferente ale sperantei de viats din tarle dezvoltate sicele in curs de dezvoltare. © Proasta dis tributie si risipa se adauga cauzelor foametel. Acest mai buna salubrizare a ajutat ka reducerea hui grup de boli, care se transmit prin int medil vectorilor. Vector includ persoane BOLLE INFEC de. infe Jistrugerealoculii ck nmultire a ins um ar fi de exempla ingarul Anopheles, bolile vectoriale cum af ‘malaria, pot fi mult recuse Conditiile de locuintd imbunaatie si itarea supraaglomeririi_ reduc aparitin bolilor easpaindlite pe eale aeriana, Programe le vaccinare initiate de Onganizatia Mk ationale au tedus drastic si incidem cs rea medici sperantei ¢k ~ astere in ulti 30 de ani de ka 53 la 66, facut. Organizatia Mondial a Sind mesial aproximatiy 25 milioane de cop $i aculti mor anual, cel ma adesea din rar putea fi preve