REGNUL PROTISTA

In acest regn sunt

incadrate organisme
vii nucleateeucariote,uni sau
pluricelulare care
prezinta o mare
diversitate in ceea
ce priveste
organizarea celulei,
caracteristicile
reproducerii si
nutritiei.

Alge
Euglene
Sarcodine
Zooflagelate
Sporozoare
Ciliate
Oomycete
Myxomicete

Alge verzi (Chlorophyta)

Algele verzi sunt talofite care prezinta un tal (aparat
vegetativ) unicelular, colonial sau pluricelular,
filamentos (simplu si ramificat) sau lamelar.
Traiesc in apele dulci si salmastre, pe soluri si stanci
umede.
Celulele talului sunt formate la exterior dintr-un perete
celular. Membrana celulara este de natura celulozica. In
interiorul celulei exista citoplasma, un nucleu,
numeroase vacuole, unul sau cativa cromatofori mari
sau mai multi si mici, de culoare verde, care contin
clorofila a si b. La unele alge verzi, celulele vegetative
prezinta 2-4 flageli egali.

 Nutritia este autotrofa, iar produsul de

asimilatie este amidonul.
Reproducerea este asexuata si se realizeaza
prin diviziune directa si prin spori mobili
denumiti zoospori, si sexuata, prin izogamie si
heterogamie.
Unele alge verzi se inmultesc prin conjugare,
care consta in contopirea continutului a doua
celule vegetative, din cele doua filamente (-, +)
care se transforma in doi gameti imobili,
rezultand zigotul.

 Alge cu talul unicelular imobil: verzeala zidurilor

(Pleurococcus vulgaris), alga verde unicelulara
care traieste pe scoarta copacilor.
Alge cu talul unicelular mobil: Chlamydomonas sp.,
alga verde unicelulara, izolata, cu doi flageli;
traieste in apele dulci, stagnante.
Alge coloniale: Volvox sp. care este o colonie
sferica, alcatuita din numeroase celule biflagelate
(120-22000 de indivizi) legate intre ele prin
prelungiri protoplasmatice, dispuse intr-un singur
strat, constituind peretele coloniei. In colonie
indivizii indeplinesc functii diferite: unii indivizi mai
mari, biflagelati servesc la deplasarea coloniei, altii
lipsiti de flageli au rol in reproducere si nutritie;
Neagra.

Pleurococcus vulgaris

Chlamydomonas sp

Volvox sp

Diatomee

Euglena viridis
Euglena verde traieste in
apele dulci statatoare (balti si
lacuri). Este formata dintr-o
singura celula, cu aspect
fusiform, dar poate sa-si
schimbe permanent forma.
La exterior prezinta o
membrana citoplasmatica,
iar in interior citoplasma. In
partea anterioara prezinta un
flagel cu ajutorul caruia se
deplaseaza in apa. La baza
flagelului se afla o formatiune
de culoare rosie, sensibila la
lumina, numita stigma, cu rol
in captarea luminii.

 In apropierea stigmei se afla o vacuola pulsatila cu

rol de excretie. In citoplasma exista un nucleu
mare, situat central, individualizat. La periferia
citoplasmei se gasesc numerosi cromatofori, care
contin pigmentii verzi-bruni-galbeni si numeroase
vacuole mici.
Nutritia este autotrofa si se realizeaza prin
fotosinteza, dar tinuta la intuneric euglena isi pierde
clorofila si poate sa se hraneasca heterotrof.
Reproducerea se realizeaza prin diviziune directa
(amitoza) si consta in aparitia unei strangulari
longitudinale a celulei in partea sa mediana,
determinata de invaginarea membranei
citoplasmatice si in final a nucleului, rezultand dintro celula-mama, doua celule-fiice.

Rizopoda ( Sarcodina)
Clasa rizopode cuprinde animale care
populeaza mediul marin, dulcicol si solul
umed. Corpul lor este format dintr-o celula
lipsita de perete celular, cu o citoplasma care
contine nucleul, o vacuola pulsatila si
numeroase vacuole digestive. Citoplasma
emite pseudopode, cu rol in miscare si in
inglobarea particulelor alimentare
(fagocitoza). Exemplul tipic este amiba
(Amoeba proteus), raspandita pe fundul
baltilor. Unele rizopode, ca foraminiferele si
radiolarii , au un invelis protector calcaros
sau silicios. Dupa moartea lor, scheletul se
depoziteaza pe fundul marilor, formand
sedimente calcaroase (creta) sau silicioase
(radiolaritul).

Globigerina

Amoeba

Actinofris

Zooflagelata ( Zoomastygina
Flagelatele sunt protozoare prevazute cu flageli ca
organite de miscare (gr. mastigos = flagel). In
citoplasma nediferentiata sunt prezenti unul sau mai
multi nuclei. Inmultirea este de tip asexuat, realizanduse prin diviziune binara longitudinala. Unele forme
sunt coloniale dar cele mai multe sunt solitare. Sunt
organisme acvatice, dulcicole sau marine, unele dintre
ele fiind ecto sau endoparazite.
Codonosiga botrytis este o specie coloniala. Pe un
peduncul lung se prind terminal mai multi indivizi,
fiecare individ fiind prevazut cu guleras conic retractil

 Genul Proterospongia cuprinde cateva specii

coloniale, cu indivizii inclusi intr-o masa
gelatinoasa. Indivizii sunt diferentiati, cei de la
periferie prezentand guleras si flagel iar cei din
interior avand forma sferica. La acest grup de
flagelate coloniale apare pentru prima data in
seria animala diferentierea morfologica si
functionala a indivizilor coloniei: indivizii de la
exteriorul coloniei au rol in hranire in timp ce cei
din interiorul masei gelatinoase au in special rol
in inmultire.

 Trypanosoma gambiense una din cele mai cunoscute specii

ale grupului produce boala somnului. este strans legata de
raspandirea vectorului Glossina palpalis - musca te-te
Trichomonas vaginalis se dezvolta in vagin si este favorizata
de un mediu acid. Parazitul afecteaza peretele vaginal,
producind o secretie mucoasa abundenta. De asemenea,
poate patrunde in uretra si prostata. Transmiterea se face prin
contact sexual.
Lamblia (Giardia) intestinalis, care paraziteaza la un numar
mare de tipuri de mamifere (om, canide, felide, ovine,
rozatoare).. Parazitul se fixeaza in duoden, pe suprafata
celulelor intestinale cu ajutorul portiunii anterioare care are
forma de ventuza. Actiunea parazitului provoaca leziuni ale
mucoasei intestinale ceea ce duce la enterocolite. Lamblia
intestinalis poate de asemenea parazita in ficat sau vezica
biliara provocand abcese. Se transmite de la o gazda la alta
prin gura sub forma de chisturi.

Trypanosoma gambiense

Proterospongia

Trichomonas vaginalis

Lamblia (Giardia) intestinalis

Sporozoare
Clasa sporozoare cuprinde specii parazite care produc
boli la animale si om. In ciclul lor de viata formeaza
spori, prin care rezista la conditiile nefavorabile aparute
in mediul extern, de aceea se numesc sporozoare.

Dintre acestea amintim Plasmodiul malariei care

traieste parazit in sangele omului producand malaria.
Transmitatorul acestei boli este tantarul anofel.

La animale exista un alt parazit numit babesie,

producandu-le boala numita babesioza, descoperita de
biologul roman Victor Babes. Transmiterea bolii se face
prin intermediul capusei.Genul Nosema ataca albinele si
viermii de matase.

Plasmodium falciparum

Babesia

Nosema

Ciliophora
Clasa ciliate include animale unicelulare, libere,
care traiesc in apele dulci si sarate, parazite si
simbionte.
Reprezentantul tipic este parameciul (Paramoecium
caudatum). Acesta are forma unui pantofior,
inconjurat la exterior de o membrana fina, acoperita
cu cili. Pe fata ventrala se observa o adancitura,
numita citostom prin care patrunde hrana.
!n interiorul citoplasmei se gasesc 2 nuclei
(macronucleu si micronucleu), numeroase vacuole
digestive si doua vacuole pulsatile la extremitatile
celulei. Reproducerea se realizeaza asexuat, prin
diviziune transversala, si sexuat, prin conjugare
(schimb de substanta nucleara intre doi parameci).

Vectorii protozoarelor parazite

Anopheles maculipenis

Glosina palpalis

Ixodes ricinus

Ciclul de dezvoltare la plasmodiul malariei

Malaria si boala somnului

Oomicete (Oomycota)
Oomicetele sunt reprezentate printr-un grup de organisme
inferioare, care in vechiul sistem de clasificare faceau parte
din grupul ciupercilor (fungi).
Oomicetele sunt adaptate la viata acvatica si terestra.
Aparatul lor vegetativ este un tal, format dintr-un miceliu
filamentos, de obicei foarte ramificat, alcatuit din numeroase
hife tubuloase, neseparate prin pereti transversali.
Hifele sunt inconjurate de un perete celular de natura
celulozica, care protejeaza citoplasma cu numerosi nuclei.
Majoritatea sunt parazite si foarte putine sunt saprofite.
Reproducerea se realizeaza asexuat prin zoospori, la
formele acvatice, si prin conidii, la cele terestre. Oomicetele
se reproduc si sexuat

Reprezentanti
Saprolegnia sp. - un mucegai acvatic care se fixeaza si se
hraneste saprofit cu resturile vegetale sau cu cadavrele
animalelor mici.
Plasmopara viticola este o specie parazita care produce
boala numita ,,mana vitei de vie". Hifele miceliene se ramifica
in spatiile intercelulare ale parenchimului frunzelor si
fructelor. Pe fata inferioara a frunzelor, ies prin stomate
conidiofori ramificati care sustin conidiile.
Vantul si ploile raspandesc conidiile care ajungand intr-o
picatura de apa si dau nastere la 2-6 zoospori biflagelati.
Acestia patrund prin stomatele frunzelor, germineaza si
formeaza un nou miceliu. Organele de reproducere
(oogoanele si anteridiile) apar toamna in tesuturile frunzelor.
Anteridia se alipeste de oogon si produce un tub prin care se
fecundeaza oosfera. Astfel, rezulta oosporul care hiberneaza
in sol, pana primavara.
Phitophtora infestans- mana cartofului

Plasmopara viticola

mana vitei de vie

mana cartofului

Phitophtora infestans-

Saprolegnia-mucegaiul apelor

Mixomicete (Myxomycota)
Mixomicetele sunt cunoscute sub denumirea populara de
mucegaiuri mucilaginoase, deoarece aparatul lor vegetativ
este fie o celula nuda (fara perete celular), care prin
agregare formeaza mase mucilaginoase extinse, fie o masa
plasmatica mare, plurinucleara, numita plasmodiu.
Se dezvolta pe lemne putrede, pe frunze sau in sol,
substraturi pe care se deplaseaza usor cu ajutorul
pseudopodelor, prin miscari amoeboidale.
Mixomicetele sunt in exclusivitate saprofite. Se hranesc cu
resturi vegetale si animale, sau cu bacterii
In conditii nefavorabile, plasmodiul inceteaza sa se mai
miste, se inconjoara cu un invelis rezistent, de natura
celulozica, dupa care genereaza unul sau mai multi
sporangi. In sporangi se formeaza spori, in urma diviziunii
reductionale. Sporii, numiti si mixospori, reprezinta forma de
rezistenta a acestor microorganisme.

Fuligo septica-floarea tabacarilor