Ruptura de menisc este un accident survenit pe o meniscopatie preexistenta care a creat o

degenerescenta, cu sau fara depunere de calcar. Se poate prezenta ca ruptura longitudinala

completa (care este caracteristica mai ales meniscului extern) sau ca ruptura oblica sau
combinata cu dezinsertie.
Genunchiul, prin pozitia sa de articulatie intermediara a membrului inferior are un dublu rol:
- asigurarea statica in momentul de sprijin;
- asigurarea elevatiei piciorului in momentul balansului pentru orientarea piciorului in functie de
denivelarile de teren.
OBIECTIVELE TRATAMENTULUI RECUPERATOR
a) reducerea durerii, e factorul determinant in cadrul recuperarii deoarece gonalgia ingreuneaza
sau face imposibila aplicarea programului recuperator;
b) castigarea stabilitatii, principala functie a genunchiului;
c) castigarea mobilitatii;
d) coordonarea miscarii membrului inferior.
Remobilizarea articulara reprezinta obiectivul principal al recuperarii sechelelor articulare
posttraumatice si postoperatorii.
Mobilitatea articulara se realizeaza prin miscari pasive si active. Rolul principal al mobilizarii
articulare este acela de a dezvolta abilitatea miscarilor.
Stabilitatea articulara se obtine prin tonificarea musculaturii. Pentru tonifierea musculaturii se
executa exercitii izometrice, miscarii de rezistenta si se aplica diverse metode ortopedice.
Stabilitatea articulara reprezinta:
- o articulatie indolara;
- o articulatie fixata pe o musculatura puternica;
- o articulatie protejata de mobilitati anormale prin capsule si ligamente interne.
Prin programul de recuperare a genunchiului operat, se urmaresc patru obiective esentiale:
a) Indoloritatea care se obtine prin:
- administrarea unei medicatii antiinflamatorii si si antialgice generale;
- crioterapia sau termoterapia ( dupa caz);
- electroterapia;
- repaus articular;
- interventii chirurgicale.
b)Stabilitatea genunchiului are doua aspecte:
- stabilitate pasiva stabilitate ortostatica;
- stabilitate activa stabilitate in mers;
Stabilitatea pasiva, mai ales in cazul genunchiului operat fara succes, poate fi obtinuta cel putin
partial prin:
- tonifierea musculaturii stabilizatoare a genunchiului;
- cresterea rezistentei ligamentare;
- evitarea cauzelor care afecteaza genunchiul ca: obezitatea, ortostatism si mers prelungit, mers
pe teren accidentat, flexie puternica, flexie extensie libera, in momentul trecerii de la o pozitie
de repaus la ortostatism, etc.
- aplicarea unor orteze care sa preia stabilitatea laterala sau posterioara a genunchiului
Stabilitatea activa se realizeaza prin tonifierea muschilor interesati, respectiv:
- muschiul cvadriceps, care slabeste semnificativ chiar dupa o imobilizare de 48 de ore. Pentru
tonifierea cvadricepsului se executa contractii izometrice si exercitii cu contrarezistenta:
- muschiul tensor fascia lata se tonifica prin flexii si extensii ale soldului, din decubit lateral.

c) Mobilitatea genunchiului operat, este limitata. Pentru redarea mobilitatii genunchiului

operat se urmareste reducerea flexum-lui si cresterea amplitudinii flexiei. In timpul imobilizarii
genunchiului dupa operatie, se pot face mobilizarii pasive constind dintr-un complex de procedee
terapeutice, care se schimba alternativ, ca:
- tractiuni continue sau extensii continue, utilizate pentru corectarea unei pozitii vicioase
articulare asociate cu caldura pentru a usura durerea rebela articulara pentru scaderea presiunii
interarticulara;
- tractiunii discontinue, care se aplica in timpul noptii sau in perioada de repaus;
- mobilizare pasiva asistata, care se executa in relacxare partiala sau totala de care
Kinetoterapeut in toate sensurile, cu miscarii ample articulare;
- mobilizarii autopasive, care sunt o combinatie de exercitii pasive foarte des utilizate, deoarece
pacientul are posibilitatea sa le repete de mai multe ori pe zi;
- mobilizarea activa executata de pacient, care constituie baza Kinetoteraoiei recuperatorii pentru
redorile articulare post-traumatice.
Mobilizarea activa se face in scopul cresterii treptate a amplitudinii, miscarii in toate planurile de
mobilitate a articulatiei. Se executa miscari ritmice de flexie extensie ale piciorului si exercitii
gestice uzuale pentru readucerea functionala a genunchiului. Se nai executa mecanoterapie si
scripetoterapia.
Recuperarea integrala a bolnavilor operati de menisc se bazeaza pe un program recuperator
bine condus.
Postoperator, genunchiul este mentinut in extensie 10 zile cu o atela gipsata.
Recuperarea incepe a doua zi dupa interventie si consta in :
- contractii izometrice cvadricepsului, din ora in ora;
- imobilizarii ale piciorului;
- ridicarii pasive ale piciorului cu genunchiul intins, incepind dupa 3-4 zile de la operatie;
- exercitii de flexie ale genunchiului la marginea patului, dupa scoaterea bandajelor;
- mers cu baston din a 10-a zi de la operatie.
Recuperarea continua cu:
- electroterapie antalgica si antiinflamatorie;
- tonifierea cvadricepsului;
- masaj coapsa-gamba, cu evitarea genunchiului;
- mobilizarea articulatiei;
- crioterapia;
Din saptamina a 3-a se incepe urcatul si coboritul scarilor.
Masajul genunchiului operat se executa prin cumularea unei serii de manevre ce se adreseaza
la inceput musculaturii coapsei si gambei urmind incalzirea zonei prin cresterea circulatiei
sanguine locale.
Uneori este necesar sa se insiste asupra acestor regiuni datorita procesului de hipotrofie
musculara ce poate apare in timpul imobilizarii post operator. Asupra acestor regiuni ce se aplica
manevrele de netezire si framintare, care au rol tonifiant major, contribuind la recuperare. Dupa
aceea se trece la masajul propriu-zis al articulatiei genunchiului.
Se incepe cu manevrele de introducere tinind genunchiul bolnav in flexie si netezind de la
articulatia genunchiului in sus spre muschiul cvadriceps care in afectiunile articulare ale
genunchiului prezinta aproape intotdeauna o atrofie pronuntata. In continuare se trece la frictiune
in sus, in jos, lateral sau circular. Se procedeaza in felul urmator: se aplica policele pe ambele
margini ale sacului capsularm cuprinzind cu celelalte degete fosa poplitee, intorcindu-se pe aceias
drum, pana la tuberozitatea tibiei. In parte inferioara se executa frictiunea mai mult in sens
orizontal.
Masajul partii posterioare se face cu genunchiul flectat pentru a patrunde cu degetul mediu si
index linga tendoanele muschilor flexari in profunzime si frectionind orizontal, vertical si circular.
Masajul se incepe cu netezirea, dupa care urmeaza Kinetoterapia.

Kinetoterapia
In prima saptamana:
*prima zi contractii izometrice ale cvadricepsulului si fesierilor ,flexi , extensii din articulatia
gleznei
- flexii din CF(45%) , cu genunchiul intins ,abductii din CF (20%)cu genunchiul itins ,circumductii
din CF cu genunchiul intins (3 serii/5 saptamani),miscarea este pasivo-activa.
*a doua zi aceleasi exercitii din culcat la care se adauga cele din stand (pacientul isi asigura
stabilitatea ,tinandu-se de scaun )
-flexii din CF ,abductii din CF ,extensii din CF ,toate aceste miscari se executa cu genunchiul
intins(3 serii/5 repetari)-miscari active.
*a treia zi acelesi exercitii ,acelesi pozitii,carora li se adauga:
- din asezat la marginea patului ,Kineto mobilizeaza cu multa atentie articulatia genunchiului
,pana la punctulin care apare durerea(se porneste de la o flexie de 35) miscarea pasiva(3 serii /
10 repetari),cu pauza un minut intre ele
- din culcat costal pe partea sanatoasa ,abductii din CF, cu genunchiul intins
- din culcat dorsal :flexia genunchiului cu alunecarea calcaiului pe planul patului.In primele doua
zile,miscare pasiva ;
- mers cu ajutorul unui baston Canadian
*a apatra zi pacientul merge la sala de gimnastica
- din culcat dorsal :toate exercitiile invatate, cu mentiunea ca miscarile vor fi executatea activ,sub
atenta supravegherea a profesorului, crescand numarul de repetari pompajepe o minge
- din culcat costal abductii din CF cu genunchiul intins
- din asezat : flexi /extensii,alunecari inainte-inapoi a pe o patina
- din stand la spalier toate miscarile din articulatia soldului cu genunchiul intins:
ridicarea piciorului operat pe prima sipca,corpulramanand in sprijin pe membrul integru, si
incercarea de flexi din articulatia genunchiului prin proiectia trunchiului spre inainte, ridicari pe
varfuri,usor joc de glezne, mers cu ridicari pe varfuri la fiecare pas.
*a cincia zi Pacientul a castigat mult la capitolul forta, prin urmare poate lucra cu un sac cu nisip
de 750 grame.
*a sasea zi Pacientul este externat.
Genunchiul bolnav este introdus pentru doua saptamani intr-un aparat de sustentie gipsat,
deoarece a fost afectat cartilajul articular.
In perioada de contentie se executa program de recuperare:
DIN CULCAT DORSAL :
- contractii izometrice de cvadriceps si fesieri (30miscari pe ora contractie 6s/relaxare 3s);
- flexi/extensii din articulatia gleznei (patru serii a zece repetari);
- flexi si abductii din CF (patru serii a zece repetari).
Se efectueaza exercitii cu toate articulatiile membrului sanatos.
DIN STAND SPRIJINIT DE SPATARUL PATULUI:
- miscare activo-pasiva de flexi/abductii/ extensii/ circumductii din CF (din fiecare, doua serii a
zece repetari).
Mersul se executa cu ajutorul a doua bastoane canadiene, fara sprijin pe piciorul afectat.
Dupa indepartarea gipsului pacientul va purta o fasa elastica numai la deplasare si noaptea,
pentru a stabiliza genunchiul si a il feri de miscari nedorite.

Programul kinetic se intinde pe durata a patru saptamani:

*In prima saptamana:
DIN DECUBIT DORSAL:
- contractii izometrice de cvadriceps si fesieri;
- flexi si abductii din CF (miscare activa );
- usoare flexi ale articulatiei genunchiului. Kinetoterapeutul introduce ambele maini sub zona
poplitee si executa cu multa atentie acesta miscare la circa 30 , avand grija ca talpa pacientului
sa ramana permanent pe planul patului.
DIN DECUBIT LATERAL :
- miscare activ-pasiva de abductie din CF cu genunchiul intins (trei serii a zece repetari).
DIN STAND LA SPALIER :
- miscari active din CF cu genunchiul intins (trei serii a opt repetari): cu spatele flexi; lateral
abductii; cu fata extensii.
*In a doua saptamana, toate miscarile devin active, lucrandu-se incontinuare pentru tonifierea
cvadricepsului si a fesierilor. In ultima sedinta pacientul va contacta solul cu planta piciorului
operat cu sprijin de 30%.
DIN DECUBIT DORSAL:
- pompaje pe minge, fara a forta flexia;
- flexia gambei pe coapsa (in lant cinetic inchis);
- flexi si abductii din CF (3 serii a 12 repetari).
DIN ASEZAT LA MARGINEA BANCHETEI:
- flexia gambei pe coapsa, miscare condusa si controlata de kinetoterapeut.
Timp de doua luni sunt interzise exercitiile ce implica un lant cinetic deschis.
DIN STAND LA SPALIER:
- ridicari pe varfuri, cu sprijin mai mare pe piciorul sanatos;
- ridicarea piciorului pe prima sipca si flexia gambei pe coapsa cu usoara presiune pe talpa (2 serii
a 10 repetari, lucrand fara durere).
Mersul se face cu sprijin usor (circa 30%) pe piciorul operat.
*In a treia saptamana, miscarile din CF se vor face cu saculet de nisip de 500g.
DIN DECUBIT DORSAL:
- contractii izometrice de cvadriceps, fesieri si ischiogambieri;
- flexi/ extensii ale articulatiilor gleznei si degetelor (metatarsiene, falangiene si interfalangiene);
- flexia gambei pe coapsa prin alunecare (4 serii a 15 repetari);
- flexi/ abductii/ circumductii din CF cu genunchiul intins (miscare activ-rezistiva cu lest).
DIN DECUBIT LATERAL :
- miscare activa libera de abductie din CF a membrului operat (3 serii a 10 repetari).
DIN ASEZAT LA MARGINEA BANCHETEI :
- flexia si extensia gambei pe coapsa (3 serii a 15 repetari) ;
- flexia si extensia articulatiei genunchiului cu ajutorul unei patine pe care este asezata planta
membrului operat.
DIN STAND LA SPALIER :
- 3 serii a 10 repetari pentru fiecare miscare din CF activ-rezistiva cu last de 500g ;
- ridicari pe varfuri, piciorul operat in sprijin 60% ;
- joc de glezna cu sprijin circa 60% ;
- ridicarea piciorului pe prima sipca si flexia gambei pe coapsa prin exercitarea unei usoare
presiuni pe suprafata plantara.
*In a patra saptamana se continua exercitiile mai sus mentionate, la care se adauga :
DIN DECUBIT VENTRAL (cu un rulou sub treimea inferioara a fetei anterioare a coapsei) :
- miscarea activa de flexie a gambei pe coapsa, cu tensiuni finale realizate de kinetoterapeut.
Miscarile din asezat ale articulatiei genunchiului devin rezistive prin introducerea saculetului cu

nisip.
La sfarsitul acestei saptamani pacientul se sprijina aproape in totalitate pe piciorul operat.
Se continua programul kinetic cu exercitii pentru mobilizarea articulara si tonifierea musculara,
utilizand o serie de activitati complexe distractive sau capaciteaza atentia si rabdarea pacientului
pentru o perioada mai lunga de timp. Se face:
- pedalaj de bicicleta;
- alunecarea piciorului intr-un jgheab rotund;
- miscare laterala (abductie-adductie);
- mers pe plan ascendent;
- mers pe banda sau pe scara rulanta.