Sunteți pe pagina 1din 51

INSTRUMENTE DE PLATA

I.P.C
CLASA A XI-AFILIERA:
TEHNOLOGICA
PROFIL :SERVICII
CALIFICAREA PROFESIONALA:
TEHNICIAL IN ACTIVITATI
ECONOMICE

Modalitatile de plata
Caracterizarea modalitilor de plat:
a) Plata marfa contra marfa
b) Platile cu numerar
c)
Platile prin virament
d) Platile prin intermediul mijloacelor electronice
2. Prezentarea instrumentelor de plata :ordinul de
plata, cecul, biletul la ordin, cartea bancara
(cardul), cambia
3. Reguli de completare a instrmentelor de
plata( ordinul de plata, cambia, biletul la ordin ,
girul, formular de virament , formularul ordinului
de plata pentru trezoreria statului
1.

INSTRUMENTE DE PLATA

Conceptul de instrument de plata


Instrumentul de plata( cambia, biletul la ordin ,
cecul , etc , reprezinta efectele de comert fara
numerar , utilizate in procesul de plata a
furnizorilor de bunuri si servicii , de imobilizari ,
precum si in procesul de desfacere. Acestea
sunt cunoscute si sub alte denumiri , cum ar fi:
- Efecte comerciale( sunt folosite in operatiuni
comerciale de vanzare-cumparare, in relatiile de
credit etc)
- Titluri comerciale
- Titluri de credit
- Instrumente de credit
- Polite

Modalitatile de plata
Modalitatile de plata sunt urmatoarele:
plata marfa contra marfa , plata in
numerar, plata prin cec, plata prin
titluri de credit , cambia si biletul la
ordin, plata prin ordin de plata, plata
documentara

1. Plata marfa contra marfa( troc) este


o modalitate pecuniara folosita in
antichitate , dar care a revenit odata
cu criza economica din 1929 -1933 si
criza datoriilor externe sin 1980-1985
, in prezent este folosita ca o tehnica
de deblocare a relatiilor comerciale
cu tari sau firme ale caror
disponibilitati financiare sunt
modeste si inexistente

Platile cu numerar
Functia banilor de instrument de plata se
realizeaza prin intermediul monedei.
Aceasta se prezinta sub doua forme:
- Moneda efectiva(numerar)
- Moneda scripturala (de cont)
Totalitatea monedei aflate in circulatie
constituie masa monetara
Masa monetara reprezinta suma de bani
aflata in circulatie la un moment dat intro economie si apartinand diferitilor
agenti economici reprezinta masa
monetara

In circulatie , numerarul se afla sub forma


monedei matalice si a bancnotei , detinute de
agentii economici , diverse entitati si
populatia
In Romania moneda de baza este leul ,
divizionara banului 1, 5, 10, 50 bani- iar cea
multipla 1, 5, 10, 50, 100 si 500 lei.
Monedele metalice sunt piese din diverse
metale care se prezinta sub forma circulara
de disc plat si servesc ca mijloc de plata , de
circulatie si uneori de tezaurizare.Pe fata si
pe spate , moneda are cate un desen in relief
si inscriptii( legende), iar pe muchie zimti sau
inscriptii

Bancnotele sunt bani emisi de banca


centrala si garantati de acestia.
Numerarul reprezinta forma cea mai
lichida dintre toate instrumentele de
plata si datorita acestei caracteristici , s
a muntinut in toate etapele evolutiei
societatii de la aparitia banilor pana in
prezent.
Preferinta pentru numerar se manifesta
in principal la populatie si la unitatile
economice.

Dezavantajele numerarului:
- Banii pastrati sub forma de numerar
nu aduc venituri , deci randamentul
este zero
- Tranzactiile in numerar si pastrarea
acestuia implica costuri mai mari de
transport si depozitare si riscuri
apreciabile de securitate

Platile prin virament


Moneda scripturala ( banii de cont)
reprezinta disponibilitatile banesti aflate
in conturile bancare si circuitul intre
aceste conturi prin operatia de virament
Viramentul este operatiunea facuta de
banca , pe baza dispozitiei clientului sau
, de transfer al unei sume de bani din
contul clientului respectiv in contul
beneficiarului desemnat, prin debitarea
contului clientului si creditarea contului
beneficiarului

In operatiunile de comert exterior , viramentul consta in


ordinul dat de debitor (importator)bancii sale , de a
transfera din contul sau , in contul
creditorului( exportatorului) la banca acestuia , o suma
de bani reprezentand contravaloarea marfii.
Pentru a depasi neajunsurile modalitatilor clasice de
transfer-posta si a raspunde exigentelor cu rapiditate ,
239 de banci , din 15 tari au creat in mai 1973 ,
societatea SWIFT (Society for Worldwide Interbank
Financial Telecomunication), care s-a bucurat ulterior de
succesul rememorabil in lumea bancara
In prezent SWIFT-ul functioneaza sub forma unei retele de
teletransmisiune , inchiriata administratiilor care detin
monopolul telecomunicatiilor si functioneaza prin
intermediul legaturilorde telecomunicatii dintre
calculatoarele bancilor care permit o transmitere rapida
a mesajelor

CONFIDENTIALITATE

RESPONSABILITATE

Sistemul SWIFT
Indeplineste 4
obiective
majore

DISPONIBILITATE

INTEGRITATE

Platile prin intermediul mijloacelor


electronice
Instrumentele de plata electronice sunt de 2 tipuri:
- Instrumente de plata la distanta( cardul, ordinul de
plata electronic, cecul electronic)
- Instrumentele de plata de tip moneda
electronica( portofelul electronic)
Ordinul de plata electronic este o versiune a
ordinului de plata pe suport hartie cu deosebirea
ca se deamaterializeaza atunci cand intra in
sistemul de plati electronice. El se prezinta sub
forma unui mesaj electronic in care sunt cuprinse ,
intr-o anumita ordine , informatiile necesare

Cecul electronic este un instrument care se


prezinta sub forma unui mesaj electronic
semnat electronic si are aceleasi functii ca si
cecul pe suport hartie
Progresele deosebite realizate in domeniile
informaticii si telecomunicatiilor au
revolutionat societatea si au schimbat radical
relatiile banca-client si chiar conceptul despre
banca.
Noile tehnologii au devenit atat un catalizator al
marilor schimbari de care beneficiaza
consumatorii de servicii bancare , cat si un
suport pentru banci care incearca sa
raspunda noilor cerinte

CAPITOLUL II
PREZENTAREA INSTRUMENTELOR DE PLATA :ORDINUL DE
PLATA, CECUL, BILETUL LA ORDIN, CARTEA BANCARA (CARDUL),
CAMBIA SI TRATA , GIRUL

a)
b)
c)
d)
e)

1.Ordinul de plata
Concept
Partile participante la ordinul de plata
Circuitul local al ordinului de plata
Circuitul intrajudetean al ordinului de
plata
Circuitul interjudetean al ordinului de
plata

Conceptul de ordin de plata este o


dispozitie neconditionata , data de catre
emitentul acesteia unei banci , de a pune
la dispozitia unui beneficiar o anumita
suma de bani. Altfel spus , ordinul de plata
este o dispozitie scrisa a unui creditor catre
o banca spre a vira/plati din contul sau o
suma de bani in contul unui creditor.
n vederea efecturii pltii prin ordin de plat
ordonatorul (importatorul) completeaz
formularul Declaratia de plat valutar
extern - DPVE pe care l depune la
banca sa mpreun cu factura comercial si
declaratia vamal de import.
a)

Datele solicitate n DPVE pentru ordinul de plat


numele bncii ordonatorului;
numele complet, adresa exact si codul fiscal al
ordonatorului;
modalitatea de plat (ordin de plat);
suma de plat n cifre si litere;
felul valutei;
numele complet, adresa exact si numrul contului
beneficiarului;
numele complet, adresa exact a bncii beneficiarului;
numrul si data contractului extern;
speze si comisioane;
lista documentelor;
import de marf sau import de marf pentru prelucrare

. tara vnztorului;
numrul si data buletinului vamal de import;
felul mrfii;
instructiuni suplimentare;
Lucrtorul bancar d ordinului de plat un numr de
referin si verific dac clientul su are disponibil
n cont.
Totodat, el ntocmeste nota contabil prin care
debiteaz
contul clientului su si crediteaz contul bncii
corespunztoare, cu data valutei menionat n
DPVE. Banca va ntocmi mesajul ordinului de
plat, l va cifra si l va transmite bnci
corespondente.

b) Partile participante la ordinul de plata


Emitent
Platitor - poate fi emitentul sau banca
emitentului
Beneficiar persoana desemnata de
catre platitor , prin ordin de plata sa
primeasca o suma de bani
Banca platitorului- banca initiatoare
Banca beneficiarului banca destinatara

Elementele ordinului de plata


Semnatura
platitorului
Denumirea

Denumirea
Beneficiarului si
Contul
acestuia

ORDINUL DE PLATA
Denumirea
emitentului si
Contul
bancar

Numarul ordinului

Suma ce
Trebuie
platita

c) Circuitul local al ordinului de plata


Platitorul si beneficiarul au conturi
curente deschise la unitati bancare
diferite,situate in resedinta de judet
BNR
Directia de plati si decontari
bancare

3
Banca platitor

BNR
Sucursala
judeteana

4
Banca beneficiar

2
platitor

5
beneficiar

d) Circuitul intrajudetean al ordinului


de plata

Platitorul si beneficiarul au conturi


curente deschise la unitati bancare
diferite,situate in acelasi
judet.
BNR
Directia de plati
Si decontari bancare
3
Banca platitor

Platitor

4
BNR
Sucursala judeteana

Banca
beneficiar

Beneficiar

e)
Circuitul
interjudetean
al
A. Platitorul si beneficiarul au conturi curente deschise la unitati
ordinului de plata

bancare diferite,situate in judete diferite , iar banca platitorului


dispune de o unitate bancara in judetul de destinatie.
BNR
Directia de plati si
Decontari bancare

Banca
platitor

BNR
Sucursala
judeteana

Banca
beneficiar

6
beneficiar

2
Banca

Platitor
1

B. Platitorul si beneficiarul au conturi curente deschise la


unitati bancare diferite,situate in judete diferite , iar banca
platitorului nu dispune de o unitate bancara in judetul de
destinatie, iar banca destinatara dispune de o unitate bancara
in judetul platitorului.
BNR
Directia de plati si
Decontari bancare

Banca
platitor

BNR
Sucursala
judeteana

Banca
beneficiar

1
Platitor

Beneficiar

Banca
beneficiar

C. Platitorul si beneficiarul au conturi curente deschise la


unitati bancare diferite,situate in judete diferite si niciuna din
unitati bancare similare celalalt judetul
BNR
Directia de plati si
Decontari bancare
4

Banca
Platitor
3

Judet
Pla 1
titor

Banca
Platitor

Banca beneficiar
6
Banca
beneficiar

Bucuresti
2

Platitor

Serviciul de
Compensare
Multilaterala a
Platilor fara
Numerar pe suport
hartie

7
Beneficiar

Judet
Bene
ficiar

CECUL
a)
b)
c)
d)
e)
f)
g)
h)
i)
j)
k)

Concept
Partile participante
Elementele
Categorii de cecuri
Forme ale cecului
Cecul in alb
Avalul cecului
Girul
Cecul barat
Cecul de calatorie
Cecul circular

a) Cecul este un instrument de plata si de credit


atunci cand emitentul doreste sa retraga
numerar de la banca in folosul propriu
b)Partile participante la cec
Cecul este un instrument de plata care pune in
legatura , in procesul crearii sale , trei persoane:
- Tragatorul
- Trasul
- beneficiarul
TRAS
(BANCA)

TRAGATOR
(unitatea care emite
Si plateste)

BENEFICIAR
( unitatea care
Incaseaza cecul)

Cecul este creat de un tragator care, in


baza unui disponibil la , banca, da un
ordin neconditionat acesteia , care se
afla in pozitia de tras , sa plateasca la
prezentare , o suma unei terte
persoane sau insusi tragatorului
emitent(daca ridica bani din contul
sau)aflat in pozitia de beneficiar.
Astfel:
- Tragatorul emite cecul
- Posesorul legitim al cecului il incaseaza
- Trasul il plateste

c)Elementele:
- Denumirea de cec
- Ordinul de a plati neconditionat o
anumita suma de bani
- Numele celui care trebuie sa
plateasca(tras)
- Aratarea locului unde trebuie facuta
plata
- Data si locul emiterii
- Semnatura celui care emite cecul

Model completare Cec

d)Categorii de cecuri:
- Cec platibil unei anumite persoane cu sau fara
clauza ,,la ordin (cec girabil)
- Cec platibil unei anumite persoane cu clauza ,, nu la
ordin
Acest tip de cec nu poate fi transmis prin gir , ci
numai pe calea cesiunii ( este un act juridic prin
care o persoana transmite alteia un drept sau un
bun in schimbul unei sume de bani sau al unui
avantaj
Cesiunea de creanta- este un contract prin care
creditorul , numit cedent, transmite unei alte
persoane , numite cesionar(persoana care
primeste cesiunea) , o creanta a sa impotriva unui
debitor , numit debitor cedat
- Cec la purtator

CECUL IN
ALB

CECUL
BARAT

CECUL DE
CALATORIE

FORME ALE CECULUI

CECUL
CIRCULAR

CECUL
GIRABIL

CECUL LA
PURTATOR

e) Cecul in alb este un instrument de


plata care cuprinde numai semnatura
tragatorului
f) Avalul cecului
Avalul este o garantie personala prin
care o persoana numita avalist , si
anume acela care da avalul,
garanteaza , direct sau pe cale de
regres , obligatia asumata de una
dintre perosanle obligate prin cec ,
persoana denumita avalizat , pentru
toata suma mentionata pe cec sau
pentru o parte din ea.

i) Cecul barat-Denumit
astfel datorit faptului c prezint
baratdou bare paralele pe faa formularului de cec, acesta
este decontat nntre bnci prin virament; el nu poate fi
pltit n numerar.
Dac ntre cele dou bare se precizeaz numele unei bnci
(barare special), cecul nu poate fi pltit dect la acea
banc, n contul curent al beneficiarului.
Cecul barat nu poate fi andosat, spre deosebire de cecul
nebarat care circul de la o persoan la alta prin gir.
O form a cecului larg utilizat n turismul internaional
este cecul de cltorie (engl travellers cheque). Este un cec
de valori fixe, emis de bnci (format tip bancnot)
sicumprat
de turisti n vederea achitrii diverselor cheltuieli cazare,
transport etc. fr a folosi numerar.

j)Cecul de calatorie
In momentul emiterii unui cec,
tragatorul poate conditiona plata
acestuia de identitatea dintre
semnatura persoanei care a primit
cecul si semnatura persoanei care
incaseaza respectivul cec. Acest cec
poarta denumirea de cec de calatorie

k) Cec circular este un titlu de credit emis de catre o

societate bancara asupra unitatilor sale bancare sau


asupra altei societati bancare.
In cazul cecului circular , societatea bancara emitenta
este atat tragator cat si tras
Pentru ca o banca sa poata emite cecuri circulare ,
este necesara intocmirea utmatoarelor conditii:
- Eliberarea de catre BNR a unei autorizatii speciale in
acest scop
- Existenta la banca a sumelor disponibile de la
primitorii cecurilor circulare
- Depunerea la BNR a unei cautiuni in titluri de credit
de stat in valoare de 40% din suma cecurilor
circulare emise

Cartea bancara - cardul


Este o cartel din material plastic (aici denumirea de
bani de plastic) de formatul unei cri de vizit,
avnd imprimate emblema emitentului, n general,
o banc si o serie de date pentru identificarea
titularului, client al
bncii respective. Cardul permite, prin intermediul
unor
dispozitive electronice (de aici denumirea de bani
electronici), accesul titularului la contul su
bancar, precum efectuarea rapid de plti la contul
su bancar, precum si efectuarea rapid de pli
(carte de plat / debit) sau obinerea unor
mprumuturi pe termen scurt (carte de credit).

Crtile de debit / credit au fost emise pentru prima dat n


SUA de ctre marile magazine, lanturi hoteliere, companii
petroliere etc. pentru fidelizarea clientilor prin acordarea de
facilitti de plat. Bncile au perfectionat acest sistem prin
introducerea crtilor multiutilizabile (crti bancare): aprute
la sfrsitul anilor 50 n SUA (Dinners Club a fost primul
succes, urmat de American Express si Carte Blanche n
anii 80), ele au ptruns si n Europa. n prezent diferite
tipuri de carduri tind s nlocuiasc numerarul si cecul n
pltile interne si n trile dezvoltate se extind si n diferite
sfere ale tranzactiilor internationale. n acest sens au fost
create cardurile cu circulatie international, ntre VISA, emis
de
Bank of America. n ultimii ani, cteva bnci romnesti
(Bancorex, BCR, BRD, Banca Tiriac, Banca Agricol) au
devenit
membre ale lui VISA INTERNATIONAL si au creat un centru de
procesare a tranzactiilor cu carduri n tara noastr prin
societatea Romcard.

Plata prin card nu este dect o variant modern a pltii


prin cec: dac n acest din urm caz cumprtorul unei
mrfi semneaz un cec pe care vnztorul l ncaseaz (la
vedere sau la termen), n cazul pltii prin card
cumprtorul prezintcartea bancar si semneaz
factura, iar furnizorul o trimite spre ncasare la banca
emitent.
n operatiunile de plat prin carduri intervin trei participanti.
- detintorul (beneficiarul) cardului, titular al unui cont la
banca emitent;
- banca emitent, care administreaz si opereaz pltile n
conturile bancare curente ale beneficiarilor;
- comerciantii, care accept plata prin carduri si care pot fi:
hoteluri, restaurante, agentii de turism sau de transporturi
aeriene, magazine etc.
O variant a cardului, cartea de credit (eng. credit card)
d detintorului su dreptul de a obtine de la banca
emitent
un credit, n suma necesar efecturii unor anumite plti.

Beneficiarul pltii va primi contravaloarea bneasc


a tuturor facturilor sale printr-o reglementare
periodic, de regul lunar, cu banca emitent
(sistemul numit off-line).
Dar adevrul atu al cardurilor l reprezint
tehnologia electronic pe care se bazeaz
utilizarea lor. n acest sens, o revolutie n
domeniul decontrilor a constituit-o crearea
sistemului de transfer electronic al fondurilor la
locul de vnzare (engl. electronic funds transfer at
point of safe sau EFTPOS). Este vorba de
decontarea tranzactiei prin simpla introducere a
unei crti inteligente (engl. smart card)n
terminalul situat la locul pltii (de exeplu, ntr-un
magazin) si apartinnd sistemului computerizat
de decontare al elementului cardului (sistem on
line)

Cambia
Cambia (engl. bill of exchange) este un
ordin scris si necondiionat dat de o
persoan (trgtor) unei alte
persoane
(tras) de a plti o sum de bani, la
vedere sau la o anumit scaden,
unui beneficiar.

Unul din cele mai vechi instrumente financiare,


cambia (numit si trat sau poli) a fost folosit
ncepnd cu secolul X de ctre bogaii
comerciani arabi, pentru ca n Evul Mediu s
cunoasc o mare extindere n Europa occidental.
Elementele cambiei apar pe documentul ce
reprezint acest instrument de plat si credit si
ele sunt obligatorii (denumirea de cambie, ordinul
necondiionat de plat, numele trasului,
scadena, locul plii, beneficiarul, data si locul
emiterii, semntura trgtorului) si facultative
(dobnda, domicilierea, meniunea nu la ordin
etc.).
Cambia ndeplineste n circuitul comercial mai multe
funcii: de plat, de creditare, de garantare

Mijloc de plat
Cambia poate servi pentru plata datoriei pe care trgtorul o
are la beneficiar, nlocuind circulaia banilor n numerar: n
loc ca trasul s plteasc trgtorului si acesta s achite
datoria sa fa de beneficiar, trgtorul d ordin trasului s
plteasc direct beneficiarului. Pe de alt parte, datorit
faptului c trata la ordin poate fi transmis prin gir, aceasta
poate servi la acoperirea obligaiilor de plat ntre
participanii la lanul andosrii. Astfel, beneficiarul unei
trate, care are o datorie fa de un ter, poate plti cu
trata, andosnd-o n favoarea creditorului su, care devine
noul beneficiar al cambiei; aceasta poate s-o utilizeze n
acelasi fel pentru plata propriilor datorii.
Plata prin trat n cele dou variante de mai sus nu este
una perfect, pentru c acest instrument nu reprezint bani
efectivi. Obligaiile sunt stinse prin trat numai temporar,
sub rezerva ncasrii cambiei la scadena de ctre ultimul
beneficiar.

Mijloc de garantare
Operaiunile cu trata se caracterizeaz printr-un grad
ridicat de garanie conferit de mecanismul cambial. n primulrnd, trasul
este obligat s accepte cambia la prezentare (n
caz contrar se recurge la protestul de neacceptare), iar din
momentul acceptrii trasul de vine debitorul principal al
obligaiei de plat. n al doilea rnd, cambia poate fi
avalizat, un ter (avalistul) asumndu-si obligaia de a plti
n locul debitorului, dac acesta nu efectueaz plata. n
sfrsit, n cazul neonorrii cambiei se poate recurge la
protestul de neplat. Pe de alt parte, datorit siguranei de care se
bucur,
trata poate fi utilizat ca instrument de garantare n cadrul
unor tehnici de plat nesigure (de exemplu, incasso documentar)
sau ca mijloc de garantare a ndeplinirii unor obligaii
contractuale.

Mijloc de creditare
ntre momentul nasterii obligaiei de plat a debitorului
(importatorul) si momentul ncasrii contravalorii creanei
sale de ctre creditor (exportatorul) se scurge un
anumitinterval de timp, deci se creeaz o relaie de creditare.
Ca atare, n valoarea cambiei trebuie s se reflecte si costul
creditrii, innd seama de valoarea creanei, dobnda
pieei si numrul de zile pn la scaden.
n ceea ce priveste scadena (termenul de plat) aceasta poate
fi indicat n mai multe feluri:
- scadena la vedere, caz n care posesorul cambiei
(beneficiarul) o pate prezenta spre ncasare la orice dat
calendaristic, iar trasul trebuie s o achite n aceeasi zi; n
general, legea limiteaz terenul de prezentare a unei trate la
vedere (n Romnia la un de la emisiune);
- scadena la un anumit termen de la prezentare, respectiv un
anumit numr de zile de la data acceptrii de ctre tras (sau a
protestului de neacceptare);
- scadena la un anumit termen de la data emiterii; scadena la
o dat fix (formula cea mai des utilizat), cnd n textul
cambiei se trec ziua, luna si anul cnd se va face plata.

Cambia este mai ales un mijloc de creditare pe


termen
scurt, scadena acesteia nedepsind, n general, un
an,
varianta cea mai frecvent fiind de 90 de zile.
O variant a cambiei poate fi socotit biletul la ordin
(engl. promissory note). Acesta este un nscris prin
care o
persoan (emitentul) se oblig s plteasc unei alte
persoane (beneficiarul), sau la ordinul acesteia, o
sum de bani la scaden. Deci, fa de
mecanismul cambial n cazul biletului la ordin
exist numai dou pri: emitentul, care
cumuleaz funciile trgtorului si trasului si este
debitorul obligaiei de plat) si beneficiarul,
creditorul plii.

Model de completare a cambiei