Sunteți pe pagina 1din 205
+l ieamhORneeehtapgoe Whe MIRCEA R. PASCU Geotog APELE SUBTERANE DIN ROMANIA i Geox @ EDITURA TEHNICA Bucuresti & In memoria ‘aingilor met INTRODUCERE 7 si ridicarea standardului de viajé, dezvoltarea industriei determi Astiel de amenajari sint absolut necesare, deoarece jeaza printre {ari resurse de api relativ modeste Pentru alimentarea eu api a ‘popu © Vor asigura 160 mis pind ul 2000, iar pentru industrie si eomplexcle agro-zooiehnice se’ vor asigura 540 mis, In mod expres, jn Legea Apelor, se mentioneazi, c& apele sub- terane vor. fi fol primul rind pentru asigurarea ‘necesitatilor de alimentare eu’ apa al Po temperatura constan| preocuparilor cercet Uunul ‘eritoriu, spre deosebire de geologia ui iL omen Pierderile de fluide de pe Seduce la scoateren din-exploatare a unor importante captit! de ape ceversirile de ape reziduale de Reallzarea unor -alimentari centralizate ca apd a tuturor local lanul -dedezvoltare. sl sist avind asigurata je, eegimul epelor,sublerane se, mi depresiorate, sportante in gospod: fn cazul unui bilan} negativ al apelor subterane sau in cazul poludtii in preluares. datelor pr 5 acetor date pentru fl puce le dspoafia rulli. Tn acest sené_amintim ‘prozentate pentru prima dati de autorul sau cereetitorul care Te-a evi Gentiat, In acest sens, exist lucrdri consultate, considerate ca Iuerd de -bazd, dar din’ anumite capitole — ce pot se prezintd ‘decit ceca ce s-a considerat absolut ftecesar gi in legatura ‘ca-regimul apelor subterane din Rom: ‘© asemenea lucrare de sinter’ reprezinté al autorului, eu toate consecingele ce decurg di Sneercat ca prezentarea datelor si se faca ‘file expune imagine de ansamblu asupra apelor subterane ‘erul inegal si dispers lor de care anumit grad de neuniformitate a prezenti hidrogeologice. ‘Nu se-poate ceulegerea de inform: a urmare a efectul drogeclogice oferite de hirjile Ia seara 1:200000 si 1:50000. Se mentioneaz’, in “4 ‘cu important ied ‘asupra teritoriuh ccuprings Hhidrogeologice ‘sau hidrostructurale sint determinate de ‘tectoniee-geomorfologice, i revenind proprie- conferd caraeter ip_uscende in foraje hidrogeologice sau st Ss = irogeologice ale un ‘de Wistribuire anuala a precipi Jn ceea pa de suprafays, eu exceptiacelor_ juve al apelor subterane au'o ponders oaste ‘ Portanid'cuncasiorea hideagrafulat visio, din eave epee a se Dubteran, dar ute rluile cate ea Subteran'(Elenn RoyescuTabean) (1st regiven iscutarea unor probleme de ge ap. le 51 termale tra sistematizare $i paral a le unor foraje hidrogeologice ex toare sau cave nu au fost testate si urmarite altor vi Chimia, Geogratia fiz Pentru cunoasterea. cit mai bund a regimului apelor in Scopul unei exploatati rationale a lor, nici un efort si nici o cheleuiala nu sint prea mari si niel inutile in faza de vercetare-explorare, deosroce apa este substanta miner si pund ‘la dispozitia ct apelor subterane, 6 r de existenfi sia regimului apelor sub- noastre, j ‘apelor subterane, in funcjie ce caracterizeazd zona cer~ nu pot fi luafi in consi! re au pus pasiune Parlea Factorii hidrometeorologici ce influenteaza regimul, apelor subterane 1, CLIMATOLOGIA TERITORIULUI ROMANIEI impuri in iri de ape subterane (ape dulel, evapotranspi ratura aerulul, regimul vinterilor se realizeazdi prin i de suprafafa (provenite in ultima Apele de ‘area apelor din constatindu-se diferenti termind 0 frecvel impia de in Depresiunea ‘Transilvaniel, insenindtile sint mai freevente je climatice difera gi in funct Ih snunfi, care au o mare variabilitate in decit in zonele de cimpi ‘versanfil cu expunere sudici, regimul mentare in subteran, este diferit de cel al versanti ‘died : pe versantil sudict decgheyal incepe mai devreme, in subteran se realizeazi intr-un tmp deosebit de cel re influentea tire cu vegetatie, tipul de vegetatie (vege Situafii regimul opelor subterane), precum ‘eave deterinind moderatii ale oscilatillor temper (Se sint gradul de fluenjeaza rezenta bev 1.4, TEMPERATURA AERULUL ‘Temperatiira aerulut: conditioned si determind ‘potranspiratiel, cu efecte regimului, apelor freatice jam de Ja suprafata tere de mi producerea pr durata inghetului, ppartea nordicé a ta de cei sudi lemperat ye 0 fisie lata de 20—30 km, in lungul .ea Pannonica si in Platforma Moldoveneascd uri de-a,lungul meridianelor sint in general reduse, ind cuprinse intre, +-8,6° la Botosani si + fe +8°, in timp ce in zona culoarul Itimi_ mal mar ‘se produce inci din luna medi ‘pe pantele munfil ‘scdderea temperatu 9 ig. 2, Data tcceriétemperaturt madi alnice sub O° (din Clima R.P.R., 1h.) conespabngeeugen = ‘temperaturile medi decembrie. nice devin negative 1 Je primei decade a precum si in sudul Depres peraturii medii sub 0° se produce in jurul DepresunilValahe tn partea es se produce primul inghe} in Sub- Depresiunea Ts I Birladulut si in general in regiuni imgheful cel mai timpuriu se produce in « doua decadd ul octombrie. ‘Mai tir2iu, intre 21 octombrie si 1 nolembr , apare primul inghe} ica. Dupa 1 noiembi het gi data’ medie de trecere a te » de asemenea, variabile pe teri tea_vestici a, Depresiunit Valahe iin , temperatura ‘medie zilnicd trece peste partea sud-vesticd a Banatul O fnainte de 11 februarie, data-cea mai timpuri {i—12 februcrie, temperaturile devin pozitive in Dobrogea ‘sudul. gi partea central-vestica ‘a Depresiunil. Valahe, bearpatilor din Muntenia si Oltenia, in Depresiunea Pannonied Valahe, trecezea temperat ve spre nord-est : ia partea devin pozitive dupa medil. tree Somegului gi Depresiunea iunea Maramuresului, in Pagiragului, iar intre 1-11 mi noréul Moldovel si in Subearpatii rasa Jn zona muntoasd, in fun rile ramin negative anult mai dupé 15 mal. i ia temperatu- fnalte pind ec BUCURESTI Fig. 3. Data treceri temperatutti mei itnier peste O° (in Clima R.P.R.. 1X. 1.2, PRECIPITATHLE ATMOSFERICE Ingbet (din Clima R.P.RY. ORES, ‘Buc Fig. 4. Namal anoal al zitctor ea joasi ‘se in apropierea Se constata ed in Ca Fig. 5. Repartpia preipltatilor atmeserie, Canta medi aauate (din Clima RLP.R., ELIE), iza detaliati a cai Zepartitia lor in semestrul ‘rece si 24fi hidrostructurale majore. Semestrut rece, cuprins intre 1 octomb rizeazit prin eantitajl reduse de precipital dn Depresiunea -Valahé, valoarea ‘p> central spre est gi nord: 300250 mm Jn partea estici a depresiu Féganului gi Ja Dobrogea valoates precipi ‘Menavelor peste 175 mm, Can de nord-vest a Depresiu este 250 mm pe culmile din zon ul Moldovenese Supa cum urmecaa? Sucevel pe DepresiunitJjia ele sint mai ‘In Subcarpatt ‘Oriental sl Sua ie medi in semestrul cad Valor sab 400" mm s-at invegistta in partea vested cen mal joast 3° ban culoarul ont nregistrat 150 mm, 160—190 mm, Depresiunea dav spre Li pe Piémontal veslic, de la 400mm ‘in partea in Depresiuriea Pannon! din semestrul cald au fest selzind dinspre Dobrogea pre vaile Siretului, Birladului Jijiel pind ta peste 100 mm artea centvali, s-au consemnat 100 mm, 100—150 mm, in timp ce in Depret lepigesc 125 tnt in partea central, artea esticd din Dobrogea.continentala ‘unea Val; estic’, ce pe Cimpi lulul si pe cursul in= a1 atmoserice pe anctimpuri: (din Clima BPR, LAH) Tig. 6, Repartiia precip pre- ii cad in zonele_muntoase ; itudines, ajungind pind la 250400 mm Sebes, Retezat, Apuseni i in Carpatii Oriental verli, 100—120 mm, din zona mon= esticd si in Podigul Moldovenese, ule vara reprezinté 40% din cantitatile anuale, cele la 2 ajungind numai tre 100 si 125 mm fn zonele depresionare din sud, ajungi 175 mm spre nord si spre dealuri ; in Depresiunea Maramuregului 140— igul Moldovenese 100—125 mm ; in Depresiunea Valaha in Depresiunea Pannonied fntre 135 mm gi 170 mm; in ticd peste 200 mm in partea vestied, iar spre est, valori indu-se pind la 150 mm, mai sedzute, ‘Valori ‘cu altitudinea, in zonele montane, ajungindu-se le din zona de curbura esti 300—350 mm in Carpafii Meridionali si. Apusent. jamna si toamna cad, punctual, ean- ‘notimpuri, iar in Depresiunea ‘Tran- in abundente, , este de notat, ed au existat “ind pe Litoral $1 in Dobrogea continentald, in Iunca Dundrii lta Dundrii, precum si in partea 23 ‘Degi {a zona montan’ val var’, cel pul ‘taji foarte mari de apa intr-un’timp grajie, care nu sint speci lanfulul hidrologie ‘Au migrat din exterior [11 f oclus, urmat de un val de aer rece, a pploi abundente, egale cu cole care cad in zonele montane, depunindu-se un strat de zapadi| ce a avut grosimi de 20 em Ja altitudinea de 600 m {$1 100 em la altitudinea peste 2000 m, suprapunindu-se peste cea veche, eu grosime de mai mulli metri fn cildarile Intre 8 gi 11 mai a pitruns un val de aer tro} i foarte mari, proveeind inmuierea si topirea continua a stratulul de 24- jele de 12 gi 13 mai s-au declangat plot lerd de grinding si lepovifé in’ zona de mun‘ adaugat sl ploi cu caracler orogeatic, ajungindu-se in j Nasiuud, Mures si Maramures 1a 100—120 Vn? ceeea ce inseamnd ci pe 60 000 km? au cizut de convectie cu ale Junll mai nu se evacuaserd de pe pantele mi Evaporatia era redusi. in aceste condifit, ploile din 12—14" mal sau ny Fig. 7. Cantesfianusle de preciitati cx probabiitate de preducere SOY (WeCHime RPI 1.3L). ae abut 2 : reve (nr ae cates ue maga a reir 8 <2 sae mon» Vayu] fav |v |e | om ome] ne fx | ae | maf ast 2 A falalriafajelefe 46 alu] « qaata wlsfojalola}s} oe esi 0 4 a}alelr}e)sfofat7|s alas : 7 \alujasfalefr|r}s » wf a | 33 2 |» [a ]2> | 20 2 ° w |u| e 2 wolf |2]s|2 4 w fo | | wr fas Jar fs | 7 | 8 ie Maree | 9) 20 | 2 afa}ajela}o]ss afa[a falas] 2 ” vot, [ao 2 2 | afar fa | | x ajajalwelw)s)2}s “ iin a} | 3 2| >|} fs | a tia ata a [ufos [os fas | 9 2] 2] a Jae tase — | 23] 0 a]afs|u far | ss Deva dal jas fa }a fw lr fof e]s | ers 15 14 16 2 afa|a fw fw | ss pees slols{ujnolalefuj2ls] © al slelelelsle| Arad slrjolafola|s{7fofe|» afzfelalse|sfo}e]s|s eee (Adz }ofaioirfefstsle |e] sy sels d ado dolale| a] ss slol7jofsjole{m}ols|s sfafal7{slwlo fatal s Jalslulo}o}stelsiefrys 2 s{a}alafolr|s| x Sinaia a2 sia foalsj7|s}s|s|e@ 7 alm [me jell a Plt ; sfojulafel2}sje}o|s ‘ 2 a[sfo)s|s|o owen fo fet fof deta fads fe 3 ef 2 a fo far fas | Urseest 2{7|alafufa|s6}s]e a 1 s|u fa} fr | ss nuceaiFio| Japa] 2{afaiole}7{s}7) 3) sfal2 7 |i sia |@ Gini ddzf2)otsloalslefelslels geleat|ts x |e 9) 7 | a cateagt dj2{s{wloje{s}r}7{a|s| cast dof rl 2 2 | 2 nlr\@ 5 Ns opttaieane| yf af] 4 ufwfs}a]7fa}s [ss nr Kegtricean| 7 | af sf 2 fatale] s fla | ss , constants | 5 2 we }u juts} > ju) e | x Constant wajatelel jafufe]a]s | % sation Ja2l7|ujajs|e}sisjels| 2 sslia wfa}st2ja}ofslula]7 |» acca dacla{ejwl2iujelols|s|s ribet a | aim [a|e{a|e [a 4 tats ya2}s|sjolulojets| sys) Galas uae 2 [sf fs fo | w fas rex J f2lsfwleje}s}s}7)s|a) reel u}s nla2|o}2l» |x Iasi Jo jalejajslsjel7\z}2|2 tosh n|s|s a) s{alo] 7 fos Roma af [alz}s fw le |e 2|@ Ronse ul aba | « a fo fa |e | fo Pinta Noam a]u fala fafa}? 2 Piatra Nea | as) 7) a7 | 7 slo jam fiw fos natant a| sta ja lafo}s)sfa}e | s peal ‘ a|* wlulr| se Vi, Omst qufr[7[ofaole 6 eevee ala fe a2 |7 | 7 Jas] 3 26 2 2 Glcorgnien Iiercuren Cine [Ze. Cena fata Neamt roman ets hast si 00 on a3 to 6 3s 5) 63 om ms 400 435 45 2 xs ap 405 385 330 «0 fava plerderi pe tofi versantil, tar pe unii versanfi au apérut nu izvonre eu debite foarte mari. Viiturile produse au determinat de tip catastrofal care au parcurs nordul {Zrii in opt ile. inundat In allele de 18, 19 1 24 mai au cézut din now mari cantitati de api, In 24 mai, in Banat, sudul Transilvaniei si Moldova de mijloe Svat inregistrat intve 20 §1 60 lim’, iar in zona alpina stratul de zipada ‘tcw 110 em, Dupi 25 mai, timpul s-a i “Totalul_precipitat si mm Ia Ty. Logres rdul Olteniei) si 314 mm la Tezerul Rodnei cantitéji de apa au cizut in munfi, zona de totalizing cantitali de trel s ‘mai mult pe fiecare metru patrat. ‘in Iuna iunie au eézut ploi mari in intervalele 1, 5, 7 si 10—11 cave att provocal din nou inundatii in Depresiunea Transilvaniet i in de precipitatii edzute in luna iunie au fost euprinse ‘al si 230 mm in Masivul ‘Parct-Godeanu, Exceptind in Dobrogea, nordul Bardganului si sud-estul Moldo- unde s-au insumat canlitifi sub cele normale, in restul farii preci- ‘au fost excedentare, media pe lard fiind 94 mm, cu 4 mm mai mult pe metru patra. Tn luna iulie, ploile au avut caracter torential fn ailele de 3-6 si ul 4—6 lulie, in partea centralé a Depresiunii Va- ihe S-itt totalizat {a mai pufin de 48 ore peste 100 mm la Tr. Magurele, ‘Mexandtia, Roslort de Vede $i Bucuresti. In noaptea de 8 iulie aw cizutt Pind 1a 9 Ven? in Banat. ‘Aceste ploi, ca gi cele din bozinul Bistrifel, au determinat inun~ afii grave in judelele Olt, Arges, Teleorman si Neamf. Ploile din intervalul 16—19 julie au dat 50 mm/2h la Cluj-Napoca si.60 mm la Apa Neagra, 93 mm la Avramesti sf 100 mm la Vaslui in ‘iteva ore. ‘Analiza anilor cu luni excesiv de ploicase a dus 1a concluzia, ef asemenea situalii apar cel mai repede dupa 13 sau 10 ani, si, cel mai ivaiu dupi GO sou 73 ani. Tunie este luna foarte plotoas minime de 3 ani gi maximum 33 ani. Zile eu ninsoare si cu strat de zipada. Prima zi de ninsoare nu coincide cu formarea primului strat de zApadi. Aparifia primei ninsori este determinati de data coboririi temperaturii medii zilnice sub +2", Prima ninsoare se produce insi, in multi eni te de inghelarea so- lului si zipada cizulé se topeste, fara sd se’ formeze un strat. Primul strat de zapadi se fo General, cu o intirziere de 10—19 zile fal’ de prima zi cu ninsoare. ‘A.doua jumitate a lunii octombrie este intervalul cel mai timpuriu de aparitie a primei zipezi, cu exceptia zonei sudice a Cimpiei Timigului, Danarii si partea sudicd a Dobr Prima al ey stat ee yoped’, Sire desaad| ating xi ew fee Rr T3taty ‘iyo (ie Cte RPE Fig. &, Prva gf tion La doua j pare din ce in ce 1 in estul Dobrogei ajungind éa in sudul Cimpiei. Tir ratul de zipadé si se formeze numai duj iu al Jiului, in partes ita medie @_primului formeazi inainte de 1 m vie dupa aceasta data, ajun le cu ninsoare pe an, in Depresiunea ‘Transilvar \ge mat abundent si spre notd timp de 30—40 zile pe an, dinspre vest, In zonele de due destul de rar Tunile de la inceputul iva, Desi pe cea mai mare parte a teri Cele mai mari valori medii multianuale au fost inregistrate pe Literal, mai mari de 80%, si In regiunea montana peste 64 sub 70% au fost consemnate in sudul Podisul in Depresiunea Valahi estic’, Dobrogea continentala pre~ Subcarpatii sudici s! este ‘zeazi Depresiunea Transilvaniei, venese si zonele din sudul gi sud-vestul tari, june a aerului, cu umezeala egald sau mai micd ‘se realizeazi cu o frecventa de 0—! jele de iar’, oR Davia 5S Fig. 9, Namarul media al sitelor cu stat de spads gind la 5—25%7 re deosebire de partea sudie a Podigului Mol- dovenese, Dobrogea continentald si Depresiunea Valaha unde ereste pind Ia 10—25%7 (fig. 10), redusi frecventa se constat pe Litoral, unde numai sn iva ‘cu ceafi, fa fel ca si in Podigul Moldovenesc, in Depresiunea Pannonici se semnaleazd 45—55 vile cu ceala, iar pe fundul vailor din Depre fundul depresiunilor intracarpatice 50—80 zile pe an, de cimpie si pe deal, frecventa cea mal mare este 8—16 alle lunar th decembrie gi ianuarie; vara frecventa te oada de sud gi de est a farii, in julie gi august ‘timp ce in Depresiunea Pannonied are frecventa lu cceafd creste cu altitudinea pe pantele mun- arte freevent pe viefurl, 1.3, REGIMUL VINTULUT ‘predominant este in general mai mare dectt viteza r din e na, dar vitezel ick vara, ‘peripada ealda a anul i in Dobrogea continentalé predomina vintu- rd, urmate de cele dinspre sud sau dinspre vest. ‘Viteza vintului pe litoral depigeste 4—5 mis. In partea de nord a Podigului Moldovenese, predomina dispre nord-vest gi apol cele dinspre sud-est, cele dinspre vest si est 33 Dosa) e ig. 10, Repartivia anwald s inticetui de ariditate (lop T. Merasn, AL Sou tos) UCI 7 3S oyna | jui_ au freeventa cea cele din sud. In Cimpia Im Subcarpati sl De perioada ara media lunar ne- 35 2, Tinutul sud-estic cuprinde Depresi rogea. PN al Depresiunii Valuhe, covespunzé ft cuprinse intre 480 gi 500 mm/ je si cu cel secundar spre siir- In partes centrald a Depresitinii Valahe, care se suprapune peste Gavan-Burdea si Burnas, precipitajille anusle ‘depagese 500 min $i lunar @ temperaturilor lunit ianuarie este sumérul zilelor cu ingh Pentru Barigan, Ci in scdderea treptati: a rnedepagind 400. mm ppagese 1000 mm, dar ele pot scidea '3, Sectorul maritim, in eare se resimte influenja mii, ave o jime de 15—25 km, Durata intervalulul fara inghe} este de 220—290 zi ‘anual, Regimul precipitatiilor este caracteristic : in semestrul cald cad ‘50¥% dln precipitafiile anuale. ‘Clima dealurilor. Temperatura medic anual variazd intre 78°C sn-nord $i in zonele inalte si 8—I0°C Jn vest gi sud; in sud, tempera tura medie este de 19°—20°C, Media multianu: lor este ‘euprinsé intre 550 mm si 850 mm, fiind mai abundente in vest 1 in nord gi mai reduse In sud si est. 1, Pentru piemonturile vestice, temperatura medic a lunii ‘ull nu depigeste 22°, Intervalul fra inghet este de 170—180 zile pe an, Precipitatiile erese spre est, ajungind de la 650 mm Ja 850 mm anusl. 36 2, sead dinspre 9,5° pind sub Somegan, preci temperaturile med sub —4°C in ianuarie si sub registrate au rece, cut prelungiren sezo Moldovenesti, precipit medic anuala depageste ,5°C, ‘ul zilelor de rece de125, ima zoneloe montane. Zona montand se poste subdiviza tn dous peraturl anuale pozitive, cele ‘din luna iulie find cuprinse gi18°C, in timp ce,.In menfine ‘intre —5°C si —6°C. Precis su orjentare vestied, sub forma de pl iuaHi anuale putind depisi 1200 mm. i, cele estice mai secetoase, far pe pantele sudice vara si precipitati 2, Clima muntilor_ ine die anual seade sub 0°C. -depagese 1200 mm/an ii fpigese 1100 mm, Stratul de zipada 2. CONSIDERATI ASUPRA REGIMULUI APELOR DE SUPRAFATA DE PE TERITORIUL ROMANIEL reprezinta unul dintre factorii cei, mai impor ‘considerate atunci cind se studiaai regimul reetarilor exe rul Izotopilor de medi ‘apele de adinelme (L, Blaga gi L. Bloga, T. Constan- ‘au un continut de ape de daté recent’, provenite iiravea direct a precipita area apelor de jena apelor de suprafa(a este preponderenti, ‘apelor subterane nu este posibila fara cu- regimu- a unui transfer in (M. Pascu, radioactivi. de cimpie. 40 taunt €, Viacom) jgrvca medie spel pe teitrinl Romani ig A Seu Fi tn Podigul Moldovenese, scurgerea medie este de 25—50 min/any faniel de 60150 mmn/an, in Cimpia de Vest din ‘Yaloarea seurgerii este’ de 25—00 mm/an, iar mrvan, Roméniei, valoavea de 300 mm/an lovenesc. ive muntoase vestice sint di ‘de cea de 100 mm, pentra Cimpia favelor se menfioneazi 40—50 m 50—120 mm, selzut Ia 25—5) mm in Podigul Moldovene: iunea Valaha in jur de 55 m fe tn subteran, 0 medi. sh a care se adauga ja sub 1600 m altitudine ovdingt T (dim Atlas! Npeor din Remini CS.42 1, turin te Nideogatice Fis nordic al Carpatilor Mer versantul estic al Carpati- In aria pe- eds inl valori diferite atit de la anotimp la fe Ia alta in a mnotimy ‘Cimpia de Vest, i Idovenese gi Depresiunea Trat jtimp eit gi de 353 ‘ele se produc cu regularitate numai in Carpati freeventé de 40—702/ vonele vestice du Ja inceputul Iui iunie mareheaza scurgevea mare de le au influen{a redusa. joase cu zona piemontan’, ‘unde até a apelor freatice, ajungind la 4—7 Us/km? 43 ide dep (pietrigurile ‘prezinta nivele de api la cote inferioare patul jgul Moldovenesc reflect umiditate dintre aceasti unitate $i Depresiunea Ty rile nu seaci, La vest de jeaci inter hnidrografice de 20—100 x 400 Kem? au caract Sint intermitente riurile cu bazine hidroge: ‘permanente cele eu dazine de 1 000—4 000 km? ne "Spre deosebire de Cimpia de Vest, unde secarea 1 duce Jarna destul de rar, in Podigul Moldovenese secarea de de fre stribatind Carpajii Meridionali ‘AL doilea sector este sectorul. sud-po: si Calavagi, in care Dundrea curg: fe format’ in Villafranchian si in care Dun identiazd zone d viatile marginale gi cuprinsul cdreia exist ‘Sectoral pontie oriental, Talomitei si Brailei, "Al patrulea sector este sectorul nord-dobrogean, caracterizat prin yunarii, sub cota 0 i chiar sub fundul a sector, cuprinde fostele i wul sector este Delta Dun: néinundata numai 37,5% din suprafala, 1a 6 hidrograde “44 JL de api_acumulat in Delta reprezinté nurvai . De in timpul vinturilor din- ‘pitrund in brafele Deltei pe fundul Bvapotranspi ‘zonele joase 600 mm/en. Volumul ar ee) al scurgerit mi ). de 1606 km?, are o scurgere bogaté, avin- Jaciar al muntilor Rodnel. ‘al Vieulu se mentfoneea8 tn pr; izbuc, 3 i prin imivara sl vara. Apele ei ind intirziere fata Ge cole ale Jaci, din cauza altitudi izet in aprilie. Regimul d fafa de eel al lzel 22—26%/ Riul Vaseru, cu o suprafa}a a bazinulul hi ‘un debit de 9 mils, eurge prin depresiune tectonicd a muntilor Mara- ‘Ruscova curge prin depresiumea de contact cu aceeasi denu- fre sare un debit de 11,3 mvs, mai mare decit Vaserul, desi bazinul jdvografie nu este cu mult mai mace (495 km’). ‘a are un bazin de 1303 km?, Cursul ei sugereazi o adaptare i care prezinti o afundare din sul Vigeulul se afl cu 50— Tzei este instalat pe linit de frac iene, cu masive de sare. ‘Riul Mara {gi are izvoarele in zona vi 5 a 090 Tabet 4 oat 483 280 2. we on UR xe ry al sy Sel 126 Ls wise| 204 iio % A ws2| 097 {1's} rst] 0g 3 ust 34 14 iF i i 1a 105 351 490 roe 0.89 0.10 oat 0 3 | 259 40] 20] on 18) 2 133 te fe) it i | ms 3 m Ay 467 301 30 836 693 553 3 En om ey 5 ese 150 1035 2s Les) is| 1350 3 is § ebitele medi gl seirgeren minima tn period 19501967 (@upS t. Uva) 2a 1 221] 1085, 334 | L009 13s 209] 1 100 134 03 Poiana Bors Bere Noise, Wijeut de Sus Lesrdin Nigel de Soe Peienite de fab tune Roveora aan Xa Negresti Paulurg ‘Bartow! Tis, Bilanfl hirologle — tat View Runova 1a, ‘Mars te de virsarea in Tisa, formeazi un imens con de jemontul_ pliocen, si care vine in contac v. Conul de dejectie al Sapintei este para ‘Runcu inconjoura versantul vestic al conulul vuleanie Rotunda. in debitul lui este transferat in bazinul Fiza, fordgte din p-emontul Turjului. i faza de colmatare, Regimul scurgerii de iarnd este 28,39 Riu) ire dreneazd regiunea de sud-vest a Depresiunii Oa- ‘are functie ce colector piemontan si este orentat transversal a piemontului Talnel. Slatina reprezinta un vechi ele Iza, Sapinia 51 ‘uri izolate, care Se suprapun rar. In ba ‘a toplrli zapezilor se suprapune cu ploile i din aceasta zona, scurgerea de toamna nu are Ploile intense i de lung& durata din timpul verii genereaza de- bitele maxime, dar la rfurile vestice debitele maxime de viitura ce produc Jarna gi primavara. Scurgerea maximii specified la Viyeul de Sus este de 1.000 Vs/kim?, cu asigurate de I wurgeren minima, din periondele sevetoase, se produce iarna in vena muniilor Maramures $i in perioada de vara-toamna in vest. wului superior, debitele crese mult primavara si ima id reprezinta in ba (ain volumul total anual): se formeazi mai ales vara din ploi, dar la riu- ppartea vesticd domind debitele viiturilor maxime’ de iarna $i 1. Inundafiile afecteazd in special regi i ‘au scurgere nelntrerupt tot anul, debitele minime specifice 0,3. Vs/km! in’ Depresiunea Maramures, 1—3 Vsfkm? in muni Maramures si 7—9 Us/kmi In altitudini mal mari in mungit Rodne! In zona de dezvoltare a cocilor ery re tolald de 80 mg/l, dominind carbonatil, Uunmafi de sulfal sisturilor cristaline predcmin carbonafii. in sectorul depozitelor neo area tncepe si devind de tip clorurat. aa BARINUL MIDROGRAFIC SOMES i e| aleieasl2 if i In unele sectoare din Depresiunea Transilvaniei, pina apelor 6 Eemiendorele, cut transferurl dintr-un bazin. hidrogeatie in, altul ; cum- pina apelor se ridiea numal cu effiva zeci de metri intre izvoarele Lu- Gusului gt al Fizegului, Jn zona Cimpiei de Vest, canalele colectoare Tle med Ze ‘permit trecerea unor volume de api in alte bi ind g|? wal 3 8s Ttnoscule si pierderi de apt in subteran, fn clmpia piemontand, aval de il¢ ea ‘Satu Mare (tabelul 5). e|4 asl alaclsscle i] 3 Ces al mate pare auenor Smell Mare 0 HZ SS] B[B51 Sa] 3] 33 onele alpine ale sounjlor Rodnel, uni dintre ef izvorind din ¢ 3|, alsas|3 | 35 I A ville glaciare, Salduja dreneazd! zona depresionara dintre Mantit PLE S38] 2/83) 888) 3 1] 8 bheg si versanfit vestil al munfilor Rodel a|4 35] BE = t "prin ulucul depresionar al Sieului curge rful cu acelasi_nume ; &|z ae| {aa 2 k spre depresiunea Reghinului, ulucul se continud cu valea Lujului spre * ssl S| 53 fhoinul Somesului, Be notat’c& Dipga, afluent pe etinga ol Siculul, axe = Sis 52 Geblte reduse #1 prezint’ perrianent fenomenul de secare pind Ia vitsare. 3] [22 aa I ‘Carsul elulut este influenfat de direcflaeutelor din zona, B ‘Tectonica din zona diopirclor, din pactea de nord a Depresiual 2a) elaglessla see f ‘Transilveniel, @ determinat adaptarea struoluralé a cursului inferior al Sarafelului, precum si al Somegului Mare, intre Sarael gi Dej. ‘Somegul Mic, prin Somesul Cald, isi are obiryia fn platoul carstic 88] 2/52) 888] 8 8] 35 ‘din Pade In partea superioard a bazinului hidrogratic al acestuin, bi- Tanpul este excedentar, Intervenind un aport subleran azonal. Se) el eel eel 2 glee } ‘Somesul Mle se formeaza prin unites Somesulul Cald cu Some- 38] 8]8e/ Fee] 8 §) Se sul Rece in depresiunea tactono-eroziva de la Someyul Rece ; in aval de = Reeasti depresiune, rlul traverseazi 0 bayiord de bazalle, in care s-a az] @)zelee |= ol SS reolizat barajul de la Gilau. se] S[28]38 | 3] + | ‘Afluent. al Somesulul Mle, Nadigul s-a adaptat subseevent a tec- as) alesl ees} a =| 22 tonica marginalé a munfilor Gildu, lar Fenesul strabate 0 zon sub- “| Basinul Some, Bilantal hlrologle — éebitele mdit gf scurgeres minind tm erioada 19501967 (dupd f, Ujvae montana monoclinala. "Aval de Cluj-Napoca si pind la Dej, Somegul Mic stribate zona 33] 8)28| Z25| = =| 82 periferica diapira a Depresiunii Transilvaniei si formeac4 limita dintre eae od Gimpia ‘eansllvaniei si Podigul Someson, Intro Apahida gi De} cursul i Somegului Mic pare s4 urmeze limita estich a jelfulul antetortonian. : a |aele | te Det Ze, tltmul_afuent <1 Somewulul Mic, este un. ria tip, al B 2 & i s] o¢3| 22 i spresiunii Transilvaniel, avind un bazin hidrografic mare si debite mici é. s| 2] 3.| 23] 4] $28] 22 cu seungere foarte redusd, . “ e§] 2] Fo] 24) Fe] 8 G2 sre site beirut tamel int ints tn ungul sinctnletor £24] a5] 35] 64 5a] 229) 38 in zon. = “Somesul, format prin unizes Somegului Mic ou Somegul Mare, la De}, eurge in’ cea mat mare parte prin Podisul Somesan, Jugul Some- ale le 2 fan’ si Cimpla de Vest. Intre De} si Gilgiu, cursul Somegulut s-a insta~ Esl dal fel f | ¢ g It pe o fale. & | 54]57] a] a | é 8 49 neazd o parte Huedin, prin afluentul siu Dorogna. Partea vesticd a jul Somejan este drenata de magului, rejeaua hidrografied flind adaptatd condifillor, st Gepresitinit tectono-eroziveAlmas-Agrij. In acelagi mod, spre dealurile Zalaul ‘Lapugul puneripiemontane eran’ bogala, mai a re. Pentru partea de nord a brzinului Somes, se menjion hidrogratie constituit din mesivul Satra, care prezinta piemonti trifuge larg dezvoltate. ‘Cavaleul are o alimentare adunindu-si apele din zona cor ‘gocen-miocene. ‘Sésarul prezi five, Pe rlul Firiza, afluent’al Sisar fea-Strimiori, pentsw alimentarea cu api a MM nentay se aduce ap8 din subterani. ‘care curge prin depresiunea struct Dupi_primirea Lapusul presiunea Pannonicd, prezinta cdderi spre’ nord, spre hele Crasna-Eriu, spre sud spre dealurile 82 ‘un piemont’ pliocen-cuaterna zona de_cimpie, in aval de’ Moftinu, Ja Supuru de Jos, strat se formeze la finele ultime! ‘Analizarea principalilor paramett{_hidrologici siunea Sésar — Baia Mare scurgerea medie anualA este le 400—500 n in bazinul Somesul Mare de aproape, 1 000 rm/ar in but Cimpia ‘Transitvaniel 30—70 mmv/ar 200 mvan, valori mai reduse constatindu-se in piemontul Ba Teu si Sa In podigul Si o scurgere medi fa paturii de zipadi determind mare de 30%, Spre est de Po- 50 rgerea medie anuala ‘de 600 mm/an j Ia al inge 1a peste 900 mm/an, dar evapotransy Mare, preci ‘au Snregistrat valor in zonele alpine, unde scurgerea este de ‘Depresiunii_ Trans fn zona a5 — Tibles sh Lapuy 31 Sala} se formeaza pentru aceste debite ou fost 577 cm la Beclean, 808 cm la Dej si entra acest lean, 808 cm la Dej si 8 500 la 10 are valori mai reduse, de 800—1 000 V/s/km*. ‘Scurgerea maxima elementara oste de 10 mis/km* pe versantii de exceplie vesticd si 15—20 mis/km? pe cei cu expozifie esticd, in masivul Giléu, Pentru Podigul Transilvaniei se pot admite 5 m¥/s/km?, eu asigurare de'l¥. asigurare de 959/, Podigul Transilvaniei multe rluri au seca ‘eu suprafefe ale bazinel pe, versanjil nordic vestici de’ esemenea, sistemul Ct ternar, pentra ca a Nugfalaului, Inchisi in partea inferic depresiunes. prez! amplasamentul unui graben ce afecteazi f nord asa gi Paduvea Cralulul. De rem in nod de convergenta hidrograti igrafied este gi depresiunea Ciucea-Negrer 52 Un afluent important earui bazin hidrogratic se a urgent s-a masurat un in albia piriului, eurg Repede $i reprezi ‘Apele freatice de la originea vai Ponerulut | Valea Alunului igi are bazinul superior, de asemenea, intro re~ ggune ealea‘oosi, traversind apoi zona. neogen-cuaternard ‘si formind Sordura plemontand din depresiunea Belugului, Rosia, denumité Sohodol in cursul superior, side’ suprafati din. podisul calearos al. Péduri ‘bazinul Superior, eursul de suprafafa este intermitent, jena dreneaz& apele din zona Padi — Cetatile : senielor ce se prove i calarle sea jurlee ape veepar 7 monte de Rosia sub forme tunor izvoare cu debite importante. : a aE Sectoral Bore, Crigut, Negra, pirdceste dopresiunea eiuyul 3 a [allel farg|ilé pitrunsind In. zona piemontand de_divagare, cu 0 uyoard tendinta 2 ‘abatere spre nord. In sectorul plemontan primeste ca afluent Holodul, care, impreuna cu Topa, dreneazd apele carsiice de la estul cumpenei 2 lal lalla glade “Zest Hotare. z B13) YSte/8 1s] 1e Grigul Alb dreneazé depresiunile tectonice Brad, Gurchont si Ta 3 Zarandului, adaptinds-se la culoarul neogen Brad — Halmagi = SSCS IE "Reginul herologic al vail Ribifa este influenjat de aporturtle car 3 = 1S Seles) le - stice din zona Bulzulul. 7 a Bafa ek Ie In zona de cimpie, din causa excesului de umiditate si a ¢ zele fal [elelz al le 5 colului de siraturare intensi, s-a0 executat lucrdti_hidroameli | Siz SIE [8] 1]3]8)3 13] [8 f é Sir care, loeal au avut efectul Ivers celui sconiat, determinind vidie alt <4 rea nivelulai apelor subterane gahla ls SS RSnSRGeng 1 egrentn sone de ciple, ia Deprestunca Pannoned, eis al = Pele PLRRLE Ie] YE ® Alb a format «un important con de dejecti ola ea] eacsle elsle.2| le 5 ‘Teuraldebugeeat fa zona de eimpe, in aval de virsarea Set sli] @ {8 3] S88] [BRSS/S |S] fBRSra] 8 sjului in Grighl Alb, la Sebig, unde face un cot spre novd-vest, ocupind 3 Pilbie paraeité din nordul eonulul de dejectie al Crisului Alb, si avind : a) ealaaleweela [zlslalalee (eli fol de colector submontan, Sebigul dreneaz zona de sud-vest ‘a platou~ i SES/RA/BAEAI |F = : Tui Vagedu £ sl ggalasizacale lalalelal : Teizonele de mare altitudine in Bihor i Viédeasa, precipitatile u 3] 283[29]28%4]2 |2]2[3]8|8 1/8: anuale epasese 1200 mm, ajungind pe alocuri 1a 1400—1500 mm, a ‘Spre bazinul Huedin, precipitatitie sead foarte mult. & 3) s8algelaaeale [elelslalesele In dealurile vestice, precipitatiile ajung la 800—1000 mm/an, = RL ASABE SaaS [FPA/SA/ SAS) 4) | valorile medii multianuale find de 650800 mm'an, scurgerea 100— 3 st SSa/as SSE SIE IaISIRIESSTS See a evapemensprata S00—000 min/an. In i | #83 |aa|geee|® |8]e|e|5)288|—] 1 f Sulu scurgerea ajunge 1a 1200 mm/an 7 Sayeee* | :| y In cimpia Crigurllor, valoaren precipitatiilor este 580700 mm/an, 2 By acalas|Ecoal® |2]a)2}alecstel evapotranspirafia este cuprins’ intte 590—630 mmv/an, iar scurgeren me a S)ss2/88[Saee|2 |2]3|2/8)eezl2] - Sle tolalé cate de 90-100 mmfan Jn anumite zone, sé constali un aport ‘lohton de 30-100 mm/an, 4 =| caaleslasesle Islelalelessl<| jg beyiniregal barn al rigor pe ipitatiile 3 §) B88 |8S|/Saa|2 |2]8/8)5/ 255] 2 143 mimn'an, seurgerea meiie 215 mm/an, iar evapot 3 S) aa=/SaIBBESI2 LSISIE|slaaBl= _ 526 mnvan (tabelul 0). a 8| 285 |58/8823]2 |8/5/2/8|283|5| 1 ‘In regiunile de eal-ctmpie se formeazi vilturi de to: 3 s a sm Deoarece in zonele piemontane zapada se topeste pe la mij i $ 3 x februarie, apele marl de primavard pot lipsiy Seurgerea de iernd re~ a] os 3 A. prezinté ‘30-42/, din cantitatea antla, depasind uncorl ponderea a ls é a | le jelzeaé ecurgerii medii de primavara. Viiturile care daw maximele anuale au a] 42/2 3) g33]..ldeezlE |aleja/aiezelelt ‘cea, mai mare freeventa in perioada rece, Debitele medii lunare cele ayo = S| seq] es|22e]2 |8]ze/2) 222/218 ¥ Imai tidieate se realizeaza in februarie, dar aparijia lor se poate constata 3 2B SPolAalPaede [alr |R|S[ee6 |e] 7 ai in’ martie, Primavara, viiturile din ploi nu dau volume jar [ ‘ele de la Inceputul veri au pondere redusi; la finele periondei calde, z a ‘multe pirale seaci. Viiturile de toamnd sint destul de abundente. a| a 3 <3 oe |< - » i In zona montand, scurgerea variaz intre 15-30%, in funetie de “ q ze Be [egldlal 2) Es E altitudine. Apele mari de primivard prezinté maxime in’ martie, aprilie 4 S* | 2 &* [sale] 2] & lee . 54 55 eal, volume med Yuie'de ia tncop ‘ wage Scurgre mining este in timpal ‘se produce in peri IL vestic all seurgerea. uni Ia Pietroasa, pe Crigul Pietros, scur yurare de 1, este de 2 100 Vs/m?. fn cimpia Crigurilor, debitele spetifice maxime din simpul xr ajung la 80-100 Le/km?, Scurgere si debite minime se realizeazi toamna, dar ele apar si in timpul iernilor cu tem- Scurgerea mi sub neralizarea flind cuprinsd intre 150 si 500 mg/l Cele mai importante zone de poluare sint Oradea, Salonta §i 2.8, BAZINUL HIDROGRAFIC MURES. Toplita — Deda, 2, Murepul mijocia ine Deva $i Deprasiuntl Teanaiva 9, Culoaral Mureyuiut inferion exprinsSntre Atba Iulia delimitat de Cerpati Meridinall¢1 Munfii Apusen. sane eg eta Crap de Ves nee Lips to 1 iesren din defilew formind un mare con'de dejecie cx importanta hidrogeologici deosebita. a poe Strabatind depresinea. Giarge afluentt ce vin ‘dinapre. masivele vt i, Muregul superior colecteazi nice Gurghiu — Harghita si 56 ‘con’ de dejectie important este cel © serie de pectul imens_von de ‘Valea Muregului formeazd ‘marginale, dor Mures, s-a adaptat cursul inferior tsi cursurile riurilor Com! Podigul “Huali, care peo distant ‘Tirnava Mare, in cursul superior, primeste o al jortanta; spre aval, strabate depresiunea 'Virsag, in care produsele i geologice sia condi perpendicular zona de cute diapire “din ‘Un afluent important al Tirmavel Mari este Visa. 4a basinulul, Tirnava Mici curge prin de- — Sovata, unde se realizeazd 0 Dupi unirea col Sn care se mentioneaza cute norologl. Ultimol fluent important al Muregului in cursul mij rf “Ampoiul, care prezinta un slab regim carstie. ‘Culoaral Muresului se dezvolté prin zona tec ‘Meridionali i Munfii Apuseni ; in cuprinsul culoa de ingustiri, care determin’ ‘sub forma de conuri de dejectic. Primul fluent important din acest sector este Sebesul, care dre~ neazi -masivul Cindrelul ; inainte de virsare in Mures, Sebesul pri- este Secagul, ai carvi afluenti vin dinspre podigul Secasel 4 ‘Geoagiul a strapuns pri va seria bazied din Mun - sii Metaliferi, ajungind pind Se afld masivul calearos carstificat de la Almayu Mare — Bi _ ‘Aval de ‘Turdas, Muresul intra in depresiunea Stre ; ‘Streiul $1 principal Lui afluenti sint influentatt de regimul depresiunilor Pui — Hateg si a Streiului inferior. Pi Yaea Luncanilor, afluenti wre toate bazinele hidrografice din z 2/2 Be) as reprezentind colectorul principal al rfucilor dintre mun{ii Bana B|A “= [2 Godeanu — ‘Tarcu — Poiana Ruscd, unele avindu-si originea = asl|=)|& is intra in culoarul Timig — Cerna dupa ce a parcurs g Sees zon& montand. In partea cea mai inalta a bazinului superior, 4 Te afluentior sin captate de eanalul Semenic. 5 nea Tereyova, de pe cursul ‘Timigului, reprezinta un nod z Sval de confiventa cw Hidegul patrunde in chelle Arme- ‘ Za) eneel eal 1/22] 23] 2318 iu re valea se largeste treptat spre aval. Culoarul Timi- a Bel Babs re| cl a gului sé termina in aval de Caransebes. 7 ss ee Ea Caransebes, ‘Timigul primesie cel mai_ mare afluent g AS| 8558) 28) $8) £5) 23) 28) 5 ‘Acest afluent volecteazi apele dintre masivele Tarcu — Pietrile si Po- 3 @ Rused in aval de Ofelul Rofu, Biswa formeazd un mare con de i 3 : zel25/2 cll, dezvoltat pind la confluenja cu Timigul, 3 Be/E8|e Napa contluenta ci Bega, incepe morele con de dejectie sl 3 i=" | carl extindere cate apreciatf pind a granija eu Jugoslavio, 3 Be[ aa) 2 ‘Dealurite plemontane din partea sting’ a ‘Timigulul sint drenote 3 32] 28] 8 ; ay 28) 88] 25| 22] 35| 8 Ue descaveare din Bega. a| a in vona de cimpie plemontand a Timigului s-au executat Tucrart a|{_—-_ __ = "+ hidroamettorative pentru combaterea excesulul de umiditate; lucrarile 4 ' Ale 4 Drevinta mare densitate in zona dintre Timnig — Bega fg] o# ae i Smenajat. Pentru marines, debitelor sau exe- Z Hy e812 | t2| 28 4 wre aduce 180 I/s Win zona izvoarelor Timisulut z 4 3] 48) 83) Fal ea] 2 fanolul Zinoaga, core colesteara de pe versantit i 28] £2| 62] £2] 28] uli 350 Us é | 22] Racal £5) RA] OF] aa] EOL sil — s-a adaptat, in sectorul plemontan, Ta s e partea sting® a cursulul actual: to!/un 3 - ¢ 4 slat de Birzava la Gatala, devenind i z al glelilelelelé Un Colector al apelor in zona de elmpie, B) 2 leh lille ls de Deta —- Denta, din couza excesului de umiditate, sau eee Te de desecare e In partes superioard i — Moldo' 2.9, BAZINUL HIDROGRAFIC CERNA ‘Cema si-a instalat cursul in sectorul sudic — Lovistea, di deant gi munfii Mehedinti pina Ja confluen Grogeafic este mal dezvoltat pe partea dreapta, versantul wvoriste din apropierea cumper voarele Cerei, romanese, afluentii de pe stinga (Garba si Man‘ subteran in'zona de dezvoltare a calcarelor. Tn depresiunea Urzicari se afla matea resurgenta c Cernei, care primeste un important aport carstie. subte Roménesc, aga cum ou demonstrat Je eu izotoy a propunerea autorului ; aportul st 1 superior. transversale pe cursul Cemei La Balle Herculane, pe f ‘ape termale. 6 n_depresiunea Mehadica, intens al luentul Mehadica si-a adaptat sistemul hi 1a — Belareca, se aflé depresiunea Bir- le alpine, precipitatiile de- ‘elmpiei Banatului, valoarea pre- jontand, fn golful Ti- nivelul cireurilor glaclare; spre zona a este de numai 520—650 mmvan. In ‘evapotranspirafiel scade eu cea. zona de vimpie, na este de 35—4 yedii lunare este in februari si mar unele zone fn aprilie, Volumul minim in seplembrie s1 octombrie. debitele maxime int determinate mai oles de ploile Scungerea de In inceputul verii, In comparajie cu. alte regiunt ale arii, scurgerea maxima pe riu- Banat este mai ridicata pentru aceleasi suprafele, ca urmare a ‘mai abundente di a primiverii $i de la i Scurgerea si debitele minime au frecvenja maxima in pe- permit producerea de i destul de mari, In 20- 6 ele de cimpie, nu se poate asigura alimentarea subterana in timpul Banatului, seurgerea are valori sub a verticald, se ajunge 57 Usicmt, Chimismul apelor din toati zona hidrograficd a Banal ‘apele carbo r ‘0 marire a cont relativ uniform, » predomin Numai fn zona ‘Acanes, se ev izarea apelor este cuprinsd intre 500 si 1000 inde se constatd si prevenfa siraturirilor, scazind sub 500 mg/l Jub 200 mg/l in zonele montane. pH-ul este cu Iuari Insemnate se produc pe Bega aval de Timigoara, pe zava aval de Regia, $i pe Nécrag aval de Nadrag. 2.40. ZONA INTERFLUVIILOR CERNA-JIU apele din partea 9 ere de riuri montane. Ele se jogate, cu scurgere abundenta ce Riurile Jidost a Podigului Mehedinti, avind fn cate sint sipate terasele tin rafice se. gasese intr-p 20nd de umiditate Simportant aflux de ape subterane spre cursurile de apé, smontul Getic; ca urmare, riurile seack numai pe anumi ‘cumpina de ape dinire iuentiivestict interpretaia gl ca un ecou lel, a funcfionat pind In timp lui hidrografic, riurile mari _urmares re nord-vest spre sud-est, intrind ‘Apat zinul Blahnifel, unde se formeaza si lacuri temporare, 0.930 Tabelut 9 7 (dans U, Ua) 9.16 0.28 Vins 1981 0.20 : v3 i133 | 0,10 Hatingn Tries Lipo Inlesfiusi Coma Jéo. Bilontal hidrologic ebitele medi gi acuegetea. mining In peioada 1950 opetaiva Deenttud einen ft timpul anulul prezinti| urmitoarele valori : 44—044 1297 te, iar cel minim in septembrie. ‘Seurgerea minima este bterane din ., apele prezint’ sa prezinté valori cuprinse pe ‘Topolnifa $1 500—600 mg/l pe Desnafui. In sudul podigul lor este de 10 grade germane, ajungind in 2.11, BAZINUL HIDROGRAFIC JIU Bazinul Jiu dreneazi versantii sud-ve ali, partea vesticd a piemontului Getic rea’ Valaha. ‘bazinull daluroase G5 ani, una dintre a de a intra in depresiunea Petrosar ‘calcare intens carstificate, cu influenje negative asuy ‘oducindu-se plerderi de api spre bazinul hidrograti translivan dreneazi in cursul superior zona di futiana 9 Paring, Bazil fn zonele de caleare, sint evidente Senomenele carstice. tectonice, et a La sudul zonei. subcarpatic © intensé drenare a apelor s} fa hidrografica din dopresiunea Tg ‘Se admite, ed in aceasté 20nd, ‘Amaradia (de Voitesti) s-a instalat pe un curs par i Riurile ce dreneazd versan| ‘© banda largd de calcare, afectate de fenomene.carst puncte hidrivore si importante resurgenje carstice, exisi “68 idrografic im altul, aga et efectuate de autor pe baz de trasor ‘aceastd gon sint Su Sohodotul iyi pierde 0 parte aval prin talveg sa {aval de aceastd depr seacdi In flecare at 400 moan in depresiuine, Sac in baainul superior a epigese 1300 mmion, determining © scurgere dines eireuriior lacie, 69 La contactul Podigului Getic eu mun ss : can’ si fa sudul defileut . 2/3 [scien | | i 82] gf 41000 enm/an, dor in bazinul, sup 3 [meet Sete Nee : 1400 mmvan. é 2 [28/83] : Jn podigul Getic, preipitaile seu spre, sud = risfe | iret seein a | pinarit de £ 2 s| a] aa] a2 a i % | #| 22) 22] | i Evaporatia prezinta valo tl. ]4 sss 4 subcarpatied, avind 500—600 mm/an, val =|: gale [eke ]2]2] 281 z4] 1 tana gf spre cimpille joase, side sr- |< ; Debitul mediu al Jiului la virsare este de 86 mvs, cele mai mari Te ala ina ; debe adurinducle Giortal (118 mrs}, Motul (U5 m4) 91 Tsmana alg 2 | SIE 4s Ee] 1 os (06 mis). 2 |3.| 2 | 74 z : | Seurgerea are velori moxime in luna Petrosani a|— s Lee, 200 : <0 t seo,..1000 i 0— 1 3 nn \ 7 y 2 coo... so | wav E <3 2 wey £ t g 1m] oon. at | av E 3 >i | eo.. 7w | av i 0. 700 ; r c Fs é so. 1200 a 3 33 | 4, . 33 5 is <0 | sm. 130-199] 70, 3 | so. i 180200) $00. wo a ‘ pat |. lcs | soda. aon | SION 2), 1 | 4.0) ...17] <1 | 1000.,.1 300 80190] 700... 800 | vive 3 18019 500,.1 000 | z i ' 3 <0 | 500.1000 1200 bs 160180) 700. 800 t 60a} 700... 900 Ts > 10 700... 800 3 teo—17o] —600...1 000 aa 1o—18q] —00.. 000 wo—tso)_<700 | 00... 700 104 © dova I \ Unitati hidrostructurale majore pu] >w0 b..2)190—164 <2 | 4. CARPATIL ORIENTALI itatea structuralé. si geomorfolo- tie geologicd, fapt ce a condus ja f | Separarea ei in mai multe subunitifi, prineipalul eriteriu Iuat in consi derare fiind cel geologic. z i i i sint cuprinse intre 1000—1 300 m, cu o energie medi 600 m. Tnaltimi de peste 2000 m existé 1a. extremita| li, precum si adaptaren 45, 113), 44. INDICH DE RELIEF AI CARPATILOR ORIENTALT linfuirea depresiunilor longi sud, Depresiunea in acceptiunea larg’, pre lief une . Depresiuned, in Carpatli Orientali per- asa cum sint Pipirig gl Hangu. 107 + 106 Depresiunea Dornelor, laces, + 00 mprezinté un contact prelung rand nuntossd, ca urate a. prerenfel formafiuniar piemeontan ; Strnal pe Haneul sud-veste, energia de relief este de 600700 m, dat Hind contact tectonic nemascat de formaliuni piemontane. Bepresioen Moremarepli stats inte 400 00 m. crud o suprataja mare, Energia ue rele! Gxeebfia tondlor larg terasate ale leet inferiare si @ Plemontulut Mare desu Gutin, unde este de numal 200—250 m. De nota ek falia de pe marginea nord reazh o energie de relief de eteva sute de me Intre valea Moldovei si v: Jn celelalte masive. In zona alpind, coeficientul imal redusd a strata Ge 23 Precum si o valoare mai mica a scurgel eres | densitatesrefelel hidrogratice "se resuse By Ts ‘ibazinul Covnieuli, densitatea are valori si mat miei, 0,88 ies, dar in zonele’ de-convergenti hidrogratih, aya. cum set Tara Oasulul (bazinl Tur) gi depress lensitaten reste pina Ja 1—1,2 km/km?_ aS Sere Seicahnaei aAiniaa "e Pe versantul sudie al Munflor Roda Bi Subearpailor co- ta i de~ zona mai joasi a M i hidrografice, aj ‘acum est pr ste 200—300 m In Gorn si Margineni, tn curmétura Girov — Bozieni, care faci Podigul Sucevel, energia de relief este de numai 50—60 m. energia de relief legitura cu relief mat sedzuti, ‘preci tului de zipada 60—70 de 10—12 Wark’ -a_ Trotusulul, le sint de 0,7—1,2km/a ri Cuprinse intre 900 si 1100 mm/an, stra~ f iar scurgerea medie specifica este de 10— ste valabilii si pentru Janjul vuleanie Ca- migeétilor thodano-valahe, care au determinat ‘Magura Odobesti, Culmea Zabrau(ilor si deal ‘pova gi Deleanul prezinté energie mare de re ile energiei de reliof evidentiacd foarte bine unit carpati it si depresiunile dintre el, in special in valea Trotugulul ‘Rimniculuj, iar contactul cu Depresiunes Valaha este mareat printr-o energel mai scdzutd 50—10¢ m, a prezenfet.cimpie! piemontane de glacis, mai dezvoltata Mileov si Buzau, In continuare, Sntre valea Rimnicului gi valea Cricovulus, energ ‘de 300—450 m, izolat 500 m (Istrifa, Pietroas ‘Virful Bradului), existind si zone cu aspect de defilew, asa cum pronunfat, zona de glacis flind foarte Ingusta sau lipsind, wai pronunjaté se consiat intre valea Cricovului si va~ fn sectorul nordic, unde prezenja pintenilor In zona versantului est 800 mm/an, iar densitatea ret ile sint _mai_reduse, ice de 0,4—0,7 krn/km? me sonra si in regiunea Obcinelor Bucovina se inregistreaza preci peste 600 mina Masivul Vrancea prezinti o densitate a re ati decit zonele invecinate : 0, casi, Se ndauge Tntve Valea Desiuut st Wales Prahoves‘ enegin ue cxuta,pecpiaile cet in ow tno ma ta fete in cae prin foie gmat, salar; late Een cre ret a unel Bazine prez deolane grupa nordici, din care fac pi 1unfil Maramures — Rodna, p jrogratice (0,7—0,9 km/km?, file refelei hidrogr’ 1,2 kaw/km? in jumi arie'locali de scufundare, urmare a cantitajllor mari de preci ce cad 1 precum sia duratel mari a stratului de zipadi, care depaisejte 90 108 109 SE sgromgytess lt * Tabelut 18 z cua ssn dem one xe | se | me | pie Piite eet ws | 107 | 10 4 . 1x3 a o | oO aw 0 aa val a A 44, 143.0 | 135.7 | 126.0 | 119.5] 93.7 aa | See | i9.3| 24,3) Numai °C ar 55) a3) 5) a3] as] 3] 383) 3] 88] #8) 8 ape asin PPL AL S| ao” | ao” | woz | ais too | or | 3 19 48] 82 70:3) 343 | 29 13° | 48) | wy N21 Flats Neamt wal ea | ay ri 39) HA] 33 | 83 | 245 | Ge9] s xo av Stista Gheorghe Bo) atl wi) zal vel ua] 30 Bl wal 393) a7 | a] 26 ws fun] as’ | a | ‘Rimalc Stat =23]=08] 44] 2] wa | aoa 226] 221] oe] ins tata 343] 303] 20.1] 383 95 | 38a] 434] 35] S18] at OY OP] asf ao! | 9s) fade | | ae] a | ae =31)=46[99| 43 v2] wa| oo Pretest saa 339] Set] ae wie] ax | 05 of Yo") SO] a6" | 8 | SF —33]-28| as] so) pa] eal so] aa] us| ss | Bes 233|799| 2r2| 472] 1¢3] wor] $43] 239] 23 | aoa | ato | ae | 26 wav : oP] 87) ar] 7] ah | toa” | wat] ce” | 957 | $84] 9° | 78 =33/—ts| a0] ss] p2| ase] val val os] aa[ 20 Baer 347] Goi6| 385] soo] 385] 248] sora] 26] 29 | ano | sas Xa ce i —ta]—3.| os] 37] 107 we) 3] co | 1 Stale i384] Se] wo] 373 | west 25) 23 | at] aa Ix oy eof O°] PL a? | Sy 5°] os" | "| si3)—29] Sof 72] wet} oa) ual wal 27 Ruetr | 385] set] ott oss] 944] 623 axe 3 13”) o3"| 8 : 3a] 32| 30 [03 Lar Ve Ont 139] 8a) 34s Pas [oo B | ss] ae" 1 0°] Riedel I — temperatura 5 °Cs rindul’2 — pecipogi, mens eindal 3 evapetrauepieatin, ma. fat inelusiv Depresiunea Tg. Secuiesc,, densi- ‘destul de redust (0,4—0,0 km/km®), data fatillor (600—700 mam/an), durata stvatu- iui de eapada find de numai 60—70 zile ; exceptie face zona de conver fa hideografied de pe Olt, de la nord’ de Bragov, unde se reslizeazA EY ksi iam 0,9-1,0 km/km?, reteaua hidrogeafics find ‘aparatulul vuleanic. Ta Gruntit Bucegi gi Piatra Craiului, unde calearele si conglome- ratole ecupa suprafete insemnate, precipitafiile tree de 1 200 mmi/an si Surata stratulul de zapadé este mai mare de 9 felei hidrografice nu depageste 0,4—0,5, ex: fijia geologica determina formarea unei de suprafays. Crejterea densititii edtre per eazi aparifiel unora dintre cursu1 ‘Sapte Izvoare (Scropoasa ‘Valea Albi, Val In Depresiunea Bik tatea refelel hicrografice fiind de 800—900 mm/an in cuprinsul de zona montana a ramei, unde stratul si Depresiunea Valaba este trac 6 km/lem? 1a 0,3—0,4 kev/em?, ‘yal Ciomedul Mare, se _mentioneazi o valoare ridicata, stalaté radiar pe ve nea Comanesti ai mic, alimentate din ‘acesté zone, fragmenta: isuri sau din piemonturile din de~ ‘este sub 100 m. ‘entali, pentru 135 azine hidrografice, s-a determi- ‘a densitatit rejelel hidrografice de 0,62 kem/kx ri de cli: ‘cei dol versan{i : precipi fare a stratulul de zApad& pe versantul ves de fragmentare de 500—700 se icaz, Trotugul superior, Oituz, Buziu superior, vesticl al culiil Stinigoara si Muntil bogate ¢i durata de cel estic, ‘gi in Subcarpafi, densitatea refelol hidrografice se diferentiaz’ pe sectoare. = La nord de Valea Moldovei, unde trecerea de la zoni Caxpatiior Oreintali la Platforma’Moldoveneased — se face sitatea are valori destul de ridicate 0,6—0,8 km/kan’, in condi pprecipitafii de peste 600 mm/an. TReducerea precipitajillor sub 700 mm/an gi chiar sub 600 min/an ‘in depresiunile Radauti groase de nnisipar! si pietriguti, contribuie Ja’ scdderea valorii densi i Grografice a 0,3--0,5 km/km?, Local, aga cum este Depresiunea Ra ‘se constatd zone ci exces de umiditate, scurgerea medie specified clerlzeaza prin valori irsei ; aceleasi valori se valea Trotugului, domind va- densitatea este de 0,8—07 kan/iem, ind de 800 mim/an. ‘Pind ia contactul eu Depresiunea Valah3, Subearpafit prezinté o censitate medie a refelet de 0,5—0,0 km/m?; numai Ja paralela Baciu- « fui unde Subcarpatii prezinté itimea maxima de 30 km si Snaljimt ‘ogeologice gene! ‘— predominarea rocilor imperme: ‘oci metamorfice, roci vul- 8 ied ua Ey eT fesan cane ee feet el ocr a ice remnees | agus is aves i sere TREE specs] eau Etro [usoowan petiaues 8 caer nae : a eer Tas z Fie, 13, Caacterinwca, hidrscologiet suited enuitane, gin ocean. eacestonee. Uno-teaigrales dup Tuite Vig, HM, Carutorizarea hideogostogich a sitet icone Bae ica mntany (Soecestinen Tio-straugratich 3 x Fi 2 a a 4 a oT 8/8) ee cased oc ie cu AF} meena IIE sr esac yon Zogeent pe nina Mstelged Fig. 7, Cratriarea tideogeotgies = cho ultek bacon ait [kpirincatel forssul Secon Wosteatigediel vSSitag, saute : ; : mast] TRIASIO mal Page ovate in ; '— faliile, chiar cele de Fund cunoseute si exploatate cele mai numeroase surse de ape minerale ‘earbogazoase ; gemepele termale sint pujin cunoscute ; = alterarea mineralelor, in special # melamorfice, determind prezenta Fe “to mare energie de relief care, si a unor precipi re marl ; — glaciatiunea a fost a depresi numai depozitele 16 ; ae 2 [sven cmp i | 3 RB) a : : é § i i (in zonele montane sau deluroase, riurile mari for- ‘ce prezinti important hidrogeologicd deosebité 5 jor pot prezenta nivele de terase suficlent de lor Westul de mari spre a fi luate in con~ siderare pentru alimentiri cu api; 7 mate predominant in din elemente de In conurile de dejectie si uncori in sluviuni, apele subterane se pot gist . surile de apd curg, indesti, determinind 0 alimentare In subteran, in see- tre valea Trotusului gi valea Buzstului ; —"amenajitile hidrotebnice, inclusiv transferurile de de egularzates male, pentru alimentarea eu api a unor 1 Jeconomice, precum si cele impuse de necesiti- tale structural care major, fllnd defieitara cub aspectul considerate numai sub aspect jor sau al cali ein vdrostructurale sau bazine hidrogeologice din rezentate in continuare, Insofite de 0 carac- terizare generalé, Depresiunea Dor ta cu un strat prin eroziune. 1d in funetie de ‘Aeest tip de hidrostructur pus in evidenta num: din zona Rartiu — Pojorita 2, Hideostrueturi carstice, care fn general se dea nivelului de bazd, dar in anumite zone ajung si sub nl ‘Allmentarea este, de asemenca, de tip pluvio-nival, dar foare participa si refeaua hidrografica de suprafala, Desear Sublerane se face prin resurgenfe sau exurgenfe. Atuoi Sub nivelul de baza, in zone depresionare tectonice inchise, apele sub- terane se afld sub presiune. ‘3, Hidrostructuri depresionare tectonice, in care acvifercle sint de {ip multistrat, apele subterane aflindu-se sub presiun« i catate ele manifest asc sau arteian, Acvifer: Ge tip granular, cu dimensiuni ale granulelor variind Grates si grosier. Alimentarea lor se face predominant din apele de Supratafa, si subordonat pluvio-nival, in zona de rama. 4, Hidrostructuri fisurale, in formatiunile metamorfice si {ligului eretacic-paleogen, Atimentarea lor este in general de tip pl hhival Apele subterane se aflé sub presiune, manifestind asconsi ‘sau cu nivel liber. "5, Hidrostructurl aluvionare, in lun in general eu nivel liber si alimentare din refequa hidrografi ‘pentru nivelele superioare de terase incepe si prezint importantt Simentarea pluvio-nivel’, Aeviferele din nivelele superioare de terasi se pot desetrea sub form’ de izvoare, formind aliniamente: de izvoat a rocilor carbonatate Iria cunoscut prin apele minerale carboge- din caleare ériasice, acestea prezentind at prezenfa HS in unele surse, este 0 hidrostructurd asimetricd, avind la ronstituit din ealcare, in timp ce flancul estic, al- it, Drenarea apelor se face de ape carstice de la Trei terase si conurl de dejectie, , dar: lina st, depuis, r= leanogen-sedimentar ‘Ge 1do0m spo central depres Gore enna us no fen Depresiunea Ciucului:Inferior (Miercurea tun ecviter sural sub presiune in depoziteleflisul + 120 rior «(Mkadbras) este caracterizaté prin dng din depozite vulcanogen-sedi- 22).. jazoase), un acvifer multistrat sub ‘vuleanogen-sedimentare, precum $i aluvionare, ‘ca urmare a unui drenaj suprafafé, determinate de pre- ilor dintre bazine. Depresiunea Jolotca, umpluti cu pletrisurl gi agile eu lignit, nu este cunosculd din punct de vedere hidrogeologie. Depresiunea Birsei, cea mai mare depresiune posttectonicd din Car afi. Oriental, ‘hu exist& depozite vulcanogen-sedimentare decit i in unele zone piemontane, cuprinde mai multe sub- ale : Depresiunea Tirgu Seeulesc, Golful Sf. Gheor- ul, Depresiunen Brasov, Bazinul Stupini-Mlerus i 5, 61, 113}. ‘$i, Depresiunea Birsei reprezintk un bazin hidrogeologic inchis, in’ care se-cunose zonele eu exces de umiditate, Alimentarea acviferelor ae adincime se face fn special din zonele de ia rama, la aceasté allmen- tare participind gi descirearea apelor din hidrostructurile de la cama [M, Taneu 12 bnodeouoccd a parte a zonei de contaet cu rama din sud, intre Capul Covama, se menfionesz’ conurile de dejectie ale Zagonulu, evidenta de numeroase tzvoare (care sau ingeminat gi au format al Brejeulu Zona de contact din sectorul nordic prezin Mrieeni si Moacsa se consiata existenja une uiti din depoaite argilo-nisipoase cu intercalatil cdrbunoase. In continuare, de la Moacya spre Anghelus, morfologie $e evidenfiazl pre= zenfa unor glacisuri nut prea dezvoltate, la limita lor inferioar8, eonsta ‘indu-se prezenfa unor izvoare, 1m zona golfului Sf. Gheorghe — Vatea Crigului se evidentiaak eu acelasi nume, eare mai este cunoscut si sub numele de cont recunoscindu-se patru nivele de terasa ale Oltului. acest golf a fost cercetat de M. Kusko, care considerd ‘a format in faza atticd tardivi, pe care o fixeazd (Meojian-Pontian inferior). este reptezentat printr-o brecie nisipoasé in matvice argiloasi, cu elemente angulare de gresii eretacice si ca len! de nisipuri i tufuri, grosimea complexului fiind euprinsa 20 m. Urmeazi un complex constitult din argile, mane gi nisipuel care se gisese. mai multe strate de lignit ; grosimea complexulut es YVariabila, maximum find 250 m, fn zona’ eentrala de. subsig partea inferioara predomina marnele, iar 1a partea superioard nisipuri ot ajunge pind ta 60 m grosime, In zona de rami, grosimea Pliocenl se reduce trep Ja 5 m sau chiar poate disparea, in timp ce le centrale poate ajunge pind la 500 m, Variajlle de facies. sint mari gi rapid : Pe thisurt medi caractere diferite, ‘piemontane el grt jocenul inferior, reprezentat prin pie- ‘cuprinse intre’ 5—50 m, ior nu sint menfionate, in acest timp zona fiind exon folocenut este reprezentat' prin depozite continentale alls vionare, ‘Tectonic, deporitele pliocene au fost afectat de migctirile din fa; ‘prezentind inclinari de 5°—10°, dar flind intens afectate de fal ale. Pleistocenul inferior nu este faliat, Se menfioneaz’ ci superioara a Levantinului si Pleistocenul inferior a existat © fai de exondare. wus stat pt ecg se ees ea epresuned, irs! sint ; Ae depredun, se menjoneaza conurle de cejet de eroziune a Creta- recum $i suprafe- provine din unizea conurilor de dejectie, inferior, pentru care 123 122 Regex bem EE Aorta "mare a maril permeabilitAti structurale evidenjiaxd paleovai. Aceste paleovai co subterane. std, la cave se jetermind 0 situafie hidrogeolo je nu prea mari; de la foraje care manifest’ foraje din care se objin debite sub 0,01 Wis Ginte-un singur con de de- pe direcjia Brasov — Stu- nat lipsa unei refele hidro- si foarte diferita.1a di mstituit din unirea conuri Sxtezian (cu debite redu in unirea conurilor de dej rezentate I depresin se adaugi gi conaifile insu donates naubtran ate mel feu, i ba ‘© tittatie deosebita prezint& conul de dejectie al ordied a piemontulul Zagon situa P ject voare ant nema @ piemontulul Zagon esie marcatt do-linia de i- In zona — Arini, pire de terasi. Contactul cu rama esticd prezinté o serie de particul sue rile au sapat vai adinel inspiemontul Feldioara — Mierus, pe care se gasesc miei conuri de dejectie. ont de_pie considerat cchlvalental stratelor de ‘Cina ean De Ia Zérnesti, pind aproape Ja confluenfa cu Pinieclul, Birsa re~ teat eonurile de dejectic ale afluentilor ei ed pe stinga. . Pentru Intreaga zond Gepresionar’ a Bi Grogratice este in medie de 0,5—0,7 kin/lm’, $i Jele convergenfe hidrografice din cuprinsul depresi ‘eulese —~ Lunea — Imeci, Aninoasa — Brates — Surcea, mer, Bod — Feldioara gi Augustin — Racosul de Sus — Principelele zone piemontane din cuprinsul Depresi — zona piemontand sud Zagon si furl grosfere, bolovaniguri alterni 1 jee - ZONA ‘CU APA SUB PRESIUNE Fim .slude piemonturile Feldioara, a, Brug ; aceste piemonturl Cimpul Frumos, Reci, Turia-Dalni sint constituite din pieirisuri mérunte argile, earacteristice filnd cineritele si alte pr ‘adauge. gesurile Birsei, Ctl lenvoltiri dif ‘tn plemontul Sohodol, exist trei nivele de apari fante linil de izvoare : $0800 m, 800—700 m, a grosi multe vai sint seei, apele infiltrindu-se in adincime. Gath de aparifia de izvoare pe aliniamentul Stup! Yea.in general, plemontul este lipsit de ape"subterame 1a: adincim! mit 324 ietr 2 plemontulul (spre contac fillor hidrogeologice ale al conglomeratelor_cretac ftuit din pietrisuri toase ; pe misura depir ful trece Ja argile si mame argiloase, Miett complex detritic reprezint’ un paleopiemont constituit din conuri de dejectic ale refelel hidrografice, care s-a inslalat si dezvoltat dupa misednie de ridieare din faza valaha, postviflatranchiand. “Acoperigul complexulul postvillafranchie mamnos St, Prestian, care spre ram prezinté a nisipuri ; grosimea cunoscutl a complexl Ta Cuts. ‘Suecesiunes stratigraficd se i din argile, nisipuri, nisipuri eu ‘osimea lor erescind de asemenea de Ja ram’ spre int a i prezenja zonelor considera ci zona depresionard eu aspect de culoar, repreainia un vechi cur al pielall Eeteinig, nee 12 om ‘Depre et “ in doraat leat ce apar- cenulut st Holocenatti, Hiroge - it apelor minerale carbogeaoase, cantonate™in- strat sub presiune [57] 7 in gona Cernats de Jom, Levan i de cen 10m cu Interal 14 sub presiune, man nant de nisipurl_ si ul mediu se termini ‘dupa care urmeaza faza ducarulut au un debit renal superior este constituit din conuri de dejectie $1 pie- 4n zona Horvath s-a apreci oe in ae so i ey Pe ecto eazitt Titgu Secuiesereprezintd o depresiune ints Wweguri iau_cont de dejectie, Apele su! din acest acvifer au reziduu fix cuprins Snire 300-400 mg/l gi duritate total 1325 grade germane, dar Fe 4) ‘Mn ajung 1a confinuturi de 4—7 mg/l _ Piemontul Cfrapul Frumos face parte din conul de Oltului intre Ghidfalau — Coseni (vest), Coseni — Ozun (sud), Ozun — Sintionlunca (est). ontans. post cu un fundament carpatic scufundat in timpul migciril ie acoperit cu o cuvertura de depo: ter 7 caracter s. Aceasti depre eraia entate in general nor I ce se produc, apele freatice se gisese 1a ‘aceea, apa izvoarelor ce apar la limita terminalia conurilor de dejectie in zona de rami nu se organizenzi inte-o re\ea hidrografied permanentd, ni ale are se. azi prin feno- fondele spate in Oligocenul unitayii externe’ a 126 war recente au grosim! de 4 m. tn cuprinsul sesului Birsel, se individ pus in eviden(a,Intre adincimile.2 200-2 500 m. uaz metan, al Bodului, In general, unitatea este. bi Pati de CO, de-4l¥” i gaze mixcte eu.un confinut de COr de Depresiunea:-Tirgu Secuiesc se_carac Rfere, earé..se deosebese dup’ modul de Hidrogeolo prezenfarjar-doua." Gireulafie al-apelor subter Un acviterde atl de exis de, umiditate (cimpil Rogosteter) se iazi prezenta pragului Bra~ separind dowd structur ‘depres saben eit 9 graben Huh Verh ambele coninind ‘pe’ sub ‘strat! sub» presiune. fnulwi,. prin infiltrarea’ p sistemel recipi ie fracluri existente. ‘structurd, det presiune. ‘In partea nordic a depresiunii Bragov se separé bazinul Stupini— Ghimbav—Feldioara—Maerus, unul din’ cele mai mari bazine fn care cireulafia g ale Depresiuni el poate fi subdivizat in culoarul asemenea,-un acvifer,multistrat, cu ‘sebindu-se ferul:de medie. adincime, pl de str in aluvi {1 piemontan ‘Turie-Dalni je 15—20 m sischiar mi sy Secuiese au dir ie. NV-SE, in. piemont ESV sau,.V-E. dn,.piemontul Ghelinta, La au obfinut debite de, 0,6-r11,40;U/s..cu deni ‘Apele, din ,depozitele .cuaternare, at. tipul-hidrachimic ‘cel numdi 0,2—4 m, reprezentind part. finala'a conuiui de dejecie a Tilungului gt "Telulul Cig, 20). Ha yotd de soseaua Hisman Pesjmer totald, a apelor freat va element. structural Gogedlogice din. partea {loneaza :pragul, Borosnet YERCOMIENE i ‘a, fost cercetata -hidrogeotogic. pentru , Brasov. Morfologie, in cuprinsul. depy de de la vest Ge Pre} z le Prejmen, se apreciazs Ci im aceeasi rosie spele"Uirhayulu pon Itratiilor apelor de preci eee 129 Chgecere compere rename SESS GHA SANS LSS yl aye [DI] be pve maseoe FE Fig. 28, Shots hidrogeotonica l Datele forajelor execittate ar 30-35 m nu se mai objin debite ir din prima general cografice o-psamitic de virsti Pleistocen ., ce constitule complexul superior, peste care stau aluviunile subactus psefitie de virst& Holocen inferior. Pind la adinelmi cuprinse Intre 22 si 34 m predomind je granulare grosiere ; mai in Ime predomina fe nisipuri fine sau prafoase, din care s-au ok soseaua Brayov—Tit tuite din fractiuni granulomettice mai mai mici declt 1a est de aceasia sosea debite intre 12 gi 25 Vs, eu denivel ppartea vestic8, debitele au fost de 1,10—3,2 2Atoare find 5,1—7,2 m, dar tot in partea vestiek s-au objinut ride 2-4 m, Valorile calculate ale permeal 0,75—64,80 m/zi. Debitele obtinute tn bazinul hidrogeologic al izvoarelor au fost de 17-20 Vs, eu denivelari de numai 0,2—0,35 m. Jn partes vestici a bazinului Reci — Prejmer — Harman au fost puse in evidenta ape arteziene, datorits, probabil, tn afara condi morfologice corespunzitoare, gi prezentei pragul irogeologic Bra gov — Sinpetru, ‘Trebuie mentionat, totddat, c& 1a nord de Sacele, pind Ja adincimea de 35 m, uncle foraje nu au pus in evidenté nici un Fel de ape subterane, ca urmare a infiltrajilor si drendsii puternice din zona fnall& a piemontului, ‘Sensul de curgere a apelor sublerane este # de 2,7—5,5 m, in timp ce in denivelarile corespun- 15 Us nt de 130 citnicucut a gesut a x [Toei iil stenspoee [FE rtrsroin Fig, 26, Sectiune hidrogeologiet ln nord do HitrmamPrejiner (Legenda de la fig. 25). o in general sud-nord, cu unele direc locale, gradientul: hid Yaleri de. 0,0016—0,0098, Apele sublerane din acest. ba apes riunile actuale au grosimi 2 is. Adineimea creste spre aval spre Vi ‘Fm, iar debitele si petru—Bod—Feldioara, unde gr ‘Sbfinute au fost cuprinse intre 1 si 5 Ws. : Foraje hidrogeologice executate pind 1a adincimiea de QQ au ‘atribitut complexele Htologice menfionate anterior, objinindu-sedebite ‘de 9-11 Vs la Rignov, C Govileg, Vulean. Pe profilul Ghimbave=PFejmer, au fost puse in evidenfii debite de 3-1 Vs, eu denivelnTde In zona culoarului Oltului, din foraje exeeulate in zona Rotbs s-au objinut debite de 24 V/s, cu denivelari'de 13 m, din aluviun| ott ‘Spre vest, prin culoarul Vadu Rogu-Capeni, Depresiunea Birsel ia contact eu Depresiunea Baraolt. ‘Aceasti unitate a fost cercetati din punet 4 E, Liteanu et al. {70}, Bazinul (depresiunea) se dezv fcaloar intre Bod si Virghis, in cuprinsul iui deosebindu-se © zoni ral ‘eu grosimi mari; granulatia scade ‘eu gesul eluvionar, depozitele deluviale, constitul triguri marunte, sint subtisi. ‘Pe suprafaa gesului aluvionar exist 0 se beleiuge gi zone’ cu exces de umiditate, In baza depor in complex de pietriguri gi boloviniyuri eu g ‘tre 5 gi 25m. 1 In zona Capeni—Vieghip—Baraolt, autorli separ in ac veomplex inferior edrbunos, peste care sti un complex marnos ; Jneridionala a bazinului, peste complexul marnos se dispune un com plex predominant nisipds argilos, care suport un complex psefito-psa- “mitie (fig. 2 Complexul cdrbunos a fost separat 1a rindul lui in patru orizonturt : — peste fundamentul cretacie, se dispune un pachet de mare gi argile, ea grosim intre 1 si 21 m, care suport orizontul TI de eirbum ‘2 caval grosime este cuprinsé intce 5 gi 10m; 132 as s g “8ef & a3] 38 “x ae f ey Be 3 # ! i is a # fl ae 2 34 g 2 ge | ay 3; = = 9691 Sesiier v2so00 ig, 27, Scoffaae geoogick tn Uasinal IsaoltIntee Capen! gi Diboebst (dupt G, Vasilesou et al lenticu- partea — urmeazi un pachet de marne nisipoase, eu intercal lare de nisipuri re 13 i superioari evidenti nisipoase si nisipurl, gros de 12—50 m, care suporti or de ignit, prineipalul strat exploatabil ; “2 ultimul orizont este constituit din marne eenusii compacte cu mi cuprinse intre 1 si 30 m, peste care urmeazi un banc de ni- cos de 550 m, seria Incheindu-se cu orizontul 1V de eérbuni. ‘Virsta complexului carbunos este Astian superio este complexul cérbunos, In zona axiala a depus complexul mamos gras de 100—300 m, co ile si argile nisipoase, cu intercalalii subjiri de tufuri andi partea de nord-est a bazinului, s-au evidentiat freevente intercal Complexul marnos din zona depresionard trece Iateral, spre rama, lle reprezentind faciesul Titoral, cu caleare lacusti facestui complex este Villafranchian, eventual cuprinzind si St. Pres- ‘ianul gisesc pachete groase de nisipuri 5i nisipurt Strate subjiti de argile, care stau peste complexul mamnos. Aces ‘complex i ¢-a atribuit virsta Mindel — Pleistocen medi Deasupra_complexului tulte din pietriguri si nisipu metrice, cu intercalafii subjiti de 13 m de nisipuri argiloase si argile nisipoase, Complexul se ingroasA treptat de la nord spre sud si de Ia fest spre vest, mareind wn proces de subsidenta in aceasta zond, Pentru acest complex psefito-psamitic s-a procizat virsla Pleistocen superior. din nisipuri si pie~ ‘erone cu complexul psefito-psamitic, Ele se subtiazd de la 10-20 m (cu granulat mai mari grosimi fiind complexul —psefitie subactual sti pe formal fe la Maerus spre nord, sta peste complexul mamos, Vi “lui psefitie este Holoce: este acest complex se dispune o cuvertur de nisipuri fine jpuri préfoase aluviale-proluviale, cu grosimi de 1--16 m, a car virsta este Holocen superior. 134 ~ Struetura Ciueag — Zdganu prezinté in baza conglomeratelor un orizont de ealeare ; descarcarea apelor se face lateral sub forma de iz- youre fie la contactul cu. substratul impermeabil, fie prin sectionarea acviferului de eroziune, ura carsticd Mereni — Meghierus — Virghiy nu este stu- inet de vedere hidrogeologic jomeratele de Pergani prezinta descireare spre valea Oltului joare cu debite importante ; ea alimenteazd in subteran unele Calearele Comana nu sint de desearca Seropoasa, precum i ‘aparjin si calearele din masivul Post’ In Muntit, Bue logia rocilor si sti corespunzind zonelor cu grosi de Buceg! ipl 0 mare suprafafé in partea iunii, apa cireula prin fisurile conglomeratelor. La contactul le marno-grezoase de sub ele, se constata yvoare cu debite mari si constante, aga cum al Buce} pe partea stings a la mare pe care o ocupi conglomeratele, grosimea mare ‘abundente ce cad in zona asigurd o alimentare eonstante ale izvoarelor ce apar din iale minime ale izvoarelor ce apar aceastihidro pe flaneul vestic al Bucegilor, intre valea Morarului si Piatra Ars8, se apreciaz’ In 500 V/s, Invoarelé co apar pe flancul estie al sincli Buc lavoare de pre je de izvoare din conglomerate sint determinate de mai smulfi factori : —contaclul dintre conglomeratele de Bucegi superioare cu for- majiunile marno-grezoase din conglomeratele de Bucegi medii ; — prezen{a intercalafiilor grezoase 12 anumite nivele in complexul conglomeratelor ; — deschiderea prin ot nivele inferioare, unde se vps D. Patrlius) (Soccosunss lito-strtigratics ‘AU aul curs permanent (valea Seaci) fare vailor vecine care au curs permanent (Va- joarea) ; chiar si in aceste vai, dupa perios abundente, par’ iz de prt color permanent Iiile sau intersectia flancului sinclinalului cu suprafaja terenului Alimentarea conglomeratelor este de tip pluvio-ni Calearele, desi ocupa o suprafaja mai mica d je higrostructuri importar iele pe care ie voarele carstice, Dintre resurgentele ‘importante se wvorul de pe valea Horoabe (Coleanu) cu debit cuprins intre — izvorul din amonte de fosta pistravirie de la Cheile Tatarului, cu un debit de 10/5 ; spre deosebire de stice prezinté devers lor nu apare 0 linie evidenté de izvoare, o parte din ape infiltrindu-se in conglomerate. Din aceasta zon’, se citeazi urmitoarcle resurgente : — iavoarele de la Sapte scdri cu un debit de 50 Vs ; ‘— izvoarele de la‘Tamina, cu debite pind 1a 50 V/s. In zona Muntilor Buces in general ele nu apar pe calcare sau au grosimi mici. Tipul de alimentare este pluvio-nival 137 Deporitele glaciare (miorenele) prezinté cond ‘acumuliri de ape subterane numai alunci cind golurile dintre blocu: mari sint umplute eu material fin detritic Gin valea Méldesti nu au izvoare permanente, pada se topeste destul de tirziu, dar din cauza permeabilitil i a gradientului ridicat, apel In pat ape carstice de pe Valea Rignoavei (in zona Cheilor Risnoavei), ‘a 100 Vs captate pentru alimentarea cu api a localitailor si Jor economice din raza localitatii Risnov. Tn partea estici a masival trile de ape carstice din Prapastii ate fiind folosil onal exista zone cu valor’ ale energelrelefuut de peste 1/000 m, dar s! zone cu 0m, aga cum sin cor dora! Timig — Cor nen Petrogant iea Lovistea precum sive lul : Depresiunea Mehadiei si Depresiu- (ono-eroziva Bahna [92] Din cauza suprafé si Paring energia de reli ‘rece cu putin valoarea de 600 m. 139 I cnet uf aga com sat Alm, Lava, Semente si Plana Reet, prezinté caracter insular in ceea ce priveste energia de relief, : ‘Coa mai mare valoare a densitétii refelei hidrografice se realizearA E pe versantul nordic al masivului Fagaray : 1—14 ken/lané. In acest Pe. ehncurile glaciare au o frecven{ mare si stratul de zipadi dureazi fests 90 alle, find prezente i fenomenele periglaciare. Din cantitatea Pest goo pink la 2000 mm/an precipitatii, zapezile reprerinth 75%, SSeurgerea medie specifica atingind 35—40 Us/km? (93) ‘Versantul sudie prezintd o insolalie mai mare gi precipitatti mat reduse, de 900—1 000 mmv/an, stratul de zapadi dureazA numai 70 ile, TeeMEltea relelei hidrografice este de 0,5—0,6 km/km* valori mari Shregistrinducse in masivele Ghiju, Frun{l, Cozia 0,6—0,7 kmv/km? 8,0 km/km? in Iezer — Pipusa. Pe seciorul de ercastA al masivulul Fagdras, densitalea refelei est de mumai 04--0,5. km/km?®, Aceast’ densitate se mentine si in Munth Cibin, Sebes si Lotru, ‘in masivele Cibin si Sebes, precipitafille tree de 1 000 mm’an, stra~ tul de'zipad’ durind mai mull de 90 zile, iar densitatea rejelei hidro- iBrafice este euprinsa intre 6,7 si 0,0 km/icm’, Pe defileul Oltului, de la Turnu Rost in aval, densitatea are va~ loi de 11,1 km/km', ca seizing Ja 0,6 km/iem? in bazinul Lovisle, care prezinta formajiuni permeabile gi un relief farg valurit. Pe culmile Muntilor Lotrulul si Capatinii, densitatea depigeste rar 0,6 krovkm?, ca urmare a duratei mai reduse (70—80 zile) @ stratului de aipadd gi a constitutied geologice, fn culmea Cipiinel apirind eal “gro 'Numaj in eursul din treimea inferioard a Lotrului, densitatea re- tele! ajunge 1a 0,7 km ‘In spre vest, precipitatile ajung la 1200 mm/an, 2ipada durca7i ‘mai mult de 90 zile, iar munfii sint masivi ; de aceea, in Paring, Vilean, Gadeanu, Retezat, densitatea refelei hidrografice este 0,7-—1,0. km/lar: Devgonele de platou, cu suprafele mari, densitatea este de numat 0,— 0,4 km/lem’, ‘Pantele foarte miei ale platformelog Bordscu si Riul Ses dete mind conditii favorabile pentru dezvoltarea turbarillor. La schimbirile de pants, Valoarea densitatii ajunge pind Ja 0,6-—0,7 km/km#, ea cres- Gind la 08—-1,0 km/km? in zonele de convergenta hidrografica din de~ presiunile Petrogani si Hateg — Pui. Pe versantul sudie al Muntilor Vilean, unde se dezvolia calcare, intre valea Suita si valea Bistrita, densitatea rejelel hidrografice se reduce la 0,4--0,5 km/km?, pentru ca in Podigul Mehedin{i, unde pre~ densitatea rejelei hidrografice Tabet 19 ES tr 7 4 3 7 a waa] 2.1 93 | 07 2 Ra us 0 ” oa Bsa 3 sis a wig] 958 20 ot 730. 19| 4 lonare mltianuale ale lementelor elimatice (ups 10H) 329 3s 2 1 3, ° 23 3 ° CCratit Meriionatt. Vat tonsa "5 + efi se reducd si Inte Dundre si Motru, podisul calearos al Mehedintilor prezinti fo densitate foarte sedzutA mai ales in partea nordic8, unde fenomencle earstice sint foarte dezvoltate si precipitatiile au valori cuprinse intre Cimpulang Muses! Posing Peteogant Hanedoars Deva ono 40 Mi Meridionali ofera conditii hidrogeologice favorabile numa in gonele de dezvoltare a valearelor carstifiate si in depresiunile intra~ montane in eare s-au format conuri de dejectie importante, 5.3. UNITATI HIDROSTRUCTURALE iM srineipalcle tipuri de structuri hidrogeologice din Carp: 1. Hidrostructuri carstice, cele mai importante, prezente mai ales jesticd, Datorit& grosimii mari a calcarelor, ele se dozvol ivelul de-bazK ; aceasta favorizeaza atit descarcari ‘precum gi debite mari, peste ina hidrostructurile co se descared deasupra nivelulul de baz, lar pentru structurile ee se dezvolta Sub nivelul de bazi o importan{a deosebita are alimentarea din apele de suprafat’. ‘2, Hidrestructuri tip depresi ice, eu ape sub presiune, une~ ori de tip acvifer multistrat, Acviferele sint granulare, de obicel cu 3. Hidrostruct din Junel, n general cu nivel liber, cu alimentare din refeaua hidro- ‘gratia, ‘4, Hidrostructuri fluvio-glaciare, de deseircove, care se gisese Ta cote superioare, formind uneorl mai multe nivele, Urmare a granu} grosiere $a gredientilor mari, descdrcarea se face destul de repede, Gindwse in seurt timp la Kebite mici. Alimentarea este predominant rival, din cireurile glaci wurale, sub presiune, eu alimentare mixti, in nf mai ales ape termale s1 mineral. ath studi do amploare, cu except ‘pentru ape termale gi minerale, pentru_necesitafile explo ‘Corespunzitor. conditiilor geologice-structural prineipalele unitaji hidrostructurale sau bazine hidrogeolo; Bazinul Cimpulungulut nu este cercetat sub aspect hidrogeolo Bazinul Lovistea wu a fost corcetat nici el din punct de vedere hidrogeologic eu excepfia studillor efectuate pentru amenajirile hidro- tehnice (baraje, Sacuri de acumulare si galeril pentru transferuri dé 144 pot. produce pi je permeabi sk existe ape sublerane cantonale in brecia de cocene, precum si in conglomeratele bt depozitelor Lotvului si 2a Golies. — Pestera Muerit are dez fe din Autohton, side Lun rale cu deporitele dolomitelor de Hune- Hunedoara, rezintd o unitate 4 est-vest sl bordind marginea su Axial, eran ale cursurilor apelor din cuprinsul struct tolald a lor. Hidrostructura earstic auitsite pe sub potecul de th prin marclrile eu iz wmf, continultate demon= te Ja propunerea autorului. $i 145 {600 si 700 mm/an : valoarea densitijii este de 0,4 km/km*, ea erescind ‘spre sud spre Dune unde ejunge la 0,6 km/km?, restich a Carpalilor Meri hedinfi, Mu 1000 mm/an, ;prezentind dowd maxime (primavara fiyese 1000 mm/an, In aceste con ‘ereste pind la 0,6—0,7 kan/lcm® cursurile subteran ‘O densitate mat mare se realizeazi in defileul Dundrii 0,8—0,9 km/ Pem?, dar ea es de vai mich In Poiana Ruse’, densitatea refelei hidrografice este destul de ccare energia de relief nu este ‘prea mare si precipi ‘Ca urmare a pozifel lor, in Poiana Rused si in Munjii Banal stratul pe z4pada dureazi intre 35—80 zile, avind rol secundar mentarea riurilor ; seurgerea medie specifica este de 5—10 Vs/km’ Pe ansamblul Carpatilor Me hidrografice este. 0,61 knvkm’, pe derate. Pe versantul nordic, prt stratulul de z4pad’ mai mare deci ‘Pe versantul nordic al Mun! mare fragmentare medie sub 100 m, corespunzitor unei densi refelei hidrografice foarte bine organizat, cu cea mai mare de 13-14 kmJ/km?, Tot pe Slancul nordic se realizeazi o fragmentar 100—300 m, corespunzé ‘aceeasi fragmentare st ui, preeum si sporadic in Mun| Din vest de Leaota si milor indicele de fragmentare este de 300—500 m, prec valori de 900—1 100 mm/an, iar stratul de zipadi dureari pina la sase Tuni re unel det {neste pe clinele nordice ale Munjilor Lotru- je si Poiana Rusca. Valori de 300—500 m ale fragmentirii medil caracterizeaza crist linul Dognecel, un in Poiana Ruseé, regiunea de defileu a Di ‘aril si sudul Deprestunii Hafeg, fragmentarea Jn zona carsticd ‘600 m si chiar 900—1 42 4 52. CONDITI HIDROGEOLOGICE condue turale care general sint = — predomi cele sedimentare nt in geneal ma i rai putin importanfahidrogea (Depresiunen Caransebes — Meh ine sint slab dezvoltate ; ape minerale carbogazoase ; uprafete a or de Ta capture pina ditueds clo din Zonele de cast, ti pfstreask ine O liportana donebis. print Siento punetele de lar in zonele apele de su prafata ; — terasele sint slab dezvoltate in zona montana rogeologic’: ar nu numai importanya fluen{a regimul apelor car fe naturale in sectoarele in in scopul asigurérii unei ali 443 np russes ora ie Se cA eg) Hen ~~ v2usnsoa Nz ————+p- iC Stein sera ng ego ok Honwespes op jeopad anny ypioqoo® owarses “Te —-nir-ywwa9 viiog ——+}—vwavsawa vnoz— omqunyy “a edo yayeitnensont uns cng) STAD aidogn tap sensioospaa sume TE AT Coma urs ae fia] el iB BisyHAe revue yaaccan), WYN bye vue! avi 9 sam yak est 8D [nurzeq Uy “St 00% 9P YIGeP Un no “eonT amas we oN uae IngnBeoutonl vueToa soseaqeo noyeld wip aysyIoAzy SOuE THY H euuy — uate ‘onifendiooud Yoana 18 x99 op soyiteaza widnde unisnasodar fo yehuonguy roupry. run aoy 3189 oHuaiayip no ‘gunywy go ap aj89 nee yeaSoapyy fajas voyeysuac. ee “ame 00 ae STEN "Rae IUSPEOX9 IOP PUY vavainp Fu gee—oo2 asasvd -, goreai\e eR omess/anusua Senos veivo (eee ncrarenees| yougnig wing ast” cop vava war 9gg—OgT BRARUNAd | (eHEWE OT ef azUOsUIE ewHTM sey Suquiosop OT BL aTeorura Bumad) wus gg|—por PED eure: ¢ UUs OSe—OLT op ors soptteydiasd vasuojes ‘onseut Te 1S epzquowo T esyus ‘aes jeyedjoaad ‘orquiaydos og 18 ett suqadnd ‘pred 1nuozas Uy “Wi OOg ap anf uy ays gleNUEH [NUE yo @ ‘aqmeyidioasd [wads wy ‘euoz ape SorwUtL 2 x najuad wyqasoap whusjsodwst © ‘auoquofimn oyereo[eo Uy S9Te. Yeu SOUL uy 98 q2oytod { opeose> ‘omouod ‘pajsed “jays uu aypyuozazdos 18 97° Teazop op rqesoup 29njsie> ojeuitoy yeuoruaur ep 28 5 B|09BOIpY 98 8 ef "WUE QgS—OOF BF Sule 2 ronpiatpuy oulg 2[eul jnouudno uy ‘pne ods yore azepunjtes no nluouypursesow un pfeyeadns o yenoo age "phon eaoployy 1S w)soyr oayurp 22¥o[e vend yoyiojoatoapiy ehusysodur ‘wmrouver wwnpe UL 6g seouno 9§ wivopaunyy wuoz uy aut ‘ysoyied OT sound 9s yuvoUNT yo syprea[eo Up "G21 RRON BAOPIOWE — vhieewt Uuoz uF sey nue uy iagysod Te IaIolwMTY Heda Uy : ToASE wad if “EET wuueD [HsCO[N UE imu Uy ¢).~, EMIDO-COLEO comag aids % UeaqiA vow ‘Soqes, iqns ade no "enshAuE : dag, argo ‘soa ands seek Taateayhy — tedoutsd Tasoyo—qoo sey “wonsen eoised Hoe Uieiotwonioy, “axeiuourpas oja_zodep ¥ asvu your aUHso18 o Haeard sypoweyy —~ Soqasuosng Dounysoudacr — mania, 007% gorossoapiy azopon ap wound wip yynasoUnD ays9 nl ‘SOWETO aneodap vo pyniduin 289 “eauauese ap ‘9109 ‘fpaoyo}s veumysoudeC, “pfeuiioy rojede wjuazezd yreouoduous 2s aaye op ojemnjonsns ajuauis|e ap exfoung T's zoutunisaud exngiaisp ‘sunisoxd qns BojeoBospry osopoa ap jound ufp gynasom Gadur ap Teysap wlejoudns 0 ose 18, osojsos8 sueurwopoud oe ‘at oo 00g 9p aunisooans 0 ryurzasd piojoadoapiy azepaa ap round oxdop wip oxeus your woo eleyeadns ydno0 29 ust ost Baye 18 sopyptoy suayog axyuEp [99 “ynperE “fA HS vosopeyT vaEA ANUP 189 oper ‘eaoberey — vaojoqay ayyinoveyd ano st ee eayteuy z0ro z tod 18 atouytop 29} ‘Sseorouuntt ‘sare ionaid ye ‘ox00(due areur ap sod "0 o ne wo 8109 auWOUDT oeuD|UE op yM}D9ye) soIazea{eo wv aarpurdsea vosvur ap yeuWUID}IP 0499 dUNI2 UIP oUBIa}ARs of od Ipuoo wjurzand ws -006'0t ‘iqpsoap vlueyodw: o won — "/edE—02 M5 ateod yenuey ejuanyut inugep : ] su220 ahnusnag, 9jot yeqordpursedeos joo 8 wuvaplpory : " o 181 “oBuns od quanye ‘vaseauog uw Sadsuyp aybourtad —msquryy et "1 re ‘wanted sp pxoi i“ uj 2-209 ef ua}q) wawy{nd ad uesoIQns as a9 “uouog nimtd ajade Sino awa utd “edoig wsaxsed aysosell os a ra a @ quraue ne sexe Uap 989 OWT Py |p VIMBGNHS 2180 ‘S01 InoyeIE UIP ‘edofg—OUeK ©. 2 joup utp afuadnsos sonuzaynd teu 19|89 tad ‘qu08 ad ve myn, seBQ no eluontzuoD gdNp vO TAN ‘bs HON a}OUE UIP ay7ed o ‘iNjnoieg MACHO No viv~nty Per an og 92 Nt atau ‘2709I69 (a.0N DOA sun un 9p. 5 muniuye Webasp od toque By spe om sp ouwtdonde uy "wa 9g 9p dunt © mr oi “euequoyy ang 18 SON. THES Tor -uopiao ‘oxo gy 38 o20 o¢ snp youseD sjozsoAzy vf snsgde nv yoindussy re ones ‘ap vaxonyooja sndoid vy yousep Jaurzig ON eAOkIQ jamnsoIo o pde-no vaxE;UaU xopaHgaP I Sniguoa ap [PAP ‘Jeusay veqva.ad ap ruyd. uezanqns yyeasp ‘Sp pyeswues 9459 vawojabig vpLose ‘D. Wendioard e[ youu ono ede ove wi RUN] ape aynzyos sfoatte Up jeuMU LALaSqO 95 15 2 yeuarp 9/59 [NSN "YGeLEA wy ‘ap otpojred eqeNs Iso faAoD|wog wing wiejéad ‘ue e} yuId Bunfe ade jaxgo oly ‘posnNy no ap mimpqens asa euoz yo pzesuoT|uaW os 12D PL OP POH v. 9Nf aT]ayD UF 9s0uND as aANDUGNS LaySed at ges eet sopunge needa en upany mo eae Sepunyul. Yasonz] eaoyeod wesidiaud op Teun yaoeqes 939 TUN. Te Bint leoysod-uteelg wo wunwig | Suedeatwesaygne tnesno. sop oor aad ujsd greywousye Pury PANE 9yS9 HOW uywaip vanoeqns eis soUog wl ap Igy ND oe edoyg—souod worked usd ‘pagwAO(DyT BueIOd Ut 20% i puayd as yninueazyT vajea wp apedy "T jnooag vuetod uIP sound un-NUY aplald Js Js NIE gyevosluaurt oys9 “Toye yarour SpSHUMUE UY *FURFUORL BAD! WYO UT “ayeaid enop ‘gdy no exoyag uy ‘s1poued atyoeqns: ayeya, uIP ‘oes ais S@yUBAEW PL SP BIO waar HM, was puna un 9qeuoytiour qUIS BUPUY EMOZ MAU "us OOL 9p fewardorg mintesg ‘aso Sti) ‘eae oids arettoap Mo Afjoe wuGas un yaDoUUTASHOD a L raquo “fejoy goras wyGunjosd wads eI ase “vACdIwod niet jnuntios ap yepueutoo purl] 2OTPtIGeP [Nuun “rolazus [nUTD}STS oe ays “ojusewon e| ap wotod ul Weydoad und youn Frejuowe 9189 Heaoqooog et op vaerseg “teswD auds yaPeuaIp as UIT faoowiod aniniad soiayqap vozaprad und hoetns ave feacdog vaayioq “sozaquL wyuazaud hur Tew 9s0unD 98 eDoanipaIn — oyS4aED CuO UT Tpuodea, Tnoady Ud os-npuppzeosep apado ‘ganougns period oys9 of SoH CUO WIP TONAL waNED wsDs6ed ‘Suvoyia aoTraeaax9 woseqUaTIO nayuod mpsuos Joy BaTELOHU inunges widnse aoryewys ayound mnusjgox auapan uy asenpurae “preiiues 1S yoIsojoasOup nso plueyaoduyy axeud © 9 “2OTtE (gop 2p MoyRinseW ap vaxenooxa wud ‘owBo}ospIY WE ‘ps auson0u 9969 ‘gde no am ‘uyued asins 209 Uy ‘upiayans inp ‘efuaRunsuy ap ound op ur gu eI younLe GEM ioeqo.}s0} B19 ‘yayted wand op wav Ux OZ Z ip hun fnaede emit prayted uy q108 Thoseoonpiery BANED ul SMPONRUT Z0s0AT, ag nao wip afeluadinsuy uted prord 96 a0 apade yo yeyETe 2eS door] 9p [ukoreur no syenuguos ‘Puoz yyseaou Uy Jo}Me 9p syENI997 Sonsieooipiy attipmig “pio2es ap darn wi Teo} oes ys purSunfe ‘phuaslmsut ap aiound ases ajnosouno puny ‘Boayo) und pde opiord sag musoW ‘ede ap aitiqns tori} un are ¢ winked qeunu ‘aédn7 vara Uy “aucotsayut ajeatw Pf ap yoRsreo enwolar n> emmys p ammo ‘peayp no raised geeauo\uau os ‘edeowtA vuoZ UE “asoyy OIA PE S8eA THUIRD wapeA ‘injounday eID of Di uunoasd pod DT ap vraruoINg UIP ‘wo}¥, eI ap Thor ‘ede sysound vqing visited 1 “Psiouqns puily pAnoe eneelax ; ‘edo aygournsd jeanyen Inpod PL moet. fe onMTaAye trunjBor ap wes} 89 WOR LT ged ¢ wiuard euvouog — uorRZ InUyZ0E aonsieooupiy aurzeq enop eiuanyuo — Jojeqea “A — mPOINE “Ia toqo09g ‘Topareg wotea ec ayouoqemeh yoo no. orn -090 | ts of-npuiBtigo ‘aueiayqns sojad? ape up nos yinfead pzeaurioy aliqpauerediat woos op aims Up sjeproyques8 if sogroWcjout 9 9p vatadnuasjut weysu0o as aioe ap ruaq ve luadinsuy 9p op Sudioud {wuingos 9p ‘tuaZinxa 8 feu “p20082 n Spied 98 proud wip edy rac wip wiayiog “axTosTs 20 dug uy ‘feperg B59) rodoy, 1190 1nusz0q Up ‘au0 ¢ youn ap, 29 opsa[eB wp aysed 0 myuad pjuasimeas vy Hye "pIeyTUeS arfparord ap “yepuemover es ‘eiquiod ede no a qe ap psIns puIMAsUOD vluad say Tnsipog audsuyp y wmoard ofoxeoqes no rma spad ands uated us “Un{ ¢ jauoyorne Dnposd ag 90 ajafuatinsuy wad ‘ays9 efuasinsan po IU ‘ones no ofqyouuUr 18 apeM29Fe STTAEIAIID "yonag wld ns ap nag ap [UE YoMBIe, qns ap ereTUOING ie anode 2 Teuoyyorny ayeswaqea UE UE 9s (Sj ST) 2g) sonst ade op oqniwedy “s -[ aqnozayy feuutay aoRzt oxds gw, “OUP [N99 aieprayd ap areojeas nes gfuosinsuy op apouhd amore 8 aq “foIep 1S enesol}A—noumy vl ap area suis uN zt No 189 A wy 18 ¢ UOT ‘uy BUIED Hea, if ueg eqs ‘ad onpoxd 2 3 fd T oqnogoxy YUN) TIOAZT “ z ne uno vbe oa Up ise yoU1!99 Toowr aTeoxzy aydeg wluatanseyt °e {oua>) ofesvOxzT PI ‘PaUBWOSE ope #8 vqweg open ad_1snpo% sqyexBoapay rnin uejsu9 ap mnoojad qns ad s0jase ‘eqIng, vajea ad ‘eumsy ap vie DL ap ajasronn vr jamalsp aiscteh a nis Cou 1§ voyea ad op vaseose fu g'9—6's ap pUsty ues -qns uy arfeqnoap 9p wzay~A Sapee 6 noun 2p 8 4s0y © yopoyog vayeA ad 3p “rest z Op put azeBano ap v no ot. ae “owe nad ogo ng mated gong“ i “ana nar 3b Sau ouoye 0 getiuntse fuP a ue faders ; “ysa ards 3504 ssdene, os wreasedap as ys anposd os sudd ge'gpr ap ‘yoru qeur ea 1S UF ‘ude To'ghr @p "muAINaP UI jrfestuacuoD © oxsoT agoadsai were “eel “1 axfujuaou joo Oy Jompee ove IGANY FUTULLaTOP NE wp ent oP UIP MOT eP vuLE Bunfe ojL9p. 19 TO[PsBO|eO. Wy nao} fr sonst 9 ajennp eines oP agora “ere soqteodge wad ‘nape ov naz adic ot Fup foume weniesre aes Sajatbrauty, UroqtA. rrateeut Ul Ts yopovos — HENS cowestos a Se ang at ustusoouos 19 aywopunde ttenieioard soun vaseonposd har aveo guoz svooe upp aoqisieo aopede EaIEHPIGON, “ae p nd rus od 9p mT uous 9g taffovorpex {doy pustuye 9p so(ttipion wosezoasd Mayu oer vjuodansoa ut sede yopouog waqea oe do 10 no aur UE THE MD “TOPOUS WIP Nomi oun os Mt "nUodaRson TISEEOE P ee moumay trong ey sedoas 318 1 ad puoid aveo o[ougod WW dasBoyBS Uy 99 dus eI vjuatinsty of qwyoseas yenqooye Ml ~uo9 ne-s ‘suvoyoas apaun ad ¢ yeiapysuos ;ruoj>as \9SP vorvo|va WIP %/09 ns eaten oe yea op sitooe ad sojsouospiy toypunaews ypynaoxo nos ‘anoqe> op epuog.i0geF > sotee toagey upd soquopsoid vluaysyo waifon a8 en gt 9p ps0 eeaoe op 4 wots yuaad onkory fee Unt oui inqnoazt am un oa 6 fniouosat dy ‘yams aaojane, Youu bye 9199 9p syedoade sq300 thuofunao up opede yo vie an HOS UP OU P ayuauiaya aearasd us “yofuaBinxa ape jonys ‘sogsim sojade © wluaBiesu0o A — noting, euoZ ‘suas S000 UL (oaup ap yeu Sao a Uap Yonyse TatoAuto> O19 ‘EO smmyanns [NIES ap aoamnst De pposauey aiepunjnos 0 wreMe sofeuL suo} IIS nso un y$ 9Hsaq Hun jou jnurzeq ayseduuy 9709 ‘TSeOUNTY EqEODS “A 3 aye wosagns He wt oe eo]. = z/ 2] #1 ad pap jensen ysuesiéa ad oseur yeur puny soynfuydioasd varoyeA, Bl E g| Ez] 2) 4 “upumur poe t~000 F anius asutadno ‘whendioasd ap syeorprs HuED asout é +) 8 2 -d womdy juny “eur yuntiguy wuuyeasd wu ‘exoues uy ‘oq . = Tt gg] puorez, Sidotq anjnreig vainped UIs Wind ese | 2 f ‘us ggg 9p yoru fel Jorfor ap (olRsOUD Oye HO[eA Me aseoquMUE aajseul : : apoun, wobstag ‘ezeoree odat ‘eonIary “asap "TUEIUNID waNdEAY “e001 E ruin “ewo-napod quIs wns vse ‘oseMsUT HUNTS oe-npuppseWAD ; i qeuorpusye mjediey yop taysou urfrd You UIs twaendy THAN ALE a] 21 é[- fe INASMaV YOTENAM IV sarTaX ga HOTGNK “T9 : al a 7 i Hs 5 Searle el oe : yo] axpamy arengo mnatspewew E20) | if z -sojueur 18 puruyuunyep aja ontanjsiog © 18 aojeueqesd woxealnuyoP P| i irs . jqpojooU opaKaEIyN UMAFOHO oye axofoue aE a] 8 al el ¢/= (|i ‘uspioouoonu 0 yS unpaid “syuaBroauo9 = ee 3 2 mieuiar “ayyosRospyox0 us. {$ FI|FOL a8 OHIO 2181 ale Slee leee fag Scotusiesy esuaiuy id TB Tmqoriax wiuesqe “pns-puoU oveIU ace 2) 3| 2 E Tho ojeanydna Huqp ein ap ayeysaze ajayesdns t2eUr “edasoad aoquo}9a) i I—}¢ Jpood ouizoq soun ‘ejuazosd“so}yousour 2oqug}so}tuoU w opeTOlseA auett | & e| s| ele li o' pzeijuaprao 99 sot joeuudno ur “wasndy Joptunyy & yoquojsay aun Ts Bia Scoyop 1S eacyuowdesy ousque 0 faUrWIa|DP we DOTUNEIML STAAL 2, = mm -yqouorpuoye ioqseaieg 1S - ails S| 2) eialt ewaLO sojHedsey aye aeamjonsis aprfoosp ad yestonsuEN Hecate Puy : ELE) E|F hs rupuos sopiedie) woe uj ayerede atlemys o wuzasd juosndy y i) elexs|aes| =| #| ele lt Hung oogeasnens ys aqeanjanns iopsseses wRIGUIESUE. Usa 4 FE] SRE | SSE] S) 2] SE] ele 4 fl e]asc|ses| x] s] s] a le E| ASE) SBE] 2] 2] & : i oleae] aael le INGSNaV WLNAW ‘9 a £|te¢|asz| 2] a] ge] ~ |? é | eleee[see| eb] #] @le l® q Bi -ge[ete| EL EL B] FYE 3 ax qaloales 4 a5 ae | aE | 32 SE EE| 22 | 22 - zi z 2/2 (2 E ‘ asasdy, advoade axeroo/Sts0d 9p20 { euejuour afouez ur Tew TwIsOAB ne ne Jo} -oz ut onposd 98 29 Of 8 @ aTLoTeA 2s ‘pdnoo azejeuod3e9 rue 08 T ¥8 001 am fom reaowoie 0 iqasoap worSoq eur ofayeadins ayasera) — ‘orpesdoapry jour sayqms sojede [euoz 19}ge0 yoo. ¥ axeyfoazap voxeu — fjauyzeq yazap que UIs aUNVZoIa ap arjunyseadap ye|UOMYTUE PUIL] BO ‘U9, ads oypaur Bao an von yaa a perverse 1 aan otoboa vnc yusunts arm [yoorcapouo vinden ranane DLovis wo 89r + qeuorprayy soptedieg 2 16 TeqwaHQ soitedseg w yap yoru reU oso JoNX op e_B1US — ‘Spuou ap jwasndy soppjunpy ® 3894 ap ¥azed uy leyeadns o1eur yeu v9 gdio aseo ‘oeoHJHSED oyeyEUOGIED aT!90 VIS yuofeur gorFoqoafospyy wluswoduy no apqzauived yoo: opeanduys — + ooadse appreoyguzin ap wureas yu a9 ¥s IN, any ‘uosndy sopfunyy fe soxBojoa¥orpry soyn{ypuod, vaxopaxde Uy sono Tos ONAL ILtaNOO-"¢'9 ye) srnénag 3 mynposod rau -ye0q uy 18 uinoosd sinostagog eyo uIp TE Innopspog'woUTNO UIP 3ojer Totes ehuszead puyy wep ‘Ingedonay Te souadns,trurzeq rede Ul 006—OOL SP PIPUL “"W 0OL—00S SP 189 1 mapog BoLuyi Te axe nyse. "eoesIad “eoN(Sa Uy sOUMeTIS eesng ap tuoven {8 jolfad op oyBuous wienquonse anoyap weeopein. — tae BUOZ UL yzeaz|eOL 98 yan 29°09 eo1FeysOmpKY sndy lune ‘nyquresue Og ‘0906 18 yuuno ad apie 06 ap arse ypedge ap mntesis BEND 99 ur {pow ap juomdy mh) unpy uy yeurnu yeisuos as eur ofapeadins no soysie9 Tanoytd — ! puou ap f20 ap wie Dypeyaa9 1 ‘aeyjoazop woseur — ipuoo dns? ‘aoyfoqoad 1qes0ap juny {€ prou ap yoasndy whunyy extuy — # psvozeoqaes [emis ‘sojeds wfuazead yyejsuoo as pns ap juosndy wear ronsoxd pursue -29} ayjunysazdap { nesop ap ajaywodap ‘pns ap jwasndy wfunyy up 9p9> 199) eur yus plow ep fuasndy funy wip sowo}e9} uepwuescayy ne ap Syuouyy, tmpeaza quosndy whunyy us ‘napog op vale ut o1serT — uelUaHIOM 1S sour, ap Inuoryomy uj uepuoRin — ueuojiogs yreasoqUy u) psutdND 9489 918} =Puoge> Jooor VSIA prou ap judsndy Khunpy UF 39 dun, uy — puss -osined Seana aes wt aan ST g ae zg somone myows f Pee z SRO eel § SUGVARNIAKE svonguy nis z z S\2 a | oo auvone E 2|5 aero ee on neo it gee aaa > i = | SaRI | z a5 é aut ‘yh 24300} ‘oueso;qns ade ap ynsano asvoroUNU osas~S Os 19 sUTAdND Uy ‘opadayy tnéisy ap soje teu eyeuaap pully ‘iuasndy sopunyy e 390 mes VEEP YO}ID” DAN "1 ‘aqeja0u09 urjnd quis ‘asenuryuo up npg UP aqeaRVONASOApIY HEN ajarediout je nayuod 18 ojeuusay 18 oseozeoqaeo ayesourus ade ap asins jour ap os97}UapIAD hihuad “9ia} ‘Soruyayoapry 20 ~uo9 axayseounD coos Sropan ap jpund ‘sndop v-0[ avo ydv op qnsano utp jeroads uy su no qeroua8 uy “oqea ynBuny ump ‘94 nnjuad oyeynv0x9 ajofe: eudnseap ne BojoaBoupry.teynutzea ous poyoa nue puadtmx ef 9]GSC "Y ured mgesoop wlueriodt 2p renjound. andy ‘auazayqns ade op ayqep oquojsody oun vfuaysixe naquad 9 oy Mhipuoa gx970 Np 929 “bap yule plow ap quosndy ete Bt, 1g wane ite aus ana 30 gL erases iioaen ahh syurveont wousgtaang) “yon oGRINES Aasulaopneadoy © eoojeatecpny ese 5 eoarseinaaa bese ara oeurnyy “4 sone we Nein | wwonaans van aes sates aon yin | O cope - a aR is nna soiree ‘ ee secon sjocqynys “4. mp wnejoa3 wamanais) Sa cag anyone S ynds Torun asiesyiae eeame He FL vlawiioaa' yar [7 pn pores Reine 109 od auidye apeyrqeuBour 1S yo vzvouUIasUoD as ‘> -oaSozpiq axopaw ap sound Cenpe URP 9}9e}929 [OSYF MIP exes aesouyur ade ayeuojueo quis 039 ‘quoo da20g ap so[yeNs ape oplosus oT 1 ap mb002H DspDa “OHRE fous) wp 2x0yU w ggg an1ur 1 aoqjzownyaur aam9 anponsysosply ap Hes 0 “escauoyy wjuadansaz 18 yeoago ys0f nO MU pns ap uosndy Ih nuso[Buoo ® axeyfoazap 9p [207 unysoad qns Joplaoe UN OT uiunjo azo area ‘MyNyosVAL VeUL ‘pruvzasd vaysaoy “AeIUaUpaS Nes ‘gonpas, Jour alapuyxe ap ‘9oTIS209 EBRD onazy AIBA #P ERS #L OP sopunupe soar soUoUEE [ruoaz] nppkeA ‘eyestwoSEH, ‘euzsa— nes 2AZ PL 8p afpo yaeauoHueRt os apuEIOd Bonsofoy usd 29718189 40j3Ch eadnseap aye}[0429 aid yevauor}uaur os usvauoyy qns 18 naBoN 2 yasuydno up auesayqns ayuinsino ‘aatae 10ys “tap 941103 gg edeoade osound 05 ‘naan, nin’ jumat UIs abo Ul ‘DMOW-NspOD YO"ysAD DANI>MAIOSPLHT “aquryaoduat 33 iroggatice ajunge Valor (08-00 ianfon) se ntinese “inde seurgerea medie apeciticd este eat sector int cup yada este de 45—50 zile. Fragmentarea ré iat ener rece freevent de 200 m (9 In sectoral ext Somes: este de 600—70 zipadé dureazi 40 rea medie speci tatea reteloi ensiates aun Ta 00 SRetoral extern se menfioneaah convergentele hidrografice din depresiunea Bala Mare, convergenta fr Lapupul, unde den tea hidrograficd este de 0,9 km/a aia 7 te aparte. 0 const Gutit Tbley — Rodna, eare Pi ‘ea energie do 1, DEPRESIUNEA 'TRANSILVANIEL Depresiunea ‘Translvaniel s-a format prin seufundares, neunloont a unui masiv dare care a inceput in faza post~ a unul Pemed qa continual pind in Pliocen 5 structural, depresivne) subhersinf amai in timpul Tortonianslui, din cea de a dows tap 2 cr cepind eu nivelul tufulul de De}. In cea de a trela subsons stitich nerRiestonianului, se produce o puternici scufundare (97) , Lap faniei, cuprins’ intre vaile Distrita ja de relict se mentine in general peste 200 m. Sup tata de cumpina de ape Mures—Somes si vaile celor dod Somesuri ‘Someyan’ sub aspectul energiei de relief, avind i chiar de 300—400 m, aga cum se ipsa si la limita nordica (dealurile RezultS ci in Cimpia ‘Tran- ase in sud si colinele inalte 11, INDICH DE RELIEF AT DEPRESIUNIL TRANSILVANIBE dru), unde este de 350 m, in timp ce p: Gste’ peste 300 m, In dealurile Salajul 100 m (92, 113), 7 405 km/km? "Podiqul Somesan este compartimentat de vii a iar*scurgerea medie specifi ralele, cu denivelari intre 200 1 250 m, interflu ‘in Iungul Somesului Mic, Some i Se realizeaza o densitate a reelei hidrografice de Tiifotme, Valori reduse ale energiei reliefulut wallor Almasului gi Age preeum si pe ' setorul intern, al Podigulul Somesan prezint aseminari cu Ch i Thidrografice este de 0,6 km/km’ ishem#, valle find rare gi ou debi ‘exist dowd noduri de convergenté Feagealicn spe valea Lapusulul mijlocu, 1a intrarea tn defilews pe Someh sia Soimeni-—Mordi— tributare Someului sau Mur mnporara. "ragmentarea medio a relic~ aati valoare. regisinduse ‘a Podigului Timavelor, patrunzind si pe culosrul Mu- goiful larg al Simeuly externe a. Podipal repulut zinti caracter piemontan int san (91) if ‘eat 116 ieee Zona central de Podigul Timavel mai unitard gi \dicd a Depresiunii ‘Transilvaniel este reprezentath Zona estici, ew o energie de 350—400 m, este inalta, in timp ce zona vestici, mai compartimentati, prezinté o energie mai micd, cuprins& intre 250—850 m. Zonele de anti- clinale din partea esticd a podigulul (Bichig — Firtus — Siclod), preeum si culmea Paltiniy determina o energie de relief mai ridicata (450-500 m). In Podisul Timavelor, precipitatiile ating 500 mm/an in vest erescind pini'la 800—$00 mm/an in est, iar temperatura medie multi- anuala seade de Za 9,5° 1a Alba Iulia pind la 7” in zona de trecere spre abelul 23 axoav preeipitayi wx Paint = wat 296 i 28 - Thasival Harghita — Sprackej-durata stratahai de elpedd crete oe a a | Bde 43 alle Ua Bla} pind 151 alle la Sovate, Scurgeren medie specticd este € sub 2 Velkm in vest, ajungind pind la 57 York! in este Toll aceyt . faclosi determing o denatate a fejelet hidrogratice de O09 kn? in bazinul inferior al Tirnavelor si Podigul Seeaselor, 0,6—0,8 km/km? in regiunea centrald, pentru ea in regiunea Homoroadelor sa fie de nu- mai 0,5—0,6 km/km® si erescind din nou pe rama constituita din ma- sivele vuleanice. In depresiunea Fagirayului, 0 rojea densi se realizeazi in pie- monturile fagarigene, de U,8—1,2" km/km?, unde seurgerea medie speci fied este de 5 Vs/km? in vatra'depresiunii, ajungind 1a 12—19./s/km? in vegiunea piemontand i 40—50 Lis/km? pe versanjil faghragent, Sectorul Sibiu este drenat de riul Cibin, iar sectorul Séliste, unde @2.|eaale |eoel oe: s2_menfionesz o slabi subsidenta, este drenat de Piriul Negru. In 5 age | see] 8 | 582 | 22 depresiunea Sibiului, se realizeaza o densitate de 0,6—0,8 km/kam? a eccileaee ee Enengia de relief a unor unitai deluroase din Depresiumea ‘Tran- 252 tee] sk—|ze2]s | 320 | 22 este mare, peste 500 m, In zona de contact cu rama muntoasi, > | BES zea | Sag | =e"| ® | #88 | #78 | le fragmeniare au valori de 500—700 m, exceptie facing nam les.las- las, laa. tas.|2 laseles presionara Turda — Cimpia Turait (care preanta terase larg), 2 | S82 | S22] S3e] S82] eda[s | see | ssa Precum $i zona Alba Iulia eee ee Coa mai mare fragmentare medic, cu valori de 100—300 m, se > Sha) Se.| sae | See |fee/ | tbe lS realizeazi in zona glacisului de pe bordura nordic a Fagdrasulul. Re = | 98e| R= | Aas | Wee] Re] | oe feaua hidrografiea ste mai dezvoltata Ia partea superioard a1 cea in ferioard a glacisului ; in zona inferioara, se realizeaza o desedveare intensa a apelor subterane sub forma de izvoare, care genereazi piraic, elerminind exeesul de umiditate din Tara Oltului, Depresunea Translvaniel, Valoile onare muitlanuale ale clementetorciiatice 72. CONDITH HIDROGEOLOGICE sa * ae In Depresiunea Transilvanici, cercetarile hidrogeologice executate g i t|4 pentru alimentarea eu apia loealtajiior, uniter mauekciate a ogee i ee | a E| 2 Zootehnice au avut ca oblectiv in spceial acviferele aluvionare, singusele & a] ile a} 2 capabile si ofere ape de calitate 31 in canta corespuniten re, apro~ piate de necesilafile de consum, ‘Apele de adincime din formatiunile antecuaternare nu au prezentat interes, fie din eattza mineralizivii rik 178 179