Sunteți pe pagina 1din 11

CUPRINS:

1. Primele nceputuri i evoluia asigurrilor ....3


2. Instituirea i evoluia asigurrilor n
Romnia...5

3. Apariia sistemului de securitate social n Romnia.6


3.1 Sfritul secolului XIX Primul rzboi mondial.6
3.2 Perioada interbelic 1920 1945.6
3.3 Regimul comunist 1945 19897
3.4 Asigurrile sociale dup 1989..8
Concluzii10
Bibliografie.11

1. Primele nceputuri i evoluia asigurrilor


Istoria asigurarilor in Romania, a inceput sa fie scrisa anterior anului 1871, prin manifestari ale
protectiei pe baze mutuale, ce au aparut in Transilvania inca din secolul al XIV-lea. In anul 1744 a
aparut la Brasov, Casa de Incendiu, organizata prin fuzionarea a mai multe asociatii mutuale.
Dupa tratatul de la Adrianopole din anul 1829, au aparut in Bucuresti, la Iasi si in porturile
dunarene, reprezentante ale unor companii straine din Austria, Italia, Anglia si Ungaria. Aceste
reprezentante practicau asigurari de transport, de incendiu si asigurari de viata.
Inceputurile asigurarilor isi au originea in cele mai vechi timpuri; ele se pierd in negura
vremurilor, oamenii de stiinta neavand posibilitatea sa stabileasca decat cu aproximatie perioadele
istorice ale aparitiei lor.
Exista unele date potrivit carora negustorii chinezi isi incarcau marfa pe mai multe vase pentru a fi
transportata pe fluviile periculoase ale Chinei, cu scopul de a reduce riscul ca intreaga marfa sa fie
distrusa in timpul transportului fluvial.
In jurul anului 300 inainte de Hristos, in timpul babilonului s-a practicat un anumit fel de
imprumuturi maritime, care il exonerau pe imprumutat de a le restitui daca marfa sau nava sufereau
pierderi, avarii sau disparitii. Dovezile initiale se refera la Codul lui Hammurabi, identificat foarte
tarziu. Codul cuprinde 282 de clause si a fost compilat de Hammurabi, regale Babilonului, in jurul
anului 2250 inainte de Hristos.
Acest cod demonstreaza ca babilonienii erau buni negustori si ca erau bine edificati asupra naturii
contractelor, asupra valorii bunurilor, asupra imprumuturilor, dobanzilor, garantiilor etc. Babilonienii
au folosit contractele de imprumut, utilizate in secolele urmatoare in colaborare cu fenicienii.
Grecii au preluat experienta babilonienilor si fenicienilor si au inceput sa emita unele hartii de
valoare. In secolul al IX-lea inainte de Hristos, legile Rhodosului au constituit baza teoretica si practica
a uzantelor maritime referitoare la avaria comuna. In secolele urmatoare, romanii au aderat la acelasi
sistem.
Dezvoltarea asigurarilor este foarte strans legata de dezvoltarea transporturilor pe mare si cu
deosebire a asigurarilor maritime, care au influentat toate celelalte asigurari.

In politele de asigurare din 1385 si 1397 sunt mentionate urmatoarele riscuri: calamitatile naturii,
riscurile marii, incendiu, aruncare a incarcaturii peste bordul navei, confiscare de autoritati locale,
represalii, alte obstacole.
Unul dintre primele centre comerciale care a practicat asigurarile maritime a fost orasul Burges (care
a practicat comertul cu lana).
In anul 1310 s-a infiintat Camera de Asigurari la care comerciantii puteau sa-si asigure marfurile
pentru toate riscurile.
Prima forma de reasigurare s-a practicat in Europa si s-a referit la transportul maritime, urmarind
divizarea riscurilor si a daunelor foarte mari care nu puteau fi suportate de o singura societate de
asigurari.Reasigurarile s-au dezvoltat treptat, sub diferite forme in mai multe tari.
Din cauza operatiunilor speculative, in Marea Britanie, prin Legea din 1746 reasigurarea a devenit
ilegala, exceptie facand situatiile in care societatea de asigurari devenea insolvabila, dadea faliment sau
patronul deceda. Aceasta lege este intitulata ,,Legea pentru reglementarea asigurarii navelor apartinand
supusilor Marii Britanii si marfurilor sau efectelor incarcate pe ele si se referee, in mod expres, la
reasigurare. Intr-un tratat publicat la Londra in anul 1800 se fac, de asemenea,referiri la reasigurari.
In anul 1864 a fost abrogata legea din 1746.In anii urmatori, in Marea Britanie, reasigurarile au
evoluat foarte lent, greoi, deoarece ele au fost interzise mai mult de o suta de ani.
Initial reasigurarile erau numai facultative, insa ulterior s-au dezvoltat reasigurarile numite
conventional obligatorii si apoi cele mixte.
Reasigurarile de incendii s-au dezvoltat in anii urmatori aproape in toate tarile. In 1871 au intrat in
vigoare ,,Regulile pentru reglementarea tranzactiilor de garantie in afacerile de reasigurare de
incendiu.
Mai tarziu a inceput sa se practice si retrocesiunile. Reasigurarea de incendiu dateaza din anul 1854.
Concomitent cu asigurarile maritime, de transport, a reasigurarilor de toate felurile au luat fiinta si
reasigurarile de personae, indeosebi asigurarile de viata. Mai tarziu s-au instituit si reasigurarile de
viata. Astfel, in anul 1849, 17 societati scotiene pentru asigurarile de viata au incheiat un accord privind
reasigurarile de viata. Ceva mai tarziu, in anul 1900, intre 46 de societati britanice de asigurari de viata
s-a incheiat o conventie dupa modelul scotian, numita ,,Reassurance Agreement 1900, care
reglementeaza reasigurarile de viata sub forma reasigurarii facultative.
Concomitent cu asigurarile si reasigurarile de viata s-au practicat inca din secolul al XIX-lea si
asigurarile si reasigurarile de persoane impotriva accidentelor.

2. Instituirea i evoluia asigurrilor n Romnia

Forme incipiente de asigurari (asociatii de inmormantare, de ajutoare in caz de deces, incendiu etc)
au existat pe teritoriul Romaniei inca din secolele XVII-XVIII, atat in cadrul breslelor, cat si al obstilor
satesti.
Cele dintai organizatii care au avut si character de mutualitate si intrajutorare au fost breslele din
Transilvania care s-au infiintat in secolul al XIV-lea. Breslele au constituit inceputul activitatii de
asigurari de persoane si in statutele lor se prevedeau, intre altele ca fiecare membru era obligat sa
plateasca o taxa de inscriere si apoi cotizatii periodice, iar din sumele incasate se suportau cheltuielile
de inmormantare in caz de deces a membrilor breslei; daca vaduva si copiii mesterului decedat
ramaneau fara mijloace de trai, li se acordau ajutoare din ,,Lada breslei.
Breslele aveau cate o cutie numita ,,a milelor in care se aduna un fond alimentat din cotizatii,
amenzi si din caritate publica.
Daca in Muntenia si Moldova exista ,,cutia milelor , in Transilvania si Banat pentru intreprinderile
forestiere, miniere si metalurgice existau ,,lazi fratesti (Bruderlade) sau ,,lazi miniere care nu erau
altceva decat case de ajutor ce au existat pana in anul 1919.
Mai tarziu s-au instituit si apoi s-au dezvoltat asociatii pentru strangerea incendiilor care erau
organizate intre mai multe commune vecine. In anul 1744 la Brasov s-a infiintat o ,,casa de incendii
prin fuzionarea mai multor asociatii invecinate si care au functionat pana in anul 1763. Membrii plateau
trimestrial ,,Casei o suma anumita de bani, iar in caz de dauna primeau despagubiri.

3. Apariia sistemului de securitate social n Romnia.


3.1 Sfritul secolului XIX Primul rzboi mondial
nceputurile
Odat cu dezvoltarea capitalismului n Romnia i creterea din punct de vedere numeric a
proletariatului, s-au acutizat i revendicrile sociale i economice, ntre care asigurarea social a
muncitorilor a ocupat o poziie prioritar.
Drepturile de asigurri sociale ale muncitorilor au fost, ntr-o prim faz acordate prin statutele
muncitoreti sub form de sprijin mutual ntre acetia.
Treptat, s-a conturat ideea instituionalizrii acestor drepturi prin intermediul legilor care trebuiau s
garanteze drepturile de asigurri sociale
1895 Legea minelor. Legalizarea primelor norme de asisten social
n 1895, a fost adoptat, legea minelor care a instituit introducerea asigurrii sociale obligatorii
pentru minerii i muncitorii din industria petrolier, prin instituionalizarea dreptului la pensie i a
dreptului la o indemizaie n cazul accidentelor de munc.
Legea a dispus nfiinarea unei case de ajutor i a unei case de pensii, ale cror fonduri erau realizate
prin contribuia egal a patronilor i muncitorilor.
1902 Legea Missir pentru organizarea meseriilor
Legea Missir pentru organizarea meseriilor a dispus, printre altele, nfiinarea unui sistem de
asigurri sociale pentru meseriai pe baze corporatiste.
Dup cum se observ, legea a completat procesul de instituionalizare a asigurrilor sociale la o
nou categorie social meseriaii.
1915 - Legea Neniescu - pentru organizarea meseriilor, creditului i asigurrilor muncitoreti.
Legea a instituit principiul asigurrii obligatorii pentru accidente, boli i btrnee a tuturor
salariailor care fceau parte din corporaii.
6

Legea a fost apreciat la vremea respectiv ca una dintre cele mai moderne legi europene n
domeniu.

3.2 Perioada interbelic 1920 1945


Apariia primelor sisteme private de securitate social
ntruct Romnia a adoptat sistemul comutativ al asigurrilor sociale i a realizat un sistem de
asigurri sociale obligatorii de stat doar pentru titularii contractelor de munc i meseriai, alte
categorii socio - profesionale au simit nevoia s realizeze sisteme proprii de asigurri sociale.
Primul sistem privat de securitate social aprut n Romnia a fost cel al avocailor, la care ne
vom referi n prezenta lucrare.
Totodat, s-au pus bazele altor sisteme private de asigurri sociale printre care amintim: cel al
bisericii ortodoxe romne, cele ale membrilor uniunilor de creaie (scriitori, muzicieni, artiti plastici).
1933 Legea Ioaniescu pentru unificarea asigurrilor sociale pe ntreg teritoriul naional.
Dei n titulatur legea s-a referit la unificarea asigurrilor sociale, n realitate a perpetuat
sistemul de asigurri sociale de tip comutativ, avndu-se n vedere n continuare doar salariaii i
meseriaii.
Legea a precizat cu claritate principiile de baz ale sistemului de asigurri sociale din Romnia,
printre care amintim, n primul rnd, principiul contributivitii i cel al solidaritii.
Legea a stabilit cota de contribuie pentru asigurri sociale de 6% calculat supra salariului i
suportat n pri egale de ctre patroni i salariai.
S-a prevzut, de asemenea, garantarea sistemului de ctre stat i subvenionarea fondului de
asigurri sociale de ctre stat la nevoie.
1938 Instituirea dictaturii regale.
n 1938 a fost adoptat o nou lege a asigurrilor sociale prin care s-a ncercat s se in sub
control persoanele asigurate.
Dei legea a prevzut o serie de ngrdiri, totui, n linii mari, sistemul de asigurri sociale a
continuat s funcioneze n aceleai condiii create de legea Ioaniescu

3.3 Regimul comunist 1945 1989


Caracteristici generale ale asigurrilor sociale din perioada comunist
n cadrul asigurrilor sociale, puterea comunist din Romnia a continuat abordarea acestora
conform concepiei comutative care i aceasta a fost privit n mod restrictiv.
Conform noii ideologii, legiuitorul comunist s-a preocupat s garanteze drepturile de asigurri
sociale ale salariailor ntr-o concepie centralizatoare.
Pe planul organizrii sistemului de asigurri sociale, aceast concepie a generat constituirea
asigurrilor sociale de stat ca principal sistem de asigurri sociale care cuprindea salariaii
ntreprinderilor de stat precum i, n mod restrictiv, unele categorii de oameni ai muncii asimilai
salariailor1.
Liberii profesioniti i agricultorii nu au fost cuprini n sistemul asigurrilor sociale de stat. De
aceea, ei au beneficiat de drepturi de asigurri sociale doar n msura n care au perpetuat sistemele de
asigurri autonome, create n perioada interbelic.
Legislaia n domeniul asigurrilor sociale
n perioada 1945 1949 puterea comunist s-a concentrat, ntr-o prim faz, asupra modificrii
sistemului de asigurri sociale preexistent. Cea mai important lege privind modificarea n acest sens a
fost decretul lege nr. 409/30.05.1945, care a prevzut majorarea i indexarea pensiilor.
Reforma sistemului de asigurri sociale de tip comunist a fost realizat prin adoptarea legii nr.
10 din 01.01.1949 pentru organizarea asigurrilor sociale de stat.
Legea pensiilor din 27-28 decembrie 1966, care a intrat n vigoare n 1967, a constituit un pas
nainte n rezolvarea problemelor legate de dreptul la pensie al salariailor.
Ultima lege n domeniul asigurrilor sociale, adoptat de puterea comunist, a fost legea nr.
3/08.07.1977, care s-a caracterizat prin impunerea unor restricii a drepturilor de asigurri sociale.
1 Vacarel I. Bercea, Asigurari si reasigurari, ed. Expert, Bucuresti, 1998, pag 57
8

3.4 Asigurrile sociale dup 1989


Perioada de tranziie
Odat cu schimbarea regimului politic n Romnia, s-a intrat ntr-o perioad de tranziie care s-a
caracterizat prin foarte multe oviri i nostalgii.
ntr-o prim faz, noua putere a fost preocupat mai mult de ameliorarea legislaiei de asigurri
sociale preexistent dect de modificarea ei radical2.
De aceea, se poate afirma c n aceast prim faz a lipsit reforma n cadrul sistemului de
asigurri sociale.
Actele normative de modificare au fost:

Decretul Lege nr. 70/08.02.1990 prin care au fost aduse modificri privind regimul pensiilor
de vrst;

Decretul Lege nr.118/1190 modificat i republicat privind acordarea unor drepturi persoanelor
persecutate din motive politice de dictatura instaurat cu ncepere de la 6 martie 1945, precum i celor
deportate n strintate ori constituite n prizonier;

Legea 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri i acordarea unor drepturi urmailor acestora,
rniilor, precum i lupttorilor pentru victoria Revoluiei din decembrie 1989;

Legea 73/1991 privind stabilirea unor drepturi de asigurri sociale, precum i de moidificare
i completare a unor reglementri din legislaia de asigurri sociale i pensii;

Legea 1/1991 modificat i republicat privind protecia social a omerilor i reintegrarea lor
profesional.
Dispariia sistemelor private de asigurri sociale neperformante
Datorit greutilor de ordin financiar, n perioada de tranziie se constat dispariia unor
sisteme private de asigurri sociale, prin nglobarea lor n cadrul Sistemului Centralizat de Stat. Astfel:

2 Negoita I., Aplicatii practice in asigurari si reasigurari, Ed.Etape, Sibiu, 2001, pag. 89
9

Legea nr. 52/1993 a desfiinat sistemul de asigurri sociale ale Personalului Bisericii Ortodoxe
Romne;

Legea nr. 34/1993 a desfiinat sistemul asigurrilor sociale ale cooperaiei meteugreti;

H.G. nr. 650/1992 a desfiinat sistemele de asigurri sociale ale membrilor uniunilor de
creaie( scriitori, muzicieni, artiti plastici);
Singurul sistem de asigurri sociale independent care s-a dovedit a fi viabil i a continuat s
funcioneze a fost cel al avocailor.
Reforma n domeniul asigurrilor sociale
Reforma real a sistemului asigurrilor sociale de stat a pornit odat cu apariia Legii nr.
19/2000.
Legea a realizat modificarea de substan a concepiei asupra asigurrilor sociale, avnd
puternice valene mprumutate de la concepia distributiv asupra asigurrilor sociale, fcnd posibil
accesul la sistemul de asigurri sociale tuturor persoanelor productoare de venituri, fr a se limita ca
n trecut doar la titularii contractelor de munc.
Asigurrile sociale de sntate
Asigurrile sociale de sntate au fost organizate in mod independet prin Legea 145/1997
privind asigurrile sociale de sntate.
Ulterior a aprut OUG 150/2002 - privind asigurarea i funcionarea sistemului de asigurri
sociale de sntate, care abrogat Legea 145/1997.
Reforma n domeniul sanitar a avut ca baz legal Legea nr. 95/2006, care a abrogat printre
altele i OUG 150/2002. Aceast lege, prin Titlul VII intitulat "Asigurrile Sociale de Sntate" a
redefinit ntregul sistem de asigurri sociale de sntate.
Sistemul de Asigurri Sociale de Sntate este gestionat de Casa Naional a Asigurrilor de
Sntate, nfiinat prin Legea 145/1997

10

Concluzii
In concluzie, se poate spune ca au existat putine proiecte de legi si reglementari, elaborate din
insarcinarea autoritatii de stat, privind indeosebi asigurarea animalelor, dar si aceste proiecte au ramas
litera moarta.
Se poate aprecia ca asigurarile si reasigurarile au evoluat treptat in diferite tari si ca ele joaca un
rol important in dezvoltarea activitatii economico-sociale si cu deosebire in dezvoltarea transporturilor,
a comertului international, a serviciilor si detin o pozitie centrala in dezvoltatrea agricola, industriala si
comerciala a intregii lumi.
Activitatea din domeniul asigurarilor de bunuri, persoane si raspundere civila, desfasurata in
tara noastra, se intinde pe o perioada de peste 135 de ani, care poate fi impartita in trei etape distincte,
si anume: prima a inceput in 1871 si s-a incheiat in 1948; cea de-a doua este cuprinsa intre anii 1949 si
1990, iar ultima a inceput in anul 1991.
Concluzionnd cele prezentate mai sus, putem s afirmm, fr s greim, c s-au fcut pai
importani n domeniul adoptrii unei legislaii n concordan cu cerinele Comisiei Europene, dar, mai
ales, pentru protejarea intereselor agenilor economici care pot s apeleze cu ncredere la produsele
oferite de societatea de asigurare.

11

Bibliografie:
Istoria asigurarilor - Uniunea Nationala a Societatilor de Asigurare si Reasigurare
din Romania
Vacarel Iulian, Asigurari si reasigurari, Editura Expert, Bucuresti, 2007
Bistriceanu Gheorghe, Asigurari si reasigurari in Romania, Bucuresti, Editura
Universitara, 2006
Tanasescu Paul, Asigurari comerciale moderne, Editura C.H. Beck,
Bucuresti 2007

12