Sunteți pe pagina 1din 21

ANALIZA ORASULUI SUCEAVA

CENTRU

Scurt istoric
O rauls-a nchegat is-a dezvoltat la
intersecia unor im portante cide tranzit n
perioada evuluim ediu, devenind un punct de
trecere obligatoriu pentru m rfurile
com ercializate n M oldova sau tranzitate pe
teritoriulvoievodatului.

Aa cum scria Victor Morariu, dintr-o


trectoare de mrfuri i negustori, Suceava
ajunsese s fie un centru pentru ntreg
comerul oriental; aici se afla vama
principal a Moldovei i depozite mari de
diferite mrfuri aduse din Veneia, Grecia,
Polonia, Turcia i din Asia.

Limitele centrului si delimitarea lui


Spre deosebire de majoritatea oraelor, unde
centrul este situat n mijlocul teritoriului intravilan al
localitii, fiind nconjurat de celelalte cartiere, n cazul
municipiului Suceava centrul este dispus n partea sudestic a oraului. n partea de nord i nord-vest, zona
central se continu cu cartierul Zamca, iar ctre vest
cu cartierul Areni .

n partea nord-estic a zonei centrale se afl


Hrbria, unde relieful coboar (abrupt n unele
locuri) ctre valea rului Suceava. Principalele
artere rutiere care strbat zona central sunt:

Bulevardul Ana Iptescu, Strada tefan cel Mare,


Strada Nicolae Blcescu, Strada Petru Rare,
Strada Vasile Alecsandri, Strada Mihai Viteazu i
Strada Mitropoliei.

Analiza a ceea ce ne-a placut


n centrul Sucevei se gsesc majoritatea lcaelor de
cult vechi ale oraului: Mnstirea Sfntul Ioan cel Nou,
Biserica Mirui (cel mai vechi edificiu religios din
Suceava), Biserica Sfntul Dumitru (cu turnul-clopotni
sau turnul lui Alexandru Lpuneanu, emblematic
pentru ora), Biserica Coconilor sau Domnielor,
Biserica nvierea Domnului, Biserica Sfntul Nicolae,
Biserica armeneasc Sfnta Cruce, Biserica romanocatolic Sfntul Ioan Nepomuk i Sinagoga Gah.

Fizionomie urbana
Parculcentrala fost am enajat pe loculunor foste grdini, reduse n a
doua jum tate a secoluluialXIX-lea ca urm are a dezvoltriioraului.
ncepnd cu data de 12 noiem brie 2009, se num ete ParculProfesor Ioan
N em e. Include cea m aiveche statuie din Suceava - bustulluiC iprian
Porum bescu (1933). Alte parcuridin zona central sunt: ParculSim eon
Florea M arian (din faa caseim em oriale), ParculD rapelelor (din
apropierea Palatuluide Finane) iParculTrandafi
rilor (de lng Palatulde
Justiie). Zona central este presrat cu diferite statui, busturii
m onum ente, m ajoritatea am plasate n anii'60 i'70. n 1971 au fost
construite M agazinulU niversalBucovina iCom plexulM oda, dou
edifi
ciice au devenit n tim p reprezentative pentru ora. Tot reprezentativ
este iH otelulBucovina, cea m aim are unitate hotelier din Suceava.

ntre cldirile em blem atice ale Suceveise num r


fostulC inem atograf M odern (care a funcionat ntre
19592010) iCasa de Cultur (construit n perioada
19651969). n faa C aseide C ultur a fost am enajat
esplanada central, cunoscut isub num ele de Piaa 22
D ecem brie. n estulisud-estulcentruluiSuceveise afl

Parculipote-Cetate, cea m aintins zon de agrem ent a


m unicipiului, unde se gsesc: Cetatea de Scaun, Statuia
ecvestr a luitefan celM are, M uzeulSatuluiBucovinean
iCim itirulPacea (celm aim are cim itir aloraului, cu m ai
m ulte m onum ente, printre care iopera sculptorului
Vladim ir Florea, M onum entuleroilor czuipentru
aprarea patriein anii1916-1918 i1941-1945).

C EN TR U L S U C EV EI N A IN TE D E C O N S TR U IR EA C A S EI D E
C U LTU R A S IN D IC ATELO R . N D R EA P TA S E V ED E U N C O L
D IN C L D IR EA FO S TEI S O C IETI "C A S A N AIO N A L "

Disfunctionalitati
Ritmul de cretere a populaiei a fost ns
mult mai rapid dect cel de extindere a
suprafeei urbane; intervalul 1965-1985 s-a
caracterizat printr-un ritm accelerat al
construciilor de locuine dar i prin
demolarea i remodelarea vechiului centru
urban, care a fost vduvit de memoria
istoric.

Suceava, un ora nc nedumerit asupra zonei pe


care s-o proclame ca centru, i modific n continuare
structura i textura, i, cu sperana c poate s devin
un ora cu funcionalitate modern, mai rade din peisaj
cte un imobil cu patin istoric (tocmai ne pregtim
s demolm pavilioanele seculare ale spitalului vechi)
fcnd loc altuia, care-i va consuma la rndul su
utilitatea. Util nu mai este de mult vreme nici
Cetatea de Scaun, dar este blazonul istoric al Sucevei.

Accesibilitate
Transport rutier

Municipiul Suceava este un important nod rutier din nord-estul Romniei, fiind
situat la intersecia a dou osele europene:

-drumul european E85 (DN 2) care face legtura cu Bacu i Bucureti (ctre sud)
i cu Siret i Ucraina (ctre nord);
drumul european E58 (DN 17/DN 29) care face legtura cu Vatra Dornei i
Transilvania (ctre vest) i cu Botoani (ctre est).
Alte ci rutiere importante sunt: SuceavaDorohoi (DN 29A), SuceavaLiteni
Dolhasca (DJ 208A), SuceavaBerchieti (DJ 209C), SuceavaMitocu Dragomirnei
(DJ 208D).

n anul 2010 a demarat construcia oselei de centur a


municipiului Suceava, lucrrile urmnd a fi finalizate n
2012.oseaua se desprinde din DN 2, nainte de intrarea n
ora dinspre Flticeni, ocolete teritoriul intravilan al oraului
prin partea de vest, traversnd DJ 208A, DN 17 i rul Suceava
i revine n DN 2 dup ieirea din cartierul Icani ctre Siret.

Autogara Suceava este situat n Strada Vasile Alecsandri nr.


2, n centrul municipiului.

Transport public local

Autobuz tip Iribus, cel mai folosit mijloc de transport n comun sucevean.
n anul 1987, n municipiul Suceava a fost inaugurat reeaua de
troleibuze, care a fost extins n anii urmtori, ajungndu-se la un numr
de 6 linii de troleibuz. n paralel existau circa 20 de linii de autobuz care
asigurau transportul n comun pe raza oraului i n comunele suburbane.

n 2006 reeaua de troleibuze a fost desfiinat.


Transportul in municipiul Suceava este realizat TPL Suceava.

Apartenenta
Majoritatea cetatenilor chestionati au raspuns ca sunt
locuitori ai Sucevei,cei peste 30-40 de ani au raspuns
ca s-au stabilit in orasul Suceava dupa terminarea
studiilor si gasirea unui loc de munca in oras. Locuitorii
orasului, cu varste peste 50 de ani erau deja locuitorii
orasului Suceava, ei nascandu-se si crescand aici.
Locuitorii sunt nemultumiti de canalizarea veche, de
strazile care sunt din ce in ce mai degradate si de lipsa
de preocupare a autoritatilor locale.

D otariedilitar urbanistic

Parcul central a fost amenajat pe locul unor foste


grdini, reduse n a doua jumtate a secolului al
XIX-lea ca urmare a dezvoltrii oraului. ncepnd
cu data de 12 noiembrie 2009, se numete Parcul
Profesor Ioan Neme. Include cea mai veche statuie
din Suceava Bustul lui Ciprian Porumbescu (1933

Alte parcuri din zona central sunt: Parcul


Simeon Florea Marian (din faa casei memoriale),
Parcul Drapelelor (din apropierea Palatului
Finanelor) i Parcul Trandafirilor (de lng Palatul
de Justiie). Zona central este presrat cu
diferite statui, busturi i monumente, majoritatea
amplasate n anii '60 i '70. n 1971 au fost
construite Magazinul Universal "Bucovina" i
Complexul "Moda", dou edificii ce au devenit n
timp reprezentative pentru ora.

Sit im obiliar
Suceava nu este favorizata de pozitionare, avand in
vedere ca Regiunea de Nord-Est este considerata cea mai
saraca la nivel national, caracterizata prin slaba
dezvoltare a infrastructurii, ineficienta accesare a
fondurilor europene, precum si slaba reprezentare pe
harta investitorilor straini. Vorbind despre dezvoltarea
comerciala a judetului, trebuie sa precizam ca Suceava
este orasul cu cea mai mare densitate de spatii
comerciale moderne din Romnia, cu mai mult de 1,38
metru patrat de retail pe cap de locuitor.

Acesta are 4 mall-uri si 8 supermarket-uri,

printre care SHOPPING City, IULIUS Mall,


GALLERIA si hypermarketul REAL, care
cuprinde si o galerie comerciala. Doar
investitia companiei britanice ARGO Real
Estate in centrul comercial SHOPPING City se
ridica la 65 milioane euro, suma estimata a fi
recuperata in 10-11 ani.